D Contract Administrativ

Conf. dr. Dacian Dragos, Asist. Drd. Ana Ranta ELEMENTE DE DREPT ADMINISTRATIV Cap.
IV $ Contracte%e ad&inistrative
Suport de curs an universitar !"!# !""
'''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''
Capitolul III CONTRACTELE ADMINISTRATIVE 1. Originea istoric !octrinar" a contractelor a!#inistrati$e . (n dreptu% france) s'a a*uns ce% &ai departe +n ceea ce prive,te conturarea unei doctrine specifice referitoare %a contracte%e ad&inistrative, ,i +n definirea regi&u%ui *uridic specific acestor contracte ". Cu toate acestea, nici ce%e%a%te siste&e de drept nu pot fi ignorate. Astfe%, siste&e%e de drept cu *urisdic-ie unitar., cu& ar fi ce% din State%e /nite, c0iar dac. nu uti%i)ea). no-iunea de contract administrativ, recunosc dreptu% agen-ii%or guverna&enta%e de a insera +n contracte%e pe care %e +nc0eie cu particu%arii c%au)e privind re)i%ierea uni%atera%., iar %itigii%e referitoare %a aceste contracte sunt supuse +n pri&. instan-. unei *urisdic-ii specia%i)ate 1 Cort of Claims2, care, +n u%ti&ii ani, a de)vo%tat un verita3i% drept a% contracte%or ad&inistrative, derogator de %a dreptu% co&un . (n Ro&4nia, teoria contracte%or ad&inistrative a fost +&3r.-i,at. de doctrin. +nc. din perioada inter3e%ic.. Dup. profesoru% E. D. Tarangu%, contracte%e +nc0eiate de ad&inistra-ie cu particu%arii +n scopu% de a co%a3ora +&preun. +n vederea rea%i).rii unui serviciu pu3%ic sau a unui interes genera% sunt contracte ad&inistrative 1sau de drept pu3%ic2 5. Ca e6e&p%u de astfe% de contract, autoru% citat a&inte,te, a%.turi de concesiuni, ,i +&pru&uturi%e. %. Teoria general a contractului a!#inistrati$ pu&lic". 1. 'reli#inarii. A,a cu& proprietatea pu3%ic. are caractere specifice +n raport cu proprietatea privat., %i3ertatea contractua%. a persoane%or pu3%ice pre)int. particu%arit.-i +n raport cu %i3ertatea contractua%. a persoane%or private. Principa%a &oda%itate prin care ad&inistra-ia +,i e6ercit. %i3ertatea contractua%. este repre)entat. de contractul administrativ. Principa%a caracteristic. a contracte%or ad&inistrative este inega%itatea de po)i-ie 7 +n care se g.sesc actorii %ui8 ad&inistra-ia, +n ca%itate de purt.toare a prerogative%or de putere pu3%ic., ,i +n consecin-. superioar. particu%aru%ui, poate sta3i%i ,i &odifica uni%atera% une%e c%au)e contractua%e ,i i&pune sanc-iuni 9. Aceast. tr.s.tur. nu se reg.se,te +ns. +n contracte%e ad&inistrative +nc0eiate +ntre persoane%e pu3%ice. Vo& re-ine, prin ur&are, pentru +nceput, c. specificu% contracte%or ad&inistrative +n raport cu contracte%e de drept co&un const. +n inega%itatea p.r-i%or 1atunci c4nd ad&inistra-ia contractea). cu particu%arii2, inega%itate care se &anifest. prin dreptu% ad&inistra-iei de a sta3i%i, a priori, une%e c%au)e contractua%e 1a,a nu&ita :parte reg%e&entar.; a contractu%ui2, care nu pot fi negociate cu particu%aru%, ,i, u%terior, de a &odifica uni%atera% c%au)e%e i&puse particu%aru%ui, +n concordan-. cu interesu% pu3%ic. %. O !e(ini)ie a contractului a!#inistrati$. Contractu% ad&inistrativ poate fi definit ca un acord de voin-. +ntre o autoritate ad&inistrativ. sau un a%t su3iect de drept autori)at de aceasta ,i un particu%ar, prin care particu%aru% se anga*ea)., +n sc0i&3u% unei su&e de 3ani, s. asigure func-ionarea unui serviciu pu3%ic, ori s. efectue)e o %ucrare pu3%ic. a c.ror organi)are repre)int. o3%iga-ii %ega%e a%e ad&inistra-iei<. *. Distinc)ia +ntre contractul a!#inistrati$ pu&lic" ,i contractul pri$at. Contracte%e +nc0eiate de ad&inistra-ia pu3%ic. au anu&ite caracteristici specia%e, i&puse de interesu% pu3%ic care st. %a funda&entu% +nc0eierii ,i e6ecut.rii acestora, fiind considerate contracte pu3%ice. Contracte%e pu3%ice sunt +nt4%nite su3 diferite for&e8 ac0i)i-ii pu3%ice, concesiuni, asocieri +n participa-ie, etc.= toate acestea au anu&ite tr.s.turi co&une, care a%c.tuiesc +&preun. regi&u% *uridic a% contracte%or pu3%ice, ,i guvernea). +nc0eierea, e6ecutarea ,i efecte%e contractu%ui pu3%ic, precu& ,i responsa3i%itatea contractua%..
A se vedea, pentru evo%u-ia +n ti&p a doctrinei contracte%or ad&inistrative, >ean Rivero, >ean ?a%ine, Droit administratif, "@e edition, Da%%o), Paris, !!!, p.""9= L. Ric0er, Droit des contrats administratifs , e edition, Li3rairie gAnAra%e de droit et de *urisprudence, Paris, "BBB, p. B= Martine Lo&3ard, Droit administratif, 5e edition, Da%%o), Paris, "BBB, p. B. Mic0ae% R. Asi&oC, Administrative Law, " t0 edition, Darcourt Erace Lega% and Professiona% Pu3%ications, Inc., C0icago, S./.A., "BB , p."". 5 Erast Diti Tarangu%, Tratat de drept administrativ romn, Tipografia :F%asu% Eucovinei;, Cern.u-i, "B77, p.7G@. 7 >. Rivero, >. ?a%ine, Droit op.cit., p."!G. 9 L. Ric0er, op.cit., p. 5= Ana Vasi%e, Prestarea serviciilor publice prin ageni privai, Editura A%% EecH, !!5, p.<9. < Pentru a%te defini-ii a%e contracte%or ad&inistrative, a se vedea E. D. Tarangu%, op. cit., p.7GG= Rodica Narcisa Petrescu, op.cit., p. G<= Ana Vasi%e, op.cit., p.<<.
"
"
Conf. dr. Dacian Dragos, Asist. Drd. Ana Ranta ELEMENTE DE DREPT ADMINISTRATIV Cap. IV $ Contracte%e ad&inistrative
'''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''
Astfe%, p.r-i%e au o3%igatia de a accepta anu&ite c%au)e reg%e&entare sta3i%ite prin %ege sau, pe 3a)a %egii, prin 0ot.r4re de guvern 1c%au)e care for&ea). partea reg%e&entar. a contractu%ui2, +ns. au ,i facu%tatea de a negocia a%te c%au)e contractua%e 1partea contractua%.2. C4nd interesu% pu3%ic o cere, sau dac. e6ecutarea contractu%ui este prea grea pentru particu%ar ori acesta nu ,i'a +ndep%init din cu%p. o3%iga-ii%e, autoritatea ad&inistrativ. poate &odifica sau re)i%ia uni%atera% contractu% f.r. a recurge %a *usti-ie. Autoritatea ad&inistrativ. nu poate ceda drepturi%e sau o3%iga-ii%e sa%e dec4t unei a%te autorit.-i ad&inistrative, iar particu%aru% %e poate ceda unei a%te persoane doar cu acordu% ad&inistra-iei. (n teoria contracte%or ad&inistrative, se consider., c., atunci c4nd %egea nu dispune a%tfe%, so%u-ionarea %itigii%or n.scute +n %eg.tur. cu aceste contracte sunt de co&peten-a instan-e%or de contencios ad&inistrativ. Din p.cate, a,a cu& vo& ar.ta &ai *os, *urispruden-a noastr. nu poate decide asupra co&peten-ei dup. 3unu% p%ac, ap%ic4ndu'se regu%i%e procedurii civi%e, confor& c.rora co&peten-a revine *udec.toriei. Totu,i, consider.& c. *udec.toria, de,i nu are sec-ie specia%i)at. de contencios ad&inistrativ, va tre3ui s. *udece %itigiu% cu ap%icarea principii%or de drept pu3%ic, ,i nu a ce%or de drept privat. n conclu ie, regi&u% *uridic specia% c.ruia +i sunt supuse contracte%e ad&inistrative se caracteri)ea)., +n pri&u% r4nd, prin for&e specia%e necesare +nc0eierii %or 1caiete%e de sarcini, care cuprind une%e din c%au)e%e contractu%ui ce ur&ea). a fi +nc0eiat, particu%arii av4nd doar posi3i%itatea de a accepta sau a refu)a +nc0eierea contractu%ui +n aceste condi-ii= %a c%au)e%e standard se adaug. ,i une%e c%au)e negociate de p.r-i2, precu& ,i principii specia%e cu privire %a e6ecutarea %or 1re)i%ierea, sanc-iuni, dec.deri2G. Sunt contracte ad&inistrative, spre e6e&p%u, contractul de ac!i iii publice, reg%e&entat +n pre)ent prin I./.F. 57# !!<, ,i contractul de concesiune, reg%e&entat prin I/F 57# !!< ,i I/F 97# !!<. -. Mo!alit)i !e cali(icare a unui contract ca ,i contract a!#inistrati$ pu&lic" . a" Contracte a!#inistrati$e prin !eter#inarea legii. Legea poate ca%ifica un anu&it contract ca fiind contract ad&inistrativ 1pu3%ic2 +n &od e6pres, a,a cu& se +nt4&p%., spre e6e&p%u, +n Jran-a cu contracte%e referitoare %a e6ecu-ia %ucr.ri%or pu3%ice, sau cu ce%e referitoare %a v4n)area i&o3i%e%or statu%ui@. (n %egis%a-ia noastr., din p.cate, nu reg.si& astfe% de ca%ific.ri, fapt ce denot. o anu&it. re-inere a %egiuitoru%ui +n aceast. privin-., ine6p%ica3i%. dac. -ine& sea&a de faptu% c. din reg%e&entarea unor anu&ite contracte reiese cu pregnan-. caracteru% %or pu3%ic, ,i c. e6ist. o 3ogat. doctrin. +n do&eniu care ar faci%ita +ncadrarea f.r. e)itare a acestor contracte +n categoria *uridic. de care apar-in +n fapt. I a%t. &oda%itate de ca%ificare %ega%. a contractu%ui ad&inistrativ este cea i&p%icit., prin atri3uirea %itigii%or n.scute din contract +n co&peten-a de so%u-ionare a instan-e%or de contencios ad&inistrativ B. &" Contracte a!#inistrati$e prin !eter#inare .urispru!en)ial. (n %ipsa unei prevederi e6prese a %egii, *urispruden-a este cea c0e&at. s. ca%ifice un contract +nc0eiat de ad&inistra-ia pu3%ic. din punct de vedere a% naturii sa%e *uridice. Ca%ificarea unitar. a contracte%or ad&inistrative este faci%. +n ace%e siste&e de drept care recunosc *urispruden-ei statutu% de i)vor de drept for&a%, cu& este siste&u% france) sau a&erican, +ns. +nt4&pin. dificu%t.-i +n siste&u% nostru de drept, unde singura ca%e de a i&pune o anu&it. ca%ificare *uridic. pe +ntreg teritoriu% -.rii este o deci)ie +n interesu% %egii a (na%tei Cur-i de >usti-ie ,i Casa-ie. (n aceste condi-ii, pute& afir&a c. e6ist. dou. situa-ii distincte8 a2 ca%ificarea contractu%ui este rea%i)at. de fiecare instan-. care so%u-ionea). un conf%ict *uridic n.scut +n %eg.tur. cu ace% contract. Ca%ificarea serve,te %a va%idarea *udec.toreasc. a unor &odific.ri uni%atera%e a contractu%ui de c.tre ad&inistra-ie, %a va%idarea re)i%ierii uni%atera%e a contractu%ui +n te&eiu% interesu%ui pu3%ic, etc. 32 ca%ificarea intervine +n &od unitar printr'o deci)ie a (na%tei Cur-i de >usti-ie ,i Casa-ie, +n ur&a so%u-ion.rii unui recurs +n interesu% %egii. Indiferent de instan-a care face ca%ificarea, criterii%e pe 3a)a c.rora se poate face aceast. ca%ificare ar tre3uie s. fie ur&.toare%e8 1" o&iectul contractului const +n participarea persoanelor pri$ate la prestarea unui ser$iciu pu&lic . Cerin-a ca unu% din contractan-i s. fie persoan. privat. nu este +ns. decisiv., dat fiind faptu% c. ,i contractu% +nc0eiat +ntre dou. persoane pu3%ice este tot contract ad&inistrativ 1de e6e&p%u, asocierea interco&una%.2
G @
E. D. Tarangu%, op. cit. p.7G@= A. Iorgovan, op.cit., p.59@, vo%. I. M. Lo&3ard, op.cit., p. . B A se vedea ,i Ana Vasi%e, op.cit., p. <<.
'''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''
