Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
In natur a materia se prezint a n trei st ari; solid a lichid a si gazoas a. Ultimelor dou a st ari, lichid a si gazoas a, le atribuim denumirea generic a de uide. Prin prisma experient ei, percepem uidele prin ceea ce le deosebe ste de corpurile solide, nsu sirea de a curge, de a lua forma recipientului care le cont ine. Aceast a nsu sire, se datoreaz a propriet a tii uidului de a opune o inm a rezistent a act iunii fort elor de forfetare, de alunecare si desp art ire a particulelor uide, ca urmare a slabei coeziuni moleculare. Studiul unui uid n stare natural a este o problem a mult prea complicat a n raport cu cuno stint ele noastre. Ca urmare se impune aproximarea uidului cu un uid model cu propriet a ti mult simplicate fat a de uidul real, care s a ret in a doar caracteristicile determinante. Prima aproximare n acest sens const a n a considera uidul model ca av and o structur a macroscopic a. Modelul macroscopic adoptat prezint a un mediu material, compus din particule uide (elementare) dispuse n mod continuu (f ar a ntreruperi) n tot domeniul ocupat de uid.
z
O
z y x y x
z y
Figura 1.1: Forma particulelor uide Din aceast a perspectiv a denim particula elementar a, ca ind un decupaj din masa uid a, de form a arbitrar a, (sferic a, paralelipipedic a, tetraedric a, e.t.c), gura (1.1), cu dimensiuni innitezimale (oric at de mici) n raport cu domeniul ocupat de uid, dar cuprinz and un num ar considerabil de molecule astfel nc at s a p astreaze 1
propriet a tile uidului luat ca ntreg. Vom considera particula uid a (elementar a) ca av and o mas a m cuprins a n volumul v Not am cu port iunea de suprafat a a particulei care vine n contact cu un perete solid sau cu o alt a particul a si cu x, y, z dimensiunile liniare ale particulei, n raport cu un sistem de coordonate carteziene Oxyz. Numim toate aceste m arimi, m arimi elementare. Asimil and particula uid a cu un microuid, aceasta va supus a tuturor legilor care guverneaz a ntregul domeniu uid. Mediul material al modelului uid adoptat mai sus va avea, prin denit ie, urm atoarele propriet a ti Izotropia este nsu sirea uidului de avea acelea si propriet a ti mecanice si zice n orice direct ie, n vecin atatea ec arui punct al s au. Continuitatea. Particulele uide se distribuie n mod continuu (f ar a cavit a ti), cu except ia unor puncte, curbe sau suprafet e de discontinuitate determinate. Deformabilitatea este proprietatea uidului de a- si modica distant a dintre dou a puncte vecine, adic a de a- si modica forma si volumul. Efectul deformabilit a tii const a n nsu sirea uidului de a curge, de a lua forma recipientului, care-l cont ine. Compresibilitatea este propietatea mediului de a se deforma la act iunea fort elor de presiune. In raport cu aceast a proprietate mp art im uidele n dou a categorii; lichidele, considerate teoretic incompresibile si gazele, uide compresibile f ar a volum si form a, av and nsu sirea de a se r asp andi foarte u sor n spat iu. In conformitate cu cele relatate mai sus spunem c a: Fluidul este un mediu material izotrop, continuu deformabil, compresibil sau incompresibil. Mecanica uidelor studiaz a la scar a macroscopic a uidele aate n repaus sau n mi scare, n prezent a corpurilor solide. Clasicare general a Fluide incompresibile; lichidele. Fluide compresibile; gazele. Fluide ideale (cu v ascozitatee neglijabil a); alcolul, mercurul etc. Fluide reale sau v ascoase; mierea, uleiurile, etc. Vom deni n cele ce urmeaz a m arimile pe care le asociem unei particule uide si care, n rezolvarea unei probleme particulare de mecanica uidelor, pot avea rol de necunoscute sau ca parametri (cunoscut i). Acestea sunt: Viteza si accelerat ia Densitatea si greutatea specic a Fort ele masice si tensiunile V ascozitatea Presiunea
1.2
Viteza. Densitatea
Izol am la momentul t, n masa uid a, un domeniu simplu conex (f ar a g auri), (D) de volum V, m arginit de suprafat a S, pe care l raport am la un sistem de coordonate carteziene Oxyz orientat n sens direct. O particul a uid a situat a n punctul M (x, y, z ) (D), va avea coordonatele x, y, z funct ii de t, M (x, y, z ),
r = OM = x(t) +y (t) +z (t) k
Not and cu dm, elementul de mas a cuprins n volumul dv, ata sa m particulei uide urm atoarele m arimi : Viteza si accelerat ia: z
(1.1)
dr v= r = = [m/s]. dt
def def
(D)
M
d2 r dv a= r = = 2 [m/s2 ]. = dt dt
r
O
y x
(1.2)
Figura 1.2:
unde: g = 9, 81m/s2 este accelerat ia gravitat ional a, iar dG = g dm este greutatea particulei situate n punctul M la momentul t, Variat ia densit a tii n masa unui lichid este foarte mic a astfel c a putem chiar deni lichidele ca ind uidele cu densitatea constant a. De exemplu, pentru; ap a, mercur, 1kg/dm3 13, 6kg/dm3
Volumul si masa uidului cont inut n domeniul D la momentul t sunt, dup a cum bine stim V =
(D )
dv,
m=
(D )
(t, x, y, z ) dv.
