U1 - Concepte de baz n psihologia dezvoltrii Psihologia dezvoltrii studiul dezvoltrii umane, al modificrilor cantitative i calitative de la natere pn la btrnee.

. Dezvoltarea uman poate fi definit ca o succesiune de schimbri continue i durabile, sistematice i consistente prezente pe toat durata existenei persoanei Factori de care depinde dezvoltarea uman: 1. datele ereditare/nnscute 2. condiiile de mediu, social, cultural Schimbrile ordonate - evoluie secvenial i logic, fiecare pas e susinut de transformrile anterioare i formeaza baza transformrilor evolutive ulterioare. Schimbrile cumulative- fiecare etap include toate caracteristicile etapelor anterioare la care se adaug o serie de noi trsturi rezultnd un nou profil. Schimbrile direcionate: dezvoltarea este un process constant evolutiv, de la simplu la complex. Modificrile cantitative: transformrile vizibile i msurabile:nlimea, greutatea, vocabularul, creterea numeric a abilitilor i caracteristicilor de personalitate, care sunt prezente ntr-o form potenial din copilrie i evolueaz congruent i sistematic pe parcursul vieii. Modificrile calitative: complexe, non-evidente i mai dificil de msurat.Se refer la transformarea abilitilor i caracteristicilor de personalitate, ele sunt modificri ale interioritii .Se realizeaz prin reorganizri comportamentale: copilul de 10 luni dispune att de abilitile cognitive i motrice ale celui de 6 luni, dar i de altele noi - capacitatea de a organiza informaia i de a aciona consonant cu aceasta. . Factori sociali care influeneaz dezvoltarea Abordarea ecologic - dezvoltarea uman n context social Bronfrenbrenner (1979) consider ca mediul social are 4 sisteme concentrice macrosistemul - modelul social (instituii, mentaliti, credine, atitudini) exosistemul - totalitatea activitilor adulilor care influeneaz indirect viaa copilului (programul de lucru al prinilor mezosistemul - totalitatea aciunilor i situaiilor n carese dezvolt persoana microsistemul totalitatea aciunilor succesive ale persoanei nsituaii particulare.

La natere copilul dispune de un potenial genetic care este influen at de caracteristicile mediului proxim (familie, casa, jucrii, locuri de joac , parteneri de joac, coal, etc.). Familia are o tripl func ie: reglatoare, socializatoare iindividualizatoare. Modul n care se realizeaz aceste func ii depinde de caracteristicile relaiilor afective dintre membrii acesteia. Contextul socio-economic are o influen indirect asupra dezvoltrii copilului (bogia - srcia se reflect n diversitatea jucriilor i a jocurilor , dar i la nivel afectiv. Contextul cultural ca factor de influen este reprezentat de credine, atitudini, valori care ghideaz comportamentul ntr-o societate. Dezvoltare normativ i dezvoltare individual Scopuri ale psihologiei dezvoltrii 1. s explice dezvoltarea uman dpdv normativ, adic s descrie schimbrile generale i reorganizrile psihocomportamentale parcurse n mod virtual de orice om, din copilarie la senectute. Normativ = tipic n sensul de set de comportamente prezente statistic la nivelul unei populaii. s descrie caracteristicile individuale - variaii individuale raportate la comportamentele generale (normative) ale unei populaii.

2.

Concepte : cretere - modificrile cantitative, transformrile fiziologice care au loc pe parcursul vieii (cretere n nlime, creterea n greutate, schimbarea vocii, etc) maturare (sau maturizare fiziologic) - intrarea n aciune a unor mecanismebiologice care au ca rezultat diferite reacii noi, diferite comportamente neexersatepn n momentul respectiv maturitate - serie de modificri n sfera psihic i are o conotaie preponderent dinamic-procesual, statistic-descriptiv fcnd trimitere la atingerea unui optim funcional Un cadru pentru nelegerea dezvoltrii Dintr-o perspectiv general, dezvoltarea depinde de trei factori: informaia genetic (caracteristicile poteniale transmise genetic); istoria sau evenimentele prin care trece persoana pe parcursul vieii; caracteristicile mediului n care se dezvolt/evolueaz/crete (mediu caracteristici ale nutriiei, stimuli motori, .a.)