I&portan-a deter&in.rii naturii *uridice a unui contract +nc0eiat de ad&inistra-ia pu3%ic. reiese ,i din faptu% c., +n acest fe%, se poate sta3i%i natura raportu%ui *uridic dintre agen-ii ce prestea). serviciu% pu3%ic ,i autorit.-i%e ad&inistra-iei pu3%ice. %" al !oilea criteriu este regi#ul e/or&itant sau clau0a e/or&itant a contractului . Este vor3a de sta3i%irea pe ca%e uni%atera%., de c.tre ad&inistra-ie, a unor c%au)e contractua%e, care pot fi doar acceptate de contractantu% privat ,i nu negociate de acesta $ a,a nu&itu% :caiet de sarcini; a% contractu%ui, sau de i&punerea unui anu&it &ode% de contract, a% c.rui con-inut nu poate fi negociat de contractantu% privat. Clau a e"orbitant# este acea c%au). i&pus. de ad&inistra-ie +n te&eiu% puterii pu3%ice 1a%tfe% spus :purt.toare; de putere pu3%ic.2, profund diferit. de c%au)e%e o3i,nuite din contracte%e private "!. De e6e&p%u, o3%iga-ia contractantu%ui privat de a investi o anu&it. su&. de 3ani dup. pre%uarea prest.rii serviciu%ui pu3%ic, o3%iga-ia de a nu dep.,i un anu&it tarif de prestare a serviciu%ui pu3%ic, dreptu% autorit.-ii pu3%ice de a re)i%ia uni%atera% contractu% ' *ustificat doar de interesu% pu3%ic ,i f.r. a se -ine sea&a de &odu% +n care au fost respectate c%au)e%e contractua%e. C%au)a vi)4nd re)i%ierea uni%atera%. a contractu%ui +n condi-ii%e nerespect.rii de c.tre ce%.%a%t contractant a o3%iga-ii%or ce re)u%t. din contract nu repre)int. o c%au). e6or3itant., deoarece ea este +nt4%nit. ,i +n contracte%e de drept privat, ,i constituie c%asicu% funda&ent a% r.spunderii contractua%e din dreptu% privat. Contractu% ad&inistrativ cu regim $uridic e"orbitant se deose3e,te de contractu% ad&inistrativ cu clau e e"orbitante prin aceea c., +n pri&u% ca), ave& de'a face cu un contract tipic privat, dar care este i&pus de c.tre ad&inistra-ie +ntr'o anu&it. for&. spre a fi se&nat de persoane%e private sau de a%te persoane pu3%ice. A,a sunt, de pi%d., contractu% de furni)are a energiei e%ectrice, sau contractu% de furni)are a apei. c" criteriul re(eritor la participarea unei persoane pu&lice la contract. Contracte%e ad&inistrative sunt +nc0eiate +ntre persoane pu3%ice sau +ntre o persoan. pu3%ic. ,i una privat.. (n nici un ca) nu poate fi considerat ca av4nd caracter ad&inistrativ contractu% +nc0eiat +ntre dou. persoane private, f.r. atri3u-ii de putere pu3%ic., c0iar dac. une%e c%au)e avanta*ea). o parte a contractu%ui, deoarece situa-ia de inega%itate *uridic. re)u%t. din %i3eru% acord de voin-e, nu din i&punerea unor c%au)e cu putere pu3%ic.. Afir&a-ia de &ai sus nu poate duce %a conc%u)ia c. persoane%e private care prestea). servicii pu3%ice +nc0eie doar contracte private= di&potriv., e%e pot +nc0eia ,i contracte ad&inistrative, +n te&eiu% puterii pu3%ice care %e este conferit. prin actu% ad&inistrativ sau contractu% ad&inistrativ prin care %e este de%egat serviciu% pu3%ic "". Contracte%e +nc0eiate +ntre dou. persoane pu3%ice sunt considerate, de principiu, ca fiind contracte ad&inistrative" . C4teva preci).ri sunt +ns. necesare8 ' situa-ia de inega%itate *uridic. din contracte%e ad&inistra-iei cu persoane%e private nu se reg.se,te ca regu%. +n contracte%e dintre persoane%e pu3%ice $ a se vedea, de e6e&p%u, contractu% de asociere interco&ua%. +n vederea gestion.rii servicii%or pu3%ice %oca%e privind do&eniu% pu3%ic ,i privat, pre)entat &ai *os. ' caracteru% ad&inistrativ a% contractu%ui tre3uie ana%i)at de %a ca) %a ca)8 astfe%, un contract de ac0i)i-ii pu3%ice este contract ad&inistrativ, +ns. dac. este su3 va%oarea prev.)ut. de %ege, poate fi un contract civi% de v4n)are'cu&p.rare= contractu% de concesiune este contract ad&inistrativ= contractu% de asociere +n participa-iune poate fi +ns. ,i ad&inistrativ, ,i civi%. 1. I#portan)a !istinc)iei !intre contractele a!#inistrati$e ,i contractele !e !rept pri$at +n !reptul ro#2nesc. De,i doctrina ad&inistrativ. ro&4neasc. a sus-inut dintotdeauna e6isten-a ,i i&portan-a categoriei *uridice a contracte%or ad&inistrative, p4n. nu de&u%t nici %egiuitoru%, ,i nici *urispruden-a nu au acordat o prea &are i&portan-. acestui tip de contract. Ca%ea indirect. de a recunoa,te unui contract natura *uridic. de contract ad&inistrativ era aceea de a conferi instan-e%or de contencios ad&inistrativ, specia%i)ate +n aprecierea condi-ii%or specifice +n care +,i desf.,ura activitatea ad&inistra-ia pu3%ic., co&peten-a de a *udeca %itigii%e n.scute +n %eg.tur. cu ace% contract. Astfe%, +n pre)ent, Legea contenciosu%ui ad&inistrativ nr.997# !!7 confer. instan-e%or de contencios ad&inistrativ co&peten-a de a *udeca %itigii%e n.scute +n %eg.tur. cu contracte ce au ca o3iect punerea +n va%oare a 3unuri%or proprietate pu3%ic.= e6ecutarea %ucr.ri%or de interes pu3%ic= prestarea servicii%or pu3%ice= ac0i)i-ii%e pu3%ice 1art. a%in." %it.c te)a a doua2. Acesta. co&peten-. a fost reiterat. de %egis%a-ia specia%. +n do&eniu, I/F 57# !!< privind contracte%e ad&inistrative de ac0i)i-ie pu3%ic. ,i concesiune de %ucr.ri ,i servicii, respectiv I/F 97# !!< privind concesiunea 3unuri%or proprietate pu3%ic..
AndrA de Lau3adKre, >ean'C%aude Vene)ia, Lves Faude&et, Trait% de droit administratif , vo%.I, "9e Kdition, Li3rairie gAnAra%e de droit et de *urisprudence, Paris, "BBB, p.G79, >. Rivero, M. ?a%ine, op.cit., p."!<. "" (n Jran-a, se &anifest. tendin-a de a %e considera contracte pu3%ice, deoarece se +nc0eie +n nu&e%e unei persoane pu3%ice ' >urispruden-a Entreprise PeMrot "B<5, +n M. Long, P. ?ei%, F. Erai3ant, P. De%vo%ve, E. Fenevois, Les grands arr&ts de la $urisprudence administrative , NireM, Paris, "BBB, p.<"9= M. Lo&3ard, op.cit., p. G. " >ean Mic0e% de Jorges, Droit administratif, P/J, Paris, "BB", p.55.
"!
'''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''
3. 4nc5eierea contractelor a!#inistrati$e. a" 'roce!ura !e alegere a contractantului. Aceast. procedur. poate fi gestionat. dup. &ai &u%te concep-ii, diferite +n ceea ce prive,te criteriu% uti%i)at pentru deter&inarea ofertei c4,tig.toare"5. Astfe%, criteriu% co&3inat pre)6calitate asigur. posi3i%itatea de a a%ege oferta care din a&3e%e puncte de vedere corespunde scopu%ui propus8 ofer. ca%itate %a ce% &ai &ic pre-. De,i este cea &ai %ogic. dintre op-iuni%e care stau %a +nde&4na autorit.-ii pu3%ice contractante, +n siste&e%e de drept din state%e af%ate +n tran)i-ie spre de&ocra-ie aceast. procedur. per&ite atri3uirea a3u)iv. a contractu%ui, pe 3a)a unor criterii su3iective, ,i, prin ur&are, uti%i)at. cu rea credin-., favori)ea). corup-ia. Criteriu% a!.u!ecrii presupune atri3uirea contractu%ui ofertantu%ui care propune ce% &ai &ic pre-, f.r. a se -ine +ns. sea&a de aspecte%e ca%itative a%e acestei oferte= procedura este a3andonat. din ce +n ce &ai &u%t de ad&inistra-ii%e &oderne toc&ai din acest &otiv. A treia procedur. este 3a)at. pe criteriu% cererii !e o(erte, ,i poate fi desc0is. 1oricine poate pre)enta o ofert.2 sau restr4ns. 1nu&ai participan-ii prese%ecta-i +n 3a)a unor criterii pre%i&inare pot pre)enta oferte2. A patra procedur. este !ialogul co#petiti$, respectiv procedura %a care orice operator econo&ic are dreptu% de a' ,i depune candidatura ,i prin care autoritatea contractant. conduce un dia%og cu candida-ii ad&i,i, +n scopu% identificarii uneia sau &ai &u%tor so%u-ii apte s. r.spund. necesit.-i%or sa%e, ur&4nd ca, pe 3a)a so%u-iei, candida-ii se%ecta-i s. e%a3ore)e oferta fina%.. (n fine, criteriu% negocierii li&ere se uti%i)ea). nu&ai pentru ac0i)i-ii de va%oare &ic. ori atunci c4nd proceduri%e %ega%e de ad*udecare, de atri3uire prin %icita-ie sau prin cerere de oferte au e,uat. &" 'roce!ura !e contestare pre6contractual. Contesta-ii%e pre'contractua%e sunt for&u%ate +nainte de +nc0eierea contractu%ui ad&inistrativ, de c.tre persoane%e interesate 1de e6e&p%u, persoana care nu s'a ca%ificat +n etapa pre%i&inar. de eva%uare din cadru% procedurii de atri3uire prin cerere de ofert. ,i, prin ur&are, nu poate pre)enta o ofert.2. Aceste contesta-ii sunt *udecate 1+n u%ti&. instan-.2 de c.tre instan-e%e *udec.tore,ti, de contencios ad&inistrativ sau de c.tre Consi%iu% Na-iona% de So%u-ionare a Contesta-ii%or. Ad&iterea ac-iunii persoanei interesate poate duce %a suspendarea se&n.rii contractu%ui, a e6ecut.rii acestuia sau %a anu%area c%au)e%or i%ega%e din con-inutu% %ui. De ase&enea, pe aceast. ca%e se poate so%icita o3%igarea autorit.-ii pu3%ice %a respectarea dispo)i-ii%or %ega%e +n fa)a pre'contractua%."7, sau c0iar semnarea contractului cu ofertantul c'tig#tor. c" 7or#a contractului a!#inistrati$. Contracte%e ad&inistrative tre3uie +nc0eiate +n for&. scris. "9, aceasta deoarece e%e con-in nu nu&ai acorduri de voin-. %i3er e6pri&ate de p.r-i, ci ,i c%au)e e6or3itante, care nu pot fi dovedite dec4t prin inserarea %or +n contract "<. Teoretic, e6isten-a contractu%ui poate fi ,i ur&area unui acord ver3a%, +ns. practic so%u-ia este for&a scris.. /neori %egea i&pune +n &od e6pres for&a scris. a contractu%ui, a%teori aceast. cerin-. re)u%t. indirect din faptu% c. +n con-inutu% %ui tre3uie s. se reg.seasc. un caiet de sarcini, cu c%au)e reg%e&entate prin %ege sau e%a3orate de autoritatea pu3%ic.. Preci)area +n cuprinsu% contractu%ui a faptu%ui c. anu&ite acte ad&inistrative din do&eniu% +n care se +nc0eie contractu% nu se&nific. %i&itarea o3%iga-iei contractantu%ui privat %a respectarea doar a acestor acte ad&inistrative= toate acte%e ad&inistrative, precu& ,i %egis%a-ia din do&eniu tre3uie respectat. de cocontractant, preci)area din contract av4nd doar ro%u% de a'i u,ura acestuia din ur&. &unca de identificare a ce%or &ai re%evante acte nor&ative din do&eniu. /ne%e c%au)e nu pot fi inserate +n contract8 de e6e&p%u, o c%au). ce are ca o3iect transferu% c.tre persoana privat. a dreptu%ui de a re)i%ia uni%atera% contractu%, drept ce apar-ine autorit.-ii pu3%ice "G. 8. E/ecutarea contractelor a!#inistrati$e. E6ecutarea contracte%or ad&inistrative este guvernat. %a r4ndu% ei de regu%i distincte fa-. de e6ecutarea contracte%or private, unde se ap%ic. principiu% :contractu% este %egea p.r-i%or;. A&p%oarea prerogative%or autorit.-ii pu3%ice, *ustificate prin interesu% pu3%ic, este contra3a%ansat. de principiu% respect.rii ec0i%i3ru%ui contractua%. (n pri&u% r4nd, tre3uie s. preci).& c. doctrina consider. inerente oric.rui contract ad&inistrativ patru tipuri de prerogative, e6ercitate de autoritatea pu3%ic.8
M. Lo&3ard, op.cit., p. 59. I3ide&. "9 A se vedea Anton Tr.i%escu, (omentul )nc!eierii actelor de gestiune ale administraiei publice, +n ODreptu%; nr."!#"BBB, p.7". "< I/F nr. 57# !!<, art.5, %it.f "G M. Lo&3ard, op.cit., p. 5B.
"7 "5
'''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''
a" puterea !e !irec)ie ,i control, care confer. autorit.-ii pu3%ice dreptu% de a ur&.ri respectarea c%au)e%or contractua%e ,i +n specia% a o3%iga-ii%or cocontractantu%ui. (n virtutea dreptu%ui de direc-ie ,i contro%, autoritatea pu3%ic. poate adresa de ase&enea instruc-iuni ,i ordine. &" !reptul !e sanc)ionare . Sanc-iuni%e pot fi pecuniare, i&puse datorit. +nt4r)ierii e6ecut.rii presta-ii%or, sau coercitive, i&puse de nee6ecutarea contractu%ui $ su3stituirea autorit.-ii pu3%ice +n %ocu% cocontractantu%ui pentru e6ecutarea contractu%ui pe c0e%tuia%a acestuia din ur&., sau acordarea unui ter- a dreptu%ui de a e6ecuta contractu%, tot pe c0e%tuia%a cocontractantu%ui ini-ia%. c" puterea !e #o!i(icare unilateral a contractului9 +n te#eiul interesului pu&lic e/igen)elor ser$iciului pu&lic" este una din caracteristici%e funda&enta%e a%e contractu%ui ad&inistrativ, spre deose3ire de contracte%e private, care nu pot fi &odificate dec4t prin acordu% p.rti%or. Dreptu% de &odificare uni%atera%. e6ist. c0iar dac. e% nu este prev.)ut e6pres +n contract"@, dar contractu% are regi& de drept pu3%ic. !" re0ilierea unilateral a contractului. Re)i%ierea uni%atera%. a contractu%ui poate interveni nu&ai din ini-iativa autorit.-ii pu3%ice 9 cu tit%u de sanc-iune, ca) +n care cocontractantu% nu are drept %a desp.gu3iri, sau +n te&eiu% interesu%ui pu3%ic, c4nd autoritatea pu3%ic. tre3uie s.' % desp.gu3easc. pe cocontractant, deoarece acesta din ur&. nu are nici o cu%p.. (n contrapondere cu prerogative%e e6or3itante a%e autorit.-ii pu3%ice, +n favoarea contractantu%ui privat este recunoscut principiul ec5ili&rului (inanciar, care per&ite sanc-ionarea pe ca%e *udec.toresc. a situa-iei +n care autoritatea pu3%ic., +n e6ercitarea prerogativei de &odificare uni%atera%. a contractu%ui, i&pune o3%iga-ii noi, afect4nd ec0i%i3ru% financiar ini-ia% a% contractu%ui. Concret, resta3i%irea ec0i%i3ru%ui financiar +nsea&n.8 a" re&unerarea presta-ii%or sup%i&entare i&puse de autoritatea pu3%ic. prin deci)ii individua%e pe parcursu% e6ecut.rii contractu%ui, sau &" &odificarea contractu%ui atunci c4nd e6ecutarea acestuia este afectat. de deci)ii%e autorit.-ii pu3%ice e&ise +n do&eniu% c.ruia +i apar-ine contractu% 1spre e6e&p%u, +n do&eniu% transportu%ui ur3an, deci)ia de a i&pune operatori%or %uarea unor &.suri sup%i&entare pentru cre,terea securit.-ii pasageri%or2. Este necesar, pentru a fi +n pre)en-a unei situa-ii ce necesit. resta3i%irea ec0i%i3ru%ui contractua%, ca deci)ia s. ai3. %eg.tur. cu contractu% ,i s. fie e&is. de autoritatea pu3%ic. parte a contractu%ui, nu de a%te autorit.-i pu3%ice. (n fine, discu-ii%e doctrinare s'au concentrat ,i asupra ap%ica3i%it.