ORGANIZAII INTERNAIONALE

Curs

Prof. Univ. Dr. Mihai VELEA

CUPRINS:

1.Organizaii internaionale tipuri i principii e con!tituire...................." #. Politica e !ecuritate a unei $ri...............................................................%& ". Organizaia 'aiunilor Unite...................................................................(). *. +on!tituirea i rolul 'A,O -n evoluia !a i!toric$..................................1)# .. Organizarea i funcionarea 'A,O.........................................................1)/ %.Viitorul 'A,O..........................................................................................11# &. Organizaii regionale europene...............................................................1." (. Organizaii regionale in A!ia i Africa..................................................1%% /. Organizaii regionale e pe teritoriul celor ou$ A0erici.......................1&# 1). Organizaii financiare 0on iale.............................................................1(" 11. Organizaii econo0ice 0on iale1 2........................................................#)* 1#. Organizaii econo0ice 0on iale 22.....................................................#1( 1". Organizaii internaionale -n zona M$rii 'egre.....................................##" 1*. Organizaii !u3ver!ive internaionale.....................................................#*&

1.Organizaii internaiona e ! ti"uri #i "rin$i"ii %e $onstituire

1. &e'iniie( e e)ente $ara$teristi$e Ulti0ele oua !ecole au i0pu! la nivel glo3al o !erie intreaga e concepte4 !i!te0e !i realitati. ,oate ace!tea pe fon ul na!terii !i!te0elor politice organizate4 ar !i al unor con!trangeri e natura i!torica !i conceptuala. 5evolutia franceza eclan!eaza ceea ce poate fi nu0it la nivel glo3al !i teoretic fuga istoriei. Ace!t feno0en !e atoreaza nu oar re i0en!ionarii realitatilor 3atranului continent la finele !ecolului al 6V2221lea !i inceputului e !ecol 6264 ci !i rapi itatii cu care 0arile puteri au intele! ca 3aza puterii a3!olute va fi etinuta e aceia care vor etine informatia. Aparitia pri0elor !tructuri non!tatale4 organizatii cu caracter inchi! !au e!chi!4 in care faceau parte Marile Puteri con!tituie punctul e plecare al intregului parcur! i!toric pe care o0enirea il va fi traver!at in !ecolul 66. ,rai0 intr1o lu0e a e7tre0elor4 in care cel 0ai 0ult conteaza ziua e a!tazi. 'icio ata i!toria !i viata nu au fo!t 0ai re u!e la prezent ca acu0. Prover3ialul prag0ati!0 a0erican a re u! i!toria la !ecvente e o e!criptivitate aga!anta. 5api itatea cu care circula infor0atia e!te aceea care face iferenta a!tazi intre !tate4 atat in per!pectiva politica4 econo0ica4 0ilitara4 cat !i culturala !i geo!trategica. O analiza pertinenta a lu0ii !ecolului 662 nu poate fi realizata fara infor0atii e ulti0a ora. Organi!0ele internationale create teoretic pentru a a!igura !ta3ilitatea4 pacea la nivelul lu0ii4 nu !unt altceva ecat organi!0e !upu!e 8ocului puterii celor 0ai puternici actori e pe !cena internationala. Marile cancelarii occi entale i!i cri!talizeaza actiunile politice in functie e toate ace!te 8ocuri !i toto ata au creat la nivel in!titutional !i e ucational !coli e gan ire. La ran ul lor ace!te !coli e gan ire au at na!tere pri0elor teorii !i concepte4 a evarate para ig0e ale relatiilor internationale4 0enite !a e7plice actiuni. ,eoria e!te un ta3lou4 0intal alcatuit4 in 3aza unor realitatii4 o prezentare a organizarii unui o0eniu !i a cone7iunilor intre partile !ale. 9:enneth ;altz4 (<. 2n ca rul unei teorii !e i03ina

"

enunturi e!criptive4 cu titlu efinitiv4 enunturi non1factuale teoretice4 rolul ace!tora in ur0a fiin e a a !en! atelor noii realitati. 2n efinitiv teoria are rolul e a 8u!tifica actiuni in per!pectiva per0anenta a celui care etine a evarul. ,eoria pre!upune i03inarea e uctiei cu in uctia. 2n o0eniul relatiilor internationale teoriile analitice care tin !a !tu ieze ele0ntele an!a03lului !i relatiile intre ace!tea !unt oar parte a unui angrena8 0intal care ar tre3ui !a inclu a !i realitatile curente4 actiuni i0previzi3ile la nivelul organizatiilor. Unul intre teoreticienii relatiilor internationale !i organizatiilor4 :. ;altz4 afir0a ca teoria ar tre3ui !a cuprin a trei ele0ente= unitatile co0ponente ale !i!te0ului4 interactiunea intre ace!tea !i !tructura. Unitatile co0ponente !unt reprezentate e !tate> La nivel politic glo3al4 principiul organizator al ace!tui !i!te0 al relatiilor !i organizatiilor internationale il reprezinta= anarhia. ,eoretic nu e7i!ta nici o autoritate care !a i0puna con!trangeri la nivelul actiunii politice a !tatelor4 ni0eni nu e!te in reptatit !a co0an e4 ni0eni nu e!te o3ligat !a !e !upuna. +u toate ace!tea practic aparitia organizatiilor internationale a avut rolul e a or ona anarhia in !i!te0. ,oto ata e7i!ta4 fara taga a4 la nivelul politicii 0on iale o !erie e li eri care i0pri0a o irectie in politica 0on iala. A!a cu0 arata0 !i 0ai !u! rolul organizatiilor internationale4 e orice natura ar fi ace!tea4 irectioneaza flu7ul econo0ic4 0ilitar !au cultural4 an na!tere polaritatii. Polaritatea e!te cea care con itioneaza practic relatiile intre !tate. ,eoriile e7plica legi .Legile !unt fapte e o3!ervatie.La pri0a ve ere cele oua concepte re u!e la a7io0e4 ca in cazul e 0ai !u! !unt perfect logice !i coerente. +u toate ace!tea legea e!te o creatie vala3ila oar intr1o unitate e ti0p4 e la legile fizicii !i pana la cele ale reptului4 ace!tea nu reprezinta ecat realitati te0porare. 2n ace!te con itii teoriile i!i pier vala3ilitatea !i tin !a !e tran!for0e in nonrealitati !au realitati factuale.

2n arena internationala legile !i teoriile apartin fiecarui actor in parte4 iar ace!ta tre3uie !a le cunoa!ca in etaliu pe fiecare4 pentru a !e folo!i4 a!e0eni unui avocat4 e utopia lor. 2n ur0atoarele etape vo0 analiza atat i eea e teorie a organizatiilor si relatiilor internationale4 cat !i pe aceea e teorii ale organizatiilor internationale. O teorie e!i e!te a!ociata realitatii4 ra0ane i!tincta e realitate. 2n fon realitatea nu poate fi congruenta nici cu teoria4 ar nici cu un 0o el pe care aceia!i teorie incearca !a1l acre iteze. Un 0o el4 !pune ;altz4 reprezinta o aplica3ilitate a teoriei4 ar un 0o el are ten inta e a !e in eparta e la realitate4 atorita !i0plificarii !au co0plicarii lui prin ele0ente teoretice. O 0acheta e 0a!ina ar tre3ui !a arate ca o 0a!ina. ?orta e7plicativa a teoriei4 e!te ata nu e apropierea e realitate4 ci e in epartarea e ea. +u alte cuvinte realitatea apartine fiecaruia intre noi4 ar la nivelul organizatiilor !i politicilor internationale realitatile !e con!erva la nivelul 8ocului4 ar 0entalitatile !chi03ate4 atorita infor0atiei noi acu0ulate4 pot crea 0utatii fun a0entale la nivel teoretic. Organizatiile internationale functioneaza upa 0o ele !tructurale !tructurate 8uri ic !i a 0ini!trativ4 ar la nivelul realitatii ele !e co0porta anarhic !i in functie e actiunea interioara !i e7terioara a 0e03rilor. +unoa!terea tre3uie !a precea a teoria4 ar para o7al4 teoria !ta la 3aza cunoa!terii. Ace!t para o7 a0inte!te e afir0atia platoniciana ca nu putem cunoaste nimic, pana nu stim totul. ,eoria ca !i politica nu reprezinta un e ificiu al a evarului4 ci o repro ucere convena3ila a realitatii4 un ca rul 0intal !u!pu! propriilor noa!tre !enti0ente !i concepte. A"aritia organizatii or internationa e. &e'inire. Ti"o ogie Statutu si ro u organizatii or internationa e ,er0enul e organizaie internationala !1a i0pu! in li03a8ul iplo0atic !i politic incepan cu pri0a 8u0atate a !ecolului al 661lea4 pentru ca pe aproape tot parcur!ul veacului anterior4 !a fie folo!ite concepte e genul sindicatul public international4 biroul international4 comisia internationala. Pentru pri0a ata !intag0a 0ai !u! a0intita a fo!t pro3a3il folo!ita e catre @a0e!

Lori0er4 in eceniul ( al !ecolului al 6261lea !i preluat e catre ger0anul +on!tantin ?rantz !pre !far!itul veacului. ;alter AchBcCing !i Paul 5ein!ch4 vor per0itecon!acrarea efinitiva a ter0neului la inceputul !ecolului 66 in ca rul a oua volu0e care teoretizau pro3le0a realtiilor intre !tate= Organizatiile lumii !i Uniunile internationale publice. O ata cu cri!talizarea conceptului4 ar !i cu aaritia pri0elor organ!0e internationale au fo!t ezvoltate trei curente principale care aveau !a efinea!ca rolul ace!tora ca in!tru0ente4 ca arene !i ca actori. 1 ca in!tru0ente organizatiile !unt vazute ca in!tru0ente prin care !tatele i!i ur0are!c propriile intere!e4 a!a cu0 reie!e chiar in eceiziile ace!tora. 1 ca arena un a evarat loc e 8oaca4 o ta3la e !ah4 a evarate for0e ale !cenariilor iplo0atiei4 un e actorii con a0na4 !e 8u!tifica4 intr1o incercare e coor onare coerenta a propriilor actiuni politice> 1 ca actori in ace!t caz !tatele apar ca entitati !uverane4 in care eciziile finale reprezinta vointa unani0a a 0e03riilor> ,ipologia organizatiilor internationale e!te cu 0ult 0ai co0ple7a ecat apare la pri0a ve ere4 in anuarul Organizatiilor internationale4 !unt in entificate nu 0ai putin e 1. categorii e organizatii. 1. fe eratii e organizatii internationale organizatii internationale4 interguverna0entale !au nonguverna0entale4 care grupeaza cl putin alte trei organi!0e regionale> #. organizatii cu participare univer!ala4 organizatii nonprofit interguverna0entale !au nonguverna0entale4 cu 0e03rii in toate zonele geografice4 cu 0anage0nt !i control politic>

". organizatii cu participare intercontinentala organizatii internationale nonprofit4 interguverna0entale !au nonguverna0entale ai caror 0e03rii !i ale caror preocupari epa!e!c o regiune anu0e> *. organizatii cu participare regionala toate organizatiile internationale nonprofit4 interguverna0entale !au nonguverna0entale4 ai caror 0e03rii !i preocupari !unt re!tran!e la o regiune> .. organizatii ce e0ana in per!oane4 locuri4 o3iecte e proprietate !au alte organi!0e4 orice organi!0 international nonprofit4 interguverna0ental !au nonguverna0ental4 ce poate fi con!i erat o e0anatie a unei anu0ite oragnizatii4 loc4 per!oana !au o3iect e proprietate4 fara o participare for0ala> %. organizatii ce au o for0a !peciala4 inclu!iv fun atiile !i fon urile e incre ere organizatii internationale nonprofit4 interguverna0entale !au nonguverna0entale 3anci4 3i3lioteci4 in!titute e in!truire4 la3oratoare D> &. organizatii nationale cu o orientare internationala organizatii nationale cu o for0e variate e activitate internationala !au cu preocupari precu0= cercetare4 pace4 ezvoltare4 a8utor> (. organizatii internationale inactive !au e!fiintate 1 nonprofit4 interguverna0entale !au nonguverna0entale4 care au f!t e!fintate4 !unt inactive in 0o0entul re!pectiv !au !unt in !tare latenta> /. organi!0e recent aparute !au neconfir0ate inca4 a caror creare a fo!t recent raportata !au propu!a4 ar e!pre care nu e7i!ta infor0atii> 1). organi!0e !u3!i iare !i interne apartinan altor organi!0e interne4 unitati in epen ente in ca rul unor organizatii internationale co0ple7e> 11.or ine religioa!e4 fraternitati !i in!titute !eculare4 or ine !au congregatii religioa!e4 0ilitare4 fraternale4 organi!0e !i0ilare 3azate pe lea er!hip chari!0atic !au evotat unui !et e practici religioa!e> &

1#. !erii e conferinte autono0e fara !ecretariat cu un nu0e i!tinct !i perio icitate4 care nu !e afla in re!pon!a3ilitatea unei organizatii per0anente> 1".tratate !i acor uri 0ultilaterale tratate4 conventii4 pacte4 protocoale !au acor ui 0utilaterale4 e7ceptan u1le pe acelea care prive!c o !ingura tara4 un eveni0ent !pecific !au crearea unui organi!0 interguverna0ental> Pri0ele !apte tipuri !unt con!i erate a fi organizatii internatioanle conventionale4 putan fi a!a cu0 a0 vazut interguverna0entale !au nonguverna0entale. Aici pute0 a uce in i!cutie irecta i!tinctia intre O'U !i UE !au A0ne!tE 2nternatioanal !i Freenpeace!. La pri0a ve ere organizatiile interguverna0entale au ca 0e03rii !tate4 a e!ea reprezentati prin agenti guverna0entali4 in ti0p ce acelea nonguverna0entale unt for0ate in actori nonguverna0entali. 2n cazul Organizatiei 2nternationale a Muncii4 e7i!ta 0e03rii in a03ele categorii. +larificarea in ace!t caz ar tre3ui !a vina in Rezolutia 288 (X) s Consiliului economic si ocial al O!U4 in fe3ruarie 1/.)4 care afir0a= orice organizatie internationala care nu este creata prin acord interguvernamental nu poate fi considerata organizatie nonguvernamentala. +elelalte !a!e tipuri a0intite !unt con!i erate a fi tipuri !peciale4 intrucat inca rarea lor confr0 Dreptului 2nternatioanal !i regle0entarilor e7i!tente nu !e poate face. O a oaua cla!ficare a organizatiilor internationale e!te in functie e obiectul de interes= a. a8utor u0anitar> !chi03 cultural> pace !i ezar0are> !pri8in pentru ezvoltare> repturile o0ului> 0e iu> 3. !ecuritate !i pace> co0ert !i alte activitati econo0ice> 3una!tare !ociala !i repturile o0ului> c. cultura !i recreere> e ucatie !i cercetare> !anatate4 !ervicii !ociale> 0e iu4 ezvoltare !i con itii e locuire> legi!latie !i politici> filantropie !i voluntariat> activitati internationale> religie4 afaceri4 !ocietati profe!ionale !i !in icate> grupuri necla!ificate> O a treia claificare apartine teoreticienilor VolCer 5itt3erger !i Gernhar Hangl4 in care e!te corelat criteriul tipului de membrii cu cel al competentelor. (

Me03rii pot avea o participare= univer!ala4 regioanla4 econo0ica !au culturala 9r!trictionata pentru ulti0ele trei<. O'U !i Organiztia 2nternationala a Muncii pe e1o parte> UE !i Agentia Apatiala Europeana !au Organizatia ,arilor E7portatoare e Petrol> Un !tatut !i loc !pecial il ocupa organizatiile de securitate4 in ace!tea fac parte organizatiile guverna0entale precu0 O'U4 'A,O4 OA+E4 UE4 FUAM4 +A2 etc. Organizatiile internationale e !ecuritate i!i au originea in con!en!ul !tatelor e a coopera in pro3le0e e re ucere a violentei !i realizae a pacii !i !ecuritatii4 printr1o !erie e acor uri !i 0ecani!0e. E7i!ta cel putin patru !eturi e !arcini pentru care organizatiile e acet tip 0iliteaza= 1 pro0ovarea ialogului e !ecuritate !i ge!tionarea crizelor ca !arcini e 3aza e!tinate !ta3ilirii !i1!au 0entinerii pacii= 1 crearea e !i!te0e e cooperare 0ilitara 3azate pe con!trangeri reciproce4 e!tinate re ucerii pericolelor ce ecurg in activitatile 0ilitare4 !au pe capacitatile co0une pentru 0i!iuni e 0entinerea pacii> 1 pro0ovarea !tan ar elor e0ocratice !i re!pcetarea repturilor o0ului ca !copuri in !ine4 1 pro0ovarea !ecuritatii prin 0ecani!0e econo0ice4 intarin atat pro!peritatea4 cat !i inter epen enta actorilor4 intr1o incercare e re ucere a terori!0ului !i a prolferarii ar0elor nucleare !au e i!trugere in 0a!a> O analiza pertinenta a !tatutului !i rolului unei a!tfel ura3ilitatii !i eficientei. Din punct e ve ere al teoriei aplicate in analiza organizatiilor internationale4 cele oua curente tra itionali!te4 reali!0l !i neoreali!0ul nu acor a o prea 0are i0portanta organizatiilor internationale4 ace!tea fiin con!i erate oar modalitati de camuflare a intereselor statelor sau forumuri necesare obtinerii acordului de principiu al unor state mai slabe in privinta raporturilor de securitate. 2nfluenta a!upra co0porta0entului 0arilor puterii e!te re u!a4 ace!tea actionan organizatii ar tre3ui facuta prin pri!0a

unilateral4 tot a!a e!te con!i erat !i criteriul ura3ilitatii4 care nu face ecat !a contri3uie la o !tare e facto. 2n 1/.&4 :arl Deut!ch4 con!i era ca organizatiile internationale ar tre3ui i entificate !au con!i erate comunitati de securitate confor0 ur0atoarelor principii= 1 ine7i!tenta planurilor 0ilitare ale unui 0e03ru fata e ceilalti> 1 e7i!tenta unor valori politice co0une !au co0pati3ile> 1 e7i!tenta capacitatii guvernelor core!punzatoare> 1 e7i!tenta unui co0porta0ent pre icti3il al unor 0e03rii> 1 e7i!tenta unor progra0e co0une e in!truire !i !chi034 a unor acor uri 0ultilaterale !au 3ilaterale> E7e0plele a u!e in i!cutie e Deut!ch4 erau 'A,O !i +E+O in care avea !a !e ezvolte UE. +ontrae7e0plu ar putea fi con!i erata O'U !au OA+E. Ace!te organi!0e !au o !erie e !tate au ezvoltat in ca rul internationale o !erie e for0e e cooperare4 care !a ca0ufleze actiuni care contravin in fapt Dreptului international4 ar regle0entate ulterior pirn acela!i rept= parteneriatul e !ecuritate regional4 for0e e !ecuritate colectiva4 !i!te0e e alante opu!e> 2n !i!te0ul 0on ial !ecuritatea nu pre!upune oar pro3le0e e or in militar4 ci !i pro3le0e econo0ice4 culturale4 !ociale4 ecologice etc. 2 eea con!tituirii unei organizatii internationale4 0enita 1 in principal 1 !a contri3uie la 0entinerea pacii in lu0e4 e!te foarte veche. 2nceputurile !unt legate e 440area uniuneI a lui +onfuciu! !i au inregi!trat ulterior proiecte ca Organizarea fe erativa a lu0ii intregi4 a lui Dante4 De 8ure 3elli ac paci!4 e Frotiu! !au ?oe u! pacificu0 i0aginat e :ant. Ji ace!tea !unt oar cele 0ai fai0oa!e e7e0ple intr1o !erie e7tre0 e lunga e proiecte intre care e a reactiona rapi !i fara violenta4 cu 0i8loace

1)

0ulte erau pure utopii. 2n !ecolul 6264 in!a4 a!e0enea planuri evin atat e in!i!tente incat e!te clar ca !e na!cu!e o etapa e pregatire a terenului pentru tran!punerea i eii in practica. +on8unctura prielnica !1a creat a3ia in anii pri0ului raz3oi 0on ial. Marile pier eri u0ane !i uria!ele i!trugeri 0ateriale au i0pu! orientarea preocuparilor cercurilor oficiale !i ale unor particulari !pre prevenirea in viitor a unui nou catacli!04 toc0ai prin crearea unui organi!0 international care !a 0iliteze pentru 0entinerea pacii. Eforturile epu!e au fo!t cu totul 8u!tificate= pri0ul raz3oi 0on ial !1a incheiat cu 0oartea a 14/ 0ilioane e ger0ani4 14* 0ilioane francezi4 )4& 0ilioane englezi4 )4. 0ilioane e italieni4 )4* 0ilioane e !ar3i etc. Pri0a etapa practica a con!tituirii celei intai organizatii internationale4 Aocietatea 'atiunilor4 a core!pun! a!a ar anilor 1/1*11/1(4 can au fo!t ela3orate nu0eroa!e proiecte4 particulare !au pu3lice. Din o0eniul privat4 cele 0ai active !tu ii au fo!t initiate e Liga pentru intarirea pacii4 in Atatele Unite ale A0ericii4 !i Liga pentru Aocietatea 'atiunilor in Marea Gritanie. 2n acea!ta in ur0a au activat intelectuali e reputatie4 ca Leonar ;oolf4 F. LoKe! DicCin!on4 +. 5. Gu7ton !au @. A. Lo3!on4 care au ela3orat intre anii 1/1%11/1(4 planuri etaliate privin con ucerea pro3le0elor internationale4 preconizan iver!e 0eto e pentru !olutionarea pacifica a iferen elor internationale4 pentru actiunea co0una i0potriva unei agre!or4 chiar cu pretul ce arii unor prerogative ale !uveranitatii nationale. La nivel oficial4 actiunea a fo!t tarzie= in 1/1& in ?ranta !1a con!tituit un co0itet 0ini!terial con u! e Leon Gourgeoi!4 iar in Marea Gritanie in 1/1( un co0itet prezi at e lor ul Philli0ore. 2 eile4 proiectele !i initiativele4 eter0inate e nece!itatea ga!irii unei !olutii verita3ile pentru con!ervarea pacii upa 0arele raz3oi4 au prin! conturul unor lucrari 0onografice4 ace!tea fiin rezultatul unor ez3ateri !i ca0panii e pre!a in pri0ii ani ai raz3oiului4 in care !unt inclu!e opiniile celor 0ai avizati oa0eni politici ai 0o0entului. A!a a fo!t cartea lui E gar Milhau 4 La !ociMtM e! 'ation!4 pu3licata in anul 1/1&4 la Pari!. +e tre3uia !a fie o Aocietate a 'atiunilorN Un o3iectiv al iplo0atiei pentru lichi area 0ilitari!0ului4 pentru in!taurarea !i con!ervarea unei paci repte4 care !a rezulte in principiile univer!ale !i care !a fie garantata e an!a03lul popoarelor. Acea!ta lucrare4 pro3a3il !i altele4 vor fi influentat e!igur atitu inea guvernelor anga8ate in conflict.