Modelul celor trei factori genetic, istoric personal, context social are la baz teoria darwinist. Teoria evoluionist permite delimitarea abilitilor specific umane de cele motenite prin evoluia speciilor. Abiliti motenite: trebuina de a tri n grup i majoritatea abilitilor sociale; comunicarea; motivaia de a explora i crea; capacitatea de a nva, memora, raiona i rezolva problem e. John Locke (1632 1704) considera c la natere copilul este tabula rasa, mediul social fiind determinant n formarea sau umanizarea individului. Jean Jacques Rousseau (1712 1778) considera c dezvoltarea uman are n mod natural uns ens pozitiv, concordant cu evoluia societii n general. n aceste condiii pedeapsa i recompensa nu au importan, pattern-ul dezvoltrii individuale este similar celui specific dezvoltrii societii n care persoana se dezvolt Arnold Gesell (1920 1930) - evoluia motricitii este determint genetic, transformrile fizice corelative vrstei ca fiind determinate genetic i reprezentnd un proces de maturizare fiziologic. Perioadele dezvoltrii umane Perioada prenatal (concepiei natere)-etap de dezvoltare major, se formeaz structura de baz a organismului i este caracterizat printr-o mare vulnerabilitate, n special n primele trei luni de dezvoltare prenatal. Copilria mic (0 - 3 ani) - dependena total de aduli, multiple abiliti/reflexe nnscute care dispar pe parcurs, dar care asigur bazele nvrii,caracterizat prin senzorialitate. Ctre 2 ani - primele evoluii independente, copilul merge, vorbete i apar primele semne de socializare, interesul de ali copii. Copilria mijlocie (3 - 6 ani) acum copilul are abilitile necesare pentru a se integra ntr-un program educaional, este perioada precolar. Contientizeaz propriile trebuine i le exteriorizeaz, apar reacii de refuz dar i autocontrolul; relaia cu adulii incepe s se mod ifice; poate realiza o serie de activiti singur, este mult mai independent i se structurez primele relaii sociale. Copilria mare (6 - 14 ani) - corespunde colii primare; acum se dezvolt abilitile cognitiv intelectuale, autocontrolul este n evoluie major, cre te sociabilitatea i socializarea - procesul de cunoatere a normelor, regulilor i

vor permite acestuia integrarea in comunitate. Este un prim contact cu regulile i valorile sociale. Adolescena (14 - 20 ani) - modificrile fizice majore se asociaz cu debutul formrii indentitii, separarea de prini i cu schimb ri cognitive majore (gndirea este format, ca urmare se lucreaz cu noiuni abstracte i astfel se poate opera n sfera moral) Adultul tnr (20 - 40 ani)dezvoltarea personal, integrarea profesional, formarea relaiei de cuplu i apariia copiilor. Adultul matur (40 65 ani) - criz generat pe de o parte de modificrile care au loc n cadrul familiei (copiii i construiesc propria familie, moartea prinilor), pe de alt parte de schimbrile din sfera social (pensionarea i schimbarera statutului i a rolului social). Toate acestea se asociaz cu contientizarea apropiatei btrnei i a morii. Senectutea (peste 65 ani)- btrneea se asociaz cu acceptarea vrstei cu toate dezavantajele ei i desfurarea unor activiti adecvate forei fizice, ca i acceptarea morii ca eveniment inevitabil. U2 - Dezvoltarea n perioada prenatal coala ovarian - rolul principal al femeii n conceperea copilului coala homunculist - invers Caracteristici determinate genetic rolul ereditii apartenena sexual i se pare numrul de copii n sarcin date de ereditate. Informaia genetic prezent la nivelul celulelelor masculine determin sexul copilului Relaia ereditate mediu Dezvoltarea fizic i fiziologic este determinat ereditar, i se pot obine mici variaii prin alimentaie i exerciii fizice. La nivel cognitiv inteligena academic presupune o structur potenial (80% depinde de ereditate), inteligena experienial este 20% influenat ereditar. Temperamentul este determinat predominant genetic. Influenate de ereditate: nr de ore de somn, rezistena la oboseal, trebuinele alimentare, pragurile senzoriale (sensibilitatea la zgomote i lumin), afectivitatea bazal sau dispoziia general, capacitatea de adaptare i sociabilitatea; extraversia-introversia, anxietatea,