-ii teoriei i#pre$i0iunii +n do&eniu% contracte%or ad&inistrative"B, care se traduce prin dreptu% cocontractantu%ui unei persoane pu3%ice, victi&. a unei situa-ii i&previ)i3i%e de natur. econo&ic., de a o3-ine un a*utor financiar din partea ad&inistra-iei pu3%ice, +n vederea continu.rii e6ecut.rii contractu%ui ad&inistrativ. (n %ipsa unui astfe% de a*utor financiar, contractu% ar deveni i&posi3i% de e6ecutat +n condi-ii de ec0i%i3ru financiar +ntre ce%e dou. p.r-i !. Doctrina ,i *urispruden-a france). ad&it ap%icarea teoriei i&previ)iunii +n anu&ite condi-ii8 a2 e6isten-a unui eveni&ent cu efecte econo&ice e6terior p.rti%or, 32 i&previ)i3i% %a +nc0eierea contractu%ui, pe 3a)a e6perien-ei p.rti%or %a acea dat., ,i c2 care s. deter&ine 3u%versarea ire&edia3i%. a e6ecut.rii contractu%ui din punct de vedere financiar sau &ateria% ". Efectu% ap%ic.rii acestei teorii nu este +ns. e6onerarea co'contractantu%ui de e6ecutare, ci, di&potriv., p.rti%e tre3uie s. caute &i*%oace de a adapta e6ecu-ia contractu%ui %a noi%e condi-ii ap.rute, iar indemnitatea de imprevi iune 1su&a de 3ani cuvenit. co'contractantu%ui +n vederea repar.rii ec0i%i3ru%ui financiar a% contractu%ui2 nu se poate acorda dec4t atunci c4nd e6ecutarea contractu%ui nu &ai este posi3i%. +n condi-ii%e ini-ia%e, dar poate totu,i continua. (n ca)u% +n care e6ecutarea nu &ai poate continua, se consider. c. e6ist. o situatie de for-. &a*or., suscepti3i%. de a *ustifica re)i%ierea contractu%ui. :. Responsa&ilitatea contractual. Responsa3i%itatea derivat. din nee6ecutarea contracte%or ad&inistrative este destu% de %i&itat. ca ,i sfer. de &anifestare , deoarece, pe de o parte, autoritatea pu3%ic. are garan-ii &u%tip%e &enite a preveni acest %ucru, iar +n ca) de nee6ecutare se poate dispensa de interven-ia *udec.toru%ui ,i s. sanc-ione)e direct cocontractantu%, iar pe de a%t. parte, cea%a%t. parte a contractu%ui poate destu% de greu s. de&onstre)e o cu%p. din partea ad&inistra-iei pu3%ice, care este +n)estrat. cu prerogative de putere pu3%ic. ,i +,i *ustific. ac-iuni%e prin interesu% pu3%ic.
Ana Va,i%e, op.cit., p.G9. A se vedea, pentru deta%ii, M. Lo&3ard, op.cit., p. 7! ,i ur&. ! Agat0e Van Lang, FeneviKve Fondouin, VAroniPue Inserguet'Erisset, Dictionnaire de droit administratif, Ar&and Co%%in, Paris, "BBB, p."9!. " >. M. Devi%%er, op.cit., p.7 5. A se vedea, +n acest sens, M. Lo&3ard, op.cit., p. 7<.
"B
"@
edition, Editions Da%%o),
'''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''
E6ist., totu,i, ce% pu-in %a nive% teoretic, posi3i%itatea anga*.rii r.spunderii contractua%e pentru cu%p. a cocontractantu%ui, atunci c4nd acesta nu se supune deci)ii%or ad&inistra-iei, sau anga*area r.spunderii autorit.-ii pu3%ice pentru a3u) +n e6ercitarea prerogative%or de putere pu3%ic. cu pri%e*u% e6ecut.rii contractu%ui. (n acest u%ti& ca), pre*udiciu% tre3uie s. re)u%te direct din gre,ea%a autorit.tii pu3%ice contractante, nu ,i a a%tor autorit.ti pu3%ice, ,i e% va fi reparat integra%. *. 'rincipalele contracte a!#inistrati$e !in !reptul ro#2n. 1. Contractul !e ac5i0i)ie pu&lic. 1.1. No)iune. Se!iul #ateriei. Prin o3iectu% s.u, contractu% de ac0i)i-ie pu3%ic. nu se deose3e,te de contractu% de v4n)are cu&p.rare de drept co&un, +nc0eiat +ntre persoane private. Este vor3a, +n esen-., de procurarea, de c.tre ad&inistra-ie, prin cu&p.rare, a unor 3unuri, servicii sau %ucr.ri, +n sc0i&3u% unui pre-. Doctrina france). define,te contractu% de ac0i)i-ie pu3%ic. ca fiind :o categorie particu%ar. de contract, +nc0eiat de ad&inistra-ie pentru nevoi%e serviciu%ui pu3%ic; 5, :contractu% prin care ad&inistra-ia, p%.tind un pre-, +,i procur. de %a particu%ari 3unuri ,i servicii; 7, iar Codu% ac0i)i-ii%or pu3%ice france) statornice,te +n art." c. :ac0i)i-ii%e pu3%ice sunt contracte +nc0eiate, +n condi-ii%e pre)entu%ui cod, de co%ectivit.-i%e pu3%ice +n vederea rea%i).rii de %ucr.ri, furnituri ,i servicii; 9. (n Ro&4nia, &ateria ac0i)i-ii%or pu3%ice este reg%e&entat. +n pre)ent de Or!onan)a !e urgen) a ;u$ernului nr. *-<%==3 pri$in! atri&uirea contractelor !e ac5i0i)ie pu&lic9 a contractelor !e concesiune !e lucrri pu&lice ,i a contractelor !e concesiune !e ser$icii <, %a care ne vo& referi +n continuare cu denu&irea de ordonan# de urgen#. Dup. cu& re)u%t. cu prisosin-. din studii%e doctrinare G, Fuvernu% Ro&4niei s'a inspirat, +n concep-ia reg%e&ent.rii ac0i)i-ii%or pu3%ice, din Codu% ac0i)i-ii%or pu3%ice france) din "B<7, cu &odific.ri%e u%terioare. Din aceast. cau)., ,i +n scopu% de a eviden-ia une%e aspecte pe care doctrina ,i *urispruden-a noastr. nu a avut r.ga)u% necesar s. %e identifice, vo& face referire de &u%te ori %a doctrina ,i *urispruden-a france)e. A,a cu& reiese din for&u%area seg&entat. a art.5 din ordonan-a de urgen-., contractul de ac!i iie public# este acel contract cu titlu oneros, )nc!eiat )n form# scris# )ntre una sau mai multe autorit#i contractante, pe de o parte, 'i unul sau mai muli operatori economici, pe de alta parte, avnd ca obiect e"ecuia de lucr#ri, furni area de produse sau prestarea de servicii. Defini-ia fo%ose,te dou. criterii pentru a e6pri&a con-inutu% no-iunii8 a2 pri&u% criteriu este organic8 contractu% de ac0i)i-ie pu3%ic. este +nc0eiat de :autoritatea contractant.;, astfe% cu& este ea definit. prin ordonan-a de urgen-., cu un operator econo&ic nu&it generic :contractant;= 32 a% doi%ea criteriu este material, ,i se refer. %a o3iectu% contractu%ui8 do34ndirea unor produse, %ucr.ri sau servicii. La o privire &ai atent., +ns., reiese c. ,i un a% trei%ea criteriu, unu% formal, este ap%ica3i%, ,i anu&e ca autoritatea contractant. s. +nc0eie contractu% de ac0i)i-ie +n te&eiu% ordonan-ei, nu&ai +n acest fe% fiind vor3a de o ac0i)i-ie pu3%ic. supus. dispo)i-ii%or acesteia. Criteriu% re)u%t. din +ntreaga reg%e&entare, care i&pune autorit.-i%or contractante s. fo%oseasc., +n anu&ite do&enii, doar acest tip de contract @. 1.%. Criteriul organic al !e(inirii contractului !e ac5i0i)ie pu&lic. Criteriu% organic se refer., a,a cu& a& ar.tat, pe de o parte %a ce% care ac0i)i-ionea)., iar pe de a%t. parte, %a prestatoru% serviciu%ui, %ucr.rii sau %a v4n).toru% produse%or.
5
A. Van Lang, F. Fondouin, V. Inserguet'Erisset, Dictionnaire de droit administratif,
edition, Editions Da%%o), Ar&and Co%%in, Paris,
"BBB, p."GG.
7 9
>. Rivero, >. ?a%ine, op.cit., p.""<. Code de (arc!%s Publics, Editions Litec, Paris, "BBB, p."!. < Pu3%icat. +n :Monitoru% oficia% a% Ro&4niei;, partea I, nr.7"@ din "9 &ai !!", &odificat. prin Legea nr.55G# !!<. G D. C. Drago,, art. supra cit.* Ide&, Contractul de ac!i itie public#, +n :Curieru% *udiciar; nr. # !! , p. ! ,i ur&. Astfe%, prin art.B , Irdonan-a de urgen-. nr. 57# !!< sta3i%e,te principiu% confor& c.ruia aceste nor&e *uridice se ap%ica pentru atri3uirea contractu%ui de ac0i)i-ie pu3%ica, inc%usiv a contractu%ui sectoria%= +nc0eierea acordu%ui'cadru= atri3uirea contractu%ui de ac0i)i-ie pu3%ica de c.tre un operator econo&ic, +n ca)u% +n care respectivu% contract este finan-at#su3ventionat +n &od direct, +n propor-ie de &ai &u%t de 9!Q, de c.tre o autoritate contractant.= atri3uirea contractu%ui de ac0i)i-ie pu3%ica de c.tre o autoritate contractant., +n nu&e%e ,i pentru o a%ta persoana fi)ic.#*uridic., +n ca)u% +n care respectivu% contract este finan-at#su3ven-ionat +n &od direct, +n propor-ie de &ai &u%t de 9!Q, de c.tre o autoritate contractant.= organi)area concursu%ui de so%u-ii. Ace%a,i %ucru se +nt4&p%. ,i +n dreptu% france), Codu% ac0i)i-ii%or pu3%ice condi-ion4nd ac0i)i-ii%e pu3%ice de recugerea %a proceduri%e reg%e&entate prin dispo)i-ii%e sa%e $ a se vedea L. Ric0er, op.cit., p.5 = F. Jenec0, P0. Petit, La moralisation des marc!%s publics, Presses /niversitaires de Jrance, Paris, "BB@, p." .
@
<
'''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''
1" No-iunea de :autoritate contractant.; cuprinde, +n sensu% ordonan-ei B8 a2 oricare organis& a% statu%ui ' autoritate pu3%ica sau institu-ie pu3%ica ' care ac-ionea). %a nive% centra% ori %a nive% regiona% sau %oca%= 32 oricare organis& de drept pu3%ic, a%tu% dec4t unu% dintre ce%e prev.)ute %a %it. a2, cu persona%itate *uridic., care a fost +nfiin-at pentru a satisface nevoi de interes genera% f.r. caracter co&ercia% sau industria% ,i care se af%. ce% pu-in +n una dintre ur&.toare%e situa-ii8 ' este finan-at, +n &a*oritate, de c.tre o autoritate contractant., sau de c.tre un a%t organis& de drept pu3%ic, ' se af%. +n su3ordinea sau este supus. contro%u%ui unei autorit.-i contractante sau unui a%t organis& de drept pu3%ic, ' +n co&ponen-a consi%iu%ui de ad&inistra-ie#organu%ui de conducere sau de supervi)are &ai &u%t de *u&.tate din nu&.ru% &e&3ri%or acestuia sunt nu&i-i de c.tre o autoritate contractant., sau de c.tre un a%t organis& de drept pu3%ic= c2 oricare asociere for&at. de una sau &ai &u%te autorit.-i contractante dintre ce%e prev.)ute %a %it. a2 sau 32= d2 oricare +ntreprindere pu3%ica ce desf.,oar. una sau &ai &u%te dintre activit.-i%e +n ur&.toare%e sectoare de uti%itate pu3%ic.8ap., transport, energie ,i po,t., atunci c4nd aceasta atri3uie contracte de ac0i)i-ie pu3%ica sau +nc0eie acorduri'cadru destinate efectu.rii respective%or activit.-i= e2 oricare su3iect de drept, a%tu% dec4t ce%e prev.)ute %a %it. a2'd2, care desf.,oar. una sau &ai &u%te dintre activit.-i%e activit.-i%e +n ur&.toare%e sectoare de uti%itate pu3%ic.8ap., transport, energie ,i po,t., +n 3a)a unui drept specia% sau e6c%usiv, acordat de o autoritate co&petenta, atunci c4nd acesta atri3uie contracte de ac0i)i-ie pu3%ica sau +nc0eie acorduri'cadru destinate efectu.rii respective%or activit.-i. Re&arc.&, +n acest %oc, fo%osirea ,i a criteriu%ui &ateria% $ ce% referitor %a desf.,urarea unor activit.-i re%evante $ pentru a +ntregi sfera autorit.-i%or contractante. Criteriu% &ateria% este +ns. specia%i)at, deoarece reg%e&entarea identific. punctua% activit.-i%e re%evante care au ca efect o atare ca%ificare. >urispruden-a france). a uti%i)at, +n ace%a,i scop, tot criteriu% &ateria%, +ns. cu un caracter &ai genera%, preci)4nd c. sunt suscepti3i%e a fi ca%ificate ca ac0i)i-ii pu3%ice ,i contracte%e +nc0eiate de persoane private, dac. acestea ac-ionea). )n interes public sau )n e"ercitarea unor prerogative de putere public#, conferite prin %ege5!. %" :Contractantu%; este ofertantul care a devenit, +n condi-ii%e %egii, parte +ntr'un contract de ac0i)i-ie pu3%ica 5". Ter&enu% de :ofertant; este fo%osit aici +n sens generic, deoarece, +n func-ie de procedura de atri3uire a contractu%ui uti%i)at. de autoritatea contractant., persoane%e fi)ice sau *uridice pot avea ca%itatea de candidat 1atunci c4nd so%icit. invita-ie de participare %a o %icita-ie restr4ns. sau %a o negociere co&petitiv.2, ofertant 1c4nd a depus o ofert.2 ,i concurent 1c4nd a depus o so%u-ie %a un concurs de so%u-ii2. Prin Ooperator econo⁣ se +n-e%ege oricare furni)or de produse, prestator de servicii ori e6ecutant de %ucr.ri ' persoana fi)ica#*uridic., de drept pu3%ic sau privat, ori grup de astfe% de persoane cu activitate +n do&eniu% care ofer. +n &od %icit pe piata produse, servicii ,i#sau e6ecu-ie de %ucr.ri= Pluralitatea de contractani. (n Jran-a, +n cadru% unei singure proceduri, &ai &u%-i ofertan-i pot fi accepta-i s. +nc0eie contractu%, dac. %ucrarea sau serviciu% poate fi divi)at, sau dac. este vor3a de ac0i)i-ionarea &ai &u%tor produse. Jrac-ionarea o3iectu%ui contractu%ui este per&is. atunci c4nd e6ist. *ustific.ri de ordin te0nic ,i financiar. Persoane%e contractante pot +nc0eia +ntre e%e, +n vederea e6ecut.rii contractu%ui, o conven-ie, f.r. a da na,tere unei persoane *uridice noi5 . Contractant poate fi ,i o persoan# public#, deoarece defini-ia Ooperatoru%ui econo⁣ inc%ude ,i aceast. categorie. C0iar dac., de regu%., se vor3e,te de un contract +ntre ad&inistra-ie ,i particu%ari 55, doctrina ro&4n. ad&ite c.