dv. = V
1.3
Este util s a ne reamintim c a fort a care imprim a unui corp de mas a m accelerat ia a, poart a numele de fort a de inert ie si are expresia F = m a .
Unitatea de m asur a a fort ei este Newtonul. Se mai utilizeaz a si kilogramul fort a. Un newton este fort a care imprim a masei de 1kg accelerat ia 1m/s2 , (1.3) 1 N (newton) = kg m , s2 1kgf = 9, 81 N
Asimil and particula uid a cu un microuid, aceasta va supus a tuturor legilor care guverneaz a ntregul domeniu uid. Astfel asupra particulelor unui uid aat n mi scare sau repaus act ioneaz a urm atoarele fort e: A. Fort e de atract ie (masice), proport ionale cu masa particulei m B. Fort e de tensiune (tensiuni) proport ionale cu suprafet ele de contact , dintre particule. A. Fort ele Masice. Sunt fort e care act ioneaz a asupra particulelor uide e din exterior, cum sunt fort ele gravitat ionale, fort ele electromagnetice etc. e din interiorul uidului ca urmare a interact iunii particulelor aate n contact (legea atract iei universale). Fort ele masice sunt proport ionale cu masa particulei dm si au forma (1.4)
F m =F m,
[F ] =
N m = 2. kg s
Vectorul F reprezint a fort a masic a aplicat a unit a tii de mas a sau fort a masic a unitar a si are dimensiunea unei accelerat ii. Una din fort ele masice care act ioneaz a asupra unei particule este fort a de greutate (1.5)
G = G m,
G= g k ,
a de greutatea unitar a iar g = 9, 81 m/s2 accelerat ia gravitat ional a. G ind fort B. Tensiuni de contact (eforturi). Se mai numesc eforturi sau simplu tensiuni si provin din contactul particulei uide la nivelul suprafet ei elementare cu suprafet e solide sau cu alte particule uide. Tensiunile act ioneaz a e ca fort e de presiune, normale suprafet ei , care supun particula la deform ari, e ca tensiuni tangent iale, care se opun alunec arii particulelor una peste alta (frec arii), generatoare a fenomenului de v ascozitate.
Admitem c a m arimea unei astfel de fort e este proport ional a cu aria suprafet ei de contact . Desemn am aceste tensiuni prin (1.6)
T = T ,
[T ] =
N m2
Am notat T =T (t, r , n ) efortul unitar sau tensiunea unitar a, adic a tensiunea care act ioneaz a asupra unit a tii de suprafat a . Tensiunea unitar a depinde, n cel mai general caz, de momentul de timp t, de pozit ia particulei n raport cu un sistem de coordonate, si de orientatea suprafet ei , adic a de sensul versorului normalei n la suprafat a n punctul M (x, y, z ). S a consider am dou a particule uide (1) si (2), (Figura 1.3), aate n contact prin suprafat a elementar a n punctul M (x, y, z ). Presupunem, de exemplu, c a la momentul t, versorul n normal suprafet ei este orientat spre interiorul particulei (1) si e T (t, r , n ) tensiunea unitar a exercitat a de particula (2) asupra particulei (1). In conformitate cu legea act iunii si react iunii, particula (1) va act iona asupra par ticulei (2) cu tensiunea T (t, r , n ), cele dou a tensiuni ind egale n modul dar de sens contrar (1.7) T (t, r , n ) = T (t, r , n ),
T n
n
T
M(x,y,z)
(1)
(2)