11

Studiu de caz " fost infiintata in anul #8$%, in urma Conferintei de &ace de la &aris, o data cu internationalizarea apelor 'unarii, sub numele initial de Comisia (uropeana a 'unarii, care a avut sediul in Romania, timp de aproape un secol, la Galati si Sulina. (ste una din primele organizatii internationale constituite in (uropa si singura organizatie internationala care are sediul la )udapesta. 11 state sunt membre ale C'* "ustria, )ulgaria, Croatia, +ederatia Rusa, ,ermania, -oldova, Romania, erbia, lovacia, Ucraina si Ungaria. Patru tari au primit statutul de observator* +ranta, .urcia, Olanda si Ce/ia. Comisia este compusa din reprezentantii statelor membre, respectiv unul pentru fiecare tara, care sunt, de regula, ambasadorii acreditati la )udapesta. Conventia cu privire la regimul navigatiei pe 'unare, semnata la #8 august #018, la )elgrad, este instrumentul de drept international care reglementeaza navigatia pe 'unare si garanteaza libera circulatie a vapoarelor pe acest important fluviu european, in conformitate cu interesele si drepturile suverane ale statelor membre. 'e asemenea, ea asigura cadrul de cooperare economica si culturala intre statele membre, dar si cu alte state europene. 2n baza Conventiei mentionate, cele ## state membre se anga3eaza sa mentina sectorul lor de fluviu in stare de navigabilitate pentru vapoare, sa e4ecute lucrari de intretinere si sa nu impiedice in vreun fel navigarea pe 'unare.

*. Categorii %e organizatii internationa e Aupre0atia !tatelor in rezolvarea iferitelor pro3le0e cu care !e confrunta co0unitatea internationala e!te pu!a la incercare e e7i!tenta unui nu0ar i0portant e organizatii internationale. ?orta cu care !e 0anife!ta organizatiile internationale in prezent contri3uie in 0o !e0nificativ la !u30inarea autoritatii !tatelor in rezolvarea pro3le0elor cu care !e confrunta lu0ea e azi. E7i!ta oua tipuri e organizatii internationale= organizatii interguvernamentale 9acelea ale 1#

caror 0e03rii !unt !tatele<> organizatii neguvernamentale 9acelea ale caror 0e03rii !unt per!oane particulare !au anu0ite grupuri e per!oane ori in!titutii private<. #.#. Organizatii interguvernamentale si neguvernamentale De!i nici unul intre ace!te oua tipuri e organizatii nu a aparut in !ecolul pe care il incheie04 totu!i perioa a e 0a7i0a inten!itate !i eficacitate a activitatii ace!tora !e !itueaza upa anul 1/)). Uniunea Organizatiilor 2nternationale4 care 0entine o evi enta actualizata per0anent in legatura cu a03ele tipuri e organizatii internationale arata ca nu0arul ace!tora a cre!cut rapi in !ecolul al noua!prezecelea a!tfel incat in anul 1/)/ e7i!tau "& e organizatii interguverna0entale !i 1&% e organizatii neguverna0entale. 2n !ecolul ur0ator cre!terea a fo!t !i 0ai rapi a4 a!tfel incat in anul 1/%) e7i!tau 1.* e organizatii interguverna0entale !i 1#.. e organizatii neguverna0entale iar in 1//& nu0arul ace!tora a8un!e!e la #%) !i re!pectiv .*&#. 2n interpretarea ten intelor ce caracterizeaza evolutia organizatiilor internationale tre3uie !a !e tina cont ca nu e!te u!or !a !e i entifice !i !a fie evaluate iferitele tipuri e organizatii internationale. 2n principiu4 organizatiile interguverna0entale !unt efinite nu nu0ai e faptul ca 0e03rii lor !unt !tatele4 ar e a!e0enea !i e caracterul lor e per0anenta a activitatii !i e proce urile in!titutionalizate pe care le utilizeaza. Organizatiile interguverna0entale !e intrune!c la intervale relativ regulate !i au proce uri !pecifice e luare a eciziilor precu0 !i un !ecretariat ori un cartier general !i un !e iu. +u toate ace!tea4 ele nu au acce! irect la cele 0ai 0ulte intre re!ur!ele 0ateriale pe care le pot utiliza !tatele. Daca ace!te criterii e cla!ificare a organizatiilor internationale ar fi fo!t 0ai ela!tice4 fara in oiala ca nu0arul organizatiilor interguverna0entale ar fi epa!it cu 0ult pragul e #%) citat anterior4 a!a cu0 !e inta0pla cu nu0arul organizatiilor neguverna0entale. 2n prezent inca 1.&) e organizatii a!pira la !tatutul e organizatii interguverna0entale iar alte 0ai 0ult e /%") e a!ociatii la acela e organizatii neguverna0entale4 avan caracteri!tici a!e0anatoare ace!tora. Acea!ta cre!tere e7traor inara a nu0arului e organizatii tran!nationale !i a 0e03rilor ace!tora a generat o retea co0ple7a4 ce !e !uprapune !i !e intrepatrun e. 2n anul 1//% apro7i0ativ #)) e !tate !i teritorii aveau in total 0ai 0ult e 1"..))) e iferiti elegati ce le reprezentau la toate

1"

organizatiile internationale4 atat cele interguverna0entale cat !i la cele neguverna0entale. +ooperarea in ca rul activitatii ace!tei Oretele e inter epen enteI cu0 o nu0e!c unii anali!ti4 acopera intreg o0eniul unor pro3le0e glo3ale= !chi03uri econo0ice4 aparare4 ezar0are !i controlul ar0a0entului4 ezvoltare econo0ica4 agricultura4 !anatate4 repturile o0ului4 arta !i cultura4 co03aterea traficului !i con!u0ului ilegal e roguri4 turi!04 piata 0uncii4 repturile fe0eilor4 e ucatie4 activitatea financiara4 protectia 0e iului4 cri0inalitatea4 a8utor u0anitar4 ge!tionarea crizelor4 teleco0unicatii4 !tiinta4 feno0enul glo3alizarii4 i0igratia !i flu7ul e refugiati !i inca 0ulte altele. 2n prezent 0ai 0ult e /%P in totalul organizatiilor internationale !unt neguverna0entale4 ar celelalte *P !unt 0ult 0ai i0portante4 eoarece 0e03rii lor !unt !tatele. Organizatiile interguverna0entale putine la nu0ar pe care tarile le creeaza i!i vor 0entine in continuare !upre0atia !i i0portanta atata ti0p cat !tatele in!ele vor e7i!ta4 eoarece organizatiile interguverna0entale !unt i0portante prin in!u!i faptul ca !unt a!ociatii ale !tatelor4 in autoritatea carora izvora!te !i autoritatea pe care o e7ercita organizatiile interguverna0entale4 arata unii autori. Organizatiile interguverna0entale !unt toate co0pu!e in !tate4 ar variaza foarte 0ult in ceea ce prive!te !copul !i o3iectivele propu!e !i nu0arul e 0e03rii. Dupa unii cercetatori nu0ai opt!prezece organizatii interguverna0entale pot fi inca rate in categoria organizatiilor ce ur0are!c o3iective generale4 iar intre ace!tea nu0ai O.'.U. e!te o organizatie cu caracter 0on ial. ,oate celelalte4 a ica 0ai 0ult e /&P in totalul organizatiilor internationale !unt foarte li0itate in ceea ce prive!te nu0arul e 0e03ri !i o3iectivele propu!e. Diferentele intre ace!te organizatii !unt foarte 0ari4 0ai ale! in ceea ce prive!te acele organizatii ce ur0are!c realizarea unui !ingur o3iectiv !i aplica con!trangeri referitor la pri0irea e 0e03ri. De e7e0plu4 Organizatia ,ratatului Atlanticului e 'or 9'.A.,.O.< e!te in pri0ul ran o alianta 0ilitara4 in ti0p ce altele4 ca e e7e0plu Organizatia Atatelor A0ericane 9O.A.A.< !au Organizatia Atatelor in A!ia e Au 1E!t 9A.A.E.A.'.< au rept o3iective ezvoltarea econo0ica !i refor0e politice. 2n prezent 0ulte organizatii interguverna0entale !unt anga8ate intr1un o0eniu ingu!t e activitate4 ur0arin o3iective econo0ice !i !ociale4 cu0 ar fi facilitatea !chi03urilor econo0ice4 a tran!porturilor !au alte tipuri e cooperare econo0ica. Din acea!ta per!pectiva4 organizatiile interguverna0entale !unt in acela!i ti0p vectori ar !i o reflectare a puternicelor inter epen ente ce !unt rezultatul activitatilor tran!frontaliere4 in ce in ce 0ai !e0nificative.

1*

Diferente foarte 0ari e7i!ta !i in ceea ce prive!te organizatiile neguverna0entale. Datorita nu0arului lor 0are !i a iver!itatii eo!e3ite4 e!te 0ult 0ai ificil !a fie caracterizate !i cla!ificate ecat organizatiile interguverna0entale. 2n 1//&4 Uniunea A!ociatiilor 2nternationale caracteriza 1)P intre organizatiile internationale neguverna0entale ca avan vocatie 0on iala4 in ti0p ce celelalte /)P erau caracterizate ca avan vocatie intercontinentala !au regionala. Din punct e ve ere functional4 organizatiile internationale neguverna0entale acopera practic toate a!pectele !i co0ponentele activitatii politice4 !ociale !i econo0ice4 intr1o lu0e ale carei ten inte !pre o glo3alizare in ce in ce 0ai accelerata !unt evi ente4 0ai ale! in o0enii precu0 preocuparea pentru !anatatea planetei noa!tre4 0e icina4 i!torie !i cultura4 rept4 etica4 teologie4 !ecuritatea nationala !i internationala. E!te util ca organizatiile internationale neguverna0entale !a fie privite !i con!i erate rept organizatii inter!ocietale4 care faciliteaza incheierea e intelegeri !i tratate intre !tate in pro3le0e ce prive!c 0area 0a!a a populatiei. Multe intre organizatiile neguverna0entale coopereaza !i chiar interactioneaza cu organizatiile interguverna0entale. De e7e0plu4 0ai 0ult e o 0ie e organizatii internationale neguverna0entale !e afla in relatii e cooperare !i e con!ultare cu iferitele agentii ale !i!te0ului e in!titutii al O.'.U.4 0entinan 3irouri e legatura in 0ai 0ult e o !uta e localitati. Parteneriatul intre organizatiile neguverna0entale !i cele interguverna0entale a po!i3ilitatea a03elor tipuri e organizatii e a lucra i0preuna4 e a !e con!titui uneori intr1un !ingur grup e intere!e !au e pre!iune in ur0arirea unor politici !i progra0e co0une !au a!e0anatoare. +u toate ca !unt foarte ra!pan ite in punct e ve ere geografic4 organizatiile neguverna0entale !unt 0ult 0ai active in e0i!fera nor ica4 un e !e afla 0a8oritatea !tatelor ezvoltate in punct e ve ere econo0ic !i care 3eneficiaza e un !i!te0 politic 0atur !i un regi0 politic e0ocratic. Acea!ta !ituatie !e atoreaza !ocietatii e!chi!e4 3azate pe plurali!0 politic in care cetatenii pot participa fara re!trictii la activitatile unor in!titutii !pecifice !ocietatii civile. Printre in!titutiile !pecifice !ocietatii civile !e nu0ara !i organizatiile neguverna0entale. O cla!ificare a organizatiilor interguverna0entale=

1.

!atura geografica a scopului si obiectivelor organizatiei Mon iale 9glo3ale<

,ipul o3iectivelor ur0arite Obiective multiple 1 Organizatia 'atiunilor Unite 1 Organizatia Mon iala a +o0ertului 1 U'EA+O 1 Organizatia +onferintei 2!la0ice 1 Uniunea Po!tala Univer!ala Un singur obiectiv 1 Organizatia Mon iala a Aanatatii 1 Organizatia Mon iala a Muncii 1 ?on ul Monetar 2nternational

2ntercontinentale4 regionale !i !u3regionale

1 Uniunea Europeana 1 Organizatia pentru

1 Agentia Europeana pentru Apatiul +o!0ic

Aecuritate !i +ooperare in 1 Organizatia ,ratatului Europa 1 Organizatia Atatelor A0ericane 1 +o0i!ia Dunarii 1 Organizatia Unitatii Africane 1 Liga Ara3a 1 A!ociatia Atatelor in A!ia e Au E!t 2nca in antichitate oa0enii au ur0at oua cai pentru a o3tine !i prezerva pacea. +alea reali!ta 9a!a zi!a 5eal politiC< pune accentul pe !olutiile 0ilitare. +alea li3erala pune accentul pe !olutiile politice. 1% Atlanticului e 'or 1 OPE+

Ae pare ca totu!i4 in practica4 calea reali!ta a fo!t 0ult 0ai frecvent !i inten! utilizata ecat calea li3erala4 pana la inceputul !ecolului 66. +alea reali!ta e prezervare a !ecuritatii nationale !i internationale preve e utilizarea a trei in!tru0ente= for0area e aliante> 0entinerea echili3rului puterii> controlul ar0a0entului. 2ntr1o viziune reali!ta ele0entele caracteri!tice ale 0e iului !trategic international ar fi ur0atoarele=

Atarea !i!te0ului international= Pro3a3ilitatea ca in !i!te0 !a !e pro uca !chi03ari !i refor0e= Principalii actori ai !i!te0ului international=

Anarhie Acazuta

!tatele !i in principal 0arile puteri

O3iectivele actorilor principali=

e7ercitarea puterii a!upra altora autoprotectie Aecuritate

+aracteri!ticile interactiunii intre actori= Preocuparea per0anenta a actorilor= Prioritatile !tatelor= Practica curenta a !tatelor=

co0petitie !i conflict !ecuritatea nationala a!igurarea capacitatii 0ilitare fortele ar0ate !unt utilizate pentru a !pri8ini iplo0atia coercitiva

A eptii caii li3erale pro0oveaza patru in!tru0ente in !copul a!igurarii pacii4 a !ecuritatii nationale !i internationale= reptul international> organizatiile internationale> integrarea> e0ocratizarea. Deoarece toate ace!te in!tru0ente pun accentul pe utilizarea unor in!titutii4 pro0otorii ace!tui curent 0ai !unt nu0iti !i Oin!titutionali!ti neoli3eraliI. ,oti teoreticienii caii li3erale i0parta!e!c aceea!i tea0a e ten inta i!torica a !tatelor e a purta raz3oiul4 ar nu au un punct e ve ere co0un a!upra 0o ului in care ar tre3ui a!igurata !ecuritatea internationala in !ec.

1&

al 6621lea. Ei !unt in general preocupati e faptul ca atat ti0p cat nu e7i!ta un rept international cu caracter i0perativ !i univer!al4 nu e7i!ta o autoritate !upre0a la nivel planetar !i nici un 0ecani!0 e i0punere a reptului international4 orice !chi03are in ca rul !i!te0ului international poate fi la fel e u!or apro3ata !au re!pin!a e catre orice !tat. ,eoreticienii li3erali !i neoli3erali con!i era conflictul ar0at rept un rezultat al eficientelor in!titutiilor nationale !i internationale. Ei con!i era4 e a!e0enea4 ca actuala !tare anarhica a !i!te0ului international e!te principala pro3le0a cu care ne confrunta0 a!tazi. Ei arata ca !la3iciunea in!titutiilor internationale 0are!te co!tul a!igurarii !ecuritatii nationale !i internationale4 iar 3una!tarea glo3ala e!te inca !u3or onata 3una!tarii nationale. Pentru a !chi03a acea!ta !ituatie a eptii caii li3erale !olicita !ta3ilirea unor 0eto e in!titutionalizate !i 3azate pe rept pentru a refor0a acele regi0uri politice ne e0ocratice inca e7i!tente in unele !tate. Ei con!i era ca !i!te0ul international e!te inca in!uficient ezvoltat !i !tructurat !i e!te nece!ara o reevaluare a rolului !i locului in!titutiei !tatului !uveran in ca rul ace!tui !i!te04 a functiilor !i in!tru0entelor utilizate e !tate4 a!tfel incat un nou tip e !tat !a poata a!igura eli0inarea cauzelor raz3oaielor. Achi03arile e a0ploare glo3ala ce au loc in !i!te0ul international vor continua4 lor a augan u1!e in viitor4 pro3a3il4 noi provocari la a re!a pacii !i !ecuritatii internationale. Ae 0anife!ta o !uprapunere in ce in ce 0ai 0are a intere!elor nationale ale !tatelor !i a re!pon!a3ilitatilor internationale pe care ace!tea le au. Mi!iunea in!tru0entului iplo0atic al puterii nationale e!te e a face fata !i e a rezolva prin 0eto e politice !pecifice con!ecinte unor eveni0ente iver!e !i uneori neprevazute4 e a utiliza cu eficacitate !i eficienta parta8area re!pon!a3ilitatilor !i intarirea parteneriatului cu alte !tate. Marile pro3le0e ale lu0ii e azi nu pot fi rezolvate in 0o unilateral4 nu0ai e catre unele !tate4 in pri0ul ran atorita faptului ca pro3le0ele cu care ne confrunta0 au un caracter tran!frontalier4 afectan conco0itent 0ai 0ulte !tate. Proce!ul organizarii internationale !e e!fa!oara conco0itent !i in!epara3il legat e cel al integrarii 9regionale !i !u3 regionale4 eoca0 ata<. A03ele pot a gre!4 unele organizatii internationale pot i!parea in ti0p4 ar aca !e valorifica !ituatia creata in prezent4 prin acu0ulari continue4 in !pecial e1a lungul intregului !ecol 664 !e poate a8unge in viitor la o tran!for0are 0a8ora a relatiilor inter1u0ane pe planeta noa!tra4 care !a 8u!tifice4 intr1o perioa a inca ne efinita e ti0p4 afir0atia ca lu0ea va eveni guverna3ila !i ca u0anitatea in an!a03lul !au poate eveni

1(

o co0unitate capa3ila !a pro0oveze 8u!titia4 !a !pri8ine un anu0it tip e or ine !ociala !i !a !ta3ilea!ca con itiile nece!are 3una!tarii4 care ar tre3ui !a fie o3iectivul e 3aza al activitatii politice4 prin a 0ini!trarea puterii. Unii teoreticieni li3erali1in!titutionali!ti arata ca puterea !i atri3utiile !tatelor ar tre3ui li0itate 0ai 0ult ecat !unt in prezent4 eoarece !tatele !uverane nu i!i rezolva pro3le0ele pe care le au pe plan intern !i international intr1un 0o !ati!facator4 caci e1a lungul ti0pului !tatele au fo!t in pri0ul ran in!tru0ente pentru a uce raz3oiul i0potriva altor !tate. 2n zilele noa!tre4 !uficient e 0ulte guverne ale !tatelor !unt4 pe e o parte4 ineficiente in a preveni iz3ucnirea raz3oaielor civile4 iar pe e alta parte nu reu!e!c !a1!i a!igure loialitatea cetatenilor proprii4 in pri0ul ran atorita proa!tei a 0ini!trari a puterii. O+riza glo3ala e incre ereI in guverne ce !e 0anife!ta in zilele noa!tre !1a 0aterializat4 in unele !ituatii4 in ezintegrarea unor !tate aflate in !ituatie e criza politica4 econo0ica !i 0ilitara4 conco0itent cu 0anife!tarea ten intei antagoni!te4 e !trangere a legaturii intre !tate4 e cre!tere a inter epen entei intre ace!tea4 in ca rul unei co0unitati regionale !i chiar glo3ale. Atatele au ten inta e a !e uni4 for0an a!tfel in!titutii regionale !i 0on iale4 pentru a !e autoprote8a i0potriva a0enintarilor co0une carora tre3uie !a le faca fata. ?rontierele4 0arile !i oceanele care le e!part un pot !a izoleze in!a !tatele !i nici !a le prote8eze e a0enintarile la a re!a !ecuritatii lor4 care pot fi oar tinute !u3 un control precar !i relativ atorita unui efort colectiv. Acea!ta e!te e fapt cauza con!tituirii 0ultora intre organizatiile internationale interguverna0entale. Per!i!tenta unor a0enintari colective eter0inate e glo3alizarea continua !i accelerata a relatiilor internationale !i a proce!elor !ociale in an!a03lul lor a!igura ura3ilitatea organizatiilor interguverna0entale. Pe 0a!ura ce glo3alizarea e!te facilitata in ce in ce 0ai 0ult e avan!area in era infor0ationala4 ce !ucce e erei in u!triale4 iar per0ea3ilitatea 9!au upa unii autori O!piritualizareaI< frontierelor !e accentueaza4 pute0 prognoza o accentuare a i0portantei caii li3erale e prezervare a pacii !i !ecuritatii internationale. +. Statutu ,uri%i$ a organizatii or internationa e Pana la crearea Organizatiei 'atiunilor Unite4 in literatura e rept international au e7i!tat putine opinii in legatura cu !tatutul organizatiilor internationale4 !i anu0e4 aca ele au !au nu per!onalitate 8uri ica. 5eferin u1!e la +o0i!ia pentru reparatii creata in ur0a pri0ului raz3oi 0on ial4 @. ?. ;illia0! afir0a= I2ntregul co0porta0ent al +o0i!iei a fo!t in concor anta cu teoria

