V.

Limbajul constituie o manifestare esentiala a vietii psihice umane, atat limb ajul vorbit cat si cel scris ne comunica mesaje care se refera la modul de refl ectare a realitatii obiective in sistemul nervos central sub forma unor simbolur i exprimate verbal sau grafic. structurile nervoase implicate in limbaj, date re cente arata ca atat structurile corticale cat si cele subcorticale sunt implicat e in limbaj, aceste arii sunt arii a caror distrugere provoaca afazie sunt arii care daca sunt stimulate electric determina o suspendare a limbajului si sunt ar ii care in caz de scanare sunt active in cursul activitatiilor legate de limbaj. Astazi in neurofiziologie, se infrunta 2 conceptii : prima conceptie este o conc eptie analitica care tinde sa subdivizeze ariile corticale si fasciculele implic ate in limbaj, cea de-a doua conceptie este sintetica si accepta cu precautie sa fractioneze aria limbajului, arie ce cuprinde cortexul ce inconjoara santul la teral din emisfera stanga si regiunile inconjuratoare.Conform conceptiei clasice , limbajul este asociat cu doua arii principale, aria lui Broca si aria lui Werm icke. Aceste arii sunt legate intre ele printr-un fascicul arcua(?) prima arie a re loc mai ales motor si cea de-a doua arie are rol senzorial . Aria lui Broca e ste situata in piciorul celei de-a 3-a circumvolutiuni frontale si cuprinde doua zone ce ii corespund ariei 44 si 45 Brodman.Aria senzoriala Verniche nu este pr ecis localizata dar se crede ca ea se gaseste in apropierea ariei auditive prima re ocupand zona corticala orizontala situata in partea posterioara a primei circ umvolutiuni temporale, cercetarile efectuate prin stimulari neurochirurgicale au aratat ca aceasta arie a lui Wermicke se extinde si intr-o regiune parietala .T ot prin stimulari neurochirugicale s-au descoperit centrii nervosi implicati in limbaj in aria inferioara regiunii temporale a unei emisfere cerebrale. S-a cons tatat ca o serie de structuri subcorticale sunt implicate si ele in limbaj: tala mus si hipotalamus. De asemenea si mezencefalul prin sistemul sau activator asce ndent. In concluzie putem afirma ca dispozitivul central al limbajului vorbit se gaseste la nivelul ariei Broca si la nivelul ariei Verniche. Aceasta componenta corticala al limbajului vorbit actioneaza prin intermediul cailor motorii asupr a musculaturii organelor fonatorii, organe care produc si articuleaza sunetele. Organele fonatorii apartin sistemului respirator si partilor superioare ale sist emului digestiv. Limbajul manifesta o competenta proprie creierului uman prin ut ilizarea simbolica a unui sistem arbitrar de semne a carei natura poate sa fie s onora, fie vizuala. Dupa ultimele cercetari nu poate fi localizat intr-un concep t strict anatomic. El reprezinta un proces cu localizare dinamica deoarece limba jul implica si localizarea si integrarea impulsurilor nervoase senzoriale si ela borarea unui raspuns motor. Din aceste considerente putem spune ca limbajul prez inta o componenta periferica si o componenta corticala. 1. Componenta periferica a limbajului este constituita din structurile p eriferice a le organelor de simt precum si din organele fonatorii si articulator ii. Structurile periferice ale organelor de simt sunt receptorii si caile senzit ive la nivelul carora se face receptia, codificarea si mai apoi transmiterea inf ormatiei sub forma de impuls nervos la scoarta cerebrala. Organele fonatorii si articulatorii - sunt cele care sub influenta impulsului eferent executa ceea ce numim performantele expresive ale limbajului. Lezarea acestor organe determina m utismul, afonia, unele forme de disartrie. Numeroase cercetari clinice experimen tale au demonstrat lateralizarea vorbirii. Se crede ca un rol important in vorbi re au centrii nervosi ai scoartei cerebrale din emisfera stanga. 