prin urmare aceste fort e alc atuiesc un sistem echivalent cu zero. Totu si ele nu pot neglijate deoarece: Intr-un mediu deformabil lucrul mecanic al fort elor de contact nu este nul. Spunem c a n uid avem presiuni dac a efortul unitar T este dirijat spre interiorul particulei si tract iuni n caz contrar. Presupunem, ca ipotez a general a, c a ntr-un mediu uid exist a numai presiuni, nu si tract iuni. Principiul lui dAlembert S a consider am, gura 1.4, n interiorul domeniului (D) m arginit de suprafat a S o particul a uid a P de form a tetraedric a, de exemplu. Asupra particulei P si act ioneaz a fort e masice, interioare si exterioare, a c aror rezultant a este F m fort ele de tensiune T i i , i = 1, 4, datorate particulelor vecine, cu care intr a n contact la nivelul celor patru fet e ale tetraedrului i , i = 1, 4. Presupunem In conformitate c a act iunea acestor fort e imprim a particulei P accelerat a a . cu legea act iunii si react iunii, rezultanta fort elor care act ioneaz a asupra particulei
trebuie s a echilibreze fort a de inert ie a m. Pentru o particul a, principiul act iunii si react iunii se scrie: (1.8)
a m =F m +
i=1
T i i
Aplic and ecuat ia (1.8) tuturor particulelor domeniului (D) si nsum andu-le obt inem (1.9)
P(D)
a m =
P(D)
F m +
P(D) i=1
T i i
a m =
(D )
a dm
(D)
(S)
P(D)
F m =
(D)
F dm
Examin and al doilea termen din dreapta observ am c a, datorit a act iunii si react iunilor particulelor nvecinate, rezultanta tensiunilor pe cele patru fet e ale unei particule interioare domeniului (D) este neglijabil a n raport cu tensiunile care act ioneaz a la contactul dintre particul a si suprafat a S , astfel c a acest termen se reduce la integrala pe suprafat a S = Fr(D), adic a Figura 1.4:
4 T i i 4
=
P (S ) i=1
T i i
=
(S )
T d
P(D)
i=1
a dv =
(D )
F dv +
S
T d
Ecuat iile (1.8) si (1.10) se numesc ecuat iile lui dAlembert ale mecanicii uidelor. Anexa
Anexa A
A.1
Fie (OBC ) = pr (ABC ) OM BC, = ( n, k ) Not and cu A(S ) aria suprafet ei S rezult a relat ia (A.1) A(OBC ) = A(ABC ) cos
Proiect ia ariei
k
A
n (ABC )
n
N C
O
M B
Figura A.1:
A.2
Consider am dou a sisteme de coordonate, Ox1 y1 z1 si Oxyz. Un punct M va avea, n raport cu cele dou a sisteme coordonatele (x1 , y1 , z1 ) respectiv (x, y, z ). Fie O(x0 , y0 , z0 ) coordonatele originii O n raport cu sistemul O1 x1 y1 z1 .
r1
= O1 M = x1 1 +y1 1 +z1 k 1
(A.2)
r = OM = x +y +z k
r0
= O1 O= x0 1 +y0 1 +z0 k 1
r0
Sistemul Oxyz se deduce din O1 x1 y1 z1 printr-o translat ie denit a de vectorul si o rotat ie denit a de tabelul cosinusurilor directoare
1 1 k1 1 2 3 2 2 7 3 3
k 1
8
z1 M z
r rO
+r
k1
O1
r1
deducem relat iile dintre coordonatele punctului M n cele dou a sisteme: x1 = x0 + 1 x + 1 y + 1 z (A.4) y1 = x0 + 2 x + 2 y + 2 z z1 = x0 + 3 x + 3 y + 3 z
j1 i1
x1
Figura A.2:
deducem x = 1 (x1 x0 ) + 2 (y1 y0 ) + 3 (z1 z0 ) (A.5) y = 1 (x1 x0 ) + 2 (y1 y0 ) + 3 (z1 z0 ) z = 1 (x1 x0 ) + 2 (y1 y0 ) + 3 (z1 z0 )
A.3
Integrala tripl a
Consider a un domeniu tridimensional D R3 cu volumul V (D) m arginit de o suprafat a S pe care s-a denit funct A F : D R. Fie A = (P1 , P2 , , Pn ) o acoperire z D a dommeniului D cu paralelipipede dreptunghice i av and interioarele disjuncte, cu fet ele paralele cu Di planele de coordonate. Not and cu Di = Pi D vom obt ine o diviziune n = (D1 , D2 , , Dn ) a domeniului D n subdomenii compacte, cu propriet a tile O
i i
D= Figura A.3:
i=1
Di , Di Dj = , V (D) =
i=1
V (Di ).