1/

3eneficiului unei per!onalitati i!tincte in lu0ea internationala. Ar fi fo!t prin ur0are ificil !a te in oie!ti e faptul ca ea po!e a per!onalitate internationala. Vechea og0a potrivit careia !tatele !unt !ingurele !u3iecte e rept international nu poate fi !u!tinuta in continuareI. Un pa! inainte pe linia recunoa!terii per!onalitatii ace!tor organizatii !1a facut prin 0o u!ul viven i in 1/#% incheiat intre guvernul elvetian !i Liga 'atiunilor4 care !tatua ca ILiga4 po!e an per!onalitate internationala !i capacitate 8uri ica4 nu poate fi4 in principiu4 potrivit regulilor reptului international4 che0ata in fata tri3unalelor elvetiene fara con!i0ta0antul !au e7pre!I. Autorii +artei 'atiunilor Unite !1au preocupat e precizarea !tatutului Organizatiei inca in perioa a re actarii ei4 la Du03arton OaC!. Un a0en a0ent prezentat e Gelgia in ca rul lucrarilor +o0itetului 2VQ# ple a in favoarea recunoa!terii e7pre!e a per!onalitatii 8uri ice a Organizatiei4 ace!ta fiin for0ulat a!tfel= IPartile la prezenta +arta recuno!c ca Organizatia pe care o creeaza po!e a per!onalitate internationala4 cu repturile care ecurg in acea!taI. Dorin u1!e !e pare4 !a !e evite po!i3ilitatea con!i erarii Organizatiei ca fiin un !upra!tat4 !1a a8un! in final la un co0pro0i!4 a!tfel cu0 !e prezinta articolul 1)* al +artei4 !i anu0e ca IOrganizatia !e va 3ucura pe teritoriul fiecarui 0e03ru al !au e capacitatea 8uri ica nece!ara pentru e7ercitarea functiunilor !i in eplinirea !copurilor !aleI. Unicul act con!tutiv care con!acra in 0o e7pre! alaturi e capacitatea 8uri ica !i per!onalitatea internationala a Organizatiei e!te +onventia e la +hicago in 1/** e creare a Organizatiei Aviatiei +ivile 2nternationale 9O.A.+.2.<4 in care !e preve e ca IOrganizatia !e va 3ucura pe teritoriul fiecarui !tat contractant e capacitatea 8uri ica nece!ara e7ercitarii functiunilor !ale. Ea va avea per!onalitate 8uri ica eplina pretutin eni un e +on!titutia !i legile !tatului intere!at o vor per0iteI. +onventia generala a!upra privilegiilor !i i0unitatilor O.'.U. in 1" fe3ruarie 1/*%4 ca !i +onventia privin privilegiile !i i0unitatile in!titutiilor !pecializate in #1 noie03rie 1/*& con!acra e a!e0enea in 0o e7pre! per!onalitatea 8uri ica a O.'.U. !i a in!titutiilor !pecializate. Dupa avizul +urtii 2nternationale e @u!titie in 1/*/ in pro3le0a repararii pagu3elor !uferite e !erviciul 'atiunilor Unite per!onalitatea 8uri ica internationala a O.'.U. nu a 0ai fo!t conte!tata4 la opinia +urtii raliin u1!e toti autorii.

#)

2n avizul !au +.2.@. arata ca Iper!onalitatea e!te in i!pen!a3ila pentru in eplinirea !copurilor !i principiilor in +arta !i ca functiile !i repturile Organizatiei pot fi e7plicate nu0ai pe 3aza e7i!tentei4 intr1o 0a!ura larga4 a per!onalitatii internationaleI. 2n continuare4 referin u1!e la natura O.'.U.4 +urtea a eclarat ca Iacea!ta nu e!te acela!i lucru cu a !pune ca ea e!te un !tat4 ceea ce cu !iguranta nu e!te !au ca per!onalitatea !a 8uri ica4 repturile !i in atoririle !ale !unt acelea!i ca !i ale unui !tat. Acea!ta in!ea0na ca ea e!te un !u3iect e rept international capa3il !a ai3a repturi !i o3ligatii internationale4 precu0 !i capacitatea e a1!i realiza repturile !ale pe calea unei recla0atii internationaleI. +apacitatea e a prezenta recla0atii internationale e!te inerenta per!onalitatii internationale. Unul intre argu0entele invocate e +urte in !pri8inul opiniei !ale !e referea la capacitatea Organizatiei 9art. *"4 .&4 %" in +arta< e a incheia tratate internationale4 parere i0parta!ita e altfel !i e +o0i!ia e rept international care con!i era ca Itoate entitatile ce au capacitatea e a incheia tratate au in 0o nece!ar !i per!onalitate internationalaI. Acea!ta nu in!ea0na in!a4 upa cu0 arata D. ;. GoKett4 ca e!te a evarata !i cealalta po!i3ilitate4 ca per!onalitatea 8uri ica internationala confera prin ea in!a!i capacitatea e a incheia tratate internationale. Acea!ta aptitu ine !e poate eter0ina nu0ai pe 3aza i!pozitiilor actelor con!titutive ale ace!tor organizatii. De!i +arta nu efine!te natura Organizatiei in punct e ve ere al reptului international4 anu0ite atri3utii pe care i le confera4 in eo!e3i capacitatea e a incheia tratate cu !tatele 0e03re !i cu alte organizatii internationale4 pre!upun e7i!tenta per!onalitatii 8uri ice a O.'.U. +re!terea nu0arului !i a i0portantei organizatiilor internationale !1a ra!frant in ne0i8locit !i a!upra 0o ului lor e activitate4 ele evoluan e la Ica ru e reflectie colectivaI catre 0ecani!0e e actiune in viata internationala. 'ece!itatea in eplinirii !copurilor !tatutare pentru care ele au fo!t infiintate a i0pu! ace!tora !ta3ilirea unor relatii cu caracter 8uri ic cu alte !u3iecte e rept international 9!tate !au organizatii internationale<. 5ecunoa!terea lor rept !u3iecte e rept international i0plica eter0inarea in preala3il a capacitatii lor e a participa in nu0e propriu la a!e0enea raporturi 8uri ice internationale4 in ivi ualitatea lor !tructurala fiin aprecierea ace!tei calitati. oar unul intre ele0entele care tre3uie avute in ve ere la

#1

Ma!ura in care ace!tea vor putea apare in raporturile 8uri ice internationale4 in relatii cu alte !u3iecte e rept international4 e!te hotaratoare pentru recunoa!terea per!onalitatii lor 8uri ice. Daca pentru !tate !ta3ilirea e raporturi 8uri ice cu alte !u3iecte e rept international e!te o for0a e 0anife!tare a per!onalitatii lor4 !ituatia organizatiilor internationale e!te in ace!t punct e ve ere iferita. Per!onalitatea lor internationala e!te con itionata e e7i!tenta po!i3ilitatii pentru ele e a lua parte la a!e0enea raporturi 8uri ice cu caracter international. 2n alti ter0eni4 !tatele participa la ace!te raporturi toc0ai in virtutea per!onalitatii lor4 in ti0p ce per!onalitatea organizatiilor internationale poate e7i!ta oar ca o con!ecinta a ace!tei po!i3ilitati e a participa la a!e0enea raporturi. +o0ponenta lor !tatala !i natura !copurilor pe care le ur0are!c4 care procla0a rept 0i8loc e realizare cooperarea intre !tate4 confera prin ur0are ace!tor organizatii reptul e a participa la raporturile internationale4 ele fiin prin e!enta lor atat un ca ru e apropiere intre !tate4 cat !i un in!tru0ent e infaptuire a ace!tei apropieri. E!te nein oielnic faptul ca atunci can actioneaza in acea!ta ulti0a calitate4 ele apar in raporturile 8uri ice internationale in nu0e propriu4 ca entitati i!tincte. E!te a evarat in!a ca organizatiilor internationale li !e va putea recunoa!te acea!ta capacitate e a participa in nu0e propriu la raporturile 8uri ice internationale oar in 0a!ura !i in li0itele in care ele au nevoie 9pentru in eplinirea !copurilor lor< e a intra in relatii 8uri ice cu alte !u3iecte e rept international. ,oc0ai acea!ta face ca per!onalitatea lor 8uri ica internationala4 calitatea lor e !u3iecte e rept international !a fie li0itata4 erivata !i !ecun ara. Ur0arin 4 potrivit actelor lor con!titutive4 !a in eplinea!ca anu0ite functii4 per!onalitatea lor are in acela!i ti0p un caracter functional4 in !en!ul ca acea!ta e!te atri3uita e catre !tate in !copul realizarii unor functii preci!e !i eter0inate. Orice incalcare !au in epartare e la ace!tea va fi in ulti0a in!tanta contrara vointei !tatelor 0e03re. 2n aprecierea per!onalitatii 8uri ice internationale a organizatiilor tre3uie !a !e ai3a e a!e0enea in ve ere caracterul raporturilor 8uri ice internationale la care ace!tea pot participa4 capacitatea lor e actiune fiin 4 upa cu0 !1a aratat4 li0itata. Organizatiile internationale4 !u3liniaza Fr. Fea0anu4 pot eveni !u3iecte e rept nu0ai in raporturile 8uri ice internationale !trict nece!are realizarii !copurilor pentru care au fo!t create.

##

Afera ace!tor raporturi e!te a!a ar con itionata e !copurile pentru care au fo!t create4 e un e rezulta in con!ecinta ca !i per!onalitatea lor 8uri ica e!te !upu!a acelora!i re!trangeri. Dupa parerea autorului 3ritanic 2. GroKnlie4 criteriile care !tau la 3aza per!onalitatii 8uri ice a organizatiilor internationale !unt= R R R a!ociatie per0anenta e !tate> i!tinctia in punct e ve ere a capacitatii 8uri ice !i !copurilor intre organizatii e7i!tenta unei capacitati 8uri ice ce ar ur0a !a !e e7ercite pe plan international !i

!i !tatele care le co0pun> nu oar in ca rul national al unuia !au unor !tate. Potrivit unei alte opinii4 la con!i erarea unei organizatii internationale rept per!oana 8uri ica tre3uie avute in ve ere4 in 0o cu0ulativ4 ur0atoarele criterii= R R R R co0ponenta !a !tatala> e7i!tenta unor !copuri ce intere!eaza un nu0ar in!e0nat e !tate> izvorul ei international 9tratatul pe 3aza caruia a fo!t infiintata<> po!i3ilitatea e a participa la raporturi e rept international.

Ace!tor ele0ente tre3uie !a li !e a auge4 upa parerea noa!tra4 capacitatea unei organizatii internationale e a e7pri0a in relatiile !ale cu alte !u3iecte e rept o vointa proprie. Acor urile incheiate e O.'.U. 9precu0 !i e catre celelalte in!titutii !pecializate< cu un 0are nu0ar e !tate4 inclu!iv cu !tate care nu fac parte in Organizatie4 ate!ta aptitu inea !a e a e7pri0a o a!tfel e vointa. 2n li0itele e8a aratate4 organizatiile internationale !e 3ucura e anu0ite repturi proprii4 care le !unt nece!are pentru in eplinirea functiunilor lor. 2ntre ace!te repturi !e nu0ara !i privilegiile !i i0unitatile e care !e 3ucura ele pe teritoriul !tatelor 0e03re. Acor area ace!tor privilegii !i i0unitati con!tituie un alt criteriu pentru recunoa!terea calitatii lor e !u3iecte e rept international4 a per!onalitatii lor 8uri ice internationale. 2n incercarile e a pune pe picior e egalitate organizatiile internationale cu !tatele !i e a pro0ova in ace!t fel i eea nece!itatii unei organizatii !upra!tatale4 ca 0i8loc e a i0pune re!pectarea nor0elor reptului international4 e a a!igura pacea !i !ecuritatea4 o !erie e autori in occi ent nu ezita !a !e folo!ea!ca !i e ace!t ele0ent 1 per!onalitatea 8uri ica internationala a organizatiilor internationale 1 ca argu0ent in !pri8inul tezelor lor. E!te frecvent citata in ace!t !en! opinia 8uri!tului norvegian ?. AeEer!te care !u!tine ca Io organizatie internationala o ata creata e!te !u3iect e rept international !i in acea!ta calitate ea are acelea!i capacitati4 potrivit nor0elor

#"

reptului international4 ca !i orice alt !u3iect e rept international4 afara oar aca e!te e7clu!a prin anu0ite reguli !peciale !a in eplinea!ca unele acteI. A 0iterea unui a!e0enea teze contrazi!a !i e avizul +.2.@. in 1/*/ 9care !u3liniaza ca recunoa!terea per!onalitatii 8uri ice a O.'.U. nu in!ea0na4 !u3 nici o for0a4 a1i conferi caracterul unui !upra!tat< !1ar putea face oar prin negarea eo!e3irilor fun a0entale care e7i!ta intre !tate !i organizatiile internationale. A!tfel4 in ti0p ce !tatele !e con!tituie prin putere proprie4 !e 3ucura e !uveranitate 1 organizatiile internationale iau fiinta nu0ai prin vointa concor anta a !tatelor care le co0pun4 !unt o creatie a ace!tora. Auveranitatea apartine nu0ai !tatelor !i nicio ata organizatiilor internationale. Din punct e ve ere al per!onalitatii 8uri ice4 orice !tat e!te !i !u3iect e rept4 in ti0p ce nu0eroa!e organizatii !unt lip!ite e o a!e0enea in!u!ire. +hiar !i acelea care intrune!c cerintele pentru a fi !u3iecte e rept international !unt4 upa cu0 !1a aratat4 iferentiate prin intin erea capacitatii lor4 acea!ta fiin re!tran!a la repturile !i o3ligatiile in!cri!e in actele lor con!titutive. Atatele au avanta8ul ca !e 3ucura in eplinatatea calitatii lor e !u3iecte e rept international. E!te prin ur0are greu e a 0i! ca !tatele 9care in general !unt reticente in a recunoa!te e7ceptii e la co0petenta lor< ar con!i0ti !a creeze entitati !coa!e e !u3 controlul lor !i pe care4 0ai 0ult4 le1ar !u3ventiona. *. Organizatii internationa e e %e se$uritate. S$o"uri #i ti"o ogie +onte7tul politic !i geo!trategic e upa al 221lea 5az3oi Mon ial a per0i! aparitia la nivelul relatiilor internationale nu oar a unui nu0ar foarte 0are e organizatii internationale4 ar !i a unui nu0ar e regimuri internationale !au regimuri de securitate. Regimurile internationale !au regimurile de securitate !unt efinite ca fiin un set de principii, norme, reguli, proceduri decizionale implicite sau e4plicite, in 3urul carora converg asteptarile actorilor, intr5un domeniu dat al relatiilor internationale. 5egi0urile e !ecuritate nu tre3uie onfun ate cu organizatiile internationale. Ace!tea nu au nici o !tructura !pecifica4 nici o per!onalitate 8uri ica4 fiin !i0ple !i!te0e e cooperare4 in cele 0ai 0ulte cazuri for0ale4 utilitatea lor con!tan in faptul ca !ca co!tul tranzactiilor internationale4 re ucan incertitu inea cu prvire la co0porta0entul celorlalte !tate.

#*

5egi0urile !e pot con!trui in orice o0eniu al vietii internationale4 econo0ie4 0e iu4 !ecuritate4 repturile o0ului4 co0unicatii etc. 5egi0uriel !e con!tituie in 0o0entul in care oua !au 0ai 0ulte !tate recuno!c ca !e confrunta cu acelea!i pro3le0e4 iar ace!tea epa!e!c !fera e influenta politica a !tatului. O ata ce in interiorul unor a!tefel e regi0uri e !ecuritate i1au na!tere interactiuni politico10ilitare !i ecoo0ice4 in care actorii re!pectivi i!i rega!e!c i ealuri !i principii co0une4 ace!tea !e pot tran!for0a in organizatii internationale. +o0unitatea Europeana poate fi e7plicata prin teoria reali!ta care a con u! a u! la tran!for0area unui regi0 e !ecuritate intr1o organizatie internationala. 2n ur0a cooperarii la nivel econo0ic !1a a8un! in ace!t caz la for0ularea !tatutului unei organizatii internationale4 care1!i rega!e!te unitatea !i in plan 0ilitar !i politic. O !erie e teorii afir0a i eea ca aparitia regi0urilor e !ecuritate a fo!t eter0inata !i e!te e teoria !ta3ilitatii hege0onice. +onfor0 ace!tei i ei4 !tatele puternice au na!tere unor a!tfel e !i!te0e cu intentia e a 0entine pe e1o parte !tatu1Suo1ul teritorial4 iar pe e alta parte e a atrage in !fera lor e influenta actori !tatali relevanti in per!pectiva econo0ica !au e alta natura. E!te cazul AUA4 care upa al 221lea 5az3oi Mn ial au reu!it !i!te0atic !a ea na!tere unor a!tfel e regi0uri e !ecuritate4 0enite !a 0entina un echili3ru la nivelul eciziilor !ecuritatii !i cooperarii la nivel 0on ial. ?on ul Monetar 2nternational e!te con!i erat un 0o el reu!it e regi0 e !ecuritate4 tran!for0at in organizatie4 cu !copul e a 0entine !anatatea !i!te0ului 0onetar international !i e a a8uta cu i0pru0uturi !tatele aflate in ificultate4 atorita 3alantei e plati. 2n opinia unor !peciali!ti e7i!ta trei cai po!i3ile in crearea !i aparitia unor a!tfel e regi0uri e !ecuritate. 1. !pontana #. negociata ". i0pu!a Un e7e0plu concret e regi0 negociat4 il con!tituie acor ul AAL,4 e neproliferare a ar0elor nucleare4 aparut atorita te0erilor unor ca incura8area ace!tui tip e ar0a0ent ar putea con uce la un !cenariu cata!trofal pentru oa0eni.

#.

E7i!ta !i e7e0ple negative in aceia!i per!pectiva a ar0elor nucleare4 acor ul ;a!chington 'eK Delhi in vara anului #)).4 prin care a0ericanii furnizau echipa0ent !i tehnologie pentru pro ucerea ar0ei nucleare in 2n ia. AUA nu au !e0nat acor ul e protectia 0e iului e la :Eoto !i nici pe cel privin Atatutul +urtii Penale 2nternationale4 ceea ce arata ca in efinitiv o !erie e regi0uri e !ecuritate nu reprezinta ecat intere!ele pe ter0en !curt4 0e iu !au lung al unor !tate. Prin acceptarea unor a!tfel e regi0uri !tatele tin !a1!i 0a7i0izeze intere!ele. Un e7e0plu in ace!t !e!n il con!tituie !i "cordul ,eneral asupra .arifelor si Comertului 9FA,,<4 tran!for0at ulterior in Organizatia Mon iala a +o0ertului 9OM+<. Acor ul ur0area e!fiintarea 3arierelor tarifare in calea co0ertului international4 ceea ce practic favoriza in 0o clar o !erie e !tate4 efavorizan altele4 atorita gra ului ezvoltarii econo0ice interne. 'u oar !tatele pot ezvolta a!tfel e regi0uri internationale4 co0paniile 3ancare4 e a!igurari4 tran!porturi4 pot a na!tere unor a!tfel e organizatii. 2n ceea ce prive!te regi0urile e !ecuritate al caror !cop eclarat e!te a!igurarea !ta3ilitatii 0ilitare4 ace!tea au o ina0ica aparte4 lucru atorat in !pecial e incre erea reciproca. E!ecul acor urilr AAL, 1 !i AAL, # poate fi pu! pe !ea0a uneia !tfel e lip!e e incre ere intre AUA !i U5AA 9+A2<4 ca !i in cazul enuntarii e catre ;a!chington a ,ratatului Anti15acheta 9AGM<4 con!i erat e AUA inutil in con itiile in care !tate precu0 +oreea e 'or refuza !a participe la ace!ta. Ai0pla e7i!tnta a unui regi0 e !ecuritate nu poate fi con!i erata o garantie a !ecuritatii internationale. 5egulile putan u1!e !chi03a in 0otive iver!e. AUA folo!e!c upa anul #)))4 ca prete7t eclarat contra regi0urilor e la Phenian !i ,eheran4 inar0area nucleara !i terori!0ul. Unul intre cele 0ai co0ple7e regi0uri e !ecuritate4 care functioneaza in 1(1&4 fiin cuno!cut !i !u3 enu0irea e acor ul 5u!h1Gagot4 !e0nat intre AUA !i +ana a4 vizeaza frontiera intre cele oua !tate4 frintiera e0ilitarizata. ,oto ata acor ul pre!upune o politica co0una e aparare aeriana 9'O5AD<.

