C. GEN. NR. 2 LUPENI STR. TRANDAFIRILOR NR. 2 MUNICIPIUL LUPENI, 335600 JUDE HUNEDOARA TEL./FAX: 025 ! 560.

0" E#MAIL: GEN2LUPENI$%AHOO.COM

Studiu privind situaiile de risc colar

SCOPUL CERCETRII: Identificarea elevilor cu probleme comportamentale i risc de abandon colar i a cauzelor care duc la aceste probleme. GRUPUL I T: elevii din coala General Nr.2 Lupeni, H cu risc de abandon colar i!sau cu tulburri de comportament care "n anul colar 2##$-2##% au avut nota sczut la purtare& profesorii diri'in(i de la clasele cu elevi cu nota sczut la purtare.

IPOTE!ELE ). 2. +. ac prin(ii elevilor sunt pleca(i "n strintate la munc e*ist probabilitatea ca elevii s absenteze mai mult i comportamentul la coal s fie inadecvat. ac profesorul utilizeaz strate'ii didactice active, atunci elevii ar fi mai interesa(i de disciplina respectiv. ac profesorii diri'in(i utilizeaz strate'ii mana'eriale adecvate, atunci elevii se inte'reaz mai uor "n colectivul clasei. PRE!E T"RE" #I I TERPRET"RE" ST"TISTIC " $"TELOR ,-estionarul a fost aplicat celor %+ de elevi din ./, c0(i au fost identifica(i cu nota sczut la purtare "n anul colar trecut. ,ei %+ de elevi c-estiona(i sunt repartiza(i pe clase dup cum urmeaz1

35% 30% 25%

10%

Clasa a V-a

Clasa a VI-a

Clasa a VII-a

Clasa a VIII-a

2eprezentarea 'rafic pe cate'orii de v0rste a elevilor cu nota sczut la purtare1

33% 25% 18% 11% 2% 11 ani 12 ani 13 ani 14 ani 15 ani 16-17 ani 11%

3ntre elevii cu nota sczut la purtare predomin elevii de se* masculin, propor(ia lor fiind dubl fa( de cea a elevilor de se* feminin 1
67% 33%

Feminin Masculin

Notele sczute la purtare sunt repartizate dup cum urmeaz1

41% 50% 40% 30% 20% 10% 0,5%5% 0% B B 9,5-9 9,5-9 8,5-8 8,5-8 7,5-7 7,5-7 40,5% 24% 18% 18% 8% 8% 4% 4% 6,5-6 6,5-6 sub 6 sub 6 41%

4levii cu calificativul 567 sunt anul acesta "n clasa a 8-a& media la purtare este de pe anul colar 2##$-2##% c0nd acetia erau cuprini "n ciclul primar.

C%ESTIO "R ELE&I

1.3n timpul anului colar 1

locuiesc cu unul dintre parinti

17%

locuiesc cu alte rude

7%

locuiesc cu am bii parinti

76%

2. 9rin(ii ti1

unul #in a!in"i leca" in s"aina"a"e ambii sun" leca"i 4% in s"!aina"a"e 7% sun" #i$o!"a"i 13%

am un a!in"e #ece#a" 4%

locuiesc im !euna 72%

3. ,are dintre urmtoarele probleme se re'sesc "n familia ta:

al"ele 6%

consumul #e alcool 6%

$iolen"a $e!bala si %i&ica 2% li sa acu"a a banilo! 12%

nu sun" !obleme 74%

4. ,um descrii rela(ia cu familia ta:

a!in"ii sun" !ea se$e!i, au !ea mul"e !e(uli 13% sun" #e aco!# cu "o" ceea ce %aci 7%

in#i%e!en"a, nu se in"e!esea&a #e ceea ce %aci 3%

"e s !i'ina in ceea ce %aci 77%

5. 3n ce situa(ii vin prin(ii ti la coal:

nu vin la scoala

3%

discuta frecvent cu diri intele

10%

cand sunt chem ati pentru o anum ita problema

33%

la sedintele cu parintii

54%

7. 9entru ce ai avut nota sczut la purtare:

en"!u absen"e 50%

en"!u en"!u com o!"amen" com o!"amen" %a"a #e !o%eso!i %a"a #e cole(i 22% 18% #is"!u(e!ea #e bunu!i #in scoala 5%

al"ele 5%

%. 3n ce fel ai fost sanc(ionat "n anul colar anterior 52##$-2##%7:

nota la purtare m utare disciplinara la o alta scoala elim inarea de la cursuri pe !-5 "ile m ustrare scrisa

14% 1% 3% 9% 15% 58%

m ustrare in fata clasei

observatie individuala

9.