Not am cu D(D) familia diviziunilor domeniului D, denite conform procedeului ment ionat. Vom considera n ecare domeniu Di un punct intermediar ( i , i , i ) Di si vom nota nota cu cu n = {( i , i , i )}i=1,n sistemul de puncte intermediare asociat diviziunii n . Se nume ste sum a Riemann asociat a funct iei f, diviziunii n D(D) si sitemului de puncte intermediare n , suma
n
n (F, n ) =
F (i , i , i ) V (Di ).
i=1
A.4. CALCUL VECTORIAL Se nume ste Integrala tripl a a funct iei F, limita
n
F (i , i , i ) V (Di ).
i=1
d.
reprezint a volumul domeniului D. Dac a funct ia F = este densitatea denit a n ecare punct al domeniului D si not am cu dm = d masa elementului de volum, atunci masa volumulu V (D) se scrie m(D) =
D
d =
D
dm.
A.4
Calcul vectorial
a b (ax bx , ay by , az bz )
Inmult irea cu scalari: a (ax , ay , az ) Expresia vectorului denit de dou a puncte: A(ax , ay , az ), B (bx , by , bz ), AB = (bx ax ) +(by ay ) +(bz az ) k Modulul unui vector || a || = Produsul scalar:
2 2 a2 x + ay + az
a b = || a |||| b || cos = ax bx + ay by + az bz ;
= ( a, b )
cos =
ab
|| a |||| b ||
ax bx + ay by + az bz 2 2 2 2 a2 b2 x + ay + az x + by + bz
ANEXA A.
u (, , ),
v = v u = vx + vy + vz pr u
Produsul vectorial:
a b = || a |||| b || sin =
k ax ay az ; bx by bz
= ( a, b )
Produsul mixt:
a ( b c ) =
ax ay az bx by bz cx cy cz
a ( b c ) = ( a c ) b ( a b ) c
A.5
se nume ste gradientul funct iei F. Fie S : F (x, y, z ) = 0 ecuat ia unei suprafet e. Punctul (x, y, z ) S F (x, y, z ) = 0 se nume ste punctul curent al suprafet ei iar vectorul r = x +y +z , este vectorul de pozit ie al punctului curent. Vectorul d r = dx +dy +dz k
11
este vectorul tangent suprafet ei S n punctul curent. Spunem c a (dx, dy, dz ) este o deplasare innitezimal a pe suprafat a S. Vectorul gradient este normal suprafet ei n punctul curent, Figura A.4,
grad F d r ,
F F F grad F d r = dF = dx + dy + dz = 0 x y z
n=
grad F ||grad F ||
div V =
U V W + + x y z
f = f (x, y, z ),
f =
2f 2f 2f + + x2 y 2 z 2
V = U +V +W k ;
rot V =
k x y z U V W
= x +y +z k
unde x = W V , y z y = U W , z x z = V U x y
12
ANEXA A.
Relat ii operatoriale
grad (f g ) = f grad g + g grad f div(f v ) = f div v + v grad f div(rot v ) = 0 div(grad f ) = f div( u v ) = v rot u u rot v rot(f v ) = f rot v +grad f v rot (grad f ) = 0 rot (rot v ) = grad (div v ) v
Formule integrale
n
90 S: F(x,y,z)=0 C
rot v n d =
C
v d r ,
( v ) n d =
S C
v d r
Figura A.4:
Figura A.4
Formulele lui Gauss Ostrogradski Dac a (D) R3 este un domeniu m arginit de suprafat a S iar n este versorul normalei exterioare, atunci (A.6) a)
(D)
grad f d =
S
f n d,
(D ) S
f d =
S
f n d,
b)
(D)
div v d =
v n d,
(D )
v d =
S
v n d
c)
(D)
rot v d =
S
n v d,
(D )
( v ) d =
S
n v d
13
A.6
Gradientul integralelor
1 grad p = grad
p p0
dp
(A.7)
grad
p0
dp = x
p p0
dp + y
p p0
dp + z
p p0
dp k
F (x) =
a
f (t)dt, t = p,
unde lu am a = p0 ,
v (x) = p(x), d dx
p(x) p0
dp 1 = p (x) (p)
dp p 1 = , x (p)
p p0
dp p 1 = , y (p)
p p0
dp p 1 = y (p)
grad
p0