B (n Jran-a, autoritatea contractant. este :co%ectivitatea pu3%ic.;, no-iune considerat. identic. de doctrin. cu cea de :persoan. pu3%ic.;. Sunt e6ceptate, +ns., de %a ap%icarea dispo)i-ii%or Codu%ui ac0i)i-ii%or pu3%ice sta3i%i&ente%e pu3%ice industria%e ,i co&ercia%eA. Van Lang, F. Fondouin, V. Inserguet'Erisset, op.cit., p."GG= F. Jenec0, P0. Petit, op.cit., p."5= >.'M. Au3M, P. Eon, op.cit., p. . Doctrina ,i *urispruden-a consider., de ase&enea, +ns. nu sunt unitare +n acest sens, c. ar tre3ui e6ceptate, din ace%ea,i ra-iuni, ,i sta3i%i&ente%e pu3%ice f.r. :%eg.tur.; cu o autoritate pu3%ic., cu& ar fi Ca&era de Co&er- ,i industrie ' F. Jenec0, P0. Petit, op.cit., p."5= L. Ric0er, op.cit., p.5 5. 5! >urispruden-a +ntreprise Pe,rot -./012 $ M. Long, P. ?ei%, F. Erai3ant, P. De%vo%vA, E. Fenevois, Les grands arr&ts de la $urisprudence administrative, Be edition, NireM, Paris, "BBB, p.<"9= F. Jenec0, P0. Petit, op.cit., p."@= A. de Lau3adKre, L. Faude&et, Trait% de droit administratif, tome 3 4 droit administratif des biens, ""e Adition, Li3rairie gAnAra%e de droit et de *urisprudence, Paris, "BB@, p.5G". 5" Art.5 %it. i2 din Irdonan-a de urgen-. a Fuvernu%ui nr.57# !!<. 5 >.'E. Au3M, D. PArinet ' MarPuet, Droit de l5urbanisme et de la construction , 9e Adition, Montc0restien, Paris, "BB@, p.9G<= >.'M. Au3M, P. Eon, op.cit., p. . 55 Rodica Narcisa Petrescu, Drept administrativ, editie rev.)ut., Editura Cordia% Le6, C%u*'Napoca, !!", p.5!<= V. Vedina,, 6ntroducere )n studiul dreptului administrativ, Editura Era, "BBB, p."97= >.'M. Au3M, P. Eon, Droit administratif des biens, 5e Adition, Da%%o), Paris, "BB9, p. "@.
'''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''
acorduri%e de voin-. +ntre dou. persoane pu3%ice sunt contracte ad&inistrative, supuse dreptu%ui pu3%ic 57. Aceats. ca%ificare su3)ista c0iar dac. perosoana pu3%ic. particip. cu 3unuri proprietate privat.. 1.*. Criteriul #aterial. O&iectul contractului !e ac5i0i)ie pu&lic. (n func-ie de criteriu% &ateria%, contracte%e de ac0i)i-ie pu3%ic. pot fi de trei fe%uri8 a2 contracte de furni are. Contractu% de furni)are 1nu&it +n %iteratura inter3e%ic. ro&4n. ,i +n cea france). contract de furnituri172 are ca o3iect furni)area unuia sau &ai &u%tor produse, a,a cu& sunt acestea cuprinse +n c%asific.ri%e statistice oficia%e, pe 3a)a cu&p.r.rii, inc%usiv +n rate, a +nc0irierii sau %easing'u%ui cu sau f.r. op-iune de cu&p.rare. Contractu% de furni)are are, prin ur&are, ca o3iect 3unuri mobiliare, deoarece nu&ai +n acest sens poate fi +n-e%eas. fo%osirea ter&enu%ui de :produse;. Nu pot fi ac0i)i-ionate prin cu&p.rare, +nc0iriere sau %easing, 3unuri i&o3i%iare5<. (n ceea ce prive,te posi3i%itatea de a ac0i)i-iona, cu tit%u provi)oriu, prin +nc0iriere sau %easing f.r. op-iune de cu&p.rare, un 3un &o3i%, re&arc.& pasu% +nainte pe care'% face %egis%a-ia noastr. +n co&para-ie cu cea france)., care'i serve,te deseori ca &ode%, aceasta +ntruc4t +n Codu% ac0i)i-ii%or pu3%ice din Jran-a posi3i%itatea +n discu-ie nu este stipu%at., *urispruden-a fiind cea c0e&at. s. o consacre +n practic. 5G. b2 contracte de servicii, care au ca o3iect prestarea unor servicii, a,a cu& sunt acestea cuprinse +n c%asific.ri%e statistice oficia%e. Ac0i)i-ii%e de produse repre)int. un do&eniu +n continu. ,i constant. diversificare, datorit. de)vo%t.rii pie-ei servicii%or, pornind de %a cur.-area %oca%uri%or pu3%ice p4n. %a servicii%e infor&atice. Jrontiere%e dintre aceste contracte ,i a%te tipuri de re%a-ii contractua%e nu sunt +ns. destu% de conturate. Astfe%, este greu de separat ,i de identificat contractu% de servicii de un contract de antrepri). ce nu are ca o3iect 3unuri i&o3i%iare. Nici dreptu% france) nu este scutit de astfe% de pro3%e&e de ca%ificare, deoarece %i&ite%e de departa*are se sc0i&3. +n ti&p8 un contract de ridicare a de,euri%or &ena*ere, considerat +n trecut ca %ucrare pu3%ic., +n pre)ent este ca%ificat contract de servicii5@. (n interioru% categoriei contracte%or de servicii se face distinc-ie +ntre contracte vi)4nd servicii 1sau presta-ii2 inte%ectua%e, ,i contracte vi)4nd presta-ii &ateria%e 5B. Din pri&a categorie fac parte, spre e6e&p%u, ac!i iiile de cercet#ri, prin care o persoan. pu3%ic. +ncredin-ea). unui organis& specia%i)at sau unui cercet.tor efectuarea unei cercet.ri pe o te&. dinainte sta3i%it.7!. c2 contracte de lucr#ri $ care se refer. %a e6ecu-ia, iar uneori %a proiectarea ,i e6ecu-ia, uneia sau &ai &u%tor %ucr.ri de construc-ii, sau a oric.rei co&3ina-ii a acestor %ucr.ri de construc-ii, care conduce sau nu conduce %a un re)u%tat &enit s. +ndep%ineasc. prin e% +nsu,i o func-ie te0nico'econo&ic. 7". Contractu% de %ucr.ri pu3%ice este ec0iva%entu% contractu%ui de antrepri). 7 din dreptu% privat. E6ecutarea %ucr.rii pu3%ice se face de c.tre un antreprenor care %ucrea). +n contu% 3eneficiaru%ui %ucr.rii, +ns. f.r. a'i fi su3ordonat acestuia, +n sc0i&3u% unui pre-75. 1.-. Criteriul (or#al r.&4ne +n e6terioru% defini-iei propriu')ise a contractu%ui de ac0i)i-ie pu3%ic., +ntruc4t e% are ca singur scop ,i efect %i&itarea ap%ic.rii no-iunii de ac0i)i-ie pu3%ic., prin e6c%uderea din sfera acesteia a anu&itor contracte ' c0iar dac. e%e sunt +nc0eiate de autorit.-i pu3%ice +n vederea furni).rii unor produse, e6ecut.rii unor %ucr.ri sau prest.rii unor servicii. E6c%uderea poate avea ca surs. fie dispo)i-ii%e e6prese a%e ordonan-ei de urgen-., fie a%te acte nor&ative.
A se vedea A. Iorgovan, Tratat de drept administrativ, vo%. I, Editura Ne&ira, "BB<, p.5G!= T0. Mre*eru, D. A. P. J%orescu, R. La).r, E. Mre*eru, op.cit., p. 5G. Doctrina france). sus-ine, de ase&enea, teoria confor& c.reia contracte%e dintre persoane%e pu3%ice sunt contracte ad&inistrative, ,i intr. su3 inciden-a Codu%ui privind ac0i)i-ii%e pu3%ice. Consi%iu% de Stat nu a fost +ns. de aceea,i p.rere, preci)4nd +n "BB@, c. acorduri%e de voin-. +ntre persoane%e pu3%ice, c0iar dac. pot fi ca%ificate ca ac0i)i-ii pu3%ice, se p%asea). +n afara raporturi%or reg%e&entate de Codu% ac0i)i-ii%or pu3%ice, +ntruc4t une%e din dispo)i-ii%e sa%e nu sunt suscepti3i%e a fi ap%icate +n astfe% de re%a-ii contractua%e. Este vor3a, evident, de ace%e dispo)i-ii care confer. uneia dintre p.r-i o po)i-ie supraordonat., +n &.sur. s.'i asigure dreptu% de a &odifica uni%atera% partea reg%e&entar. a contractu%ui de ac0i)i-ie pu3%ic.. Cu toate acestea, se consider. c. so%u-ii%e tre3uie nuan-ate, +ntruc4t e6ist. situa-ii +n care un sta3i%i&ent pu3%ic se co&port. ca o persoan. privat. prestatoare de servicii, nu +,i e6ercit. puterea pu3%ic.= +n aceste ca)uri, Codu% ac0i)i-ii%or pu3%ice devine ap%ica3i% ' F. Peiser, Droit administratif 8 fonction publi9ue de l5:tat, territoriale et !ospitali;re, domaine public, e"propriation, r%9ui'itions, travau" publics, "9e Adition, Da%%o), "BBB, p."7@= L. Ric0er, op.cit., p.5 5. 59 M. Lo&3ard, op.cit., p. B= >. Rivero, >. ?a%ine, op.cit., p.""<.. 5< E6c%uderea din sfera contracte%or de ac0i)i-ie pu3%ic. a contractu%ui prin care se ac0i)i-ionea). sau +nc0iria). terenuri, c%.diri sau a%te 3unuri i&o3i%iare, precu& ,i drepturi%e asupra acestora, este f.cut., de a%tfe%, +n &od e6pres prin Irdonan-a de urgen-. nr.57# !!< 1art. "5, %it.a2. 5G A se vedea F. Jenec0, P0. Petit, op.cit., p."5= L. Ric0er, op.cit., p.5 B. 5@ L. Ric0er, op.cit., p.5 B 5B A. Van Lang, F. Fondouin, V. Inserguet'Erisset, op.cit., p."GG. 7! >. Rivero, >. ?a%ine, op.cit., p.""G. 7" Art.7 din Irdonan-a de urgen-. nr.57# !!<. 7 A se vedea M. Costin, M. Mure,an, V. /rsa, Dictionar de drept civil, Editura Ntiintific. ,i Encic%opedic., Eucure,ti, "B@!, p.""". 75 A. de Lau3adKre, L. Faude&et, op.cit., p.5G"= F. Peiser, op.cit., p."7B.
57
'''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''
Astfe%, o autoritate contractant. din do&eniu% ap.r.rii na-iona%e, ordinii pu3%ice, siguran-ei ,i securit.-ii na-iona%e nu are obligaia de a aplica prevederile ordonanei de urgen# atunci c4nd ac0i)i-ionea). produse ,i servicii +n %eg.tur. cu produc-ia sau co&er-u% de ar&e, &uni-ie ,i siste&e de ar&a&ent pentru r.)3oi sau atunci c4nd atri3uirea contractu%ui de servicii sau de furni)are ar putea conduce %a difu)area de infor&a-ii contrare interese%or de ap.rare ,i securitate a -.rii. De ase&enea, se consacr. dreptu% autorit.-ii contractante de a nu aplica prevederile ordonanei de urgen# atunci c4nd contractu% are caracter secret sau +ndep%inirea sa i&p%ic. &.suri specia%e de securitate, +n concordan-. cu prevederi%e %ega%e referitoare %a ap.rarea na-iona%., ordinea pu3%ic., siguran-a ,i securitatea na-iona%.= proceduri%e de atri3uire a contracte%or de ac0i)i-ie pu3%ic. sunt sta3i%ite ca ur&are a unui tratat sau a unui acord interna-iona% ce vi)ea). i&p%e&entarea sau e6p%oatarea unui proiect, +n co&un cu unu% sau &ai &u%-i parteneri str.ini, a unui tratat, acord interna-iona% sau a a%tor ase&enea referitoare %a sta-ionarea de trupe precu& ,i a ap%ic.rii unei proceduri specifice unor organis&e financiare interna-iona%e sau a a%tor donatori#creditori= contractu% este contract de servicii ,i se atri3uie unei persoane *uridice care este ea +ns.,i autoritate contractant. ,i care prestea). aceste servicii +n 3a)a unor drepturi e6c%usive sta3i%ite confor& prevederi%or %ega%e= contractu% are ca o3iect ac0i)i-ia de servicii +n 0ote%uri ,i restaurante, servicii de transport pe ca%ea ferat., servicii de transport pe ap., servicii *uridice, servicii de se%ec-ie ,i p%asare a for-ei de &unc., servicii de +nv.-.&4nt, servicii de s.n.tate ,i asisten-. socia%., servicii recreative, cu%tura%e ,i sportive, etc.77. Tot o for&. de e6c%udere, care se deta,ea). ca i&portan-. din r4ndu% ce%or%a%te +ntruc4t vi)ea). toate categorii%e de produse, %ucr.ri ,i servicii, este preci)area e6pres. confor& c.reia autoritatea contractant. are dreptu% de a proceda %a cump#rare direct#, f.r. a avea o3%iga-ia de a ap%ica proceduri%e de ac0i)i-ie pu3%ic., +n ca)u% +n care ac0i)i-ionea). produse, %ucr.ri sau servicii, a c.ror va%oare, nu dep.,e,te ec0iva%entu% +n %ei a 9.!!! euro pentru fiecare ac0i)i-ie de produse, serviciu sau %ucrare 1art."B2. Este un criteriu cantitativ, ce are ca scop evitarea dec%an,.rii proceduri%or %ega%e +n ca)uri%e care nu necesit. un ase&enea %ucru. 1.1. Este pre)ul un ele#ent !e(initoriu al contractului !e ac5i0i)ie pu&lic> Doctrina consider. c. un contract nu poate avea natur. de contract de ac0i)i-ie pu3%ic. dac. nu prevede p%ata unui pre- de c.tre autoritatea pu3%ic.79. Nu este, prin ur&are, ad&isi3i% ca pre-u% unui astfe% de contract s. fie ac0itat de 3eneficiarii unui serviciu pu3%ic, deoarece +n acest ca) ne'a& af%a +n pre)en-a unei concesiuni. Dac., +ns., pre-u% este ac0itat de un ter-, nu de 3eneficiarii serviciu%ui ac0i)i-ionat, contractu% poate fi de ac0i)i-ie pu3%ic.. Astfe%, s'a decis c. poate fi ca%ificat ca atare contractu% care prevedea c. antreprenoru%, care se anga*ea). s. insta%e)e o3iecte de mobilier urban 1ca3ine te%efonice, de e6e&p%u2 pe do&eniu% pu3%ic, are dreptu% s. o3-in. re&unera-ia care i se cuvine din va%orificarea spa-ii%or pu3%icitare e6istente pe ec0ipa&ente%e insta%ate. C4t prive,te reg%e&entarea din dreptu% nostru, constat.& c. Irdonan-a de urgen-. nr.57# !!< nu prevede a%te posi3i%it.-i de ac0itare a pre-u%ui, +n afara p%.-ii directe, care ,i ea re)u%t. +n &od i&p%icit. (ntruc4t ceea ce %egea nu inter)ice este per&is, nu vede& care ar fi i&pedi&ente%e ca un contract de %ucr.ri, de e6e&p%u, s. fie ac0itat prin acordarea dreptu%ui de a va%orifica 1te&porar2 prin pu3%icitate spa-iu% asupra c.ruia s'au rea%i)at %ucr.ri%e. Deose3irea +ntre concesiunea de lucr#ri ,i ac!i iia de lucr#ri const. +n aceea c. +n pri&u% ca) autoritatea pu3%ic. acord. dreptu% concesionaru%ui de a e6p%oata %ucrarea rea%i)at. o anu&it. perioad. de ti&p, +n sc0i&3u% unei redevene, pe c4nd +n ce% de'a% doi%ea ca) %ucrarea este ac0i)i-ionat. %a fina%i)area ei de c.tre autoritatea pu3%ic., +n sc0i&3u% unui pre, iar contractantu% nu &ai p.strea). nici un drept asupra ei7<. Dac. ad&ite& ipote)a descris. &ai sus 1va%orificarea te&porar. de c.tre e6ecutant a %ucr.rii, +n contu% pre-u%ui2, deose3iri%e dintre ce%e dou. for&e de contract ad&inistrativ par s. se esto&pe)e. Distinc-ia nu',i pierde +ns. din i&portan-., deoarece, +n ca)u% ac0i)i-iei sunte& +n pre)en-a unui procedeu de constituire a do&eniu%ui pu3%ic sau privat a% autorit.-ii pu3%ice 7G, iar +n ca)u% concesiunii, este vor3a de o administrare a acestuia, de o punere +n va%oare. 1.3. 'roce!uri pentru atri&uirea contractului !e ac5i0i)ie pu&lic. Irdonan-a de urgen-. nr. 57# !!< cu co&p%et.ri%e aduse de Legea nr. 55G din "G iu%ie !!< reg%e&entea)., proceduri%e care pot 1,i tre3uie2 ap%icate de autoritatea contractant. +n vederea atri3uirii contractu%ui de ac0i)i-ie pu3%ic.8 a" licitaia desc!is# ' orice furni)or, e6ecutant sau prestator interesat are dreptu% de a depune ofert.. Autoritatea contractant. sta3i%e,te prin anun-u% de participare data %i&it. de depunere a oferte%or, iar nu&.ru% de furni)ori, de e6ecutan-i sau de prestatori care au dreptu% de a depune ofert. este ne%i&itat. (n ca)u% +n care nu&.ru% de
