Visin/Prunus cerasus/Fam. Rosaceae Denumiri populare: giin, viin, intep, ghiin, viinar etc.

Visinul este un pom fructifer, apreciat in medicina naturista datorita proprietatilor tamaduitoare. In terapeutica naturista sunt recomandate coditele de visine si visinele coapte, dar si frunzele si scoarta pentru proprietatile lor deosebite. Descriere aspect visin: Pom de talie mai mic decat cireul. Frunzele sale sunt de o culoare mai nchis decat ale cireului, iar la baza pedunculului florilor i a frunzelor se afl rudimente de frunze. Fructele sunt de culoare roie nchis caracteristic (viine), sau roz i au pulpe de aceeai culoare. Ele au un gust acru astringent. Este o plant cultivat prin livezi si grdini, cunoscandu-se mai multe soiuri. Compozitia chimica :sarurile de potasiu,taninurile catehice, flavonoide, avand asupra organismului uman o actiune antiinflamatoare, antidiareica etc.

Coditele de visine actioneaza ca remineralizant si energizant fizic si psihic, amplificand reactiile de aparare ale organismului. Sunt laxative, trateaza reumatismul si regenereaza tesuturile. Ceaiul din codite de visine ajuta la vindecarea bolilor rinichilor si ale vezicii urinare. Pentru rezultate bune se recomanda a se bea din acest 1.5- 2 l pe zi. Pulberea din cozi de visine daca se administreaza sub forma de capsule este foarte utila in tratarea celulitei,retentiei urinare, artritei, febrei, cistitei. Visinele coapte consumate reprezinta o cura de slabire excelenta. In intestin visinele neutralizeaza grasimile, nelasandu-le sa patrunda in sange. Vitaminele si mineralele continute de visine curata sangele si intaresc sistemul imunitar. De asemenea visinele coapte consumate, fac pielea mai curata si mai catifelata. Compotul si dulceata din visine sunt recomandate pentru pacientii care au organismul slabit, remineralizandu-l si dandu-i energie. Uleiul din miezul samburilor de visine este

folosit in terapeutica naturista pentru tratarea reumatismului,negilor si petelor cutanate. Beneficiile consumului de visine: Fructele visinului au gust dulce-acrisor si contin foarte multe elemente importante pentru sanatate. Au un continut mare si variat de vitamine ca de exemplu A, B, C, P, PP. De asemenea nu lipsesc mineralele si oligoelementele: fier, cupru, magneziu, potasiu,fosfor, calciu. Visinile au acizi organici precum: acid malic, acid salicilic, acid succinic, acid citric si quinic.De asemenea au cumarina, acid folic, acid elagic, pectina, enzime, importante zaharuri de tipul fructozei si glucozei. Frunzele de visin au substante cumarine, acid malic, acid citric, taninuri, quercetin, dextroza. Prin continutul de substante cumarine atat fructele cat si frunzele ajuta la reducerea coagularii sangelui. De aceea consumul mare de visine ajula la prevenirea aterosclerozei.

Visinile au efecte benefice asupra sistemului cardiovascular de aceea au fost numite si ,,boabe cardiace. Ele ajuta la intarirea capilarelor, la reducerea tensiunii arteriale si imbunatatirea tonusului avand in vedere continutul de acid ascorbic, vitamine si taninuri. Persoanele predipuse la boli de inima trebuie sa consume regulat visine. Prin continutul mare de vitamine, minerale si oligoelemente visinile ajuta in tratamentul anemiei.Visinile au rol in stoparea cresterii celulelor canceroase datorita acidului elagic din compozitia lor lucru descoperit in ultimii ani de cercetatori. Prin consumul regulat de visine se reduce riscul de a suferi de guta, se scade acidul uric din organism.Daca se bea zilnic timp de o luna un pahar de suc proaspat de visine se reduc inflamatiile la persoanele ce sufera de obezitate. De asemenea prin consumul de visine se scad foarte mult grasimile din zona abdomenului. Scoarta de visin folosita sub forma de infuzie este folosita in scop terapeutic. Aceasta infuzie este recomandata bolnavilor de ulcer gastric, care sufera de convulsii, dureri reumatismale, stari de nervi. Se pune o lingurita de coaja

maruntita la o cana de apa clocotita, se lasa la infuzat timp de 10 minute, se filtreaza si se bea. Sunt indicate 2 cani de infuzie de scoarta de visin de 2 ori pe zi.