#%

?unctionarea unui regi0 e !ecuritate !e 3azeaza pe tra itia grotiana rationali!ta care afir0a nece!itatea cooperarii in atingerea unui o3iectiv co0un. Fra ul e eficienta epin e e i!poni3ilitatea !tatelor e a a1!i re!pecta anga8a0entele. La inceputul anilor .) a fo!t intro u! un alt concept4 comunitate de securitate4 care e!e0neaza o grupare e !tate care nutre!c o reala convingere ca 0e03rii co0unitatii pe care o for0eaza nu vor lupta nicio ata fizic unii cu altii4 ci i!i vor rezolva i!putele intr1un alt 0o . Unul intre teoreticienii ace!tui tip e cooperare4 con!i era ca nu pute0 avea e1a face ecat cu oua tipuri e comunitati e ace!t gen. 1. +o0unitati a0alga0ate4 care ezvolta !i o for0a e guvernare co0una 9cauza a aparitiei !tatelor fe erale<> #. Plurali!te ale caror unitati i!i pa!treaza in epen enta unele fata e altele>

Pentru a oua categorie ar fi nece!are o !erie e valori !i intele!uri pe care actorii participanti le au in co0un> cunoa!terea irecta a culturii !i interactiunea intre ace!tea> intere!e co0une4 reciprocitate4 re!pon!a3ilitate !i chiar altrui!0. ,oto ata o a!tfel e co0unitate nu pre!upune oar o relatie for0ala !i con!tienta intre guvernele ace!tor !tate4 ci o apropiere a3!olut nece!ara intre !ocietatile civile. Ae con!i era ca e7i!ta trei etape in aparitia4 evolutia !i tran!for0area unei comunitati de securitate= 1 aparitia unor !chi03ari la nivelul 0e iului !ocial intern !i international4 tehnologice4 e0ografice4 econo0ice4 ecologice4 i entificare unor a0enintari e7terioare co0une> 1 factori e natura !a con uca la ezvoltarea incre erii reciproce !i a for0arii unei 0entalitati colective4 ceea ce tine e puterea e cunoa!tere4 e intelegere4 e i0plicarea in!titutiilor !i organi!0elor e orice natura in apropierea ace!tora>

#&

in final for0area unei i entitati co0une4 3azate pe valori !i principii co0une4 poate con uce la recunoa!terea egalitatii !i tran!for0area pa!nica intr1o co0unitate e !ecuritate>

'A,O for0ata initial ca o a!tfel e co0unitate e !ecuritate4 avan ca o3iectiv raz3oiul contra U5AA4 !1a confruntat upa 1//1 cu i!paritia potentialului pericol regi0ul co0uni!t. 2n ace!te con itii ceea ce fu!e!e o co0unitate 3azata apropae e7clu!iv pe !toparea pericolului co0uni!t a evenit upa ciziile in 1//. un organi!0 e !ecuritate colectiva 3azat pe cinci principii= 1. !tatele 0e03re !unt e0ocratii cu econo0ii e piata functionala #. 0inoritatile e pe teritoriul lor !unt tratate confor0 regle0entarilor OA+E> ". !tatele nu au i!pute teritoriale !au e alta natura cu vecinii lor> *. !unt capa3ile !a puna la i!pozitia 'A,O trupe !i tehnica 0ilitara co0pati3ila cu celelalte !tate 0e03re> .. 0entinerea e0ocratiei4 a repturilor o0ului !i a in!titutiilor fun a0entale ale !tatului> Un e7e0plu !ituat la polul opu! 'A,O il reprezinta incercarile nereu!ite e for0are a unor organizatii4 co0unitati !au regi0uri e !ecuritate in zona A0ericii +entrale !i e Au 4 acolo un e teoretic !e intrune!c cel putin cateva principii care !tau la 3aza teoretica a for0arii unor a!tfel e organi!0e= i!torie4 li03a4 religie !i 0entalitati co0une. +u toate ace!tea +o0unitatea An ina !i Organizatia Atatelor A0ericane nu reu!e!c !a1!i iver!ifice !au !a1!i e7tin a i eea e cooperare econo0ica4 0ilitara !au e orice alta natura4 pro3a3il !i atorita interventiilor i!tructive ale unor 0ari puteri precu0 5u!ia !i AUA. La nivel general cele trei 0o alitati e cooperare in plan international ofera pentru viitor po!i3ilitatea rega!irii unor ele0ente co0une tuturor tipurilor e !ocietate pe care le grupeaza4 chiar aca ce!t ezi erat pro3a3il va ra0ane oar la !ta iul eclarativ.

Pro'i u organizatiei in teoria re atii or internationa e -u ti atera is)u $a )atri$e originara

#(

Atu iu e caz= O'U Ae poate pune intre3area= e7i!ta o teorie vala3ila pentru a e7plica i0portanta inventiilor conceptuale !i in!titutionale !i4 i0plicit4 pentru a genera i ei pentru 0o elarea organizatiilor 0on iale N Mai 0ult4 !e poate 8u!tifica !i influenta e7i!tenta O'U pe 3aza unei teorii4 a!a cu0 e!te cazul in organizarea interna a !tatelor N ,eoretician !i practician al !i!te0ului O'U4 Maurice Gertran con!i era ca ra!pun!ul e!te negativ. El cre e ca e!te invocata !i re!pectata 0e0oria 0arilor per!onalitati care au propu! concepte noi !i au pu! la punct in!titutii care !a garanteze li3ertati pu3lice !i progre! !ocial4 ar e7i!ta !i ten inta eter0ini!ta e a con!i era ca ace!te inventii !unt cu0va inevita3ile !i nu ar fi putut i03raca alte for0e. Gineintele! ca ace!ta e!te nu0ai unul intre po!i3ilele ra!pun!uri. 2n realitate4 nu0eroa!e concepte !pecifice !tu iului relatiilor internationale pot !ervi la intelegerea organizatiilor e7i!tente !i la con!truirea unor teorii vala3ile. ,recerea !u0ara in revi!ta a catorva intre ace!te eforturi provine in convingerea autorului ace!tor ran uri ca analiza profilului !i potentialului !i!te0ului O'U4 ca 0o el e organizare internationala4 in per!pectiva !tiintelor !ociale4 nu poate fi ecat utila. +apitolul e fata nu ur0are!te o trecere e7hau!tiva in revi!ta a interpretarilor teoretice ale rolului organizatiei 0on iale4 ci oar 0arcarea catorva repere4 nu co0plet aleatorii4 cele care revin a e!ea in i!cutie4 nu nu0ai in i!putele aca e0ice a!upra O'U4 ar !i in cele politice. Evi ent4 pozitiile teoretice acopera o pla8a larga e optiuni4 aflate uneori la e7tre0e. 2n teoria relatiilor internationale4 unul intre curentele ra!pan ite !u!tine ca !i!te0ul international e!te o anarhie4 a carei !ta3ilitate e!te 0entinuta e catre un hege0on in ivi ual !au un grup e hege0oni. 2n !ecolul trecut4 co0unitatea internationala a incercat !a creeze un !i!te0 0ultilateral care !a 0o ereze hege0onia !i !a !ti0uleze o tranzitie in!pre anarhie !pre valori !i nor0e co0une. Din ace!t punct e ve ere4 O'U reprezinta cel 0ai inalt 0o el e evolutie a 0ultilaterali!0ului4 fiin conceput ca un centru e ar0onizare a intere!elor nationale4 nu ca o arena e confruntare. +a alternativa la anarhie4 AeKell !i Aalter propun conceptul e .panarhie.4 re!pectiv guvernarea tuturor4 e catre toti !i pentru toti. +u alte cuvinte4 ni0eni nu ra0ane in afara

#/

!ferei guvernarii4 iar 3eneficiile !i co!turile guvernarii !unt i0partite e toti4 oricine putan participa in 0o echita3il la guvernare. Evi ent4 a!a cu0 o recuno!c !i autorii4 o !tare panarhica e ezvoltare nu e7i!ta in realitate nici 0acar la !cara re u!a4 ar conceptul poate fi folo!it in con!tructia nor0ativa !au ca ter0en e referinta pentru !i!te0ele e guvernare. Acea!ta interpretare are o !e0nificatie nota3ila pentru ez3aterea a!upra 0an atului O'U !i !ituarea o3iectivelor !ale in !fera realpoliti6 !au in cea a a!piratiilor no3ile4 ca proiecte intot eauna ezira3ile4 ar nicio ata integral realiza3ile. Atat in cazul Ligii 'atiunilor cat !i in cel al Organizatiei 'atiunilor Unite4 ez3aterea a!upra 0enirii organizatiei internationale a fo!t 0arcata e iferentele e a3or are intre curentul i eali!t !i cel reali!t. Davi ;hittaCer con!i era ca4 in a03ele cazuri4 rezultatul a fo!t o co03inatie intre ceea ce era e orit !i ceea ce era po!i3il." 2 eali!tii i!ting trei ele0ente tinta= o !tare e lucruri care poate fi efinita ca .pace ezar0ata.> hotararea colectiva e a a3or a conflictele !i agre!iunea !i e a con!trui un !i!te0 e !ecuritate colectiva> un ocu0ent con!titutiv o3ligatoriu pentru toti 0e03rii4 cu0 erau Pactul pentru Liga 'atiunilor !i +arta pentru O'U. Parteneriatul !i reptul international eveneau criteriile !ucce!ului. +onceptul e .actiune= rept al celor puternici. facea loc celui e .actiune= re!pon!a3ilitatea 0e03rilor.. 5eali!tii au con!i erat legiti0a aplicarea regulilor invingatorilor in raz3oi4 e7i!tan putine garantii pentru folo!irea viitoare a unor principii i eali!te. Auveranitatea nu era negocia3ila. Egalitatea avea li0ite4 eoarece forta !tatelor era iferita. Pacea tre3uia 0entinuta in ter0enii !ta3iliti e un .concert al puterilor. !i con!truita gra ual4 pe 3aza unor a!teptari reali!te. Dupa cu0 e!te le!ne e re0arcat4 ile0a !ta3ilirii proportiei opti0e intre i eali!0 !i reali!0 !e 0entine la fel e relevanta acu04 pe cat era in 1/*.. Per!onal cre ca proiectul unei organizatii internationale4 intot eauna che0ata !a reprezinte !i o etapa a viitorului4 ar avea o eficienta congenitala aca nu ar contine o oza e i eali!0. +rearea O'U e!te legata e pro3le0ele in!titutionale aparute la incheierea celui e1al oilea raz3oi 0on ial. Dupa ca!tigarea raz3oiului4 Atatele Unite nu 0ai aveau intere! !a revina la izolationi!0 !i4 toto ata4 ur0areau !a perpetueze !i pe ti0p e pace 3eneficiile o3tinute. Acea!ta cerea i0plicarea ")

in afacerile internationale. 2n acela!i ti0p4 pu3licul a0erican nu orea ca participarea !a !e faca prin !i!te0e co0plicate e aliante4 precu0 cele care in fapt au generat !i con u! raz3oiul in Europa. 2n plu!4 pre!e intele 5oo!evelt4 la vre0ea re!pectiva4 voia o politica e control4 prin integrare4 a potentialilor ina0ici4 cu0 era Uniunea Aovietica4 lucru care nu !e putea face ecat prin crearea unui nou clu3 in care !a faca parte !i acea!ta in ur0a !i AUA. Datorita ace!tei co03inatii e o3iective4 !ingura alternativa era o for0a e organizare a !ecuritatii colective. Acea!ta for0a in!a4 nu era i entica cu conceptul Kil!onian in care !ecuritatea colectiva era a!i0ilata unui !u3!titut al echili3rului puterii. A!a a aparut O'U4 care era prevazuta cu un 0ecani!0 e con!trangere4 ar !i cu 0ecani!0ul reptului e veto4 ceea ce reprezenta generic co0pati3ilizarea 0ecani!0ului e !ecuritate colectiva cu cel al echili3rului puterii. 2n 0o evi ent in!a4 Atatele Unite nu1!i propuneau !a oteze 'atiunile Unite cu puteri in epen ente largi= nu acea!ta era agen a 0ultilaterala. Ea con!ta inainte e toate in re!tructurarea or inii internationale pe fronturi largi4 la nivel glo3al4 cu Europa Occi entala !i pe!te Atlanticul e 'or . 2n al oilea ran 4 Atatele Unite au incura8at con!tituirea unor regi0uri 0ultilaterale 0a8ore in o0eniul finantelor !i co0ertului. 2n fine4 Atatele Unite au a8utat la crearea a nu0eroa!e organizatii internationale care !a furnizeze !ervicii tehnice co0petente !i !ervicii politice convena3ile. Prin ur0are4 ave0 e1a face 0ai curan cu un 0ultilaterali!0 ad5/oc4 croit in raport cu intere!ele a0ericane4 tra!atura care va in!oti O'U pe toata urata e7i!tentei !ale. 2n teoria relatiilor internationale4 0ultilaterali!0ul nu a fo!t analizat !i e7plorat !uficient. 'ici chiar un pro0otor activ al conceptului noului in!titutionali!0 in relatiile internationale4 cu0 e!te 5o3ert :eohane4 care !tu iaza 0ultilaterali!0ul !i il efine!te4 nu 0erge 0ai eparte e e!crierea !a no0inala ca .practica a coor onarii politicilor nationale in grupuri e trei !au 0ai 0ulte !tate. Acea!ta a3or are nu cuprin e !i i0en!iunea calitativa a 0ultilaterali!0ului care ii eter0ina e fapt i!tinctia fun a0entala. A!pectul calitativ e!te aprofun at e @ohn 5uggie4 care porne!te e la efinitia ata in!titutiilor e acela!i :eohane= . !eturi e reguli con!ecvente !i legate4 for0ale !i infor0ale4 care pre!criu roluri co0porta0entale4 li0iteaza ca rul e activitate !i 0o eleaza a!teptarile.. 5uggie cre e ca !i0pla a augare a a 8ectivului multilateral 0o ifica !u3!tantivul institutie.

"1

Multilaterali!0ul con!tituie a!tfel o for0a in!titutionala generica in relatiile internationale4 care coor oneaza relatiile intre trei !au 0ai 0ulte !tate pe 3aza unor principii e con uita generalizate. Ace!te principii vor !pecifica o con uita a ecvata4 in iferent e intere!ele proprii ale partilor !au e7igentele !trategice care pot e7i!ta in fiecare caz particular. E7e0plul cla!ic folo!it in o0eniul econo0ic e!te clauza natiunii celei 0ai favorizate= acea!ta interzice i!cri0inarea intre tarile care co0ercializeaza acela!i pro u!. 2n relatiile e !ecuritate4 echivalentul e!te cerinta ca !tatele !a ra!pun a la agre!iune orican !i oriun e !e pro uce acea!ta4 in iferent aca re!pectivele !ituatii core!pun !au nu a!piratiilor in ivi uale. Gilaterali!0ul !i 0ultilaterali!0ul nu epuizeaza repertoriul in!titutional al !tatelor. 20periali!0ul e!te tot o in!titutie care coor oneaza relatiile intre trei !au 0ai 0ulte natiuni. Dar4 !pre eo!e3ire e 3ilaterali!0 !i 0ultilaterali!04 o face prin negarea !uveranitatii altora. Un corolar al 0ultilaterali!0ului e!te ca principiile generalizate e organizare pre!upun in ivizi3ilitatea intre 0e03rii colectivitatii in privinta 0ar8ei e con uita a!tfel efinite. 2ntr1o !che0a colectiva e !ecuritate4 !tatele !e co0porta ca !i cu0 pacea ar fi in ivizi3ila !i4 in ace!t fel4 chiar o eter0ina !a fie. Al oilea corolar e!te ca eventualele cazuri e !ucce! al 0ultilaterali!0ului con uc in practica la a!teptarea unor 3eneficii echivalente pentru toti 0e03rii !ai4 in an!a03lu !i in ti0p. Una intre tra!aturile re0arca3ile ale 0ultilaterali!0ului e!te cea !e!izata e @a0e! +apora!o4 care con!i era ca acea!ta in!titutie e!te 3azata pe o3iceiurile4 practicile4 i eile !i nor0ele 0ai putin co ificate ale !ocietatii internationale4 !peran !a le influenteze.% ,er0enul e 0ultilateral pre!upune cooperare. 'u orice cooperare e!te 0ultilaterala4 ar toate activitatile 0ultilaterale inclu e cooperarea. O alta interogatie in ez3atere e!te aca 0ultilaterali!0ul e!te un 0i8loc !au un o3iectiv. Atatele !i in!titutiile ace!tora !unt protagoni!ti con!tienti e o3iectivele pe care le ur0are!c. De aceea4 0ultilaterali!0ul poate fi con!i erat ca un 0i8loc inter alia care poate fi folo!it4 !au ignorat4 in functie e calcule proprii. 2n teoriile in!tru0entali!te4 cooperarea ar fi un proce! prin care !tatele i!i a8u!teaza politicile pentru a tine cont !i e preferintele altora.

"#

2n teoria 8ocurilor4 o optiune cooperativa e!te luarea in calcul a intere!elor celorlalti 8ucatori4 chiar aca intere!ul pre o0inant e!te e a ie!i in 8oc cu propriul ca!tig. 2n!tru0entali!0ul poate e7plica4 printre altele4 0ultitu inea e organizatii internationale in iver!e !ectoare4 care !unt co0pu!e in acelea!i !tate. Optiunile nu !unt intot eauna calculate pe 3aza raportului co!t13eneficii. 2n incercarea e a !ta3ili coor onatele efinitorii ale 0ultilaterali!0ului4 Li!a Martin propune o tipologie a pro3le0elor cooperarii !i a rolului potential al in!titutiei 0ultilaterali!0ului !i organizatiilor 0ultilaterale. Ea i entifica patru configuratii e cooperare= 1< +ola3orarea= !ituatiile cu care !e confrunta organizatiile internationale !unt4 in general4 cele in care echili3rul rezultatelor e!te !u3 nivelul teoretic opti0. Ar e7i!ta oua !olutiile pentru rezolvarea ace!tui tip e pro3le0e= hege0onia !i incheierea e acor uri e autocon!trangere intre un nu0ar 0ai 0ic e protagoni!ti. 2n pri0ul caz in!a4 aca un hege0on are !ti0ulente !a furnizeze 3unuri pu3lice glo3ale !i !a preia co!turile punerii in aplicare a intelegerilor4 !ituatia !trategica !e !chi03a intr1una e per!ua!iune. Aolutia hege0onica e!te i!poni3ila oar in anu0ite configuratii ale puterii !tatelor. Al oilea ra!pun! pre!upune folo!irea 3ilaterali!0ului intr1un anu0it !ta iu al eciziei4 ca 0i8loc e realizare a 0ultilaterali!0ului. +u alte cuvinte4 acea!ta in!ea0na acor uri 3ilaterale intre !tate !i apoi4 prin aplicarea e nor0e e non1 i!cri0inare4 e7tin erea ace!tora la alti 0e03ri ai !i!te0ului. #< +oor onarea= !e refera la !ituatiile in care e7i!ta oua !olutii e echili3ru4 fiecare protagoni!t preferan alta. 'ici unul intre ei nu are o !trategie o0inanta4 eci cea 0ai 3una ur0are a interactiunii lor epin e e con uita fiecaruia intre 8ucatori. Ace!tia nu !unt e acor a!upra echili3rului care !a prevaleze4 ceea ce face ca negocierile !a fie ificile !i !olutiile greu e ga!it. 2n ace!t caz4 3eneficiul 0ultilaterali!0ului con!ta in re ucerea co!tului negocierilor !i a8ungerea la un acor . "< Per!ua!iunea= e!te caracteri!tica !ituatiilor in care e!te 0anife!ta o a!i0etrie !e0nificativa intre !tate. Lege0onul tre3uie !a con!tranga !au !a convinga pe ceilalti !a coopereze. Din ace!te !ituatii cel putin un protagoni!t e!te ne!ati!facut. Pentru !tatele 0ici care ar ""

tre3ui !a ce eze4 0entinerea aparentei 0ultilaterali!0ului e!te e!tul e i0portanta. Fuvernele lor ar putea4 pentru !copuri interne4 !a !e prevaleze e forta 0ultilaterali!0ului pentru a a!cun e o ce are e natura 3ilaterala. La ran ul lor4 hege0onii au nevoie e organizatiile 0ultilaterale pentru a face cre i3ile a0enintarile !au pro0i!iunile lor. *< A!igurarea 1 !ituatiile in care toti protagoni!tii prefera cooperarea reciproca4 ceea ce atenueaza ri!cul ca unii intre ei !a ia!a in acor !au !a incalce regulile convenite. 2n ace!t caz4 in!titutiile 0ultilaterale au un rol 0inor e 8ucat4 eci !tatele nu vor ori !a1!i ri!ipea!ca re!ur!ele pentru intretinerea lor. +u toate ace!tea4 e7i!ta ri!cul e a3uz al actiunii unilaterale a !tatelor. 'or0ele 0ultilaterale4 cu accentul lor pe ecizii colective4 con!ultari e7ten!ive !i re uceri e co!turi4 vor !pori cuno!tintele e!pre preferintele celorlalti. A0 notat in etaliu ace!te patru coor onate4 pentru ca ele grupeaza in 0o coerent !ituatiile concrete aparute pe parcur!ul e7i!tentei O'U4 ca !i 0i8loacele iver!e e actiune 9!i reactiune< e care i!pun in realitate !tatele 0e03re. Merita 0entionat4 totu!i4 ca 0anife!tarile celor patru configuratii nu !unt con!tante4 ci evolueaza in functie e circu0!tante e7terne. +are ar fi rolul 0ultilaterali!0ului in or inea internationala curenta N Anne1Marie GurleE con!i era ca 0ultilaterali!0ul regi0ului international po!t3elic e!te o caracteri!tica a or inii 0on iale li3erale4 efinita prin 0o elul e in!titutie internationala proiectata e Atatele Unite4 !tatul li3eral cel 0ai inclinat !i 0ai capa3il !a1!i proiecteze aran8a0entele econo0ice !i politice interne in raport cu re!tul lu0ii. Ea con!i era ca for0a or inii po!t3elice a fo!t puternic influentata e conceptualizarea a0ericana a pro3le0elor internationale !i a !olutionarii lor4 in ter0eni e politica interna. +aracteri!ticile for0ale ale 0ultilaterali!0ului !unt4 in 3una parte4 pro u!ul unui efort i!tinct al AUA e a regle0enta lu0ea. Dreptul international al cooperarii propu! e O'U ifera e reptul international pu3lic tra itional4 prin anvergura4 !u3iect !i functie. 2n pri0ul ran 4 !unt regle0entate o0enii 0ult 0ai va!te ecat zonele tra itionale e intere! in relatiile inter!tatale4 intre care unele erau con!i erate fiefuri e7clu!ive ale reptului intern= repturile o0ului4 !anatatea4 con itiile econo0ice4 protectia 0e iului. 2n al oilea ran 4 3eneficiarii reptului "*

international al cooperarii !unt a e!ea in ivizii !i nu nu0ai !tatele4 ceea ce contureaza aparitia u0anitatii ca un ca0p e ezvoltare a reptului international. 2n al treilea ran 4 a evoluat con!i era3il conceptia e!pre natura !i functia reptului. Dreptul international al !ecolului al 6261lea a avut in pri0ul ran o functie negativa= !a re!tranga !i !a coor oneze actiunea !tatelor a!tfel incat !a acor e fiecarui !tat un 0a7i0u0 e li3ertate in a1!i ur0ari intere!ele nationale4 cu 0ini0u0 e interferenta in partea altora. Ai!te0ul O'U a 0arcat tranzitia e la reptul international4 e la regulile tra itionale e re!pect reciproc !i a3tinere e la actiuni care ar putea eran8a pe ceilalti 0e03ri ai co0unitatii !tatelor4 la un !i!te0 incipient al eforturilor e organizare !i cooperare. Dreptul international !1a tran!for0at a!tfel intr1un in!tru0ent e prote8are a cooperarii4 intr1un !i!te0 pozitiv e facilitare !i !tructurare a actiunii cooperative.1) 2n privinta rolului AUA in influentarea !tatutului O'U4 e!te i0portant !a re0arca0 in e4tenso 0arturia lui GurleE a!upra rolului !au in crearea arhitecturii internationale po!t3elice ca or ine 0ultilaterala care .e!te co0pu!a in iver!e tipuri e regi0uri 0ultilaterale !i organizatii 0ultilaterale for0ale.. +a efect4 . e!i !tructura finala !i etaliile tuturor ace!tor entitati au i0pu! negocieri 0ultilaterale e7ten!ive4 care au pro u! a e!ea iferente !e0nificative fata e propunerile ela3orate e initiatorii a0ericani4 planurile AUA au ra0a! !chita e 3aza a unui !i!te0 e regle0entare econo0ica4 politica4 !ociala !i culturala glo3ala. Din ipoteza pe care a con!truit1o4 re!pectiv a e0on!trarii i0pactului fai0o!ului .ne7 deal. al lui ?D5 5oo!evelt a!upra configuratiei viitoare a O'U4 GurleE conchi e ca 0arirea !au eca erea organizatiilor 0ultilaterale au un i0pact re u! a!upra fortei !i capacitatii e rezi!tenta a 0ultilaterali!0ului4 in !en!ul !au generic. Ace!t feno0en ar epin e intr1o 0ult 0ai 0are 0a!ura e a3ilitatea guvernelor e a concepe reptul care guverneaza o0eniul international. Declinul i0portantei analogiei cu reptul intern !i viziunea core!punzatoare a!upra unei !fere internationale in e!enta ne!upu!a reptului uc la unilaterali!04 ceea ce in!ea0na preferinta pentru reguli !peciale care !a !ati!faca intere!e !i circu0!tante !pecifice.