;anc(iunile primite la coal au fost urmate i de pedepse acas:

)* 41%

+, 59%

)#. <e sim(i nedrept(it de sanc(iunea primit:

)* 28%

+, 72%

)). ,are este materia ta preferat:

altele'optionale,etc%( fi"ica reli ie desen m u"ica eo rafie biolo ie istorie lb%en le"a&france"a matematica $b% si lit% romana #ducatie fi"ica

6% 2% 3% 4% 2% 6% 11% 1% 5% 7% 5% 48%

)2. ,are sunt motivele pentru care "(i place aceast materie:
i"i lace mo#ul cum se com o!"a !o%eso!ul ca!e o !e#a es"e uso! #e in"eles

28%

27%

i"i lace mo#ul in ca!e es"e !e#a"a

23%

cele in$a"a"e "e $o! a'u"a in $ia"a

22%

)+. =i avut vreodat un conflict cu unul dintre profesorii ti:

)* 30%

+, 70%

)/. ;-a "nt0mplat s c-iuleti:

+, 20%

)* 80%

15. ,are este motivul pentru care ai c-iulit:

alte m otive pentru ati putea petrece mai m ult tim p cu prietenii plictiseala teama de a lua o nota m ica antipatie fata de profesori obisnuinta perm isivitate din partea profesorilor de"interes pentru m ateria respectiva

15% 9% 20% 28% 4% 10% 3% 11%

)>. ,are este atitudinea pe care o apreciezi cel mai mult "n timpul orei:
im plica toti elevii in desfasurarea lectiei da sarcini individual elvilor reali"ea"a activitati pe rupe pune intrebari in predarea lectiei face schem a lectiei pe tabla dictea"a lectia

19% 3% 7% 8% 36% 27%

)$. ,are este varianta cea mai des folosit de ctre ma?oritatea profesorilor la voi "n coal:
im plica toti elevii in desfasurarea lectiei da sarcini individual elvilor reali"ea"a activitati pe rupe pune intrebari in predarea lectiei face schema lectiei pe tabla dictea"a lectia

12% 4% 6% 10% 23% 45%

)%. ,e calit(i are profesorul pe care "l apreciezi cel mai mult:

#iscu"a %!ec$en" cu in#ul(en" al"e cali"a"i -as ec" ele$ii lacu", (lume". 3% 13% 1% in"ele(a"o! 32% #iscu"a %!ec$en" cu ele$ii si al"e !obleme 5% !ie"enos 24% co!ec" 22%

).. ,are sunt motivele pentru care nu apreciezi un profesor

nu #iscu"a si al"e !obleme in a%a!a #e ma"e!ia !e#a"a 18%

al"e si"ua"ii 3%

es"e !ea e/i(en" 20%

nu es"e in"e!esa" #aca am in"eles lec"ia 20%

es"e inco!ec" 19%

'i(nes"e ele$ii 20%

2#.,e fel de conflicte sunt intre tine si cole'ii tai :

nu e/is"a 24%

ba"ai 17%

i!oni&a!i 3% ce!"u!i 20%

san"a' 1% 'i(ni!i 18%

amenin"a!i 17%

2). ,onflictele se desfoar1

in"!e (!u ul "au si un al"ul #in clasa 8% nu sun" im lica" in nici un con%lic" 34%

al"e si"ua"ii 1%

in"!e "ine si !es"ul cole(ilo! 18%

in"!e "ine si al" cole( 28% in"!e "ine si un (!u #e cole(i 11%

22.La cine apelezi "n rezolvarea unor conflicte :

nu apele" la nim eni, incerc sa le re"olv sin ur las sa se re"olve de la sine un prieten din clasa psiholo parinti profesori cole i