depresia, neuroticismul, comportamentele psihopate. Dintre psihoze schizofrenia pare a avea o transmitere genetic i ntr-o oarecare msur sindromul Down. Dezvoltarea prenatal sub-perioade: germinativ, embrionar i fetal. 1. Perioada germinativ - din momentul conceperii pn la 2 sptmni, cnd va fi format embrionul 2. Perioada embrionar dureaz de la dou la opt sptmni . La sfritul acestei perioade foetusul este deja format. Caracteristici: ritm rapid de dezvoltare ale organelor i sistemelor principale ale organismuului. acum se definitiveaz legturile cu corpul matern prin intermediul placentei format din esut uterin i din tromboblast. Placenta va fi format definitiv aproximativ la apte luni. Caracteristici:dezvoltarea cefalocodal, care fundamenteaz sistemul nervos i coloana vertebral i dezvoltarea proximdistal care fundamenteaz tesuturile existente simetric-lateral axei coloanei vertebrale. 3. Perioada fetal dureaz de la opt sptmni pn la natere. La 9 sptmni se pot distinge zona facial, braele, picioarele, degetele, principalele organe interne i principalele grupe musculare. -n a treia lun de dezvoltare apar centrele de osificare cartilagiile, se poate observa sexul - n luna a cincea, micrile reflexe ale foetusului sunt percepute de mama, osificarea nasului, urechilor, se formeaz unghiile de la mini i de la picioare n luna a asea are loc stratificarea cortexului cerebral, se finalizeaz dezvoltarea ochilor putnd fi identificate ecografic genele i sprncenele; - n luna a aptea corpul poate avea peste 1 kg i aproximativ 40 cm lungime. n aceast perioad foetusul are o aparen ridat, datorit faptului c pielea, n lipsa stratului adipos, este puternic cutanat. - n lunile opt i nou asistm la primele depuneri de esut adipos, foetusul crescnd n greutate, se intensific activitatea neuromuscular, are loc mielinizarea celulelor cerebrale i vascularizarea dermei care astfel capt culoare roz. Influena mediului asupra dezvoltrii n perioada prenatal Mediul este definit n termenii evoluiilor i/sau a condiiilor exterioare organismului care l influeneaz pe acesta i care sunt la rndul lor ntr -o oarecare msur influenate de ctre organism.

Foarte importani sunt factorii materni: alimentaia, greutatea mamei, alcoolul, fumatul, consumul de medicamente i droguri, bolile, starea afectiv i vrsta mamei. Alimentaie: calitativ, aport corect de proteine. lipsa lor IQ sczut la copil Kg prea multe ale mamei copil prea mare, cezarian, kg prea puine ntrziere a creterii in uter, natere prematur, ori deces la natere sau imediat dup, copil mic Alcool: sindromului alcoolic fetal: anomalii ale dezvoltrii sistemului nervos, handicap mintal sau fizic, anomalii de dezvoltare a zonei faciale Fumatul: rat mai crescut a decesului perinatal, probabilitate crescut de avort spontan i complicaii la natere, greutate sczut la natere. n sindromul tabacic (peste 5 igri pe zi) probabilitatea apariiei cancerului e peste 50% la copil, instabilitate emoional i a hiper-reactivitate comportamental Starea afectiv: suprlusul de adrenalin crete activitatea motorie. Stres ndelungat: avortul spontan, naterea prenatal sau prelungirea traval iului. Bolile cu transmitere sexual (SIDA, gonoree, sifilis) dar i diabetul, hepatita i gripa, influeneaz semnificativ dezvoltarea foetusului. Medicamente: antibioticele ntrzieri n dezvoltarea scheletului i a procesului de calcifiere a dinilor, aspirina IQ sczut, dificulti n deprinderea abilitilor motorii, septomicin surditate, barbiturice anorexie i probl respiratorii, drogurile natere premature i sindromul de deprivare (sevraj). Evaluarea dezvoltrii prenatale Amniocenteza analiza caracteristicilor lichidului amniotic, doar ptr cei care au n familie antecedente genetice Tehnica eantionului corionic - analiza esutului corionic.permite determinarea posibilelor modificri genetice Ecografia - utilizarea ultrasunetelor pentru obinerea unei imagini a foetusului,utilizat pentru monitorizarea periodic a dezvoltrii prenatale. Analizele hematologice se recomand la 14 -15 sptmni de la concepie i furnizeaz informaii privind funciile hepatice, prezena unor infecii, a anemiei, a unor imunodeficiene.