".

O concluzie larg i0parta!ita e!te ca 0ultilaterali!0ul re uce anu0ite for0e ale co!turilor tranzactiilor4 in co0paratie cu cele pe care le i0plica 0ultitu inea core!punzatoare e tranzactii 3ilaterale. 2n acela!i ti0p4 un contract !ocial larg care acopera nu0eroa!e te0e pe o perioa a ne efinita e ti0p poate e a!e0enea !a creeze propria !a varietate e co!turi e tranzactie. 2n 0o eo!e3it4 nici un !tat care !e alatura unei or ini 0ultilaterale nu poate preve e toate evolutiile e 0o ul in care 0arile puteri le interpreteaza !i le a apteaza. proiectului in cauza. O 0are parte a i0plicatiilor practice ale nor0elor4 principiilor !i regulilor unui regi0 0ultilateral epin Pentru Peter +oKheE4 regi0urile 0ultilaterale epin !i e capacitatea organizatorica e a aptare !i punere in practica a propriilor proiectii4 ar !i e co0unicarea intelegerilor co0une4 e o 0aniera la fel e convingatoare4 !i 0arilor puteri !i celor 0ai !la3e. +apacitatea altor 0e03ri e a evalua 3una cre inta a 0arilor puteri e!te vitala pentru regi0urile 0ultilaterale. 2n 0o evi ent4 puterea o0inanta are intere!ul e a con!trui o reputatie !oli a e incre ere4 care va contri3ui la !ca erea co!turilor pentru e7ercitarea leaders/ip1ului. +oKheE e0on!treaza ca politica interna 8oaca un rol 0ultiplu in a!igurarea cre i3ilitatii anga8a0entelor 0ultilaterale= 1< etinatorii puterii in !tatele o0inante au nevoie e !ti0ulente proprii4 confor0e intere!elor pe ter0en lung ale tarii. A!tfel4 chiar !i o 0are putere tin e !a ai3a un !i!te0 electoral care ra!plate!te pe li erii ce propun !i livreaza 3unuri colective largi cu0 ar fi 0ultilaterali!0ul> #< 3eneficiile eventualei a3an onari a !i!te0ului 0ultilateral tre3uie !a fie li0itate. 2n ace!t fel4 0area putere e!te 0ai cre i3ila aca pozitia electoratului e!te in e!enta favora3ila 0ultilaterali!0ului> "< con ucerea politica poate crea in!titutii politice !ecun are pentru intarirea 0ultilaterali!0ului4 a!u0an u1!i anga8a0ente 0ultilaterale apropiate ei0perativele electoratului> *< or inea !ta3ilita in 0o 0ultilateral e!te 0ai 3ine prote8ata !i acceptata4 aca tarile celelalte vor avea po!i3ilitatea evaluarii in epen ente a intentiilor !i confor0arii tuturor partilor. Atatele a caror politica nu e!te tran!parenta pentru ceilalti !unt 0ai putin cre i3ile. Prin pri!0a ace!tor relatii4 or inea 0ultilaterala poate fi efinita !i ca .o for0a accepta3ila e relatii intre puterile con ucatoare !i cele !ecun are4 care !pore!c pro uctivitatea or inii 0ultilaterale "%

. Organizatiile interguverna0entale4 in configuratia lor actuala4 au fo!t pro u!e intr1un parcur! i!toric e 1.) e ani4 ca o noua for0a e univer!alizare a unor for0e !ociale !u3or onate4 0ai curan ca o e7trapolare a ace!tora4 ecat ca o intrapolare a !ocietatii internationale. Allott enunta4 in ace!t conte7t4 principiile generice ale con!titutionali!0ului4 pe care le rezu0 eoarece toate 0i !e par utile in analiza legiti0itatii unei organizatii internationale precu0 O'U= a< Principiul integrarii= legea e!te parte integranta a proce!ului !ocial total4 in!epara3ila e re!t> 3< Principiul tran!for0arii= legea e!te ina0ica> nu o !tare e lucruri4 ci un proce! neincetat e autotran!for0are !ociala> c< Principiul elegarii= intreaga putere legala e!te elegata e catre !ocietate4 iar a!piratia !pre e7ercitarea puterii legale e!te recunoa!terea !ur!ei acelei puteri> < Principiul li0itarii intrin!eci a puterii= orice putere legala e!te li0itata prin con itiile elegarii e catre !ocietate> e< Principiul !upre0atiei legii= intreaga putere !ociala e!te !upu!a legii4 intrucat functia legii e!te e tran!for0are a puterii !ociale in e7pre!ii particulare ale legii> f< Principiul !upre0atiei intere!ului !ocial= intreaga putere legala e!te elegata e catre !ocietate in intere!ul !ocial. g< Principiul re!pon!a3ilitatii !ociale= e7ercitarea intregii puteri !ociale4 inclu!iv a puterii legale4 intr1o 0aniera ra!punzatoare in fata !ocietatii care a conferit acea!ta putere. Pe aceea!i filiera e i ei4 Feorg 5e!! !e refera4 in interpretarile !ale a!upra +artei O'U4 atat la ele0entele contractuale4 cat !i la cele nor0ative care efine!c natura 8uri ica a ocu0entului. Ele0entele contractuale4 precu0 cele legate e incheierea tratatului4 ter0inarea !i4 intr1o anu0ita 0a!ura4 a0en area !au revizuirea4 tre3uie aplicate confor0 regulilor o3i!nuite ale reptului tratatelor. Pentru partea nor0ativa a tratatului fon ator4 +arta !i reptul organizational

"&

care eriva in ea4 pot fi ga!ite paraleli!0e in reptul intern4 con!titutional !au a 0ini!trativ4 al tarilor 0e03re care au in!pirat1o. 5e!! reco0an a o 0eto a e !tu iere ina0ica !i evolutiva a +artei O'U4 care !a nu inhi3e po!i3ilitatile e interpretare e tea0a li0itarii !uveranitatii4 una li3era e perceptiile i!torice !i efectuata in raport cu o3iectivele !ale largi. 'otez4 totu!i4 ca o a!tfel e viziune nu e!te nici pe eparte unani0 acceptata. E7i!ta opinii energice in favoarea intentiilor originale !i a legaturii lor cu !ur!ele e in!piratie in reptul con!titutional intern4 rept criteriu fun a0ental e interpretare a +artei !i a altor ocu0ente con!titutive ale altor organi!0e in !i!te0ul O'U. De pil a4 a!a cu0 noteaza @o!e Alvarez4 ez3aterea a!upra 0a!urii in care +on!iliul e Aecuritate al O'U poate !a elege autoritatea !a con!titutionala Aecretarului Feneral4 aran8a0entelor regionale !au unor !tate 0e03re4 !1a erulat in 0o vizi3il in ter0enii in care +ongre!ul AUA poate !a elege autoritate ra0urii e7ecutive a puterii#). Ace!te analogii con!titutionale. !unt vala3ile pana la un punct4 eoarece e!te clar ca in te7tile +artelor organizatiilor interguverna0entale lip!e!c preve eri e7plicite !i0ilare celor in con!titutiile interne4 referitoare la organele .legi!lativ.4 .e7ecutiv. !au .8u iciar.. A!tfel4 in +arta O'U4 nici intreaga putere legi!lativa nu e!te atri3uita A unarii Fenerale !i nici puterea e7ecutiva plenara nu e!te apana8ul e7clu!iv al +on!iliului e Aecuritate. +a !a nu 0ai vor3i0 e Aecretarul Feneral4 care nu e!te ecat .cel 0ai inalt functionar a 0ini!trativ al organizatiei.. Pana !i autoritatea conferita +urtii 2nternationale e @u!titie e!te ingra ita4 ea neavan putere e7ecutiva a!a cu0 e!te efinita in +on!titutia a0ericana. Atatutul +urtii e7clu e e0iterea e avize con!ultative o3ligatorii la a re!a organelor O'U. +hiar !i in cazul !tatelor care !unt parte la litigiile eferite +urtii4 punerea in aplicare a eciziilor !ale e!te a!igurata prin actiunea 9in general4 i0pro3a3ila< a unui organ politic4 +on!iliul e Aecuritate. Din ace!te 0otive4 ca !i in altele4 O'U nu e!te co0para3ila cu un .!tat. !au cu un .!uper1!tat.. Fra ul e centralizare a functiilor !au autoritatii in O'U nu apro7i0eaza nici pe eparte pe cel al unei confe eratii4 atata vre0e cat !uveranitatea 0e03rilor O'U e!te pa!trata. Altfel !pu!4 valoarea con!titutionala a +artei O'U poate fi e7a0inata in oua per!pective i!tincte#". Potrivit pri0eia4 ca ocu0ent con!titutiv al 'atiunilor Unite4 +arta reprezinta o con!titutie care preve e fun a0entul legal !i ca rul e functionare al organizatiei internationale ca

"(

atare. 'atura !a con!titutionala ecurge in faptul ca !copurile !i o3iectivele !ale nu pot fi realizate oar prin crearea e nor0e !i0ple e con uita prin inter0e iul tratatelor4 inclu!iv a celor 0ultilaterale. Ace!tea pot fi atin!e oar prin folo!irea lor per0anenta e catre entitatile organizatorice. +eea ce i0plica in!tru0ente con!titutive care vor avea intot eauna nevoie !a fie a aptate ina0icii circu0!tantelor. ,oc0ai capacitatea e a aptare eter0ina functionarea eficienta !i activitatile concrete ale organizatiilor internationale. +ealalta per!pectiva ri ica nivelul +artei la cel e con!titutie a co0unitatii internationale. 2n !pecial upa incetarea raz3oiului rece !i inten!ificarea anu0itor actiuni e forta !u3 au!piciile O'U4 opiniile in acea!ta categorie !1au 0ultiplicat. +onvingerile nu !unt unifor0e. Unii !unt categorici in a con!i era ca ocu0entul con!titutiv al O'U nu e!te altceva ecat o con!titutie a co0unitatii internationale#*. Altii re0arca o contra ictie intre e7igentele integrarii nor0ative !i organice a!ociate i eii e con!titutie4 pe e o parte4 !i i!tri3uirea puterii intre !tate !uverane concurente !i for0al egale4 care caracterizeaza inca !ocietatea internationala4 pe e alta parte#.. Intergu.erna)enta is) si transnationa is) Pro3le0ele !i ile0ele e7i!tentiale ale organizatiei 0ai pot fi e7plicate prin ten!iunea intre interguverna0entali!0 !i tran!nationali!04 oua forte care reprezinta intere!e iferite !i 3aze i!tincte e !u!tinere.#% 2n opinia lui Gruce +ronin4 ca in!titutie interguverna0entala4 O'U reflecta !uprapunerea e intere!e ale !tatelor 0e03re. 2nitiative 0a8ore !unt pro0ovate e catre elegatiile acre itate4 toate in nu0ele guvernelor. +a organizatie tran!nationala in!a4 O'U reprezinta a e!ea 3unuri pu3lice care tran!cen !u0a intere!elor in ivi uale ale !tatelor. A!tfel e preocupari !unt pro0ovate in 0o eo!e3it e organizatiile neguverna0entale !i uneori e agentiile !pecializate4 organizatiile afiliate !i 3irocratia !ecretariatelor. 2n 0ulte cazuri4 preocupari tran!nationale4 precu0 repturile o0ului !i a!i!tenta u0anitara4 intra in conflict cu te0e interguverna0entale tra itionale4 precu0 !ecuritatea. +onflictul intre interguverna0entali!0 !i tran!nationali!0 reflecta o ten!iune !i0ilara in ca rul !i!te0ului international in!u!i. 2nterguverna0entali!0ul e!te forta o0inanta in politica

"/

0on iala4 ar entitati tran!nationale i!i con!oli eaza !i ele vizi3ilitatea !i influenta in organizarea glo3ala. Din acea!ta per!pectiva4 O'U nu con!tituie oar un foru0 prin care !tatele ar putea !a1!i rezolve i!putele4 ci !i un 0e iu in care protagoni!tii !tatali !i non1!tatali i!i pro0oveaza intere!ele ivergente. Pe e o parte4 organizatia reflecta principii e 3aza ale interguverna0entali!0ului= a fo!t creata e catre guverne> e!te guvernata e organi!0e con!ultative reprezentative !i are un !ecretariat per0anent. Delegatiile care reprezinta guvernele ela3oreaza !i ezvolta politici !i progra0e printr1un proce! e negociere !i cola3orare. Ai4 ca toate organizatiile interguverna0entale4 O'U e!te proiectata !a echipeze !i!te0ul 0ultilateral cu 0ecani!0ul a 0ini!trativ capa3il !a faca ceea ce !tatele nu ar putea !a faca ele in!ele. Alan @a0e!4 e!cria acea!ta !ituatie a!tfel= . 2n e!enta4 O'U nu e!te ecat o a!ociatie e !tate !uverane. fiecare 0e03ru va incerca !a folo!ea!ca O'U pentru a1!i ur0ari propriile intere!e. Atatele nu !1au a!ociat in re!pect pentru .i eea O'U.4 ci pentru ceea ce ar putea o3tine e la ea.#&. Atat teoriile in!titutionali!te li3erale4 cat !i cele neoreali!te4 pot !u!tine acea!ta interpretare. O'U reflecta i!tri3utia e putere !i capacitati intre 0e03rii !ai. +reata e coalitia invingatoare in cel e1al oilea raz3oi 0on ial4 autoritatea !u3!tantiala revine 0arilor puteri4 prin +on!iliul e Aecuritate. Pe ti0pul raz3oiului rece4 politicile e !ecuritate ale organizatiei au reflectat4 in 0are4 ina0ica 3ipolaritatii4 iar ulterior4 vectorii e intere! ai !ingurei !uperputeri4 Atatele Unite. 2n privinta te0aticii econo0ice4 O'U re!i0te conflictul !tructural intre 'or !i Au 4 care ecurge in i!tri3utia inegala a capacitatilor 0ateriale nationale in !i!te0ul international. 5ezultatul ace!tui conflict e!te eter0inat e aceea!i i!tri3utie a puterii. Marile puteri ezita4 e o3icei4 !a !e i0plice in !ituatii cu potential e violenta atunci can intere!ele lor vitale nu !unt a0enintate !i au e0on!trat ca nu1!i raporteaza preocuparile lor e !ecuritate oar la organizarea glo3ala. +a rezultat4 O'U nu!i1a in eplinit pro0i!iunea !a e !ecuritate colectiva4 a!a cu0 a fo!t enuntata e fon atori !i4 cu atat 0ai putin4 pe cea a cooperarii econo0ice. Din per!pectiva internationali!tilor4 organizatia 0on iala a uce guvernele i0preuna pentru a !pri8ini o3iective fun a0entale ale pacii4 !ecuritatii !i pro!peritatii4 uniti e convingerea ca4 intr1 *)

o lu0e inter epen enta4 ace!te o3iective nu pot fi realizate ecat prin coor onare !i cola3orare inter!tatala. De 0ulte ori4 guvernele con!tata ca nu1!i pot in eplini !copurile4 eoarece acea!ta ar epin e !i e e7ercitarea e autoritate a!upra 8uri! ictiei altor !tate. Pe 0a!ura ce propria vulnera3ilitate a !tatelor la actiunile altora cre!te4 i!poni3ilitatea lor e a negocia o anu0ita li3ertate legala pentru influenta !upli0entara a!upra partenerilor va !pori !i ea. A!tfel4 Atatele Unite au orit !a fon eze o or ine internationala pe !tructura unor irectii 0ultilaterale4 ar nu au con!i0tit !a inze!treze O'U cu puteri in epen ente cuprinzatoare. +rearea O'U nu a conte!tat prezu0tiile e 3aza pe care li erii guvernelor le aveau cu privire la natura relatiilor inter!tatale. ?unctia interguverna0entala e!entiala a organizatiei1 controlul coercitiv al con uitei !tatelor . reflecta intelepciunea conventionala a echili3rului !i teoria !ecuritatii colective= or inea intr1un !i!te0 0ulti!tatal epin e e a3ilitatea !tatelor e a1!i controla reciproc con uita. Acea!ta e7plica e ce !tatele participa in organizatii 0ultifunctionale cu co0pozitie univer!ala4 care !e i0plica !i in !fere un e con!en!ul nor0ativ nu e7i!ta. Pe e alta parte4 !i!te0ul O'U e!te 0ai 0ult ecat un foru0 e facilitare a negocierilor inter!tatale a!upra unor che!tiuni e intere! co0un. El reprezinta e fapt !i o retea co0ple7a e agentii !pecializate care !erve!c o varietate e o0enii !i e intere!e. Multe intre agentiile !pecializate au fo!t con!tituite prin tratate 0ultilaterale in epen ente e !tructura O'U. O 0are parte a !tatelor 0e03re au putin control a!upra organi!0elor care !e guverneaza !i !e finanteaza in 0o autono0. Ace!tea initiaza uneori proiecte !i politici care nu !unt orite !i agreate e 0arile puteri. Mai 0ult4 co0ponenta nu !e li0iteaza intot eauna la !tate !i guverne4 e7e0plul cla!ic fiin Organizatia 2nternationala a Muncii4 cu !tructura !a tripartita 9guverne4 !in icate4 patronat<4 ar !i Ganca Mon iala4 care0entine relatii !tran!e cu 3ancile centrale autono0e !i in!titutiile financiare private. O'U ca atare a evenit un protagoni!t international in epen ent in intele!ul politic !i legal. A!a cu0 a !ta3ilit +urtea 2nternationala e @u!titie in 1/*/4 O'U are per!onalitate 8uri ica !i e!te !u3iect al reptului international4 capa3il !a po!e e repturi !i o3ligatii internationale. Acea!ta realitate e!te ilu!trata !i e 0o ul in care !tatele 0e03re trateaza organizatia. Daca uneori !tatele o con!i era uneori un !i0plu for e negociere !i ge!tionare a conflictelor4

*1

alteori actioneaza ca !i cu0 O'U ar avea propria !a i entitate4 !eparata e a 0e03rilor !ai4 0ai ale! can apare ocazia 3la0arii pentru rezultatele 9ne<o3tinute. Un alt in iciu al naturii tran!nationale e!te con!tituit e 0ultiplele !ur!e e ecizie !i autoritate in organizatie. Atatele Unite !i alte 0ari puteri o0ina agen a e !ecuritate a organizatiei4 ar initiativele in alte o0enii pot apartine protagoni!tilor non1!tatali4 agentiilor autono0e !i !tatelor in ezvoltare. Aecretariatul e!te la ran ul !au4 cel putin teoretic4 un organ autono04 con!tituit in epen ent. Di0en!iunea tran!nationala a O'U nu e!te inca argu0entata e teoria relatiilor internationale4 organizatia fiin conco0itent interguverna0entala !i tran!nationala. ,eoriile tran!nationali!te nu !1au afir0at eoca0 ata cu claritate in raport cu O'U4 ar i!cutiile !unt legate in principal e trei notiuni i!tincte= 1< activitati realizate frecvent e catre protagoni!ti non1!tatali4 incolo e frontierele 8uri ice 9!ocietati tran!nationale4 0i!cari !ociale4 retele 0ilitante4 grupuri culturale<> #< contacte intre 3irocratii ale guvernelor in!arcinate cu atri3utii !i0ilare4 care actioneaza pe cont propriu in a3!enta unor ecizii nationale. A!tfel e retele inclu oficiali in ca rul unor !u3unitati ale guvernelor nationale4 organizatii internationale !i regi0uri> ace!tia ur0are!c uneori agen e in epen ente for0al e cele ale guvernelor> "< 5etele tran!nationale4 3azate pe e7pertiza !i CnoK1hoK4 ela3oreaza4 ezvolta4 tran!0it !i legiti0eaza i ei !i convingeri incolo e frontierele nationale. Di0en!iunea tran!nationala a O'U poate fi e7plicata !i prin faptul ca anu0ite te0e !i 0i!iuni nu i0pun in 0o !pecific actiunea !tatelor4 !au nu !e preteaza cu u!urinta la e0er!uri interguverna0entale. Mai 0ult4 in unele o0enii !tatele nu au co0petenta a ecvata realizarii o3iectivelor> in altele4 agentiile !i per!onalul O'U !unt 0ult 0ai 3ine pla!ati !a initieze !i !a 0onitorizeze progra0e 9protectia !i rea0pla!area refugiatilor4 a!i!tenta u0anitara<. De a!e0enea4 apar cazuri e re!pon!a3ilitati pe care in!e!i 0arile puteri ore!c !a le evite !au !a nu le a!u0e cu propriile lor re!ur!e 90entinerea pacii4 0onitorizarea alegerilor4 e7punerea unor incalcari ale repturilor o0ului<.