12% 10% 8% 11% 24% 25% 10%

2+. ,u c0(i dintre cole'i te "nt0lneti in timpul liber:

nu ma in"alnesc cu nici un cole( 5% es"e 5 31% mai u"in #e 3 25%

unul 19%

in"!e 3 si 5 20%

2/. ,are sunt situa(iile "n care te "nt0lneti cu ei:

al"e si"ua"ii 3% ne $i&i"am 27% ne %acem "emele im !euna 22%

ac"i$i"a"i !ec!ea"i$e 55%

25. ,e activit(i desfori "n afara colii:

im i a)ut parintii sa casti e m ai m ulti bani m a intalnesc frecvent cu prietenii m ei sunt inscris la un club sportiv,+alatul copiilor

8%

33%

4%

mer la internet caf*

5%

im i a)ut parintii la treburile casnice lucre" pentru a avea bani de bu"unar

40%

10%

2>. ,are din urmtoarele probleme te afecteaz cel mai mult:

lipsa banilor

9%

notele m ici

36%

certuri cu prietenii

14%

sanctiuni scolare

9%

neintele ere din partea profesorilor

12%

problem e din fam ilie

20%

C%ESTIO "R PE TRU PRO'ESORII $IRIGI I

). ,are crede(i c ar trebui s fie principala func(ie a colii1

54%

18%

14% 5%

9%

formare profesionala

formare a cetatenilor

transmitere socializare a de cunostinte elevilor

altele

2. ,um reac(iona(i c0nd un elev v corecteaz la o 'reeal atunci c0nd preda(i:

al"a $a!ian"a0 5% nu-I aco!#a"i a"en"ie0 5% $a co!ec"a"i %a!a nici o e/ lica"ie0 9%

il %elici"a"i en"!u s i!i"ul #e obse!$a"ie0 82%

+. ,e probleme v semnaleaz elevii:

24% 16% 19% 14%

20% 7%

legate legate de legate de legate de legate de legate de strict de relatiile starea de scoala in conflicte viata de disciplina cu sanatate general familie predata profesorii

/. ,are dintre urmtoarele probleme crede(i c afecteaz elevii cel mai mult1

notele mici 4% certuri cu prietenii 4%

lipsa anilor 5%

neintelegere din partea profesorilor 14% pro leme de familie 73%

@. ,are este modalitatea cea mai utilizat de dumneavoastr "n predare1

implicati toti elevii in desfasurarea lectiei

36%

realizati activitati pe grupe

5%

faceti sc!ema lectiei pe ta la

9%

implicati activ elevii in activitatea didactica

50%

>. ,are crede(i c este rolul familiei elevului "n via(a colii:
28% 22% 16% 10% 24%

sa contri uie financiar la activitatile organizate de scoala

sa se implice in organizarea unor activitati e"trascol are

sa#si a$ute copiii sa gaseasca la teme modalitati de a le rezolva pro lemele scolare

sa participe la activitatile organizate de scoala

7. ,e modalitate de comunicare cu prin(ii adopta(i cel mai des:

convor iri telefonice discutii individuale informari scrise implicare in activitatile organizate de d# voastra vizite la domiciliu lectorat sedinte cu parintii 4% 5% 8% 13%

19% 26%

25%

8. <emele ma?ore de discu(ie cu cole'ii de cancelarie sunt1

politica 2% pro leme conflictuale la nivelul clasei 28%

modalitati de lucru cu elevii 25%

pro leme de comunicare cu elvii 30%

modalitati de evaluare 13% viata de familie 2%

.. ,e fel de rela(ii e*ist "ntre dumneavoastr i cole'ii de cancelarie:

2% 2% 22% 16% 32% 27%

in$i#ie sus iciune #e in"!a'u"o!a!e !eci !oca #e !ie"enie #e colaboa!a!e #e !es ec"

)#. 4c-ipa mana'erial a colii dumneavoastr1

se implica in rezolvarea pro lemelor aparute in indeplinirea sarcinilor recompenseaza activitatea aplica sanctiuni pentru neindeplinirea sarcinilor propuse urmareste constant indeplinirea sarcinilor propuse imparte sarcinile fi"eaza o iectivele 4% 4% 16%