U3 NATEREA Prezentare cefalica pozitie pentru expulzare Semne nastere: eliminare lichid amniotic, contractii Faze nastere: travaliul (dilat orif cervical,contractii la 12-15 h / 8 ore, sacul aminiotic se rupe, fatul coboara in col) expulzia (80min/30), contractiile post partum (rol de elim a placentei, 20 min) Test Apgar eval. Caract fizio si senzorio motorii la 1 si 5 min dupa nastere; masoara ritmul cardiac, efortul respirator,tonusul muscular, iritabilitatea (expresivitatea), culoarea dermei Mama sensib. acustica+olfactica crescute dupa nastere, plansul bebe rol stimulare lactatie Activitate motorie nou nascut - primele miscari involuntare, asoc cu stimuli specifici; rol in adaptarea la mediul extrauterin Refexe -37 (unele dispar, altele se transf. de suctie in mastcatie, spre ex) Moro nn. Pierde brusc sprijinul ptr cap si gat cand tuseste si stranuta; consta in extensia si flexia bratelor si picioarelor; e legat de o event cadere; disp dupa 6-7 luni De orienare- asociat suctiunii, decl de atingerea buzelor, obrazului (intoarce capul in dir. Stimulului) Babinski cand e atinsa marginea ext a talpii; consta in extensia degetelor evantai; disp dupa 12-18 luni De apucare ap. La stimularea podului palmei/talpii/arcului plantar = apucare(mana) sau curbare degete(picioare); disp dupa3-4luni; cel plantar dupa 1 an De mers imita mersul cand e tinut de subtiori; pcioarele ating sau nu un suport; disp la 2 sapt De innot imita inotul cand e scufundat in apa cu abd.in jos Etape dezv motricitate: miscarilor reflexe (adaptare la mediu), misc. simetrice(nu le poate face unilaterale), misc. automate (cele simetrice se transf in volunt, controlate; formare stereotipii COPILARIA MICA (0-3ANI) Refl innascute se transf in simetrice apoi automate.Repetare miscari placute, act centrate pe propriul corp; apucarea bucuria de a face o miscare. In primele luni stimularea are ca scop dezv motr, dupa un an rol instructiv (pana la un an misc de flexie, extensie si rostog; 1-2 rostogoliri, sarituri; peste 2 misc simultane maini picioare, refl de orientare) 0-1 luna asezat pe spate, nu isi poate sustine capul, lateral se misca in acceasi dir, refl extens brat 3-4 intoarce capul indep d corp, il sustine; asez p burta se ridica in coate; perc. mana ca fiind a lui