77
Enu&erarea este e6e&p%ificativ., ,i nu e60austiv., do&enii%e preci)ate de reg%e&entarea %ega%. fiind nu&eroase $ a se vedea art." , "5 ,i
7 . L. Ric0er, op.cit., p.555. A. de Lau3adKre, L. Faude&et, op.cit., p.5G"= >.'M. Au3M, P. Eon, op.cit., p. ". 7G /n argu&ent +n favoarea acestei sus-ineri este ,i enu&erarea ac0i)i-iei pu3%ice printre &oduri%e de do34ndire a propriet.-ii pu3%ice, +n art.G a% Legii nr. "5#"BB@ privind proprietatea pu3%ic. ,i regi&u% *uridic a% acesteia, pu3%icat. +n :Monitoru% oficia% a% Ro&4niei;, partea I, nr.77@ din 7 noie&3rie "BB@.
7< 79
'''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''
furni)ori, e6ecutan-i sau prestatori care au depus ofert. este &ai &ic de , autoritatea contractant. are o3%iga-ia de a repeta procedura de %icita-ie desc0is., iar dac. nici +n acest ca) nu sunt &ai &u%t de ofertan-i, se poate repeta procedura sau atri3ui contractu% de ac0i)i-ie pu3%ic. ofertantu%ui care a depus ofert.. I3%iga-ia de a repeta procedura nu su3)ist. atunci c4nd ce% pu-in o ofert. pri&it. este corespun).toare din punct de vedere a% tuturor cerin-e%or so%icitate. &" licitaia restrns#, care se desf.,oar. +n dou. etape distincte ,i prin care nu&ai candida-ii se%ecta-i de c.tre autoritatea contractant. +n pri&a etap. sunt invita-i s. depun. oferte. La pri&a etap. de se%ectare are dreptu% de a participa orice ofertant= +n ur&a ap%ic.rii unor criterii referitoare %a capacitatea te0nic. ,i econo&ico'financiar., nu&.ru% candida-i%or se%ecta-i tre3uie s. fie +ntre 9 ,i !. c" dia%ogu% co&petitiv, respectiv procedura %a care orice operator econo&ic are dreptu% de a',i depune candidatura ,i prin care autoritatea contractant. conduce un dia%og cu candida-ii ad&i,i, +n scopu% identificarii uneia sau &ai &u%tor so%u-ii apte sa r.spund. necesit.-i%or sa%e, ur&4nd ca, pe 3a)a so%u-iei#so%u-ii%or, candida-ii se%ecta-i sa e%a3ore)e oferta fina%a= Autoritatea contractant. are dreptu% de a ap%ica procedura de dia%og co&petitiv pentru atri3uirea unui contract de ac0i)i-ie pu3%ica dac. se +ndep%inesc, +n &od cu&u%ativ, ur&.toare%e condi-ii8 "2 contractu% +n cau)a este considerat a fi de co&p%e6itate deose3ita= 2 ap%icarea procedurii de %icita-ie desc0is. sau restr4ns. nu ar per&ite atri3uirea contractu%ui de ac0i)i-ie pu3%ica +n cau)a. Contractu% de co&p%e6itate deose3ita este considerat ace% contract de ac0i)i-ie pu3%ica pentru care autoritatea contractant. nu este, +n &od o3iectiv, +n &.sura sa defineasc. specifica-ii%e te0nice capa3i%e sa +i satisfac. necesit.-i%e ,i e6igen-e%e ,i#sau sa sta3i%easc. &onta*u% financiar ,i#sau cadru% *uridic de i&p%e&entare a proiectu%ui. !" negocierea, respectiv procedura prin care autoritatea contractant. deru%ea). consu%t.ri cu candida-ii se%ecta-i ,i negocia)a c%au)e%e contractua%e, inc%usiv pre-u%, cu unu% sau &ai &u%-i dintre ace,tia. Negocierea poate fi8 ' negociere cu pu3%icarea prea%a3i%. a unui anun- de participare= ' negociere f.r. pu3%icarea prea%a3i%. a unui anun- de participare= e" cerere de ofert#, o procedur. si&p%ificat. prin care autoritatea contractant. so%icit., oferte de %a &ai &u%-i furni)ori, e6ecutan-i sau prestatori 7@. (n ca)u% +n care nu e6ist. &ai &u%t de oferte, procedura se repet., prin trans&iterea invita-iei de participare ,i a%tor persoane. Dac. nici +n acest ca) nu e6ist. ce% pu-in oferte, autoritatea contractant. are de a%es +ntre repetarea procedurii ,i atri3uirea contractu%ui persoanei care a pre)entat singura ofert., dac. aceasta este corespun).toare7B. (ncep4nd cu data de " ianuarie !!G, cererea de oferte se ini-ia). prin pu3%icarea +n SEAP 1siste&u% e%ectronic de ac0i)itii pu3%ice2 a unei invita-ii de participare %a procedura de atri3uire. e" concurs de soluii ' procedur. care per&ite autorit.-ii contractante s. ac0i)i-ione)e, )ndeosebi +n do&eniu% a&ena*.rii teritoriu%ui, a% proiect.rii ur3anistice ,i peisagistice, a% ar0itecturii sau +n ce% a% pre%ucr.rii date%or, un p%an sau un proiect, prin se%ectarea acestuia pe 3a)e concuren-ia%e de c.tre un *uriu, cu sau f.r. acordarea de pre&ii concurentu%ui # concuren-i%or c4,tig.tor#c4,tig.tori. Concursu% de so%u-ii poate fi o procedur. independent. sau parte a unei proceduri care conduce %a atri3uirea unui contract de ac0i)i-ie pu3%ic.. Autoritatea contractant. are o3%iga-ia de a preci)a +n cadru% docu&enta-iei de concurs orice infor&a-ie, cerin-., regu%., criteriu sau a%te%e ase&enea, necesare pentru a asigura poten-ia%i%or concuren-i o infor&are co&p%et. ,i corect. cu privire %a &odu% de ap%icare a concursu%ui de so%u-ii 1art."5 2 Sintag&a :+ndeose3i;, fo%osit. de te6tu% actu%ui nor&ativ, duce %a conc%u)ia c. ,i +n a%te do&enii se poate recurge %a aceast. procedur., enu&erarea %ega%. nefiind %i&itativ.. Astfe%, +n ca)u% prestaiilor intelectuale, care intr. +n categoria servicii%or, se poate ape%a %a cererea de oferte concursu% de so%u-ii, +n care candida-ii nu se &.rginesc s. ana%i)e)e cerin-e%e autorit.-ii contractante ,i s. +ncerce s. %e e6ecute, ci pre)int. o concep-ie proprie de e6ecutare a contractu%ui, pe 3a)a c.reia sunt se%ecta-i9!. De ase&enea, e6ist. posi3i%itatea ac0i)i-iei de studii ,i cercet.ri, unde pri&ea). caracteru% intuitu personae a% contractu%ui, adic. sunt apreciate ca%it.-i%or persona%e a%e ce%ui care rea%i)ea). studiu% 9".
7@ Procedura de cerere de ofert. poate fi fo%osit. nu&ai +n ca)u% +n care va%oarea esti&at., f.r. T.V.A., a contractu%ui de ac0i)i-ie pu3%ic. este &ai &ic. dec4t ec0iva%entu% +n %ei a unor praguri, sta3i%ite +n ordonan-a de urgen-. 17!.!!! euro pentru contractu% de furni)are ,i de servicii, respectiv 9!.!!! euro pentru contractu% de %ucr.ri2 1art." 72. 7B (n Jran-a, cererea de oferte poate fi desc0is. sau restr4ns.. (n ca)u% cererii desc0ise, orice candidat poate tri&ite o ofert.. (n situa-ia cererii restr4nse, procedura se desc0ide printr'o fa). +n care autoritatea pu3%ic. face ape% %a concuren-a dintr'un anu&it do&eniu, pentru a sta3i%i o %ist. de candida-i. Criterii%e de se%ec-ie sunt garan-ii%e profesiona%e ,i financiare, precu& ,i a%te conditii preci)ate +n anun-u% prin care se anun-. concuren-a. Deci)ia de e6c%udere a unui candidat de pe %ist., +n ur&a se%ec-iei, nu tre3uie &otivat. ' F. Jenec0, P0. Petit, op.cit., p.7<= L. Ric0er, op.cit., p.559= A. de Lau3adKre, L. Faude&et, op.cit., p.5G". 9! (n Jran-a, ac0i)i-ia de %ucr.ri de art. sau de %ucr.ri care cer o &.iestrie deose3it., care se refer. de e6e&p%u %a e6ecu-ii%e ar0itectura%e, fac o3iectu% unor reg%e&ent.ri distincte, e6terioare Codu%ui ac0i)itii%or pu3%ice, cu& ar fi Decretu% din B noie&3rie "BB5. Aceste reg%e&ent.ri fi6ea). condi-ii%e de re&unerare a autoru%ui, condi-ii%e de atri3uire, etc. (n principiu, aceste ac0i)i-ii sunt supuse negocierii, dup. organi)area unui concurs av4nd ca o3iect concep-ia ,i rea%i)area %ucr.ri%or ' L. Ric0er, op.cit., p.5G" 9" Spre aceast. conc%u)ie +ndea&n. ,i interpretarea per a contrario a art.@ a%in." %it.f, te)a a G'a, +n confor&itate cu care sunt e6ceptate de %a ap%icarea proceduri%or prev.)ute de ordonan-a de urgen-. ac0i)i-ii%e ce vi)ea). prestarea de servicii de cercetare'de)vo%tare re&unerate integra% de c.tre autoritatea contractant. ,i a%e c.ror re)u%tate nu sunt necesare autorit.-ii contractante +n propriu% 3eneficiu. Prin ur&are, ac0i)i-ia unor astfe% de servicii care sunt necesare autorit.ti contractante +n propriu% ei 3eneficiu intr. +n sfera ordonan-ei de urgen-..
"!
'''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''
Din dispo)i-ii%e e6prese 1art. !2, +ns. ,i din ansa&3%u% reg%e&ent.rii re)u%t. c. %icita-ia pu3%ic., cu ce%e dou. for&e a%e sa%e $ desc0is. ,i restr4ns. ' constituie regula +n ceea ce prive,te atri3uirea contractu%ui de ac0i)i-ie pu3%ic., iar ce%e%a%te trei proceduri repre)int. situaii de e"cepie, ap%ica3i%e +n condi-ii specia%e. Proceduri%e particu%are sau specia%e de atri3uire a contractu%ui sunt *ustificate de o3iectu% ac0i)i-iei sau va%oarea acesteia, +ns. +n principa% e%e au ca scop si&p%ificarea atri3uirii ,i o &ai 3un. adaptare a prestatei %a scopu% ac0i)i-iei. 1.8. 'rincipiile pe care se +nte#eia0 atri&uirea contractului !e ac5i0i)ie pu&lic. Doctrina de specia%itate re-ine patru principii pe care se 3a)ea). atri3uirea contractu%ui8 1a2 principiu% for&a%is&u%ui ' atri3uirea contractu%ui se face prin inter&ediu% unei proceduri, care cuprinde &ai &u%te fa)e succesive= 132 principiu% pu3%icit.-ii $ care asigur. %i3era concuren-. ,i transparen-a procedurii= 1c2 ega%itatea de trata&ent $ care e6c%ude preferin-e%e +n atri3uirea contractu%ui ,i asigur., de ase&enea, %i3era concuren-.= 1d2 co%egia%itatea $ proceduri%e ce%e &ai uti%i)ate fac ape% %a organis&e co%egia%e 1co&isii%e de ad*udecare sau de eva%uare a oferte%or2, care sunt prote*ate +ntr'o &ai &are &.sur. de corup-ie ,i su3iectivis&9 . Principii%e consecrate de Irdonan-a de urgen-. a Fuvernu%ui nr.57# !!< pot fi sinteti)ate astfe% 1art. 28 a) promovarea concurenei ntre operatorii economici: asigurarea condi-ii%or pentru ca orice furni)or de produse, e6ecutant de %ucr.ri sau prestator de servicii, indiferent de na-iona%itate, s. ai3. dreptu% de a deveni, +n condi-ii%e %egii, contractant 95. Li3era concuren-. nu constituie un scop +n sine, ci ideea directoare +n func-ie de care se desf.,oar. ,i se ra-iona%i)ea). ac-iune ad&inistrativ.. Din &o&entu% +n care %i3era concuren-. este o3%igatorie a fi respectat. de c.tre autoritatea contractant., aceasta este constr4ns. a',i defini cerin-e%e ,i de a co&para diverse%e so%u-ii posi3i%e pentru satisfacerea %or, iar ofertan-ii sunt &otiva-i s. fac. eforturi pentru a pre)enta cea &ai 3un. ofert. din punct de vedere ca%itativ ,i a% pre-u%ui. De ase&enea, publicitatea, care +nso-e,te ,i d. va%oare principiu% %i3erei concuren-e, contri3uie %a evitarea practici%or ocu%te +n atri3uirea contracte%or de ac0i)i-ie pu3%ic. 97. /neori +ns., a,a cu& a& ar.tat, principiu% %i3erei concuren-e sufer. anu&ite %i&it.ri, deter&inate de stricta specia%i)are a anu&itor actori ai pie-ei de produse, servicii ,i %ucr.ri. Prin ur&are, nu +ntotdeauna ape%area %a %i3era concuren-. serve,te interesu%ui genera%. I pia-. poate fi considerat. concuren-ia%., ,i poate, prin ur&are, furni)a oferte de aceea,i factur., dac. +ndep%ine,te patru condi-ii8 este ato&ic. 1nu este do&inat. de o anu&it. fir&.2, produse%e sunt o&ogene 1pentru a per&ite co&para-ia +ntre e%e2, e6ist. %i3ertate de acces ,i %i3ertate de circu%a-ie a infor&a-ii%or 99. (n sfera &i*%oace%or de asigurare a %i3erei concuren-e se integrea). ,i dispo)i-ii%e &enite a evita concuren-a ne%oia%. 1art.G9' G<28 a2 nu au dreptu% s. fie ofertant, ofertant asociat sau su3contractant, su3 sanc-iunea nu%it.-ii contractu%ui, persoane%e fi)ice sau *uridice care au participat +n orice fe% %a +ntoc&irea docu&enta-iei pentru e%a3orarea ,i pre)entarea ofertei sau care fac parte din co&isia de eva%uare constituit. pentru atri3uirea contractu%ui de ac0i)i-ie pu3%ic.= 32 contractantu% nu are dreptu% de a anga*a, +n scopu% +ndep%inirii contractu%ui, persoane fi)ice sau *uridice care au participat %a +ntoc&irea docu&enta-iei sau care au f.cut parte din co&isia de eva%uare. Interdic-ia operea). pe parcursu% unei perioade de ce% pu-in < %uni de %a +nc0eierea contractu%ui, su3 sanc-iunea re)i%ierii acestuia de c.tre autoritatea contractant.. b) garantarea tratamentului egal i nediscriminarea operatorilor economici; u%terior, ordonan-a e6p%ic. ce se +n-e%ege prin principiu% trata&entu%ui ega%8 ap%icarea +n &od nediscri&inatoriu a criterii%or de se%ecte ,i a criterii%or pentru atri3uirea contractu%ui de ac0i)i-ie pu3%ic., astfe% +nc4t orice furni)or de produse, e6ecutant de %ucr.ri sau prestator de servicii s. ai3. ,anse ega%e de a i se atri3ui contractu% respectiv . Acest i&perativ nu este +n contradic-ie cu dreptu% pe care +% are autoritatea contractant. de a e6c%ude din procedura de atri3uire a contractu%ui pe acei candida-i care sunt +n stare de 1sau fac o3iectu% unei proceduri %ega%e pentru dec%ararea %or +n una dintre situa-ii%e de2 fa%i&ent ori %ic0idare, afaceri%e %e sunt ad&inistrate de un *udec.tor'sindic sau activit.-i%e %or co&ercia%e sunt suspendate ori sunt +ntr'o situatie si&i%ar. cu ce%e anterioare, reg%e&entat. prin %ege 9<= nu ,i'au +ndep%init o3%iga-ii%e de p%at. e6igi3i%e a i&po)ite%or ,i ta6e%or c.tre stat, precu& ,i a contri3u-iei pentru asigur.ri%e socia%e de stat 9G= furni)ea). infor&a-ii fa%se +n docu&ente%e pre)entate= au co&is