2. Componenta corticala a limbajului cuprinde mai multe niveluri functio nale. Primul nivel este sediul perceptiei primare auditive dar si vizuale. Este vorba de ariile Brotman 17-41. Aceste sedii extrag valorile semantice ale mesaju lui auditiv si vizual, valori necesare elaborarii simbolice a mesajului exprimat . Daca se lezeaza sediul perceptiei primare auditive si vizuale se genereaza sur ditate si incapacitate de a intelege un text. Important este si nivelul 2, sediu l analizatorului cortical verbo-motor. Din acest sediu pleaca impulsuri motorii la organele fonatoare pentru exprimarea mesajului exprimat. La aceste niveluri a re loc elaborarea elementului fonetic al vorbirii, adica a fenomenelor ce reprez inta sunetele complexe, ce alcatuiesc un sistem unitar specific fiecarei limbi. Limba romana are 47 foneme dintre care 7 sunt vocale si 40 consoane. Sediul 3 es te cel al cnozei auditive. Este vorba despre campurile Brotman 22-42, sediul cno

zei vizuale pentru culori si obiecte, ariile 18-19 sediul pt cuvinte, aria 37 se idul de coordonare, articulatorie a cuvantului vorbit, aria 44. Nivelul 4 este c el al functiilor mnezice (de aducere aminte, de evocare a informatiilor stocate) . 5 ->Nivelul functiilor de limbaj interior, de formulare simbolica si creare a unui sistem logico-gramatical al limbii, sistem ce permite exprimarea prin vorbi re a unor relatii complexe. 6-> nivelul functiilor superioare conceptuale, este nivelul de abstractizare si generalizare. Se crede k acest nivel este cel mai co mplex si la realizarea lui participa intreaga scoarta cerebrala. Ce se petrece i n ariile corticale ale limbajului, nu putem sti cu exactitate, pt ca mesajele aj unse la acest nivel sunt mai intai prelucrate prin operatii complexe care implic a combinatii, stocari, activari, comparatii; ceea ce duce la realizarea unor leg aturi temporale ce determina memorarea, invatarea unor simboluri elementare, a r egulilor gramaticale, aplicarea sintaxei la foneme, recunoasterea textelor auzit e si vazute si nu in ultimul rand formularea comenzilor motorii care duc la emit erea fonemelor sau la scrierea literelor, fapte care presupun relatii complexe c erebrale. Daca se lezeaza scoarta cerebrala din emisfera stanga se produce afazi e iar dak se lezeaza sc cerebrala din emisfera dreapta, nu se produc tulburari a fazice. => centrii nervosi din emisfera cerebrala stanga sunt dominanti la drept aci (sau viceversa). Tulburarile limbajului se pot manifesta fie ca tulburari de origine peri ferica fie ca tulburari de origine centrala. Tulburarile limbajului vorbit apar imediat dupa tulburarile expresiei si ale receptiei limbajului. Tulburarile expr esiei sunt cunoscute sub denumirea de afazie motorie. Acest neajuns a fost desco perit de catre Broca prin lezarea scoartei cerebrale din diferite regiuni ale em isferelor cerebrale la animalele de laborator. El a lezat circumvolutiunea front ala ascendenta si jumatatea posterioara a circumvolutiunii a doua si a treia din lobul frontal. Ulterior experientele au fost facute si pe oameni si s-a constat at ca acestia aud cuvantul, il inteleg, dar nu il pot evoca. I se spune afazie m otorie deoarece aria lui Broca se invecineaza cu o arie motorie de unde pleaca c omenzi pentru organele fonatorii si articulatorii. De aceea se considera afazia motorie ca o disfunctie atat a ariei Broca cat si a cortexului motor.Tulburari a le intelegerii limbajului verbal poarta denumirea de afazie senzoriala. Bolnavii cu aceasta afazie desi aud si vorbesc fluent nu inteleg sensul cuvintelor si ni ci a propozitiilor sau a frazelor. Inseamna ca este lezata aria interpretativa v erniche, arie considerata drept o arie implicata in integrarea functiilor limbaj ului articulat, arie care este responsabila de intelegerea vorbirii. In ceea ce priveste limbajul articulat se crede ca acesta se realizeaza cu ajutorul centri lor nervosi din girusul angular. La acest nivel se crede ca se stocheaza informa tiile auditive si vizuale. Acest fapt a fost dedus ca urmare a lezarii acestei z one care da nastere la agnozie vizuala (bolnavii nu inteleg semnificatia cuvantu lui scris).