5-6 poate sta in sezut, sustinut, apoi singur; poz.burta se rid sprij d maini; primele rostogoliri 7-9 sta mult in sezut si chiar in pic sustinut si sprij d calcaie, merge in 4 labe, se apuca at cand cade 1 an singur in picioare, primii pasi, asociazasunetul cu miscarea 1 1 ani sta in pic, merge nesustinut, pic departate pt echilibru, cu suport pe varfuri 2-2 -merge cu spatele, alearga, se opr.la comanda fara sa cada, loveste minge fara pierdere echilib DEZV MISCARILOR MAINII La 4 luni ii cad obiectele din mana, la 6 le tine cu ambele, dupa un an le arunca intentionat si poate face castel din 3 cuburi; la2 din 6, deseneaza, la 3 minge u ambele maini, toarna apa dintr...in... Stadiul pensei cubito-palmare(3-4luni) fol 2 maini la apucare, strange cu 3 degete Stadiul pensei digito-palmare (6) 4 degete; obiecte mici cu mana grebla; nu 2 obiecte simultan Stadiul pensei radio-palmare (7-8) toate degetele, policele opus celorlalte;ob. dintr-o mana in alta Stadiul pensei radio digitale (dupa 9) pensa fina; bob mazare, index si police DEZV COGNITIVA E conditionata de senzorialitate sursa primara de info,dezv complet la sf primului an tactilul e cel mai dezv simt al organismului 0-1 reactioneaza la temp ambianta si la mangaierea mainii 3-4 ud plange; brate linistire; joc cu juc. atarnate deasupra patului 5-6 se joaca cu propriile degete, atinge cu mana obiecte si le arunca 8-9 vrea sa atinga hrana cu degetele 1 an fol mana ptr a manca, bate din palme, arata cu degetul 1 - fol degetele ptr a manca 2ani invata ca se poate rani, se teme de foc, intoarce pag unei carti 2jum poate diferentia obiecte prin pipaire, fara sa le vada 3 ani distinctia rece- fierbinte Kinestezia in corel cu dezv motr si tactila; permite memorarea si recunoasterea formelor, aprecierea spatiului, diferentierea relaxare incordare S vizuala 0-7 zile vede in ceata, nu are vedere periferica, distinge lumina/intuneric; in jur de 3 luni jum.percepe clar obiectele +periferica definitivata+culorile+diferentiaza fig mama/altii S auditiva fct inainte d nastere; la o luna asociaza sunete-imagini-obiecte S olfactiva perfect structurata la nastere; diferentiaza placut/neplacut S gustativa relativ formata, react la ducle, dar nu diferentiaza alte gusturi DEZVOLTAREA GANDIRII

Gardner teoria inteligentelor multiple(7) Teoria triarhica Stenberg scop explicarea rel dintre Intelig si lumea int a idividului(mecanismele mintale de la baza comp intel)subteoria componentiala Intel si lumea ext (cum int e fol pt adaptare la mediu) subteoria contexuala Intel si exp (rolul exp in dezv intel ca mod de a face fata stresului) subteoria experientiala DEZVOLTAREA LIMBAJULUI Pana la o luna tipatul, apoi 2 sunete(da,pa); 11 luni cuv cu 2 zilabe; dupa 1 an mici prop, rasp da/nu; dupa 1 an jum voc aprox 30 cuv; la 2 peste 50; intre 2-3 fol cuv in locul obiectelor, intreaba despre pers cu care s-a simtit bine, prop din 4 cuvinte AFECTIVITATEA Evol psihica inseamna dezv afectiv la aceasta varsta. -apare in primele 7 zile dupa nastere prin zambetul spontan, neonatal asociere cu reactii de surpiza, disconfort, dezgust, interes 7-30 zile prima forma de comunic. soc. expr prin miscarea intregului corp;expr durerea prin strangerea mainilor si a picioarelor; zambetul neonanal se transf in zambet social ptr mana 1-3 luni zambeste si la alte pers; tipetele modulate in fct de nevoi/frustrari/durere 3-6 luni cap de stocare a memoriei si anticipare(bazele unor trairi ca bucuria, dezamagirea etc); incepe sa socializeze si sa se joace cu ceilalti, invata sa rada 6-12 luni jocuri soc cu ceilalti, tipa, gangureste, expr dif sent si reactii fata de cunoscuti; la 12 luni sent de rusine, ezitare, sovaiala; se percepe dif de altii, se recunoaste in oglinda;simbioza cu mama 1-2 ani exploreaza locurile din jurul lui; comp nu sunt diferentiate sexual 2-3 ani primele sentim de anxietate;autonom, conduite de refuz(nu!), ap. vina si dispretul, comp diferentiate sexual ROLUL FAMILIEI D interfata copil -restul lumii, sustine si infl nevoia copilului de a dev autonom, de a se constitui ca pers individualizata si sociala; model si instanta de evaluare a binelui/raului;d suport afectiv necesar Familia mediu afectiv, social si cultural. Afectiv sist interrelatii afective apt sa react la nevoile si dezvoltarea copilului; absena mamei pana la 6 luni - carente afectve, posibil autism; Social asig rel copil-adulti;dezv socializarea si sociabilitatea; Cultural transf info, atit, prej, credinte, comport. Socializarea dificila: egocentris, agresivitate, egoism, adaptare si integrare sociala Supraprotectia genereaza dependenta, egocentrism, lipsa initiativa, copil rupt realitate Respingerea agresivitate, ostilitate, instab emotionala, deznteres, tendinte reverie