*#

E7i!ta o0enii in care !tatele4 luate in ivi ual !au colectiv4 nu au legiti0itatea e a actiona 9 e e7e0plu4 8u ecarea cri0elor e raz3oi !au a activitatilor cri0inale internationale<. Pe e alta parte4 organizatiile neguverna0entale !i !peciali!tii in ivi uali au ezvoltat relatii !tran!e e lucru cu agentiile O'U4 crean noi parti con!titutive ale organizatiei 0on iale. 2n plu!4 prin initiativa conceptuala !i actiunea practica4 O'U !i1a con!oli at propria !a i entitate in irectia reprezentarii .co0unitatii internationale. . ,ran!nationali!0ul !i integuverna0entali!0ul reflecta intere!e i!tincte !i pro uc !ti0ulente iferite pentru actiunea entitatilor i0plicate. ?aptul ca O'U preia atat re!pon!a3ilitati interguverna0entale4 cat !i tran!nationale4 nu e!te o pro3le0a in !ine. +onflictul apare atunci can organizatia nu face i!tinctia intre rolul coor onator4 ca 0ecani!0 interguverna0ental4 al activitatilor 0e03rilor !ai4 !i rolul e retea tran!nationala e pro0ovare a unui anu0it tip e 3un pu3lic. Valorile generice ale co0unitatii internationale !unt e 0ulte ori in opozitie cu nevoile !i intere!ele !tatelor 0e03re. +eea ce evine o 0are pro3le0a can O'U i!i a!u0a anga8a0ente pe care !tatele 0e03re nu au intere!ul !a le puna in practica. Fuvernele ur0are!c intere!ele lor proprii. A e!ea4 ele nu !unt in 0a!ura !a pro0oveze !copuri tran!nationale in nu0ele unei .co0unitati internationaleI4 0ai ale! aca ace!tea nu pro uc 3eneficii irecte pentru circu0!criptiile lor interne. 2n vre0e ce +on!iliul e Aecuritate e!te in reptatit in punct e ve ere tehnic !i legal !a actioneze in nu0ele organizatiei glo3ale4 e o3icei el reprezinta intere!ele 0arilor puteri. Din ace!t 0otiv4 nu e!te organul potrivit !a preia te0e tran!nationale care tin e re!pon!a3ilitatea O'U precu0 repturile o0ului4 a!i!tenta u0anitara !i ezvoltarea ura3ila. +ontrolul coercitiv al con uitei !tatelor e!te pro3a3il cea 0ai i0portanta functie interguverna0entala a O'U. Ea pre!upune folo!irea !anctiunilor 0ilitare !i econo0ice4 pe care nu0ai !tatele le pot aplica efectiv. 2n cazul agre!iunilor nter!tatale4 a genoci ului4 organi!0ele interguverna0entale pot evoca legiti0itatea .incalcarii pacii. pentru a 0o3iliza guvernele 0e03re !a treaca la actiune. Deoarece integuverna0entali!0ul e!te4 in 0o prepon erent4 preocupat e relatiile intre !tate4 el e!te 0ai putin eficient in celelalte tipuri e relatii in co0unitatea internationala4 0ai ale! can nu !e poate folo!i factorul coercitiv.

*"

5e0arca0 in!a4 ca pe fon ul ace!tei convingatoare argu0entatii teoretice4 organele interguverna0entale ale O'U au pro3le0e care au putin e1a face cu a!piratiile e natura tran!nationala. Aecuritatea colectiva a ra0a! ifuza4 0ulte intere!e ale !tatelor par ireconcilia3ile4 iar i!crepantele 0ari e 0i8loace !i putere contrazic i ealurile e0ocratice ale organizatiei. +hiar !i in o0enii !i proiecte care nu pre!upun relatii inter!tatale4 organi!0ele interguverna0entale vor avea ificultati in a reprezenta .co0unitatea internationala.. Acea!ta pentru ca interguverna0entali!0ul !i tran!nationali!0ul !unt a e!ea inco0pati3ile. Pri0ul pro0oveaza intere!ele !tatelor4 al oilea pe cele co0une. Atatele !unt inclinate !a ignore intere!ele co!0opolite4 ar acea!ta atitu ine evine tot 0ai greu e !u!tinut intr1o lu0e inter epen enta 5aportul teoretic intre tran!nationali!0 !i interguverna0entali!0 e!te4 la ran ul !au4 viciat e prezenta hege0oni!0ului. ,o3ia! De3iel cre e ca atat 0ultilaterali!0ul cat !i hege0oni!0ul4 in calitate e concepte ale or inii 0on iale4 prezinta !la3iciuni atunci can lu0ea e!te4 ca in ulti0ii ani4 o0inata e raz3oaie interne. Atructurile e regle0entare glo3ale !au interventia e7terna !unt in!uficiente in crearea e !ta3ilitate in a!tfel e !ituatii. Ae pot o3tine rezultate pe ter0en !curt4 ar pe ter0en lung i0pactul e!te 0ult 0ai !la3. Politicile hege0onice au !i ele pro3le0e4 eoarece !e 3azeaza pe un 0o el e relatie !trict inter!tatala !i !u3e!ti0eaza con itiile interne care a!igura !ta3ilitatea Un 0o el alternativ e!te cel a!ociat notiunii e !ecuritate cooperativa. Ace!ta 1 a!a cu0 e0on!tra Fareth Evan!4 in contra!t cu conceptual e !ecuritate colectiva4 care opereaza intre !tate !i e!te 3azat pe principiile !anctiunii !i a0enintarii cu forta 1 pune 0ai 0ult accent pe co0ponentele civile4 precu0 con!ultarile4 reciprocitatea4 incre erea4 tran!parenta !i prevenirea. Acea!ta a3or are ia in con!i erare faptul ca un 0are nu0ar e protagoni!ti 9grupuri !ociale e intere!e4 !tate natiune4 organizatii regionale< tre3uie !a i!puna e !ti0ulente e cooperare4 aca vor ca politica e pace !a fie ura3ila. Atran! legat e ace!te concepte relevante pentru intelegerea O'U e!te internationali!0ul4 vazut ca antiteza atat a nationali!0ului4 cat !i a izolationi!0ului. El contine un ele0ent e!ential e legiti0are !i nece!itate a unor o3ligatii incolo e frontiere. +ecilia LEnch con!i era ca4 in practica relatiilor internationale4 0ultilaterali!0ul a evenit un in!tru0ent operational prag0atic al internationali!0ului4 care cauta !a incorporeze cat

**

0ai 0ult in co0unitatea internationala in in!titutii precu0 !i!te0ul O'U. Ea !u!tine e7i!tenta a patru tipuri e internationali!ti"1= 1< Pro0otorii pacii e0ocratice= pentru care perioa a e upa raz3oiul rece reprezinta ocazia realizarii unui proiect co!0opolit la !cara 0on iala> #< A eptii interventiei u0anitare= !unt cei care ore!c inten!ificarea !i 0ultiplicarea iferitelor for0e e a!i!tenta u0anitara4 e la cele legate e co03aterea foa0etei4 a!i!tarea refugiatilor4 pana la conceperea 0ultifunctionala a operatiunilor e pace ale O'U !i la crearea unor for0e e0ocratice e viata politica in !ituatii e conflict intern> "< Au!tinatorii li3erali!0ului econo0ic= cei care va in glo3alizare un proce! e internationalizare4 care e!te !i irever!i3il !i ezira3il !i enunta interventia !tatului pe piata 0on iala ca inutila !i contrapro uctiva> *< +onte!tatarii glo3alizarii care !e opun li3eralizarii pietelor glo3ale4 eoarece ace!tea ignora agen ele internationali!te4 precu0 cele u0anitare4 ecologice !i ale 3una!tarii econo0ice. ?iecare intre ace!te tipuri e internationali!0 i0plica un intele! iferit al . atoriei incolo e frontiere.4 pro0oveaza for0e i!tincte e cooperare 0ultilaterala. Evi ent ca internationali!0ul O'U e!te unul echili3rat !i eli3erat e fanati!0ele li3erali!0ului a3!olut !i necon itionat4 !au ale antiglo3alizarii nihili!te. 2nternationali!0ul reprezentat e O'U e!te rational !i in!pirat e !oli aritatea cu cei 0ai !la3i. ,oate for0ele e internationali!04 inclu!iv cel !i03olizat e O'U4 !e confrunta in!a cu cel putin unul intre ur0atoarele o3!tacole= e7ce!ele nationali!te4 unilaterali!0ul voluntar !i uzurparea ne iferentiata a rolul !tatului. Prin ur0are4 0ultilaterali!0ul O'U . foru0 cu te0atica glo3ala !i cu vocatie univer!ala . tre3uie !a per0ita4 !a !ti0uleze !i !a valorifice cola3orarea tuturor ace!tor categorii e internationali!0 !i !a li0iteze i0pactului tuturor o3!tacolelor 0anife!te4 incolo e eo!e3irile e octrina .

/. Organizatii e internationa e si g o0a izarea *.

?on ul Monetar 2nternational a efinit glo3alizarea rept integrarea internationala cre!can a a pietelor4 atat pentru 3unuri !i !ervicii4 cat !i pentru capital. ,er0enul e Oglo3alizareT e!te utilizat pentru a e7plica !i a a !en! continutului !pecific al capitali!0ului conte0poran4 e!i nu toate proce!ele ce !unt parti co0ponente ale glo3alizarii !unt noi. O 0are atentie e!te acor ata4 in ca rul glo3alizarii4 aplicarii noilor tehnologii 9in cea 0ai 0are parte utilizan cuceririle revolutiei infor0ationale< in proce!ul e pro uctie4 ar !i !chi03arilor ce au loc conco0itent in organizarea4 0anage0entul !i co0unicarea la nivelul unitatilor econo0ice4 al !tatului !i in!titutiilor !ale !i al intregii !ocietati4 in general. #"%"(7o #1S c" +ontactele in ce in ce 0ai e7tin!e 9in plan econo0ic4 politic4 !ocial !i cultural< incolo e frontierele !tatelor !unt ele0ente caracteri!tice ale glo3alizarii !i con uc la re ucerea rolului e 3ariere pe care ace!te frontiere !tatale le in epline!c. Politologii iau in con!i erare oua po!i3ile ten inte e evolutie a proce!ului glo3alizarii= o ten inta opti0i!ta !i una pe!i0i!ta. +onfor0 !cenariului opti0i!t4 !u!tinut e teoria neoli3erala4 !uveranitatea nationala va fi in ce in ce 0ai re!tran!a4 pe 0a!ura ce glo3alizarea pietelor !i a civilizatiilor va epa!i frontierele geopolitice e a!tazi !i va ero a puternic i entitatea nationala crean Ocetateni glo3aliT care vor a!i0ila intere!ele generale ale intregii u0anitati. +elalalt !cenariu4 3azat pe teoria reali!ta4 prognozeaza ca !tatele vor e7acer3a co0petitia in care !e afla unele cu altele4 toc0ai atorita feno0enului glo3alizarii4 incercan !a preia controlul a!upra noilor ten inte. Acea!ta co0petitie va reconfigura i!tri3utia 0on iala a puterii4 ucan la cre!terea 3ogatiei !i !ta3ilitatii unora intre !tate !i i0potriva4 la !aracirea !i 0ai accentuata !i la cre!terea in!ta3ilitatii in tarile e8a !arace4 a!tfel incat4 atorita glo3alizarii4 ecala8ele intre tarile 3ogate !i cele !arace !e vor accentua. o %"(7"##1S c

2n luna 0artie 1//& la Aalz3urg4 in Au!tria4 !1a e!fa!urat cel e1al .)1lea Ae0inar 2nternational e Jtiinte Politice4 con!acrat analizei viitorului in!titutiei !tatului fata e tran!for0arile pro u!e e glo3alizare.

*%

Principala intre3are care a fo!t pu!a la acea!ta ez3atere a fo!t aca !tatul !i in !pecial cel national !e afla la !far!itul OcariereiT !ale lungi e apro7i0ativ .)) e ani4 ca ur0are a glo3alizarii econo0iei4 a rivalitatilor etnice !i religioa!e !i a reconfigurarii 0on iale a centrelor e putere. 5a!pun!ul pe care l1au at ace!tei intre3ari provocatoare reprezentanti in "# e !tate4 atat ezvoltate !i puternice cat !i 0ai putin ezvoltate !i puternice a fo!t Sua!i1unani0 negativ. OMai ave0 inca nevoie e !tatT au aratat in luarile lor e cuvant ace!ti reprezentanti4 pentru a a i entitate oa0enilor4 pentru a colecta i0pozitele !i ta7ele4 pentru a face !a functioneze !i!te0ul e protectie !i !ecuritate !ociala4 pentru a a!igura protectia !i con!ervarea 0e iului !i pentru a a!igura cel putin !ta3ilitatea !i !ecuritatea interna. Achi03arile ce au loc in prezent in !i!te0ul 0on ial !unt atorate in pri0ul ran glo3alizarii. +o0unicatiile in ti0p real4 atorita revolutiei in tehnologia infor0atica4 genereaza noi relatii !i un nou tip e econo0ie 0ai putin controlat e guvernele !tatelor. +orporatiile 0ultinationale pro uc 3unuri in fa3rici !ituate in nenu0arate tari4 pe continente iferite !i iver!ifica ga0a !erviciilor oferite tran!frontalier 9a!i!tenta 8uri ica !i financiara4 recla0e4 i0ple0entarea retelelor infor0atice etc.<. Pietele financiare4 e a!e0enea !1au glo3alizat. De un e pana nu e0ult 3ancile centrale 9!i eci !tatele< erau cele ce !ta3ileau ratele e !chi03 ale 0one elor nationale4 acu0 !peculatorii privati 9 e e7e0plu Feorge Aoro!<4 controleaza flu7urile !i pietele financiare4 la un nivel 0e iu e 14" 0iliar e olari A.U.A. pe zi. Pentru a putea face fata tuturor ace!tor provocari !tatele au creat in!titutii !upranationale4 ca e e7e0plu Organizatia 'atiunilor Unite4 Organizatia Mon iala a +o0ertului4 ?on ul Monetar 2nternational !i Ganca Mon iala. ?iecare in!titutie intre ace!tea !i1a creat propria politica 9ce poate fi in!a influentata e !tatele 0e03re< ar !i propriul corp e ca re4 care nu epin in!a e nici un guvern national. 2n paralel cu ace!t proce! !e con!tata o cre!tere a influentei organizatiilor internationale neguverna0entale ce actioneaza in plan glo3al4 intr1un !pectru larg al o0eniilor e activitate4 e la Freen Peace 9organizatie ecologi!ta<4 la A0ne!tE 2nternational 9organizatie ce 0onitorizeaza re!pectarea repturilor o0ului<4 !au organizatiile ce pro0oveaza repturile ani0alelor. ,oate ace!te organizatii internationale neguverna0entale au pri0it o recunoa!tere oficiala in partea O.'.U. la reuniunea la nivelul !efilor e !tate !i e guverne ce a avut loc in anul

*&

1//# la 5io e @aneiro4 in Grazilia in organizarea O.'.U. !i a fo!t con!acrata pro3le0elor e protectie a 0e iului. 2n prezent4 0ulte intre organizatiile internationale neguverna0entale !i1au unit eforturile pentru a negocia cu Organizatia 'atiunilor Unite e pe o pozitie unitara4 in ve erea o3tinerii reptului e reprezentare oficiala in ca rul proce!ului e eli3erare !i luare a eciziilor4 propriu organizatiei 0on iale. +a !i 0area 0a8oritate a co0paniilor 0ultinationale4 0area 0a8oritate a organizatiilor internationale neguverna0entale i!i au originea !i !unt 3azate in Europa !i A0erica e 'or 4 actionan in !en!ul !ta3ilirii e !tan ar e internationale4 finantan cercetarile in o0eniul tehnologiilor e varf pe care apoi le utilizeaza in activitatea proprie4 fara a fi nevoite !a !olicite apro3arile e rigoare in partea guvernelor !tatelor in care i!i e!fa!oara activitatea a!a cu0 ar face1o organizatiile interguverna0entale cu profil !i0ilar e activitate. Proce!ul e glo3alizare creeaza un i0en! profit !i con uce la acu0ularea unor 3ogatii 0ateriale aprecia3ile. ,otu!i4 tarile nepregatite in punct e ve ere tehnologic pentru a face fata cu !ucce! ace!tui proce! 9cea 0ai 0are parte a !tatelor in Africa e e7e0plu !i intr1o oarecare 0a!ura !i unele !tate in alte regiuni< vor face fata in curan unui proce! e 0arginalizare4 e izolare chiar e accentuare a !araciei en e0ice. Din ace!te 0otive4 0ulti politologi !i politicieni4 unele organizatii internationale neguverna0entale au aratat ca noua or ine 0on iala ce e!te pe cale e a fi intronata !u3 i0pul!ul proce!ului e glo3alizare va fi prea cru a !i lip!ita e 0orala4 prea e7clu!ivi!ta in proce!ul e 0anage0ent al puterii. De aceea4 !e i0pune ca o con itie e!entiala a avan!arii proce!ului e glo3alizare4 a!igurarea unei Ofete u0aneT ace!tuia4 reorientarea glo3alizarii prin u0anizarea !a4 punerea in centrul !au a fiintei u0ane cu intregul !au 3aga8 e nevoi !pirituale4 te0eri !i !u!cepti3ilitati. 2n paralel cu eroziunea in e7terior4 careia ii fac fata !tatele ca ur0are a proce!ului e glo3alizare4 ele tre3uie !a rezi!te !i unui proce! e eroziune interna. Multe !tate 0ai tre3uie !a ga!ea!ca un ra!pun! a ecvat criticilor ce !unt a u!e guvernului central e catre iver!e regiuni !au provincii4 ce !e arata ne0ultu0ite e inertia 3irocratiei !i lip!a e initiativa a guvernelor centrale. Partizanii !ece!iunii intra!tatale au ca 0o ele incununate e !ucce! !tatele a!a1zi!e Otigri a!iaticiT= ,aiKan4 Aingapore !i Long1:ong 9chiar unit cu +hina<. +hiar in Atatele Unite ale A0ericii4 patru

*(

intre !tatele co0ponente ale uniunii au eci! ca e!te 0ai eficient !a1!i reprezinte intere!ele in 0o irect la Organizatia 2nternationala a +o0ertului4 un e au reprezentanti oficiali4 in afara celui al guvernului fe eral a0erican. O alta forta centrifuga o reprezinta unele grupuri etnice4 ra!iale !i religioa!e ce lupta pentru in epen enta4 autono0ie ori cel putin o recunoa!tere oficiala !i in 0o i0plicit pentru a participa la a 0ini!trarea puterii4 in iferite for0e. Afar!itul raz3oiului rece a 0arcat re e!teptarea unei 0ultitu ini e ten!iuni nationali!te. 2n anul 1//1 O.'.U. avea 1%% e 0e03ri. 2n anul 1/// avea 1(.. +ate intre noile !tate !e vor ove i via3ile in ti0pN +are va fi atitu inea !tatelor puternice4 ezvoltate in punct e ve ere econo0ic fata e !tatele a8un!e in !tare e colap! ca ur0are a neputintei e a !e a apta feno0enului glo3alizariiN +are va fi viitorul locuitorilor in Ao0alia4 Aierra Leone !au Li3eriaN E!te po!i3il ca4 utilizan 0o elul Uniunii Europene4 !a ia fiinta noi !tructuri regionale in A!ia4 A0erica e Au ori Africa pentru a a!igura un ra!pun! a ecvat feno0enului glo3alizarii. Dez3aterea in legatura cu glo3alizarea !i efectele !ale e!te4 pe !curt4 un O ialog al !urzilorT. Pe e o parte econo0i!tii inchi!i intr1un a evarat Oturn e fil e!T cla0eaza 3eneficiile pe care glo3alizarea le a uce inten!ificarii co0ertului international4 facilitarii inve!titiilor tran!frontaliere4 ignoran in!a co!turile !ociale i0plicite ace!tora. Pe e alta parte4 criticii li3eralizarii co0ertului international !i a pietelor e capital4 nu ove e!c o cunoa!tere a ecvata a 0ecani!0elor !i proce!elor econo0ice4 ar evin in ce in ce 0ai activi 9 e e7e0plu !erioa!ele inci ente e !tra a ce au avut loc la Aeattle4 in A.U.A.4 in luna fe3ruarie #))) cu ocazia !u00it1ului Organizatiei 2nternationale a +o0ertului !i la HBrich in Elvetia cu ocazia Ae!iunii ?on ului Monetar 2nternational. Pro3le0a e!entiala in i!cutia e!pre glo3alizare e!te aceea a eticii4 0oralei !i 8u!titiei in ca rul noii or ini internationale !i nu aceea a 3eneficiilor li3ertatii co0ertului4 pe care atat tarile 3ogate cat !i cele !arace le recuno!c4 cautan in acela!i ti0p !a cucerea!ca o parte cat 0ai 0are a pietei internationale. Dovezile in legatura cu co!turile prea 0ari4 in !pecial in punct e ve ere !ocial4 i0pu!e e glo3alizare !i i0potriva cu 3eneficiile ace!teia !unt contra ictorii !i interpreta3ile4 eoarece !e refera la feno0ene iferite iar rezultatele ace!tora !unt e!chi!e unor interpretari la ran ul lor iferite4 chiar contra ictorii4 in functie e anu0ite intere!e !i e o3iectivitatea relativa a analizei efectuate.