F. Jenec0, P0. Petit, op.cit., p.5B= L. Ric0er, op.cit., p.59"= A. de Lau3adKre, L. Faude&et, op.cit., p.5BG Autorii de specia%itate france)i consider., de ase&enea, c. o caracteristic. funda&enta%. a ac0i)i-ii%or pu3%ice, consecin-a principa%. a ca%ific.rii ca atare a unui contract, este o3%igativitatea atri3uirii %ui cu respectarea principiu%ui %i3erei concuren-e ' A. de Lau3adKre, L. Faude&et, op.cit., p.5BG= L. Ric0er, op.cit., p.57 97 A se vedea, pentru e6e&p%ificare, Capito%u% III a% Irdonan-ei de urgen-. nr.<!# !!", intitu%at c0iar :transparen-. ,i pu3%icitate;. 99 L. Ric0er, op.cit., p.57 . 9< Crede& c. ar fi fost ni&erit. e6ceptarea, dup. &ode% france), de %a aceste prevederi a persoane%or *uridice care, de,i sunt +n reorgani)are *udiciar., pri&esc din partea *udec.toru%ui ,indic a3i%itarea de a participa %a o astfe% de procedur. $ a se vedea, pentru dreptu% france), L. Ric0er, op.cit., p.57B 9G A se vedea, +n %eg.tur. cu aceast. pro3%e&., ,i Irdonan-a Fuvernu%ui nr.G9# !!" privind organi)area ,i functionarea ca)ieru%ui fisca%, pu3%icat. +n :Monitoru% oficia% a% Ro&4niei;, partea I, nr. 97! din " septe&3rie !!".
95 9
""
'''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''
o grav. gre,ea%. +n &aterie profesiona%. sau nu ,i'au +ndep%init o3%iga-ii%e asu&ate printr'un a%t contract de ac0i)i-ie pu3%ic., +n &.sura +n care autoritatea contractant. poate aduce ca dovad. &i*%oace pro3ante +n acest sens 1art.5!2. c) asigurarea transparenei i integritii procesului de achiziie public, care vi)ea). punerea %a dispo)i-ia tuturor ce%or interesa-i a infor&a-ii%or referitoare %a ap%icarea procedurii pentru atri3uirea contractu%ui de ac0i)i-ie pu3%ic.. (n scopu% va%orific.rii acestui principiu, printr'o serie de dispo)i-ii, ordonan-a i&pune autorit.-i%or contractante ur&.toare%e o3%iga-ii8 1" Pu3%icarea inteniei de a efectua ac!i iii publice , +n :Monitoru% Ificia% a% Ro&4niei, Partea a VI'a ' Ac0i)i-ii pu3%ice;. Anun-u% de inten-ie tre3uie s. cuprind. ce% pu-in toate contracte%e de ac0i)i-ie pu3%ic. previ)ionate s. fie atri3uite p4n. %a sf4r,itu% anu%ui 3ugetar ,i a c.ror va%oare esti&at., f.r. T.V.A., este ega%. sau &ai &are dec4t ec0iva%entu% +n %ei a G9!.!!! euro. Pentru contracte a c.ror va%oare esti&at., f.r. T.V.A., este &ai &ic. dec4t ec0iva%entu% +n %ei a G9!.!!! euro, pu3%icarea anun-u%ui de inten-ie este op-iona%.. Pu3%icarea anun-u%ui nu creea). +ns. autorit.-ii contractante o3%iga-ia de a efectua respectiva ac0i)i-ie pu3%ic.. %" Pu3%icarea, +n ace%ea,i condi-ii, a unui anun de participare, +n toate ca)uri%e +n care se ap%ic. una dintre proceduri%e prin %icita-ie desc0is., restr4ns. sau prin negociere co&petitiv., precu& ,i +n ca)u% +n care inten-ionea). s. organi)e)e un concurs de so%u-ii9@. Autoritatea contractant. are dreptu%, +n scopu% asigur.rii unei transparen-e &a6i&e, s. fac. cunoscut anun-u% de participare ,i prin a%te &i*%oace de infor&are %oca%., na-iona%e sau interna-iona%, dar nu&ai dup. pu3%icarea anun-u%ui respectiv +n Monitoru% Ificia% a% Ro&4niei, Partea a VI'a ' Ac0i)i-ii pu3%ice, ,i cu o3%igatia de a respecta +ntoc&ai con-inutu% ,i for&a anun-u%ui pu3%icat. *" Pu3%icarea, tot +n :Monitoru% Ificia% a% Ro&4niei, Partea a VI'a ' Ac0i)i-ii pu3%ice;, a anun-u%ui de atri3uire a contractu%ui de ac0i)i-ie pu3%ic., +n condi-ii%e art."@ din ordonan-a de urgen-.. Pro3%e&a transparen-ei ac0i)i-ii%or pu3%ice este direct ,i indiso%u3i% %egat. de aceea a corup-iei +n aceast. &aterie. Perico%u% ca raporturi%e dintre persoane%e care decid +n cadru% autorit.-i%or contractante ,i cei de %a care se ac0i)i-ionea). s. fie individua%i)ate ,i apropiate, +n dauna interesu%ui pu3%ic este evident, se concreti)ea). de nenu&.rate ori, ,i, %a fe% ca ,i corup-ia +n genera%, nu poate fi e6tirpat, ci doar atenuat, di&inuat. Singura ca%e %ega%. de di&inuare a acestui f%age% este reg%e&entarea +n deta%iu a proceduri%or de ac0i)i-ie pu3%ic.. Pe de a%t. parte, co&p%e6itatea e6cesiv. a dispo)i-ii%or %ega%e are ca efect uneori descura*area contractan-i%or de a participa %a proceduri%e de atri3uire ,i reducerea concuren-ei 9B. d) asigurarea utilizrii eficiente a fondurilor publice, prin ap%icarea proceduri%or de atri3uire de c.tre autorit.-i%e contractante, respectiv prin fo%osirea siste&u%ui concuren-ia% ,i a criterii%or econo&ice pentru atri3uirea contractu%ui de ac0i)i-ie pu3%ic... e) principiul recunoaterii reciproce; f) principiul proportionalitii; g) principiul asumrii rspunderii. Din p.cate, aceste principii nu sunt e6p%icate de ordonan-.. 1.:. 'roce!ura !e atri&uire a contractului !e ac5i0i)ie pu&lic cuprinde &ai &u%te etape8 a" etapa pu3%icit.-ii, repre)entat. de anun-u% de inten-ie, respectiv de participare ,i de atri3uire, care cade +n sarcina autorit.-ii contractante ,i despre care a& discutat &ai sus, %a principiu% transparen-ei 1art.7G'9@2. &" etapa e%a3or.rii ,i co&unic.rii docu&enta-iei privind pre)entarea oferte%or, care cuprinde, printre a%te%e, criterii%e de ca%ificare, caietu% de sarcini ,i criterii%e de atri3uire a contractu%ui 19B'<92. c" etapa tri&iterii de c.tre candida-i, a oferte%or $ +n ca)u% %icita-iei desc0ise ,i a cererii de oferte, respectiv a scrisorii de inten-ie ur&at., u%terior, de oferte, +n ca)u% %icita-iei restr4nse sau a negocierii co&petitive 1art.< '<52 !" etapa eva%u.rii oferte%or. Comisia de evaluare este constituit. pentru atri3uirea fiec.rui contract +n parte, prin deci ia autorit#ii contractante<!, ,i se co&pune din ce% pu-in 9 &e&3ri cu preg.tire profe,iona%. ,i e6perien-. re%evant. +n do&eniu, precu& ,i cu pro3itate &ora%. recunoscut.. (n ca)u% concursu%ui de so%u-ii, se constituie un $uriu, for&at din ce%
Prin e6cep-ie, autoritatea contractant. nu are o3%iga-ia de a trans&ite spre pu3%icare un anun- de participare, atunci c4nd ap%ic. procedura prin negociere competitiv#, dac. +n ur&a ap%ic.rii unei proceduri prin %icita-ie desc0is. sau restr4ns., nu a fost pre)entat. nici o ofert., sau au fost respinse toate oferte%e pre)entate= dac. +n ur&a organi).rii unui concurs de so%u-ii, tre3uie s. atri3uie contractu% de ac0i)i-ie pu3%ic. unuia dintre concuren-ii c4,tig.tori ai concursu%ui respectiv, sau dac. ac0i)i-ia este rea%i)at. e6c%usiv +n scopu% cercet.rii ,tiintifice, e6peri&ent.rii sau de)vo%t.rii te0no%ogice iar autoritatea contractant. nu ur&.re,te asigurarea unei renta3i%it.-i sau acoperirea costuri%or aferente acesteia 1art."G a%in.72. 9B C0estiunea corup-iei +n &ateria ac0i)i-ii%or pu3%ice este a3ordat. ,i +n doctrina france)., care %eag. sporirea ca)uri%or de coruptie de refor&a ad&inistrativ. din "B@ , care a consacrat descentra%i)area %oca%. ,i a desfiin-at regi&u% autori).ri%or prea%a3i%e. Noii ,efi ai e6ecutive%or %oca%e $ pri&ari, pre,edin-i de consi%ii $ au concentrat +n &4ini%e %or i&portante puteri deci)iona%e, p4n. %a acea dat. parta*ate cu a%te autorit.-i ad&inistrative. (n opinia autori%or de specia%itate, :corup-ia +n &ateria ac0i)i-ii%or pu3%ice nu s'a n.scut din descentra%i)are, +ns. s'a &anifestat cu &ai &u%t. ostenta-ie dup. punerea sa +n practic.;. Ca o consecin-. a acestei st.ri de fapt, s'au +n&u%-it te6te%e %ega%e ce aveau ca scop asigurarea transparen-ei +n via-a pu3%ic., precu& ,i organe%e de contro% investite cu atri3u-ii +n acest do&eniu ' F. Jenec0, P0. Petit, op.cit., p.5. <! (n Jran-a, co&po)itia Co&isii%or de eva%uare este fi6at. prin deci)ie &inisteria%. +n ca)u% ad&inistra-iei centra%e, prin deci)ia prefectu%ui +n ca)u% servicii%or deconcentrate. Pentru sta3i%i&ente%e pu3%ice, co&punerea re)u%t. din :regu%i%e proprii fiec.rui sta3i%i&ent;, fiind sta3i%it. efectiv fie prin deci)ie &inisteria%., fie prin 0ot.r4rea consi%iu%ui de ad&inistra-ie a% sta3i%i&entu%ui pu3%ic. Pentru co%ectivit.-i%e %oca%e, Codu% ac0i)i-ii%or pu3%ice deter&in. +n &od e6pres co&punerea co&isiei de eva%uare8 organu% e6ecutiv a% co%ectivit.-ii $ pre,edinte, 9 &e&3ri ai organu%ui de%i3erativ $ &e&3ri, conta3i%u%, repre)entantu% serviciu%ui te0nic co&petent, persona%it.-i co&petente din do&eniu $ &e&3ri consu%tativi ' L. Ric0er, op.cit., p.57G.
9@
"
'''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''
pu-in 5 &e&3ri, care tre3uie s. +ndep%ineasc. ace%ea,i condi-ii ca ,i &e&3rii Co&isiei de eva%uare. (n situa-ia +n care concuren-i%or %i s'a so%icitat o anu&it. ca%ificare profesiona%., ce% pu-in o trei&e din nu&.ru% &e&3ri%or *uriu%ui tre3uie s. ai3. acea ca%ificare sau una ec0iva%ent.. <u au dreptul de a fi membri )n comisie sau $uriu persoane%e care de-in p.r-i socia%e sau ac-iuni din capita%u% socia% su3scris a% unuia dintre ofertan-i, so-u%, ruda sau afin, pana %a gradu% a% patru%ea inc%usiv, cu persoane care fac parte din consi%iu% de ad&inistra-ie, organu% de conducere sau de supervi)are a unuia dintre ofertan-i ,i persoane despre care se constata ca pot avea un interes de natura sa %e afecte)e i&par-ia%itatea pe parcursu% procesu%ui de verificare ,i eva%uare a oferte%or. Re&unerarea &e&3ri%or co&isiei sau *uriu%ui sau %ipsa acesteia este sta3i%it. de autoritatea contractant.. Eva%uarea oferte%or poate avea ca punct de p%ecare dou. criterii8 1" oferta cea &ai avanta*oas. din punct de vedere te0nico'econo&ic= %" +n &od e6c%usiv, pre-u% ce% &ai sc.)ut<". (n ca)u% ap%ic.rii criteriu%ui Roferta cea &ai avanta*oas. din punct de vedere te0nico'econo&icR 1"9 oferta sta3i%it. ca fiind c4,tig.toare este oferta care +ntrune,te puncta*u% ce% &ai &are, re)u%tat din ap%icarea unui a%gorit& de ca%cu%, ce are +n vedere, dup. ca), ter&enu% de %ivrare sau de e6ecu-ie, costuri curente, raportu% cost#eficien-., caracteristici privind nive%u% ca%itativ, estetic, te0nic sau func-iona%, servicii postv4n)are ,i asisten-. te0nic., anga*a&ente privind %ivrarea pe ter&en %ung de piese de sc0i&3, su3ansa&3%uri sau furnituri, condi-ii referitoare %a ap%icarea preferin-ei interne, a%te e%e&ente considerate se&nificative pentru eva%uarea oferte%or, precu& ,i pre-u%. Aceste criterii tre3uie s. fie definite c%ar ,i, dup. ce au fost sta3i%ite, nu pot fi sc0i&3ate pe toat. durata de ap%icare a procedurii pentru atri3uirea contractu%ui de ac0i)i-ie pu3%ic.. Autoritatea contractant. este o3%igat. s. preci)e)e +n docu&enta-ia pentru e%a3orarea ,i pre)entarea ofertei criterii%e de eva%uare a ofertei prev.)ute, +n ordinea i&portan-ei %or pentru eva%uarea ofertei, precu& ,i a%gorit&u% de ca%cu% deta%iat care va fi ap%icat. (n ca)u% ap%ic.rii criteriu%ui Rpre-u% ce% &ai sc.)utR %", cerin-e%e i&puse de c.tre autoritatea contractant., prin caietu% de sarcini sunt considerate cerin-e &ini&a%e. e" etapa co&unic.ri%or ce au ca o3iect re)u%tatu% procedurii, ,i pe parcursu% c.reia se poate face anu%area procedurii 1art.97'99, !