25%

25% 26%

)). ,e "nseamn s fii un bun mana'er al clasei:

sa te iu easca toti elevii sa sta ilesti cu elevii care sunt responsa ilitatile fiecaruia sa realizezi regulile clasei si sa le afisezi sa implici elevii in rezolvarea pro lemei clasei sa faci elevii sa asculte sa ai intotdeauna solutii la toate pro lemele 6%

9% 26%

29% 9% 21%

)2. 3ntr-un conflict "n clasa de elevi cum 'estiona(i situa(ia

solicitati a?utor din partea psi-olo'ului scolar

).A

disctati cu elevii implicati i incercati sa rezolvati impreuna cu ei situatia discutati cu toata clasa pe mar'inea conflictului
2@A

@>A

)+. ,0(i elevi 5din clasa la care sunte(i diri'inte7 se confrunt cu urmtoarele probleme "n familie1

altele 6%

consum de alcool in familie 6%

violenta in familie 6% certuri% scandaluri 12%

situatie financiara precara 70%

)/.

e ce crede(i c elevii c-iulesc:

pentru a putea petrece mai mult timp cu prietenii plictiseala 18%

21%

teama de alua o nota mica 5%

19%

antipatie fata de profesori

o isnuinta permisivitate din partea profesorilor dezinteres pentru materia respectiva 3%

12%

22%

)@. ,are crede(i c sunt cauzele pentru care un elev are comportament inadecvat la coal:

9% elevul considera ca materia nu#l a$uta in viitor 18% pro leme in relationarea cu ceilalti colegi 29% dezinteresul familiei fata de scoala 22% pro leme in familie 14% relationarea defectuoasa profesor#elev 8% elevul considera ca materia este prea incarcata

"nali(a datelor

ELE&II <rei sferturi dintre elevii c-estiona(i locuiesc "mpreun cu ambii prin(i, tot at0(ia afirm c prin(ii lor locuiesc "mpreun i c nu sunt nici un fel de probleme "n familiile lor. Bai mult, acelai procent de elevi sus(in c familia "i spri?in "n ceea ce fac. =pro*imativ ?umtate dintre prin(ii elevilor c-estiona(i vin la coal doar la edin(ele cu prin(ii, iar la o treime dintre ei, prin(ii vin la coal doar c0nd sunt c-ema(i. Cumtate dintre elevi au fost sanc(iona(i pentru absen(e i mai bine de o treime pentru comportament at0t fa( de cole'i c0t i fa( de cadrele didactice. 3n'ri?ortor este faptul c apro*imativ dou treimi dintre ei nu au fost sanc(iona(i de familie "n urma abaterilor de la coal. Dn lucru de analizat "n profunzime este i faptul c apro*imativ dou treimi dintre ei au primit doar observa(ie individual din partea diri'in(ilor, iar )/A sus(in c sin'ura sanc(iune a fost scderea notei la purtare, fr alte adu'iri. ,u toate acestea, apro*imativ trei sferturi dintre cei sanc(iona(i consider c sanc(iunea a fost corect. Bai bine de trei sferturi dintre elevi au fost "n situa(ia de a pleca de la ore. Botivele e*puse de elevi arat c teama de a lua o not mic e principala cauz a Ec-iululuiF 52%A7, urmat de starea de plictiseal 52#A7, dezinteresul fa( de materia predat 5))A7 sau pur i simplu obinuin(a de a pleca de la ore 5)#A7. =tunci c0nd am dorit s eviden(iem diferen(a "ntre felul "n care prefer elevii s se desfoare orele i modul "n care cadrele didactice predau efectiv, am putut constata o atitudine ambivalent. ei o treime dintre elevi ar dori ca profesorul s fac sc-ema lec(iei pe tabl, mai bine de un sfert dintre ei se mul(umesc s fie participan(i pasivi la or, adic profesorul doar s dicteze lec(ia. Bai pu(in de un sfert dintre cadrele didactice fac sc-ema lec(iei pe