*/

Ae pare totu!i4 confor0 unor anali!ti ai feno0enului glo3alizarii4 ca in realitate econo0iile nationale 0entin inca un gra i0portant e autono0ie in raport unele cu altele 9contrar opiniilor general acceptate e!pre ten inta cre!terii interconectarii ace!tora<4 iar factorii e ecizie politica la nivel national !e 3ucura e 0ai 0ulta autono0ie ecat afir0a 0a8oritatea anali!tilor in o0eniu. 2n acela!i ti0p e!te e re0arcat ca in ulti0ii treizeci e ani4 atorita cre!terii i0portantei !chi03urilor econo0ice internationale ga0a eciziilor politice la in e0ana con ucerii politice a !tatelor !1a ingu!tat continuu. E7i!ta4 fara in oiala4 o corelatie cu efect pozitiv intre eciziile iferitelor !tate e a li3eraliza !chi03urile econo0ice !i nivelului cheltuielilor alocate progra0elor !ociale4 pe care ace!te !tate !i le per0it. 2ntegrarea econo0ica internationala ri ica o ile0a i0portanta= glo3alizarea 0are!te nevoia o3iectiva a unei protectii !ociale 0ai largi a populatiei re ucan in acela!i ti0p capacitatea !tatului e a ra!pun e eficace ace!tei cereri. 2n con!ecinta4 pe 0a!ura ce glo3alizarea !e a ance!te !i !e large!te4 con!en!ul national nece!ar a!igurarii !i 0entinerii li3eralizarii !chi03urilor econo0ice internationale !e ero eaza. Multe a!pecte ale glo3alizarii !unt inca neclare4 ar ceea ce e!te !igur e!te ca glo3alizarea nu e!te un feno0en in care toti participantii !a ia!a invingatori. Flo3alizarea re uce capacitatea e a e7ercita puterea politica a!upra o0eniilor in care opereaza co0paniile private. Acea!ta pier ere gra uala ar continua a controlului e catre in!titutiile !tatului !e0nifica o e!fiintare a 0onopolului !tatului a!upra !uveranitatii nationale4 !tare ce e!te garantata e etinerea controlului a!upra teritoriului national. E7i!tenta co0paniilor nationale4 proliferarea lor !i trecerea in patri0oniul ace!tora a unei parti in ce in ce 0ai 0ari in avutia nationala a iferitelor !tate 0ic!oreaza in 0o core!punzator capacitatea !tatelor e a1!i e7ercita prerogativele e !uveranitate4 in egala 0a!ura cu re ucerea in epen entei nationale ca ur0are a integrarii politice in in!titutii !upra!tataleN Ace!te !chi03ari epo!e eaza !uveranitatea !tatelor e valoarea !a functionala. Dupa unii autori !e va a8unge chiar la !ituatia ca !uveranitatea !tatelor !a nu 0ai ai3a valoare in punct e ve ere functional in ca rul relatiilor e7terne pe care !tatele le anga8eaza cu actori e acela!i tip !au cu actori non!tate ce actioneaza in arena internationala.

.)

5egi0urile internationale4 precu0 acelea aparute upa cel e1al oilea raz3oi 0on ial4 care au fo!t eficiente in pro0ovarea unor 0a!uri glo3ale in o0eniul politicii 0onetare !i in acela al li3eralizarii co0ertului pot eveni la fel e eficiente !i in rezolvarea e o 0aniera !ati!facatoare a provocarilor generate e glo3alizare. O pro3le0a e!entiala va fi ga!irea e catre !tate a unui li03a8 co0un !i a unor puncte e referinta4 care !a con!tituie fun a0entul unor nor0e general accepta3ile pe 3aza carora !a !e poata e ifica o cooperare echita3ila !i 0utual avanta8oa!a. ,eoreticienii li3erali4 care accentueaza po!i3ilitatea tuturor !tatelor e a ca!tiga in cooperarea internationala4 !unt in general opti0i!ti cu privire la per!pectivele pe care glo3alizarea le ofera u0anitatii. ,eoreticienii facan parte in curentul reali!t4 !unt 0ai pe!i0i!ti4 aratan ca 0ulte in aparentele ca!tiguri !unt foarte relative raportate la valorile fun a0entale ale !ocietatii. Acea!ta viziune tre3uie raportata !i la un alt a!pect controver!at al glo3alizarii= i0pactul a!upra 0e iului glo3al. E!te nece!ar !a fie luate 0a!uri pentru ca po!i3ilitatea e a i!truge echili3rul fragil al eco!i!te0ului planetar !a nu !e 0aterializeze !u3 i0pactul cre!terii accentuate a con!u0ului energetic !i a iferitelor 0aterii pri0e !i re!ur!e naturale. +re!terea accelerata a populatiei epa!e!te po!i3ilitatea e a aptare core!punzatoare a pro uctiei e hrana in 0ulte in !tatele !u3 ezvoltate4 cu con!ecinte ra0atice in plan !ocial4 crean a evarate crize u0anitare. +re!terea ra0atica a populatiei ,errei in !ecolul 66 e!te fara prece ent in i!torie. A fo!t nevoie e # 0ilioane e ani pana can populatia planetei a a8un! la 1 0iliar in anul 1()*. Al oilea 0iliar a fo!t atin! in 1/#&4 cel e al treilea in 1/%)4 al patrulea in 1/&*4 al cincilea in 1/(& iar cel e1al !a!elea chiar la inceputul anului #))). 20pactul cre!terii populatiei a!upra ezvoltarii econo0ice4 a !ecuritatii ali0entare !i a calitatii 0e iului e!te e 0ai 0ult ti0p un !u3iect e i!puta !i continua !a ra0ana a!a. E7i!ta in prezent oua grupuri e teoreticieni care a3or eaza ace!te pro3le0e e pe pozitii ia0etral opu!e. Luan u1!i nu0ele !i orientarea octrinara e la ,ho0a! Malthu! 9autorul lucrarii evenite cla!ice OE!eu e!pre principiul populatieiT4 aparuta in anul 1&/(<4 neo10althu!ienii cre ca populatia lu0ii e!fa!oara o activitate care in general uce la epuizarea re!ur!elor naturale ale planetei noa!tre4

.1

re ucan pe zi ce trece capacitatea u0anitatii e a face fata cerintelor propriei generatii !i in !pecial ale celor ce vor ur0a. Multi neo10althu!ieni4 intre care 0ulti !unt ceea ce !e 0ai nu0e!te ecologi!ti1u0ani!ti4 arata ca in prezent e7i!ta intrunite un !et e con itii ale !tarii 0e iului natural care arata o eteriorare rapi a a calitatii ace!tuia. A!tfel4 !e apreciaza ca e la aparitia lucrarii lui Malthu! !i pana in prezent populatia lu0ii !1a 0arit e !a!e ori in ti0p ce cantitatea e energie utilizata in fiecare an !1a 0ultiplicat e o !uta e ori. Auprafata acoperita e pa uri !1a re u! cu o trei0e4 iar co0pozitia at0o!ferei a fo!t eteriorata ca ur0are a activitatii u0ane. Aute e 0ilioane e oa0eni !ufera e 0alnutritie !i 0ai 0ulte 0ilioane e per!oane 0or e foa0e in fiecare an in tarile !u3 ezvoltate. Aute ori chiar 0ii e !pecii e plante !i ani0ale au i!parut iar 0ulte altele !unt pe cale e i!paritie. 2n contra!t cu viziunea pe!i0i!ta a neo10althu!ienilor4 viziunea pe care o prezinta celalalt grup e teoreticieni4 cel al Oopti0i!tilor cre!teriiT pune accentul pe ten inte glo3ale co0plet iferite. Aperanta e viata glo3ala !1a u3lat in cur!ul !ecolului al 661lea4 a8ungan in prezent la %* e ani4 in ti0p ce 0ortalitatea infantila a !cazut e la 1&) e copii na!cuti 0orti la 1))) e na!teri in 1/.) la oar %) in 1//). +re!terea rapi a a populatiei !e atoreaza in pri0ul ran re ucerii 0ortalitatii !i nu cre!terii ratei natalitatii. 2n ciu a unei triplari a populatiei lu0ii in cur!ul !ecolului al 661lea pro uctivitatea 0uncii a cre!cut intr1o proportie 0ult 0ai 0are4 iar !tarea e !anatate a populatiei !1a a0eliorat con!i era3il. Oa0enii zilelor noa!tre !e hrane!c 0ai 3ine4 pro uc 0ai 0ult4 ar !i con!u0a 0ai 0ult ecat in trecut. Auprapopularea e!te o notiune care a fo!t pro!t efinita !i pro!t intelea!a4 in viziunea a eptilor Oopti0i!tilor cre!teriiT ter0enul e O!uprapopulareT nu are o efinire !tiintifica !i un continut clar. Pro3le0ele care in 0o uzual !unt a!ociate notiunii e O!uprapopulareT ca e e7e0plu foa0etea4 !upraaglo0erarea zonelor ur3ane !unt e fapt pro3le0e cauzate e !tarea e !aracie !i nu e O!uprapopulareT.

.#

De!i e7i!ta !uficiente voci care au ga!it cauza iver!elor cata!trofe !i eza!tre ce au lovit in ulti0ul ti0p unele intre cele 0ai !arace tari ale lu0ii4 in realitate !e pare ca pentru 0ulte intre ace!tea vina tre3uie cautata in politicile !i practicile curente ale iferitelor guverne !i ale fortelor politice pe care ace!tea le reprezinta. E!te ificil e !pu! care intre cele oua grupari4 neo10althu!ienii ori Oopti0i!tii cre!teriiT au reptate4 caci i!toria nu ofera4 inca4 un ra!pun! clar la ace!te pro3le0e. Diferenta a3!oluta intre veniturile populatiei in tarile ezvoltate !i cele !u3 ezvoltate continua !a crea!ca4 ar iferenta !tan ar elor e viata intre cele oua categorii e tari are o ten inta opu!a4 e re ucere. Aituatia econo0ica a unora in tarile !arace !1a a0eliorat in ulti0ul ti0p4 caci pro u!ul intern 3rut a cre!cut 0ai repe e ecat nu0arul populatiei. ,otu!i nu0arul populatiei ce traie!te in con itii e !aracie a3!oluta continua !a crea!ca. 'u populatia in !ine e!te cauza pro3le0elor cu care !e confrunta lu0ea e azi> ea e!te in!a un factor ce agraveaza alte pro3le0e printre care o proa!ta a 0ini!trare4 politici guverna0entale ina ecvate4 in!ta3ilitate politica4 con!u0 e7agerat e re!ur!e4 utilizarea unor tehnologii ina ecvate. O pro3le0a eo!e3it e i0portanta4 ce e!te in acela!i ti0p o co0ponenta e 3aza a !chi03arilor pro u!e e glo3alizare o reprezinta !ecuritatea 0e iului incon8urator. ,oto ata nu tre3uie pier ut in ve ere ca o 0ultitu ine e organizatii internationale4 in a03ele categorii a ica interguverna0entale !i neguverna0entale !e ocupa in 0o curent !i cu o3!tinatie e 0onitorizarea ace!tui a!pect cautan !olutii !pre a prezerva ceea ce ave0. +onceptul tra itional e !ecuritate a evoluat e1a lungul raz3oiului rece4 intelegan !ecuritatea rept o functie a co0petitiei in care erau anga8ate !tatele lu0ii pentru e7ercitarea puterii. Aecuritatea 0e iului incon8urator e!te o a3or are cu totul iferita a conceptului e !ecuritate. Aecuritatea 0e iului are oua co0ponente= prevenirea 0o ificarii factorilor e 0e iu ca ur0are a conflictelor ar0ate !i i0pactul egra arii glo3ale a 0e iului natural a!upra 3una!tarii generale a !ocietatii u0ane !i a!upra econo0iei glo3ale !i a celei nationale.

."

2n plu!4 tre3uie luata in con!i erare !i ipoteza iz3ucnirii unor conflicte ar0ate inter !au intra!tatale ca ur0are a egra arii con itiilor e 0e iu intr1o anu0ita regiune. 2ngri8orarea cauzata e eteriorarea !ecuritatii 0e iului natural !e 3azeaza pe realitatea re ucerii !en!i3ile a re!ur!elor naturale precu0 apa pota3ila4 !olul fertil4 pa urile4 re!ur!ele pi!cicole precu0 !i a iver!itatii 3iologice ca ur0are a i!paritiei a nenu0arate !pecii !pecifice florei !i faunei. De a!e0enea4 !e pro uce o eteriorare continua a 0e iului e viata4 precu0 !tratul e ozon4 cli0a4 at0o!fera4 oceanul planetar4 rept rezultat al accelerarii activitatii econo0ice glo3ale. Pe ter0en lung4 toate ace!te 0o ificari pot avea efecte ra0atice4 in lip!a unor 0a!uri luate la ti0p !i care !a vizeze inlaturarea cauzelor !i nu nu0ai efectele eteriorarii calitatii 0e iului. 2n caz contrar e!te po!i3il ca unele intre 0o ificari !a evina irever!i3ile. ?iecare intre a0enintarile e natura ecologica la a re!a 3una!tarii glo3ale e!te in!a caracterizata e un gra ri icat e incertitu ine. Acea!ta incertitu ine poate fi chiar co0parata cu aceea a!ociata unor a0enintari e natura 0ilitara. Planificarea actiunilor 0ilitare !e realizeaza4 e regula4 luan in con!i erare !ituatiile cele 0ai ificile in care ar putea fi pu!a organizatia 0ilitara !i !tructurile co0ponente ale ace!teia4 toc0ai pentru a a!igura !an!e 0ai 0ari e reu!ita contracararii incertitu inii. Apecific !ecuritatii 0e iului incon8urator e!te caracterul tran!frontalier al ace!teia. A0enintarile la a re!a 0e iului natural e viata !unt tot atat e i0portante pentru viitorul o0enirii ca !i a0enintarea reprezentata e po!i3ilitatea pro ucerii unei cata!trofe nucleare. Deoarece egra area 0e iului afecteaza 3una!tarea populatiei !i perfor0antele econo0iilor nationale cat !i a celei glo3ale4 guvernele iferitelor !tate evin preocupate e a0ploarea ace!tui feno0en. Fuvernele !i organizatiile interguverna0entale !i neguverna0entale evin in ce in ce 0ai i!pu!e la cooperare in ve erea ga!irii unor !olutii feza3ile !i accepta3ile4 lucru care cu cativa ani in ur0a nu !e inta0pla4 guvernele !i organizatiile internationale neguverna0entale ga!in u1!e4 e regula4 pe pozitii ia0etral opu!e in a3or area pro3le0aticii !ecuritatii 0e iului.

.*

Un eveni0ent 0a8or in a3or area pro3le0aticii !ecuritatii 0e iului il reprezinta Au00it1ul e la 5io e @aneiro in 1//#4 cuno!cut !u3 enu0irea e +onferinta O.'.U. a!upra Me iului !i Dezvoltarii 9U.'.+.E.D.< care a a unat i0preuna 0ai 0ult e 1.) e !tate4 1*)) e organizatii neguverna0entale !i aproape opt 0ii e ziari!ti. Progra0ul e actiune a!upra caruia !1a cazut e acor la 5io e @aneiro4 OProgra0ul #1T4 a con!i!tenta unor ecizii politice referitoare la !ecuritatea 0e iului !i la ezvoltarea econo0ica. 2nainte e acea!ta conferinta pro3le0atica 0e iului !i cea a ezvoltarii au fo!t a3or ate in 0o !eparat !i e 0ulte ori privite ca fiin in conflict una cu cealalta4 !u3 0otivatia ca ezvoltarea uce inevita3il la egra area 0e iului. Acu04 upa lan!area ter0enului e Ocapacitate e !u!tinereT o 0ultitu ine e pro3le0e referitoare la 0e iu !i ezvoltare !unt a3or ate in co0un. 5ecunoa!terea nece!itatii unei a3or ari glo3ale a pro3le0aticii 3una!tarii a fo!t 0arcata !i la +onferinta 2nternationala a!upra Populatiei !i Dezvoltarii ce a avut loc la +airo in 1//* un e pro3le0ele !pecifice e0ografiei intr1un conte7t care !a !u!tina ezvoltarea au fo!t a3or ate intr1 o per!pectiva glo3ala4 in intercon itionare cu intere!ele !pecifice fiecareia intre tarile participante. Preocuparea pentru ga!irea unor re0e ii glo3ale la pro3le0ele 0e iului a fo!t afir0ata !i la !u00it1ul O5io Plu! ?iveT4 o noua conferinta internationala e!fa!urata la 5io e @aneiro4 in 1//&. Ma8oritatea !peciali!tilor in pro3le0e e 0e iu apreciaza ca ur0atorii cincizeci e ani vor con!titui perioa a e ti0p in care !e va eci e cat e !anatoa!a va fi planeta noa!tra in !ecolele ce vor ur0a. E!te nece!ar ca in acea!ta perioa a !a fie ar0onizate 0o ul no!tru e viata cu tehnlogoiile e care i!pune0 !i cu intreaga populatie4 in intreaga !a iver!itate. /. Organizaii internaiona e negu.erna)enta e ! %e'iniie( "rin$i"ii %e $onstituire #i 'un$ionare Organizatiile internationale nongu.erna)enta e !au ONG !unt forme private de asociere4 capa3ile a avea un rol in relatiile internationale4 !i ai caror 0e03ri !e 3ucura e repturi in epen ente e vot4 in ca rul organizatiei.

..

O alta efinitie a ONG arata ca ace!tea sunt asociatii internationale create din initiativa privata sau mi4ta, grupand persoane fizice sau persoane 3uridice avand nationalitati diferite4 a!ociatii ce au "ersona itate ,uri%i$a in!cri!a in or%inea ,uri%i$a a unui stat !i care nu ur0are!te !copuri lucrative. De!i organizatiile nonguverna0entale sunt "ri.ite %in "ers"e$ti.a %re"tu ui intern4 ca !i0ple a!ociatii !upu!e legi!latiei !tatului in care ele !1au con!tituit4 e e "ot ,u$a uneori un ro i)"ortant "e " anu %re"tu ui internationa . +ele 0ai active organizatii in ace!t punct e ve ere !unt cele in %o)eniu %re"turi or o)u ui4 intre care a0inti0 = (. A0ne!tE 2nternational 9 Lon ra < > /. Anti1AlaverE 2nternational 9 Organizatia 2nternationala i0potriva Aclaviei4 cu !e iul la Lon ra < > 1). Arti$o u 11 9 organizatie e icata i0ertatii %e o"inie si e2"ri)are4 cu !e iul la Lon ra < > 11. A!ociatia pentru prevenirea torturii 9 cu !e iul la Feneva < > 1#. ?e eratia 2nternationala a Ligilor Drepturilor O0ului 9 cu !e iul la Pari! < > 1". 3u)an Rig4ts 5at$4 6 Ne7 8or9 : > 1*. +o0i!ia 2nternationala a ;uristi or 9 Feneva < > 1.. ?e eratia 2nternationala Lel!inCi pentru &re"turi e O)u ui 9 cu !e iul la <iena <. Ace!te organizatii !unt in ce in ce 0ai i0plicate in activitatea organizatiilor internationale intergu.erna)enta e4 privin protectia repturilor o0ului. 5eprezentanti ai ONG urilor participa la lucrarile ace!tor organizatii4 fiin i0plicati in "ro$esu %e e a0orare a unor nor)e a e %re"tu ui internationa a %re"turi or o)u ui prin inter0e iul promovarii de noi idei in domeniu4 !au al propunerilor de norme !au amendamente. De a!e0enea4 O'F1urile internationale "arti$i"a a a$ti.itatea institutii or s"e$ia izate in "rote$tia %re"turi or o)u ui(

.%

1. "rin 'urnizarea %e in'or)atii %in State e i)" i$ate4 *. "rin in'or)area si i)" i$area o"iniei "u0 i$e in $azuri e %e in$a $are gra.a a %re"turi or o)u ui( ". "rin "resiuni e e2er$itate asu"ra organizatii or internationa e4 pentru luarea unor 0a!uri tri0iterea e ra"ortori s"e$ia i4 organizarea %e gru"uri %e u$ru4 etc.. 2n plu!4 ONG1urile ela3oreaza e 0ulte ori ra"oarte "ara e e cu cele ale Atatelor4 in anu0ite "ro0 e)e "ri.in% res"e$tu %re"turi or o)u ui( "e $are e "rezinta institutii or internationa e. Prin Rezo utia 111= > +1 a optata la ata e #. iulie 1//%4 +on!iliul Econo0ic !i Aocial al O'U !1 a pronuntat pentru recunoa!terea unui statut $onsu tati. ONG1urilor4 in raport cu Organizatia 'atiunilor Unite. 5ezolutia !ta3ile!te = 1. o !erie e "rin$i"ii aplica3ile in relatia intre ONG1uri !i ONU4 #. 0o ul e !ta3ilire a re atii or %e ti" $onsu tati.4 ". participarea ONG?uri or a $on'erinte e internationa e ale ONU !i la proce!ul preparator al ace!tora4 *. !u!pen area !i retragerea !tatutului con!ultativ. O'F1urilor li !e recunoa!te a!tfel4 o anumita $a"a$itate %e %re"t internationa 4 in raport cu O'U. Ele nu au %o0an%it in!a un verita3il !tatut 8uri ic international in acea!ta privinta. O!, in fata 3urisdictiilor internationale din domeniul drepturilor omului * Un rol aparte il 8oaca organizatiile nonguverna0entale in fata 8uri! ictiilor internationale in o0eniul repturilor o0ului.