<' !G2. Dac. nu a fost posi3i%. sta3i%irea unui nive% corespun).tor a% concuren-ei, sau candida-ii nu +ndep%inesc condi-ii%e de ca%ificare prev.)ute de %ege, precu& ,i +n a%te ca)uri e6pres prev.)ute de ordonan-a de urgen-., cu& ar fi i&posi3i%itatea +nc0eierii contractu%ui, autoritatea contractant. poate decide anu%area procedurii. (" etapa +nc0eierii, e6ecut.rii ,i fina%i).rii contractu%ui de ac0i)i-ie pu3%ic. 1 ""' "<2. (nc0eierea contractu%ui se face cu ofertantu% c4,tig.tor= +n ca)u% +n care autoritatea contractant. nu a*unge s. +nc0eie contractu% cu ofertantu% a c.rui ofert. a fost sta3i%it. ca fiind c4,tig.toare, atunci aceasta are dreptu% fie de a invita ofertan-ii, +n ordinea descresc.toare a c%asa&entu%ui, +n vederea +nc0eierii contractu%ui, fie de a anu%a ap%icarea procedurii pentru atri3uirea contractu%ui de ac0i)i-ie pu3%ic.. 1.11. Natura .uri!ic a contractului !e ac5i0i)ie pu&lic. Doctrina de specia%itate france). s'a confruntat cu pro3%e&a de a ,ti dac. e6ist. co&pati3i%itate +ntre ac0i)i-ia pu3%ic. ,i contractu% de drept privat. Cu a%te cuvinte, dac. natura *uridic. a contractu%ui de ac0i)i-ie pu3%ic. poate fi ,i una de drept co&un, nu nu&ai ad&inistrativ.S I parte a autori%or france)i 1>K)e, Drago2 consider. c. ac0i)i-ii%e pu3%ice sunt +n &od necesar rea%i)ate prin contracte ad&inistrative, +n ti&p ce +n a%t. opinie, care se dovede,te a fi &a*oritar. 1L%orens, Ric0er2 ,i care a fost pre%uat. ,i de *urispruden-., nu e6ist. inco&pati3i%itate +ntre Codu% ac0i)i-ii%or pu3%ice ,i dreptu% privat< . Revenind %a siste&u% nostru de drept, +n te&eiu% vec0i%or reg%e&ent.ri 1Irdonan-a Fuvernu%ui nr." #"BB5 ,i Irdonan-a Fuvernu%ui nr.""@#"BBB, Irdonan-a de urgen-. <!# !!"2 s'a considerat c. sunte& +n pre)en-a unui contract ad&inistrativ<5. A%.tur4ndu'ne opinii%or e6pri&ate +n %iteratura noastr., crede& c. natura contractu%ui de ac0i)i-ie pu3%ic. este aceea de contract administrativ, ce% pu-in din ur&.toare%e &otive<78 ' repre)int. un acord de voin-. +ntre o autoritate pu3%ic. ,i un a%t su3iect de drept, pu3%ic sau privat= ' are un caracter oneros, presupun4nd efectuarea de %ucr.ri, furni)area de servicii sau produse= ' une%e c%au)e contractua%e, sta3i%ite de autoritatea contractant., prin caietu% de sarcini ,i prin anun-uri%e referitoare %a ac0i)i-ia pu3%ic., au ace%a,i caracter e6or3itant fa-. de dreptu% co&un <9.
(n Jran-a, atri3uirea contractu%ui ofertantu%ui care propune ce% &ai &ic pre- poart. denu&irea de :ad*udecare;. Aceast. procedur. este considerat. ca fiind caracteri)at. de auto&atis&, posi3i% a fi cori*at doar prin posi3i%itatea autorit.-ii pu3%ice de a sta3i%i un pre- &a6i&, care r.&4ne secret, ,i prin posi3i%itatea de a nu +nc0eia contractu% cu ce% care a fost dec%arat c4,tig.tor. Auto&atis&u% procedurii a dus +n ti&p %a dec%inu% acesteia, deoarece nu se poate a%ege oferta cea &ai adaptat. cerin-e%or rea%e a%e contractu%ui ' F. Jenec0, P0. Petit, op.cit., p.7B= L. Ric0er, op.cit., p.59 = F. Peiser, op.cit., p."9!= A. de Lau3adKre, L. Faude&et, op.cit., p.5B!= >.'E. Au3M, D. PArinet ' MarPuet, op.cit., p.7B9. < A. Van Lang, F. Fondouin, V. Inserguet'Erisset, op.cit., p."GG= L. Ric0er, op.cit., p.555. <5 Rodica Narcisa Petrescu, op.cit., editia !!", p.5!G= V. I. Pris.caru, Tratat de drept administrativ romn, Editura ALL, "BB<, p. 9. <7 Pentru tr.s.turi%e caracteristice contracte%or ad&inistrative +n genera%, a se vedea A.Iorgovan, op.cit., p.5<B= F. Peiser, op.cit., p."7B.
<"
"5
'''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''
' contractu% se +nc0eie +n ur&a uti%i).rii unor proceduri specia%e <<, cu& ar fi %icita-ia pu3%ic., e6pres prev.)ute de Irdonan-a de urgen-. 57# !!<= ' co&peten-a de a *udeca %itigii%e n.scute pe 3a)a %ui apar-ine instan-e%or *udec.tore,ti de contencios ad&inistrativ<G. 1.1*. Contenciosul ac5i0i)iilor pu&lice<@. a" Recursul a!#inistrati$. Ca%ea de atac pe ca%e ad&inistrativ. a acte%or ,i deci)ii%or i%ega%e +n &ateria ac0i)i-ii%or pu3%ice poart. denu&irea de contestaie. De lege lata, procedura ad&inistrativ. prea%a3i%. este obligatorie ,i condi-ionea). pri&irea ac-iunii de contencios ad&inistrativ, +n consecin-. rec%a&antu% dec.)ut din dreptu% de a face contesta-ie este dec.)ut ,i din dreptu% de a introduce ac-iune. Irdonan-a de urgen-. a Fuvernu%ui nr. <!# !!" distingea +ntre &ai &u%te ipote)e, fiecare cu a%t ter&en8 a" 9 )i%e %ucr.toare de %a data pu3%ic.rii unui anun- de participare sau de %a data pri&irii oric.rui docu&ent scris trans&is de c.tre autoritatea contractant., cu e6cep-ia co&unic.rii privind re)u%tatu% ap%ic.rii procedurii= &" G )i%e %ucr.toare din &o&entu% %u.rii %a cuno,tin-., +n orice &od dovedit, a unui act ori a unei deci)ii a autorit.-ii contractante= c" "! )i%e de %a data pri&irii co&unic.rii privind re)u%tatu% ap%ic.rii procedurii pentru atri3uirea contractu%ui de ac0i)i-ie pu3%ic.. n pre ent, aceste termene au fost abrogate, f#r# a fi )nlocuite cu altceva, prin urmare )n pre ent contestaia poate fi introdus# oricnd )n condiiile Legii contenciosului administrativ nr. 77=>3??= cu modific#rile ulterioare. Pentru so%u-ionarea contesta-ii%or, partea care se considera v.t.&at. are dreptu% sa se adrese)e Consi%iu%ui Na-iona% de So%u-ionare a Contesta-ii%or 1art. 9<2. (n cuprinsu% contesta-iei tre3uie s. fie preci)ate, su3 sanc-iunea dec.derii8 date%e de identificare a%e contestatoru%ui, faptu% c. repre)int. o contesta-ie, actu% sau deci)ia invocat. ca ne%ega%., artico%u%#artico%e%e din ordonan-a de urgen-. ,i, dup. ca), din a%te acte nor&ative pe care contestatoru% %e consider. +nc.%cate, interese%e %e)ate ,i#sau pre*udicii%e pe care %e'a suferit %e sufer. sau %e poate suferi, &i*%oace%e de pro3. pe care se spri*in. contesta-ia, pro3e%e, &odu% +n care a,teapt. s. fie re)o%vat ca)u% +n spe-.. (n situa-ia +n care Consi%iu% aprecia). ca +n contesta-ie nu sunt cuprinse toate infor&a-ii%e , va cere contestatoru%ui ca, +n ter&en de 9 )i%e de %a +n,tiin-area prin care i se aduce %a cunostinta aceasta situa-ie, acesta sa co&p%ete)e contesta-ia. (n ca)u% +n care contestatoru% nu se confor&ea). o3%iga-iei i&puse de Consi%iu, contesta-ia va fi respins.. Consi%iu% Na-iona% de So%u-ionare a Contesta-ii%or +nfiin-at prin Irdonan-a de /rgen-. nr. 57# !!< este un organis& cu activitate ad&inistrativ'*urisdic-iona%., care func-ionea). pe %4ng. Autoritatea Na-iona%a pentru Reg%e&entarea ,i Monitori)area Ac0i)i-ii%or Pu3%ice. Consi%iu% func-ionea). pe 3a)a propriu%ui Regu%a&ent de organi)are ,i func-ionare. (n ceea ce prive,te deci)ii%e sa%e, Consi%iu% este independent ,i nu este su3ordonat Autorit.-ii Na-iona%e pentru Reg%e&entarea ,i Monitori)area Ac0i)i-ii%or Pu3%ice 1art. 9G2. R.spunsu% %a contesta-ie se face prin for&u%area unei deci)ii &otivate, dup. consu%tarea 1facu%tativ.2 a contestatoru%ui ,i a tuturor ce%or care s'au asociat contesta-iei= de ase&enea, autoritatea contractant. poate ini-ia consu%t.ri ,i cu cei%a%-i participan-i +nc. i&p%ica-i +n procedura pentru atri3uirea contractu%ui de ac0i)i-ie pu3%ic.. Dup. ana%i)area fondu%ui contesta-iei, autoritatea are din nou dou. posi3i%it.-i8 "2 fie s. ad&it. contesta-ia, ca) +n care va adopta m#suri corective= 2 fie s. resping. contesta-ia, +n acest u%ti& ca) contestataru% ne&u%-u&it put4nd ac-iona +n *usti-ie. De ase&enea, :t.cerea ad&inistra-iei;, adic. faptu% de a nu r.spunde contestataru%ui +n ter&enu% %ega%, este asi&i%at. respingerii contesta-iei ,i +ndrept.-e,te contestataru% s. ac-ione)e +n *usti-ie deci)ia i%ega%.. Consi%iu% va so%u-iona contesta-ia +n ter&en de "! )i%e %ucr.toare de %a data pri&irii dosaru%ui ac0i)i-iei pu3%ice de %a autoritatea contractant.. (n ca)uri te&einic *ustificate, ter&enu% de so%u-ionare a contesta-iei poate fi pre%ungit cu +nc. ! de )i%e 1art. G<2. T Deci)ia prin care Consi%iu% anu%ea). +n parte sau +n tot actu% atacat ori o3%iga autoritatea contractant. s. e&ita un act sau s. dispun. orice a%t. &.sur. necesar. pentru +n%.turarea acte%or ce afectea). procedura de atri3uire este e6ecutorie. &" Recursul .uris!ic)ional ? ac)iunea +n (a)a instan)ei !e contencios a!#inistrati$ . Persoana care se considera v.t.&at. +ntr'un drept a% sau ori +ntr'un interes %egiti& printr'un act a% autorit.-ii contractante, cu +nc.%carea
<9 Sunt astfe% de c%au)e ce%e inc%use +n contracte%e de %ucr.ri, ,i care se refer. %a prescrip-ii de proiectare ,i de ca%cu%, %a verificarea, inspec-ia ,i condi-ii%e de recep-ie a %ucr.ri%or sau a te0nici%or, procedee%or ,i &etode%or de construc-ie, precu& ,i %a orice a%te condi-ii cu caracter te0nic pe care autoritatea contractant. este capa3i%. s. %e descrie, +n func-ie ,i de diverse acte nor&ative ,i reg%e&ent.ri, +n %eg.tur. cu %ucrarea fina%. 1art.5<2. << (n sensu% c. for&e%e specia%e cerute de %ege pentru +nc0eierea contractu%ui repre)int. o tr.s.tur. specific. a contracte%or ad&instrative, a se vedea E.D.Tarangu%, Tratat de drept administrativ romn, Tipografia :F%asu% Eucovinei;, Cern.uti, "B77, p.7G@. <G Co&peten-a instan-e%or de contencios ad&inistrativ este e6pres consacrat. +n art. @! a%in.5 din ordonan-a de urgen-., ,i este o caracteristic. esen-ia%. a ca%ific.rii unui contract ad&inistrativ ca atare $ a se vedea, +n acest sens, >.'M. Au3M, P. Eon, op.cit., p. "B. <@ A se vedea, +n aceast. &aterie, Dacian C. Drago, , <oua reglementare a contenciosului administrativ special )n materia ac!i iiilor publice , +n :Dreptu%; nr."# !!", p.5" ,i ur&, studiu rea%i)at pe 3a)a I.F. ""@#"BBB, care +,i p.strea). +ns. par-ia% actua%itatea, reg%e&entarea din pre)ent nefiind esen-ia% diferit..
"7
'''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''