tabl, dup prerea elevilor c-estiona(i, "n timp ce aproape ?umtate dintre cadrele didactice dicteaz lec(ia elevilor. 4levii apreciaz un cadru didactic atunci c0nd acesta manifest "n(ele'ere fa( de ei 5+2A7, dac este prietenos 52/A7 i corect 522A7& cadrul didactic nu este apreciat de elevi dac ?i'nete elevii 52#A7, dac este prea e*i'ent 52#A7, sau dezinteresat dac elevii au "n(eles cele predate 52#A7, dac este incorect 5).A7 sau nu discut cu elevii i despre alte lucruri dec0t cele le'ate de lec(ia predat 5)%A7. 3n ceea ce privete conflictele dintre elevi, doar 2/A dintre cei c-estiona(i sus(in c nu e*ist conflicte "n care s fie implica(i, restul fiind antrena(i "n certuri 52#A7, ?i'niri 5)%A7, amenin(ri 5)$A7 sau c-iar bti 5)$A7, conflicte care se desfoar at0t fa( de un sin'ur cole' 52%A7, de to(i restul cole'ilor 5)%A7 sau doar de un 'rup de cole'i 5))A7. +/A dintre ei au sus(inut c nu sunt implica(i "n nici un fel de conflict. 3n rezolvarea conflictelor aprute, elevii apeleaz "n primul r0nd la cadrele didactice 52@A7, apoi la prin(i 52/A7, psi-olo' 5))A7 sau cole'i 5)#A7. 22A dintre elevi prefer s "i rezolve sin'uri conflictele sau s le lase s se rezolve de la sine. 9rincipala activitate e*tracolar a elevilor c-estiona(i o reprezint "nt0lnirile recreative cu prietenii 5@@A7. oar @A dintre elevi au declarat c nu se oar /A dintre elevii "nt0lnesc cu nici un cole' "n afara timpului colar. 2$A dintre ei se viziteaz cu cole'ii, iar 22A "i fac temele "mpreun. 5'en club sportiv sau ,lubul elevilor7. ,el mai mult elevii par a fi afecta(i de notele mici primite la coal 5+>A7 i abia apoi de probleme familiale 52#A7. ,erturile cu prietenii 5)/A7 sau ne"n(ele'erea din partea profesorilor 5)2A7, precum i lipsa banilor i sanc(iunile colare 5.A7 sunt, "n ordine, situa(ii care "i afecteaz pe elevi. $IRIGI II c-estiona(i sus(in c sunt implica(i "ntr-o activitate e*tracolar or'anizat

 3n opinia cadrelor didactice, principala func(ie a colii este de transmitere de cunotin(e, impresie "mprtit de mai mult de ?umtate dintre responden(i. %2A dintre diri'in(i apreciaz elevii care le atra' aten(ia asupra unei 'reeli fcute "n predare. 4levii semnaleaz diri'in(ilor "n primul r0nd situa(iile conflictuale 52/A7, rela(iile cu celelalte cadre didactice 52#A7, probleme le'ate de coal "n 'eneral 5).A7, de starea lor de sntate 5)>A7 sau le'ate de via(a de familie 5)/A7. ac este s ne referim la le'tura cu familia elevului, diri'in(ii men(in acest contact prin intermediul discu(iilor individuale 52>A7, a edin(elor cu prin(ii 52@A7, sau c-iar prin convorbiri telefonice 5).A7 i vizite la domiciliu 5)+A7. 3n opinia diri'in(ilor, problemele de familie afecteaz cel mai mult elevii 5$+A7, contrar opiniei acestora. Notele mici 5/A7, certurile cu prietenii 5/A7 sau lipsa banilor 5@A7 sunt considerate motive mai pu(in semnificative. 4*ist totodat factori familiali care su'ereaz apari(ia unor comportamente de risc la elevi. ;itua(ia financiar precar identificat "n r0ndul elevilor din toate sin'ur clasele, printe problemele "n via( familiale sunt tot 5certuri, at0tea scandaluri, violen(7 ale nerecunoscute de ctre to(i elevii, consumul de alcool sau e*isten(a unui motive ?ustificative comportamentelor de risc la elevii c-estiona(i. 2olul familiei "n opinia cadrelor didactice ar fi acela de a participa la activit(ile e*tracolare sau or'anizate de coal 5/>A7 i de a-i a?uta copiii la teme 52%A7 sau de a 'si solu(ii la problemele colare cu care acetia se confrunt 5)>A7, i mai pu(in de a contribui financiar la educa(ia copilului 5)#A7. G alt diferen( de opinie constatat este i cea care privete maniera "n care se desfoar activitatea didactic. iri'in(ii consider c cea mai des utilizat metod de predare este aceea "n care elevii sunt implica(i activ