Tatal dublura mamei la inc, struct at morala, model de valoare; absenta sublimarea dor de realizare, struct personalit incompleta; in lipsa lui tata imaginar cu care se indentifica Conceptul de atasament leg afectiva orient spre o pers anume; apare la 8 luni, coincid cu anxietatea de separare; comp specif: cauta/sta in preajma pers investite afectiv, protest la despartire, fol adultului ca baza de securit. Ptr explorarea necunoscutului Bowlby universalitatea sent de atasament. Postulate 1. pers care are cert ca e protejata oricand va dezvolta mai putina teama si mai multa incredere in sne si in ceilalti 2. dezv increderii se constr in copilarie si adolescenta si orice asteptare dezv in acesti ani tinde sa persiste relativ neschimbata toata viata 3. patternurile de atasament ale adultilor sunt refl rel corecte ale exp afecive din copilarie Ainswworth tipurile anxios-evitant si nesigur-ambivalent. 1. Pattern securizat incredere in ingrijitor, autonomie, siguranta(doar daca e si parintele) 2. P anxios-incredere+dependenta ingrijitor;ezitant, teama de separare, lipsa curiozitate 3. P anxios-evitant explorare, non-implicare afectiva, accepta usor separare parinti, accepta usor necunoscuti 4. P nesigur-ambivalent - comp si atit contradictorii, c pot fi secventiale, zambet cu agresiv. JOCUL Nu ap inainte d 1 an, dar pana la 3 e act princ: invata sa manipuleze, sa suprrapuna/desface/reface Dupa 6 luni repeta schemele invatate ptr a-si atinge scopul; conduita sforii(se duce la locul unde a disp jucaria), intelege ca obiectele exsta si dupa ce dispar 1-2 ani curiozitate, explorare, incercare solutii Teorie Parten stilul de joc evidentiaza procesul de soc; pana la 18 luni solitar, la 3 ani paralel(observa, imita comp altora, dar nu ex interactiune reala); dupa 4 cooperare Piaget rel joc dezv gandire 1. Depinderea de joc - Stadiul senzoriomotor(0-2 ani) exers miscari, explorare mediu prin obs si atingere; miscari repetitive asig formarea deprinderilor 2. Jocul simbolic st. Preoperational (2-7 ani) imaginatie, fol obiecte ptr simbolizare altele 3. Jocul cu reguli st. Operational (>7 ani) utilizarea reg stabilite Freud jocul e mecanism de aparare, modalit d control a comp; prin joc copiii isi exploreaza si contr propriile sentim si exteriorizeaza teama si singurararea

Brunner+Sylva jocul e modalit de forare a depr fizice si a cognitiei; jocul elaborat are un scop precis si o anum semnific ptr a fi achiz+ modalit control si evaluare progres propriu