dispo)i-ii%or %ega%e +n &ateria ac0i)i-ii%or pu3%ice, are dreptu% de a contesta actu% respectiv pe ca%e ad&inistrativ' *urisdic-iona%., sau +n *usti-ie, +n condi-ii%e Legii 997# !!7 a contenciosu%ui ad&inistrativ. Competena material apartine sec-iei de contencios ad&inistrativ ,i fisca% a Cur-ii de ape%, +n pri&. instan-.. Competena teritorial este, %a r4ndu% ei, diferit. de cea consacrat. de Legea nr. 997# !!7. (n ti&p ce %egea contenciosu%ui ad&inistrativ, consacr4nd o co&peten-. de favoare, d. posi3i%itatea rec%a&antu%ui s. opte)e +ntre instan-a de contencios de %a do&ici%iu% s.u ,i cea de %a sediu% autorit.tii p4r4te, Irdonan-a de urgen-. a Fuvernu%ui 57# !!< prevede, f.r. ec0ivoc, co&peten-a instan-ei de contencios ad&inistrativ +n a c.rei arie teritoria%. se af%. sediu% autorit.-ii contractante 1art. @52. ermenul de introducere a aciunii este de "! )i%e de %a de %a co&unicare a deci)iei Consi%iu%ui, at4t pe &otive de ne%ega%itate, cat ,i de nete&einicie. Se o3serv. c. %ipsa r.spunsu%ui +n ter&en nu constituie refu), prin ur&are se ap%ic. regu%i%e din IF G# !! , confor& c.reia %ipsa unui r.spuns +n 5! de )i%e constituie r.spuns negativ. Ac-iunea 1Op%4ngere;2 se depune %a sediu% Consi%iu%ui, care va inainta dosaru% instan-ei co&petente +n ce% &u%t 5 )i%e de %a e6pirarea ter&enu%ui pentru e6ercitarea caii de atac. Instanta poate dispune suspendarea procedurii de atri3uire, pana %a so%u-ionarea p%4ngerii for&u%ate i&potriva deci)iei Consi%iu%ui. La *udecarea unei &.suri provi)orii, instan-a ia +n considerare ,i efectele probabile a%e acesteia, ce vi)ea). :a%te interese, inc%usiv interesu% pu3%ic;. Dac. afectarea interesu%ui pu3%ic sau privat este considerat. &ai &are dec4t 3eneficii%e care decurg din i&p%e&entarea &.surii, instan-a poate refu a instituirea acesteia, +ns. aceast. op-iune nu poate duce la le area unui alt drept al persoanei care solicit# m#sura. !otr"rea instanei de contencios administrativ . So%u-ion4nd ac-iunea, dup. ca), instan-a poate s. ad&it. p%4ngerea ,i, &odific4nd deci)ia Consi%iu%ui, s. dispun. anu%area +n tot sau +n parte a actu%ui autorit.-ii contractante , o3%igarea %a e&iterea actu%ui de c.tre autoritatea contractant.,+ndep%inirea unei o3%iga-ii de c.tre autoritatea contractant., sau orice a%te &.suri ce se i&pun 1art. @92. (n ca)u% +n care, +n &od eronat, Consi%iu% a so%u-ionat cau)a pe e6cep-ie, instanta va casa cu re-inere ,i se va pronun-a asupra fondu%ui. (n situa-ia +n care instanta ad&ite p%4ngerea, &odifica deci)ia Consi%iu%ui ,i constata ca actu% autorit.-ii contractante a +nc.%cat prevederi%e %egis%a-iei +n &ateria ac0i)i-ii%or pu3%ice, iar contractu% a fost +nc0eiat +nainte de dispunerea suspend.rii procedurii de atri3uire potrivit dispo)i-ii%or art. @7 a%in. 1"2, partea v.t.&at. are dreptu% %a desp.gu3iri. Dot.r4rea pronun-at. de instanta este definitiva ,i irevoca3i%.. #uspendarea procedurii de atribuire a contractului de achiziie public i a e$ecutrii deciziei ilegale . Instan-a poate dispune suspendarea procedurii de atri3uire, pana %a so%u-ionarea p%4ngerii for&u%ate i&potriva deci)iei Consi%iu%ui. Contractu% +nc0eiat +n perioada de suspendare este %ovit de nu%itate a3so%ut.. +fectul suspend#rii este pre%ungirea, de drept, a perioade%or1ter&ene%or2 afectate prin suspendare, cu e6cep-ia ter&ene%or de e6ercitare a c#ilor de atac $ care, +n +n-e%esu% Irdonan-ei de urgen-. a Fuvernu%ui nr. 57# !!< sunt contesta-ia ,i ac-iunea +n *usti-ie. Pentru acordarea despgubirilor , Irdonan-a de urgen-. nr. 57# !!< prevede c. persoana v.t.&at. tre3uie sa fac. dovada ca prevederi%e sa%e au fost inca%cate ,i c. ar fi avut o sansa rea%. de a c4,tiga contractu%, iar aceasta a fost co&pro&isa ca ur&are a +nc.%c.rii ordonan-ei de urgenta. Pentru so%u-ionarea %itigii%or privind acordarea de desp.gu3iri, este co&petenta nu&ai instanta de *udecata 1art. @<2. %. Contractul !e !elegare a gestiunii ser$iciului pu&lic. %.1. No)iune. Distinc)ii. Privit +n opo)i-ie cu gestionarea )n regie proprie a serviciu%ui pu3%ic, care presupune gestionarea direct., f.r. interpu,i, prin inter&ediu% aparatu%ui propriu de func-ionari, a serviciu%ui pu3%ic af%at +n atri3u-ii%e autorit.-ii pu3%ice <B, contractu% de de%egare a serviciu%ui pu3%ic este ace% procedeu prin care autoritatea pu3%ic. confer. gestiunea serviciu%ui pu3%ic unei persoane fi)ice sau *uridice private. Caracteristica esen-ia%. a contractu%ui de de%egare a serviciu%ui pu3%ic const. +n aceea c. persoana privat. este remunerat# din re ultatul e"ploat#rii serviciului public , din su&e%e co%ectate de %a u)agerii acestui serviciu pu3%ic, ,i nu direct de c.tre autoritatea pu3%ic.. Aceast. caracteristic. +% deose3e,te esentia% de contractul de ac!i iie public# de servicii, unde re&unerarea se face direct de c.tre autoritatea pu3%ic., din su&e%e a%ocate +n 3uget. Spre e6e&p%u, contractu% +nc0eiat de ad&inistra-ia pu3%ic. prin care o persoan. privat. se anga*ea). s. co%ecte)e ,i s. transporte de,euri%e contra unui preeste o ac0i)i-ie pu3%ic. de servicii, nu o de%egare a serviciu%ui pu3%ic. Tipu% ce% &ai cunoscut de de%egare a gestiunii serviciu%ui pu3%ic este concesiunea, +ns. e6ist. ,i a%te for&e de contracte care pot fi considerate contracte de de%egare a gestiunii, reg%e&entate +n %egi specia%e $ contractu% de &anage&ent, contractu% de +nc0iriere, contractu% de parteneriat pu3%ic privat, etc.
<B Spre e6e&p%u, gestiunea servicii%or pu3%ice de sa%u3ri)are poate fi direct. sau de%egat.. (n cadru% gestiunii directe autorit.-i%e ad&inistra-iei pu3%ice %oca%e +,i asu&. ne&i*%ocit toate sarcini%e ,i responsa3i%it.-i%e privind organi)area, conducerea, ad&inistrarea ,i gestionarea servicii%or pu3%ice de sa%u3ri)are. Festiunea direct. se rea%i)ea). prin co&parti&ente a%e consi%iu%ui %oca%, organi)ate ca servicii pu3%ice ,i autori)ate confor& %egii. Desf.,urarea activit.ti%or specifice servicii%or pu3%ice de sa%u3ri)are, organi)ate ,i e6p%oatate +n siste&u% gestiunii directe, se face pe 3a)a unui regu%a&ent de organi)are ,i functionare apro3at de c.tre consi%iu% %oca% ' Legea "!"# !!< privind servicii%e pu3%ice de sa%u3ri)are a %oca%it.-i%or.
"9
'''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''
Pe de a%t. parte, dac. este adev.rat c. se pot concesiona servicii pu3%ice, concesiunea are o sfer. de cuprindere &ai %arg., nu se re)u&. doar %a servicii pu3%ice, ci +ng%o3ea). ,i 3unuri pu3%ice, precu& ,i activit.ti pu3%ice. Iat. de ce a& pre)entat concesiunea +ntr'o sec-iune separat., e6c%usiv dedicat. acestui contract. %.%. Se!iul #ateriei. Spre deose3ire de dreptu% france), din care %egis%a-ia ro&4n. se inspir. adeseori, ,i care consacr. +n &od e6pres contractu% de de%egare a servicii%or pu3%ice, +n dreptu% nostru +nt4%ni& doar reg%e&ent.ri disparate, incidenta%e, privind acest tip de contract. Este vor3a, spre e6e&p%u, de Legea 9"# !!9 privind servicii%e co&unitare de uti%it.-i pu3%ice, Legea "!"# !!< privind serviciu% de sa%u3ri)are a %oca%it.-i%or, Legea 7"# !!< servicii de ap. ,i cana%i)are, Legea 5!# !!< i%u&inat pu3%ic, IF @<# !!" transport pu3%ic %oca% de c.%.tori, etc. %.*. Trsturile caracteristice ale contractului !e !elegare a gestiunii ser$iciilor pu&lice. Natura .uri!ic a contractului. Sinteti)4nd ce%e spuse &ai sus, contractu% de de%egare a gestiunii servicii%or pu3%ice8 U nu este la fel de unitar reglementat ca 'i alte contracte administrative, @ poate fi concreti at )n diferite alte tipuri de contracte administrative e"istente @ tr#s#turile sale re ult# nu dintr8o lege cadru, ci din )nsumarea 'i sinteti area tr#s#turilor caracteristice relevate de diferitele legi speciale ce8l reglementea #. Prin ur&are, vo& ar.ta, &ai +nt4i, c. gestiunea servicii%or pu3%ice %oca%e se poate organi)a ca ,i gestiune direct., respectiv gestiune indirect. sau gestiune de%egat.. Tr.s.tura co&un. a reg%e&ent.ri%or din do&eniu este aceea c. acord. autorit.-i%or ad&inistra-iei pu3%ice %oca%e dreptu% de a a%ege for&a de gestiune a servicii%or pu3%ice 1+n spe-., este vor3a de organu% co%egia%, de%i3erativ $ consi%iu% %oca% sau *ude-ean, deoarece se preci)ea). c. este vor3a de o !ot#rre2. Festiunea direct a serviciu%ui pu3%ic %oca% se rea%i)ea). prin dou. &oda%it.-i8 fie prin co&parti&ente specia%i)ate din cadru% aparatu%ui propriu a% consi%iu%ui %oca% sau *ude-ean 1"2, fie prin inter&ediu% unor servicii pu3%ice +nfiin-ate de consi%iu% %oca% sau *ude-ean ,i function4nd +n su3ordinea acestora. Festiunea indirect, delegat, a serviciu%ui pu3%ic %oca%, presupune +nc0eierea unui contract de gestiune a serviciului public, cu ur&.toare%e caracteristici8 a2 co'contractant poate fi un operator de servicii pu3%ice %oca%e, care %a r4ndu% s.u, poate fi8 un co&parti&ent din cadru% aparatu%ui propriu a% consi%iu%ui %oca% sau *ude-ean sau un serviciu pu3%ic organi)at +n su3ordinea autorit.-ii ad&inistra-iei pu3%ice %oca%e 1de e6e&p%u, +n ca)u% serviciu%ui de i%u&inat pu3%ic2= o societate co&ercia%. cu capita% pu3%ic, privat sau &i6t 1de e6e&p%u, +n ca)u% serviciu%ui pu3%ic de ad&inistrare a do&eniu%ui pu3%ic sau privat2. Dac. operatoru% este un co&parti&ent din aparatu% propriu a% consi%iu%ui %oca%#*ude-ean sau un serviciu pu3%ic din su3ordinea acestora, e% poate fi privati at +n condi-ii%e %egii. 32 indiferent de &oda%itatea de gestiune, direct. sau de%egat., autorit.-i%e ad&inistra-iei pu3%ice %oca%e p.strea). dreptu% de a sta3i%i politicile 'i strategiile +n do&eniu% de activitate supus gestiunii, precu& ,i controlul asupra &odu%ui de gestionare. c2 contractu% de de%egare a gestiunii serviciu%ui pu3%ic %oca% va fi for&at din dou. p.r-i8 o parte reglementar#, ce va con-ine clau e reglementare, sta3i%ite prin reg%e&ent.ri%e specia%e ,i prin 0ot.r4rea consi%iu%ui %oca% sau *ude-ean 1dintre care enu&er.& c%au)e%e referitoare %a cantitatea ,i ca%itatea servicii%or pu3%ice %oca%e prestate pentru uti%i)atori, indicatorii &ini&a%i de perfor&an-. sta3i%iti prin regu%a&entu% servicii%or pu3%ice %oca%e ,i &odu% de &.surare a acestora, tarifu% practicat ,i for&u%e%e de actua%i)are a%e acestuia, &odu% de +ncasare a facturi%or, r.spunderea contractua%., for-a &a*or., durata contractu%ui, c%au)e specia%e privind &en-inerea ec0i%i3ru%ui contractua% dat de re)u%tate%e %icita-iei ,i de prevenire a corup-iei, c%au)e de re)i%iere a contractu%ui ,i de ad&inistrare a patri&oniu%ui pu3%ic afectat servicii%or de i%u&inat pu3%ic, c%au)e privind for-a de &unc.2, respectiv o parte negociat#, cuprin)4nd c%au)e %i3er negociate de p.rti, dar care nu pot afecta e6isten-a c%au)e%or reg%e&entare, e6or3itante. d2 prin %egi specia%e este re)o%vat. pro3%e&a regi&u%ui *uridic a% bunurilor afectate serviciului public local , apar-in4nd do&eniu%ui pu3%ic sau privat a% unit.-ii ad&inistrativ teritoria%e, acestea fiind date +n ad&inistrare 1gratuit. sau cu p%ata unei redeven-e2 operatoru%ui serviciu%ui pu3%ic %oca%, pe durata contractu%ui de de%egare. e2 contractu% de de%egare a serviciu%ui pu3%ic poate %ua for&a unui contract8cadru de delegare a serviciului public, reg%e&entat prin %egis%a-ie specia%. pentru un anu&it do&eniu, sau poate %ua for&a unor contracte de$a reglementate8 contractu% de &anage&ent, contractu% de concesiune, contractu% de +nc0iriere, contractu% de parteneriat pu3%ic privat, contactu% de %oca-ie de gestiune, etc. f2 procedurile de atribuire a contractu%ui de de%egare a gestiunii serviciu%ui pu3%ic %oca% sunt %icita-ia pu3%ic. ,i negocierea direct.. g2 +n e6ecutarea contractu%ui, re%a-ii%e sta3i%ite +ntre contractor 1operator2 ,i 3eneficiarii serviciu%ui pu3%ic 1u)ageri2 sunt de natur. contractua%..
"<
'''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''
(nsu&4nd aceste caracteristici, pe care %e reg.si& %a toate tipuri%e de contracte de de%egare a gestiunii servicii%or pu3%ice %oca%e, pute& conc%u)iona c. acest contract este un contract administrativ, deoarece +ntrune,te toate pre&ise%e pentru a fi ca%ificat ca atare8 ' este +nc0eiat +ntre autorit.-i%e ad&inistra-iei pu3%ice %oca%e ,i operatori priva-i sau pu3%ici, ' +ntre p.r-i e6ist. inega%itate *uridic. +n favoarea autorit.-ii ad&inistra-iei pu3%ice %oca%e, care',i p.strea). dreptu% de a sta3i%i direc-ia de de)vo%tare a serviciu%ui, precu& ,i prerogativa de contro%, cu coro%aru% ei, dreptu% de a ap%ica sanc-iuni operatoru%ui= ' contractu% con-ine c%au)e e6or3itante, reg%e&entare= ' proceduri%e de contractare sunt ce%e specifice contracte%or ad&inistrative, +n frunte cu %icita-ia pu3%ic..
"G

D Contract Administrativ

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

D Contract Administrativ

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Conf. dr. Dacian Dragos, Asist. Drd. Ana Ranta ELEMENTE DE DREPT ADMINISTRATIV Cap.

Suport de curs an universitar !"!# !""

Suport de curs an universitar !"!# !""

Suport de curs an universitar !"!# !""

Suport de curs an universitar !"!# !""

Suport de curs an universitar !"!# !""

edition, Editions Da%%o),

Suport de curs an universitar !"!# !""

A. Van Lang, F. Fondouin, V. Inserguet'Erisset, Dictionnaire de droit administratif,

edition, Editions Da%%o), Ar&and Co%%in, Paris,

Suport de curs an universitar !"!# !""

Suport de curs an universitar !"!# !""

Suport de curs an universitar !"!# !""

Suport de curs an universitar !"!# !""

Suport de curs an universitar !"!# !""

Suport de curs an universitar !"!# !""

Suport de curs an universitar !"!# !""

Suport de curs an universitar !"!# !""

Suport de curs an universitar !"!# !""

Suport de curs an universitar !"!# !""

Suport de curs an universitar !"!# !""

S-ar putea să vă placă și