5@#A7 i sunt implica(i to(i elevii din clas 5+>A7.

oar .A dintre diri'in(i

fac sc-ema lec(iei pe tabl 5.A7 sau realizeaz activit(i pe 'rupe cu elevii 5@A7. Nici un cadru didactic nu a admis c dictarea lec(iei este metoda pe care o utilizeaz. iferen(e apar i atunci c0nd cadrele didactice su'ereaz motive pentru care elevii c-iulesc de la orele de curs. =stfel, principalul motiv dat de cadrele didactice ar fi acela c elevii sunt dezinteresa(i de materia respectiv 522A7. Drmeaz nevoia elevului de a petrece mai mult timp cu prietenii 52)A7. i abia "n al treilea r0nd teama de a lua o not mic 5).A7, urmat de plictiseal 5)%A7. ,omportamentele inadecvate care apar la elevi sunt puse, "n principal, pe seama dezinteresului familiei fa( de coal 52.A7, a problemelor familiale 522A7 i a rela(ionrii defectuoase cu ceilal(i cole'i 5)%A7 sau profesori 5)/A7. ,limatul "n care "i desfoar activitatea cadrele didactice este considerat unul favorabil. 3ntre cadrele didactice sunt apreciate rela(ii bazate pe respect, colaborare, prietenie i "ntra?utorare reciproc. <emele principale de discu(ie "ntre cadrele didactice se "nv0rt "n ?urul elevilor1 probleme de comunicare cu elevii, modalit(i de lucru cu ei sau rezolvarea diferitelor situa(ii conflictuale la nivelul clasei. ,adrele didactice cunosc, cel pu(in teoretic, modalitatea de interven(ie i solu(ionare a unei situa(ii conflictuale la nivelul clasei sau a elevilor. ,ei mai mul(i consider c un bun mana'er implic to(i elevii "n rezolvarea problemelor clasei, stabilind "mpreun cu acetia responsabilit(ile fiecrui elev "n colectivul din care face parte i av0nd "ntotdeauna solu(ii la problemele care apar. iscu(iile cu elevii care sunt implica(i "ntr-un conflict iscu(iile cu toat sunt primul mod de interven(ie "n 'estionarea acestuia.

clasa pe mar'inea conflictului poate a?uta de asemenea la aplanarea situa(iei conflictuale. i, "n ultimul r0nd, solicitarea a?utorului psi-olo'ului colar poate duce la ameliorarea conflictului.

 4c-ipa mana'erial a colii fi*eaz obiective, traseaz sarcini, se implic "n rezolvarea problemelor aprute "n rezolvarea sarcinilor, dar nu urmrete "n mod constant "ndeplinirea sarcinilor propuse i nici nu sanc(ioneaz sau recompenseaz ne"ndeplinirea, respectiv "ndeplinirea sarcinilor date.

CO CLU!II
atorit multiplelor conflicte sesizate "n r0ndul elevilor, se impune un proiect de interven(ie care s se a*eze pe modificri ale ima'inii elevilor cu risc ridicat de eec colar i inte'rarea lor "n colectivele din care fac parte. in primele analize de date se poate constata implicarea destul de redus a familiei "n actul educa(ional i "n special "n controlarea comportamentului elevilor, dat fiind faptul c "n ma?oritatea cazurilor abaterile sanc(ionate de coal au fost trecute cu vederea de ctre prin(i. 3mbunt(irea le'turilor coal H familie se impune cu necesitate "n acest conte*t. ei e*ist baza teoretic pentru interven(ie, cadrele didactice se simt de cele mai multe ori depite de situa(ie atunci c0nd se vd puse "n situa(ia de a rezolva un conflict la nivelul clasei sau de a face fa( cerin(elor educative speciale ale elevilor. Nevoia de dezvoltare a abilit(ilor de predare-"nv(are pentru elevi i adaptarea metodelor de lucru conform cu stilul personal de "nv(are al elevilor este o alt concluzie care se desprinde din studiul efectuat. Interven(ia poate viza, prin urmare, toate cele trei componente ale procesului educa(ional1 elevul, cadrul didactic i familia.