ADOLESCENTA Conger si Peterson- incepe la niv biologic si se termina la el cultural; socializarea asig acest proces Incepe la 12-13 si se termina la 20; preponderent marcata de modif fizice DEZV FIZICA Maturitatea inseamna transf cogn si afective (cog finalizrea cap de a rationa abstract; socio posib de intretinere singur, opt prof, intretinere relatie; psiho definitivarea si constientizarea propriei identit, indep financ si afect de parintii, relatii mature) Dezv fiz la pubertate e infl genetic si de alimentatie (intre 12-14 soc dezv, 1518 primitive) Efecte in plan psiho: egocentrism (si sunt pct de interes, ,,pe scena legata de modif din corp, baieti voce, fete- acnee) Baieti maturizare fizica precoce = stare de bine, relaxare, incredere, relatii neconflictuale, rel soc naturale, popularitate si recunoasterea gruplui; rezolvare paradox varsta trebuinta de a f unic si aceea de a fi ca altii; maturzare tarzie dependenta de fam, gr, comp dominanta, agresivitate, rebeliune in rap cu parintii, lipsa preocupare sine, nesig si lipsa incredere sine; all-interesati de aspectul fizic si dezagiti de el Fete maturizare fiz rapida=sociabilitate scazuta, introversie, timiditate, reactii expans comport; aspectul import ptr ele ptr stab rel interpers = comp adaptat si consum minm de stres SANATATEA Cauze imbolnaviri prep psihice, asociate cu modif alimentatie =anorexie, bulimie, droguri Cauza conflictelor expectantele adultilor(unii asteapta sa se poarte ca adulti, altii ca niste copii) Stanley Hall adoles e recapit a evol umane de la precivilizatie la civilizate ,,furtuna si stres Margaret Mead importanta cerintelor sociale (cult cu putine impuneri sociale = putine conflicte) Psihanaliza proba maj a adoles. e dezangajarea de parinti si dobandirea autonomiei = detasare; autonomia: morala, comportamentala si emotionala; instinctele devin active, dezechilib. psihic Steinberg detasarea emotionala insamna o r4easezare p alte planuri

Block individuarea ncepe in copilarie si se termina in adoles tarzie (20-24); evolutie graduala, progresiva si autonoma a struct d sine Erickson- se consuma ,,criza de identit (crize normative, continuum intre +si-); stabilirea unei identitati coerente e caract adoles si = formarea unei imag de sine care sa asig sent d continuitate cu trecutul si sa ofere deschidere spre viitor; e o integrare a imag sociale cu imaginea de sine Afectiv adolesc e mai mult negativa.Cauze: nevoia de a se elibera d controverse si conflicte si a se reliza; oscilatie competitivit necompetitiv cu colegii/parintii;conflicte comp+valori fam vs grup Catell introversie/extraversie in fct d varsta Comportamente posibile egocentrism, anxietate, depresie, scadere stima sine, capacit de a face fata cerintelor soc; ego. preocupare de infatisare si comportament; anticipare ca toti sunt la fel de critici ca si ei proiectie Anxietatea prin comp agresive, generat de rel de evaluare proprie/ a celorlalti a abilitatilor Clasificare Gessel: 12 ani comp pozitiv, deschis, abilit interrel, 13 evol spre introversie, comp agresive; 14 rebeliune, agresiv det de orice impunere reala; 15 tendinte echilibrare, agres scade; 16 agres in descrestere evidenta GANDIREA Piaget stadiul operatiunilor formale, cap de a imagina solutii, de a rationa ipotetic Gandirea abstracta implicatii afective, din protejat in protector, de la concret a abstract /anticipativ; permite rez peobl prin simb si metafore, sol abst si anticipative Strucurarea identitatii de gen invatarea rolurilor sociale; psihanaliza individul se naste bisexual, identit de gen se edifica in fct d trairile emotionale, conflictuale de dragosta/gelozie fata de parinti. Persp invatarii sociale influenta au imitatia si recompensele din mediu social; initial copiii sunt recompensati selectiv ptr modelarea comp in fct d comp parientelui d acelasi sex; ulterior de mediu Teorie Kohlberg ptr ident d gen imp e dezv cognitiva; copilul invata sa se eticheteze ca baiat/ fata, apoi sa isi doreasca sa aiba aceste comportamente