.&

A!tfel e e "ot 'i i)" i$ate in initierea unor itigii in 'ata a$estor instante 1 <

e!eori recla0antii

!unt incitati !au !fatuiti e O'F1uri pentru a intro uce o plangere privin incalcarea unui rept 9 NU

De a!e0enea4 ONG1urile pot e7ercita un %re"t %e a$tiune in calitate e re$ a)anti in fata unei ,uris%i$tii internationa e. Re"rezentanti ai ONG1urilor pot eveni re"rezentanti ai re$ a)anti or in%i.i%ua i4 in litigiile in fata ace!tor 8uri! ictii4 !au chiar amici curiae4 a ica i!i e2"ri)a o"inia a!upra unor "ro0 e)e gra.e %e interes genera 4 privin o anu0ita cauza4 !au prezinta un ra"ort a!upra unei a!e0enea pro3le0e( in 'ata instantei res"e$ti.e. Prin ace!t tip e activitati4 ONG1urile au in' uentat enor) )eto%e e %e u$ru4 !i chiar rationa)entu unor instante internationa e cu0 ar fi +urtea Europeana a Drepturilor O0ului contri3uin la %ez.o tarea a ceea ce !e nu0e!te %re"tu internationa $o)"arat a %re"turi or o)u ui. 2n plu!4 participarea O'F1urilor ca amici curiae a influentat stru$tura "ro$e%urii ace!tor instante4 con!oli an ega itatea ar)e or in favoarea re$ a)antu ui. De a!e0enea4 e!te e re0arcat i)" i$area ONG1urilor in re%a$tarea si a%o"tarea Statutu ui Curtii Pena e Internationa e( fapt ce a pro u! con!ecinte i0portante !i a!upra "arti$i"arii or %ire$te in "ro$e%uri e in fata ace!tei instante. A!tfel in te0eiul articolului 1. in Atatutul +urtii Penale 2nternationale4 Pro$uroru tre3uie !a analizeze infor0atiile pri0ite in parta O'F1urilor. Ace!t articol a pri0it e8a !i o aplicatie practica4 in una 'e0ruarie *@@+4 organizatia nonguverna0entala AI&3 Internationa Ae%eration o' 3u)an Rig4ts a a u! for0al4 "ri)u $az in 'ata instantei 0entionate. E!te vor3a e!pre !ituatia in 5epu3lica +entral1Africana4 un e organizatia 0entionata a !u!tinut ca au fo!t co0i!e e7ecutii4 violuri4 uci eri vizan populatia civila.

.(

Pute0 con!tata a!a ar4 ca ro u ONG1urilor pe plan international e!te in continua cre!tere4 unii octrinari nu0in ace!te organizatii chiar V loco0otive V in evolutia %re"tu ui internationa a %re"turi or o)u ui. 2n prezent4 unul in o0ie$ti.e e ONU in acea!ta privinta e!te $onso i%area !i "ro'esiona izarea 0i!carii ONG urilor4 precu0 !i %ez.o tarea $oo"erarii $onstru$ti.e $u autoritati e stata e. Principalele organizatii internationale UNO Unite 'ation! Organization ?on ata in anul 1/*. ,ari 0e03re = 1/1 e !tate Ae iul general = 'eK WorC ECOSOC Econo0ic an Aocial +ouncil ?on ata in anul 1/*. ,ari 0e03re = .* e !tate Ae iul general = 'eK WorC AAO ?oo an Agricultural Organization ?on ata in anul 1/*. ,ari 0e03re = 1(& e !tate Ae iul general = 5o0a IAEA 2nternational Ato0ic EnergE AgencE ?on ata in anul 1/.& ,ari 0e03re = 1"& !tate Ae iul general = Viena ICAO 2nternational +ivil Aviation Organization ?on ata in anul 1/*& ,ari 0e03re = 1(( e !tate Ae iul general = Montreal IAA& 2nternational ?oun for Agricultural Develop0ent ?on ata in anul 1/&& ,ari 0e03re = 1%" e !tate Ae iul general = 5o0a ./

ILO 2nternational La3our Organization ?on ata in anul 1/1/ !i in nou in 1/*% ,ari 0e03re = 1&& e !tate Ae iul general = Feneva I-O 2ntergoverna0ental Mariti0e Organization ?on ata in anul 1/*( ,ari 0e03re = 1%" e !tate Ae iul general = Lon ra INCB 2nternational 'arcotic! +ontrol Goar ?on ata in anul 1/%1 ,ari 0e03re = 1" e !tate Ae iul general = Viena 5ORL&BANC GROUP Ae iul general = ;a!hington Din ace!ta organizatie internationala fac parte= IBR& 2nternational GanC for 5econ!truction an Develop0ent ?on ata in anul 1/** ,ari 0e03re = 1(* e !tate I&A 2nternational Develop0ent A!!ociation ?on ata in anul 1/./ ,ari 0e03re = 1%" e !tate IAC 2nternational ?inance +orporation ?on ata in anul 1/.% ,ari 0e03re = 1&% e !tate -IGA Multilateral 2nve!t0ent Fuarantee AgencE ?on ata in anul 1/(. ,ari 0e03re = 1%" e !tate

%)

ICSI& 2nternational +enter for Aettele0ent of 2nve!t0ent Di!pute! ?on ata in anul 1/%% ,ari 0e03re = 1.* e !tate 5AP ;orl ?oo Progra00e ?on ata in anul 1/%1 Ae iul general = 5o0a 53O ;orl Lealth Organization ?on ata in anul 1/*( ,ari 0e03re = 1/# e !tate 5IPO ;orl 2ntellectual PropertE Organization ?on ata in anul 1/%& ,ari 0e03re = 1&/ e !tate Ae iul general = Feneva UNI&O Unite 'ation! 2n u!trial Develop0ent Organization ?on ata in anul 1/%% ,ari 0e03re = 1&1 e !tate Ae iul general = Viena AA&B>AS&B AfricanQA!ian Develop0ent GanC ?on ata intre anii 1/%"11/%% ,ari 0e03re = ." e !tate africane !i #" !tate in afara Africii 4 ** e !tate a!iatice!i 1& !tate in afara A!iei Ae ii generale = A3i8an !i Man aluEong +itE AI A0ne!tE 2nternational ?on ata in anul 1/%1 Me03rii = apro7. 1 0ilion e oa0eni in 1*) e tari Ae iul general = Lon ra AOSIS Alliance of A0all 2!lan ! ?on ata in anul 1//) ,ari 0e03re = "/ e in!ule !i !tate in!ulare Ae iul general = 'eK WorC

%1

APEC A!ia1Pacific Econo0ic +orporation ?on ata in anul 1/(/ ,ari 0e03re = #1 e !tate pe coa!ta Pacificului Ae iul general = Aingapore Liga Ara0a ?on ata in anul 1/*. ,ari 0e03re = ## e !tate ara3e in Africa !i A!ia Ae iul general = +airo ASEAN A!!ociation of Aouth Ea!t A!ian 'ation! ?on ata in anul 1/%& ,ari 0e03re = Grunei 4 2n onezia 4 Malae!ia 4 ?ilipine 4 +a03o gia 4 MEan0ar 4 Aingapore 4 ,hailan a 4 Vietna0 !i Lao! Ae iul general = @aCarta CEATA +entral European ?ree ,ra e A!!ociation ?on ata in anul 1//" ,ari 0e03re = Polonia 4 Alovacia 4 Alovenia 4 +ehia 4 Ungaria 4 Gulgaria !i 5o0ania 'u au un !e iu general CAA +o00unaute ?inanciere Africane ,ari 0e03re = 1" tari in ve!tul !i centrul Africii IC; 2nternational +ourt of @u!tice ?on ata in anul 1/*. Ae iul general = Den Laag I-A 2nternational MonetarE ?oun ?on ata in anul 1/** ,ari 0e03re = 1(* e !tate Ae iul general = ;a!hington UNCTA& Unite 'ation! +onference on ,ra e an Develop0ent ?on ata in anul 1/%* ,ari 0e03re = 1/# e !tate Ae iul general = Feneva

%#

UN&P Unite 'ation! Develop0ent Progra00e ?on ata in anul 1/%. Ae iul general = 'eK WorC UNEP Unite 'ation! Environ0ent Progra00e ?on ata in anul 1/&# Ae iul general = 'airo3i UNESCO Unite 'ation! E ucational 4 Acientific an +ultural Organization ?on ata in anul 1/*% ,ari 0e03re = 1/) e !tate Ae iul general = Pari! UNAPA Unite 'ation! ?oun for Population Activitie! ?on ata in anul 1/%& Ae iul general = 'eK WorC UN3CR Unite 'ation! Light +o00i!!ioner for 5efugee! ?on ata in anul 1/*/ Ae iul general = Feneva UNICEA Unite 'ation! 2nternational +hil renI! ?oun ?on ata in anul 1/*% Ae iul general = 'eK WorC Co))on7ea t4 o' Nations ?on ata in anul 1/"1 ,ari 0e03re = ." e !tate Ae iul general = Lon ra ECO Econo0ic +ooperation Organization ?on ata in anul 1/%) ,ari 0e03re = Afgani!tan 4 A!er 3ai 8an 4 2ran 4 :azah!tan 4 :irgi!tan 4 PaCi!tan 4 ,a !hiCi!tan 4,urC0eni!tan !i Uz3eCi!tan Ae iul general = ,eheran

%"

EATA European ?ree ,ra e A!!ociation ?on ata in anul 1/%) ,ari 0e03re = 2!lan a 4 Liechten!tein 4 'orvegia !i Elvetia Ae iul general = Feneva EP European Parla0ent ?on at in anul 1/.# ,ari 0e03re = &"# e eputati in toate !tatele +o0unitatii Europene Ae ii generale = AtraX3ourg 4 Lu7e03urg 4 GrB!!el ER +ouncil of Europe ?on at in anul 1/*/ ,ari 0e03re = *1 e !tate Ae iul general = AtraX3ourg EU European Union 9 +o0unitatea Euopeana < ?on ata in anul 1//" ,ari 0e03re = Fer0ania 4 ?ranta ... Ae ii generale = AtraX3ourg 4 Gru7elle! 4 Lu7e03urg Co)isia Euro"eana ?on ata in anul 1//" Me03rii = cate oi co0i!ari in Fer0ania 4 ?ranta 4 2talia !i Marea Gritanie !i cate un !ingur co0i!ar in celelalte !tate ale co0unitatii Ae iul general = GrB!!el EU Coun$i o' -inisters ?on at in anul 1//" Ae iul general = GrB!!el Euro"ean Court ?on ata in anul 1//" Ae iul general = Lu7e03urg ATAA ?ree tra e Area of A0erica! ,ari 0e03re = UAA 4 +ana a 4 toate !tatele continentului a0erican 'u are !e iu general

%*

CIS +o00onKealth of 2n epen ent Atate! ?on ata in anul 1//1 ,ari 0e03re = Ar0enia 4 Ucraina 4 Azer 3ai 8an 4 Feorgia 4 5u!ia 4:azah!tan 4 :irghi!tan 4 Mol ova 4 ,a 8iCi!tan 4 ,urC0eni!tan 4 Uz3eCi!tan 4 Gelaru! 'u are !e iu general ICRC 2nternational co0itee of 5e +ro!! ?on at in anul 1(%" ca T +o0itetul celor +inciT ,ari 0e03re = Ma7. #. elvetieni Ae iul general = Feneva Inter"o IOC 2nternational OlE0pic +o00ittee ?on at in anul 1(/* ,ari 0e03re = in #)1 e co0itete ale natiunilor care iau parte la 8ocurile oli0pice Ae iul general = Lau!anne NA- 'on1Aligne Mouve0ent ?on at in anul 1/%1 ,ari 0e03re = 11* !tate Ae iul general = !e !chi03a e la an la an NATO 'orth Atlantic ,reatE Organization ?on ata in anul 1/*/ ,ari 0e03re = 1/ !tate Ae iul general = GrB!!el OEC& Organization for Econo0ic +ooperation an Develop0ent ?on ata in anul 1/%1 ,ari 0e03re = ") e !tate Ae iul general = Pari!

%.

OPEC Organization of Petroleu0 E7porting +ountrie! ?on ata in anul 1/%) ,ari 0e03re = 11 !tate Ae iul general = Viena OSCE Organization for AecuritE an +ooperation in Europe ?on ata in anul 1/&. 9 :AHE < iar in 1//. 9 OAHE < ,ari 0e03re = .. e !tate Ae iul Feneral = Viena

%%

*. Po iti$a %e se$uritate a unei Dri

Politica e !ecuritate efinete4 -n fapt4 0o alit$ile e aplicare a principiilor octrinei e !ecuritate a!u0ate e o entitate !ocio1politic$. Acea!ta cuprin e an!a03lul e concepii4 principii i orient$ri octrinare a!u0ate4 pe fun a0entul c$rora !e !ta3ile!c4 -ntr1un anu0it conte7t geopolitic4 0o alit$ile e guvernare4 orient$rile i ireciile e aciune -n plan intern i internaional4 precu0 i utilizarea re!ur!elor pentru prote8area4 ap$rarea i pro0ovarea intere!elor e !ecuritate. Politica e !ecuritate e7pri0$4 pe fon 4 opiunile e !ecuritate ale a 0ini!traiei pu3lice. Acea!ta !e fun a0enteaz$4 e regul$4 prin ez3aterea pu3lic$ a unor che!tiuni e !ecuritate intern$ i internaional$4 cele 0ai cuno!cute fiin terori!0ul internaional4 ge!tionarea !ituaiilor conflictuale4 pro3le0atica e intere! privin zone i 0e ii e !ecuritate. Politica e !ecuritate a unei entit$i !ocio1politice e!te epen ent$ e i eologiile i octrinele pe !uportul c$rora !e con!truiete !i!te0ul i regi0ul politic. Practica e0on!treaz$ c$ la fiecare !chi03are e a 0ini!traie4 agen a pu3lic$ inclu e a0ple ez3ateri cu privire la opiunile e !ecuritate ale noii a 0ini!traii. 'oua a 0ini!traie e!te intere!at$ e alegerea opiunilor e !ecuritate4 precu0 i e o3inerea garaniilor e !ecuritate in partea organizaiilor internaionale e !ecuritate4 a alianelor politico10ilitare !au a a!ociaiilor e !tate !uverane in zona e intere! !trategic. Politica e !ecuritate !e i0ple0enteaz$ prin 0$!uri e or in iplo0atic4 econo0ic4 0ilitar4 8uri ic4 infor0aional4 tiinific4 cultural4 e0ografic4 !anitar4 ecologic etc.<. Ace!tea !unt iniiate i e!f$urate e c$tre puterile !tatale 1 legi!lativ$4 e7ecutiv$ i 8u ec$torea!c$ 1 atYt -n ti0p e pace4 cYt i -n ti0p e r$z3oi !au -n alte !ituaii eo!e3ite. Politica e !ecuritate e!te via3il$ ac$ -ncorporeaz$ cerinele politicilor in!tituionale4 pu3lice i !ociale. Zn orice 0e iu e !ecuritate4 !oluiile la pro3le0ele e intere! co0un !unt a3or ate4 e regul$4 -n ca ru naional i regional. Ace!ta i0pune !tatelor4 forelor politice4 organizaiilor guverna0entale4 non1guverna0entale !au civice4 con uc$torilor politici i reprezentanilor iferitelor 0ic$ri politice !$1i a!u0e r$!pun erea irect$ pentru !ecuritatea co0un$. Acea!ta face ca politic$ e !ecuritate !$ fie4 -n acelai ti0p4 in!tituional$4 pu3lic$ i !ocial$. Politicile in!tituionale4 !e aplic$ in!tituiilor politice4 a 0ini!trative i 8u ec$toreti i4 -n funcie e o3iectivul lor principal !e i!ting= politici con!titutive= care ur0$re!c crearea e in!tituii noi4 cu %&

co0petene 0ateriale -n o0eniul !ecurit$ii> politici refor0atoare= care au -n ve ere refor0e a 0ini!trative -n o0eniul !ecurit$ii> politici reglatoare= care !ta3ile!c reguli !au !tatute -n o0eniul !ecurit$ii.

1. &e'inirea "o iti$ii %e se$uritate naiona D Politica e !ecuritate naional$ e!te ca rul -n care e!te e!cri! 0o ul cu0 o ar$ a!igur$ !ecuritatea !tatului i a cet$enilor. Acea!ta !e ela3oreaz$ !u3 for0a unui !tructurat4 care poate fi nu0it plan4 !trategie4 concept !au octrin$. Politica e !ecuritate naional$ !e refer$ atYt la prezent cYt i la viitor4 pentru c$ efinete intere!ele vitale ale naiunii i !ta3ilete liniile e aciune pentru a face fa$ a0enin$rilor prezente i viitoare i a ge!tiona evoluiile favora3ile. Ea cuprin e o ga0$ larg$ e !u3iecte pe care le a3or eaz$4 -n -ncercarea e a efini atYt a0enin$rile interne cYt i e7terne. Zn ulti0$ in!tan$4 politica e !ecuritate naional$ caut$ !$ reunea!c$ i !$ coor oneze contri3uiile tuturor celor re!pon!a3ili -n 0aterie e !ecuritate naional$4 -n funcie e intere!ele i a0enin$rile con!i erate ca cele 0ai i0portante. E7i!t$ !ituaii -n care politica e !ecuritate naional$4 ca ocu0ent unic i !tructurat4 !e poate 3aza pe politicile e ap$rare !au carta al3$ care !e concentreaz$ oar pe ap$rarea naional$4 precu0 i !ituaii -n care ace!te ocu0ente nu !e au pu3licit$ii !au care nu !e ela3oreaz$. Definirea !ecurit$ii naionale a intrat -n preocup$rile factorilor ecizionali ai !tatelor in !paiul euroatlantic -n perioa a Or$z3oiului rece[. Prin noua a3or are4 !ecuritatea naional$ a evenit un concept 0enit !$ efinea!c$4 !$ apere i !$ pro0oveze valorile4 intere!ele i nece!it$ile e !ecuritate ale naiunilor4 co0unit$ilor !ociale4 !tatelor naionale i cet$enilor ace!tora. Zn ulti0ul eceniu4 atorit$ !chi03$rilor profun e pro u!e -n plan regional4 zonal i internaional i a actorilor care greveaz$ -n ace!te !paii4 0a8oritatea !tatelor naionale4 recon!i erat octrinele4 politicile4 !trategiile i legi!laiile -n 0ateria !ecurit$ii. Aecuritatea naional$ e!te un proce! !ocio1politic co0ple7 -ntreinut prin e0er!uri e natur$ politic$4 econo0ic$4 !ocial$4 infor0aional$4 8uri ic$4 ecologic$4 !ocial$4 0ilitar$4 care are e0ocratice i1au ocu0ent unic i

%(

rept finalitate !tarea e !ecuritate fun a0entat$ pe or inea e rept. Acea!ta efinete lip!a pri0e8 iilor pentru naiune4 co0unit$i !ociale4 !tatul naional i cet$enii ace!tuia4 fiin e7pri0at$ prin ur0$torii in icatori= ezvoltare econo0ic$ ura3il$ i pro!peritate pentru cet$eni> prevenirea i contracararea agre!iunilor !ocio1politice> e7ercitarea ne-ngr$ it$ a !tatului naional. Zn o0eniul politicii e !ecuritate e!te nece!ar$ e7plicarea unor !en!uri i !e0nificaii privin unii ter0eni uzitai -n o0eniu4 a!tfel= a< ecuritatea con!tituie o for0$ !pecial$ e politic$ !au4 altfel !pu!4 o !pecie a genului 0ai general al politicii. Politica e !ecuritate poate fi a !tatului naional4 a unei organizaii internaionale e !ecuritate4 aliane politico10ilitare !au a!ocieri e !tate e0ocratice i !uverane. 3< +undamentarea politicii de securitate a unui actor al 0e iului e !ecuritate i0pune4 ca pre0i!$4 inve!tigarea principalelor repere geopolitice i geo!trategice ale ace!tuia. Pe ace!t te0ei4 !unt analizate ri!curile i a0enin$rile la a re!a propriei !ecurit$ii4 0o alit$ile i po!i3ilit$ile e aciune pentru a!igurarea ace!teia i rolul organizaiilorQin!tituiilor eciziilor. c< &olitica de securitate constituie parte component8 a actului de guvernare a unei entit89i socio5politice (centre de putere, state5puteri, alian9e politico5militare, asocia9ii de state suverane5democratice, organiza9ii de securitate etc. <. Acea!ta are i0plicaii profun e a!upra organiz$rilor !ociale4 re!pectiv a naiunilor4 !copul !$u fiin i entificarea i orientarea c$ilor i 0i8loacelor e a!igurare a tre3uinelor vitale pentru e7i!ten$4 afir0are4 protecieQap$rare i repro ucere -n con iii e !ecuritate. Politica e !ecuritate efinete4 -n fapt4 0o alit$ile e aplicare a principiilor octrinei e !ecuritate a!u0ate e o entitate !ocio1politic$. Acea!ta cuprin e an!a03lul e concepii4 principii i orient$ri octrinare a!u0ate4 pe fun a0entul c$rora !e !ta3ile!c4 -ntr1un anu0it conte7t e guvernare4 orient$rile i ireciile e aciune -n plan intern i geopolitic4 0o alit$ile e !ecuritate. %/ e !ecuritate -n luarea repturilor i li3ert$ilor cet$eneti> legalitate4 echili3ru i !ta3ilitate !ocio1politic$> li3ertate e ecizie i e aciune a

internaional4 precu0 i utilizarea re!ur!elor pentru prote8area4 ap$rarea i pro0ovarea intere!elor

Politica e !ecuritate e7pri0$4 pe fon 4 opiunile e !ecuritate ale a 0ini!traiei pu3lice. Acea!ta !e fun a0enteaz$4 e regul$4 prin ez3aterea pu3lic$ a unor che!tiuni e !ecuritate intern$ i internaional$4 cele 0ai cuno!cute fiin terori!0ul internaional4 ge!tionarea !ituaiilor conflictuale4 pro3le0atica e intere! privin zone i 0e ii e !ecuritate. Politica e !ecuritate a unei entit$i !ocio1politice e!te epen ent$ e i eologiile i

octrinele pe !uportul c$rora !e con!truiete !i!te0ul i regi0ul politic. Practica e0on!treaz$ c$ la fiecare !chi03are opiunile e a 0ini!traie4 agen a pu3lic$ inclu e a0ple ez3ateri cu privire la e alegerea e !ecuritate ale noii a 0ini!traii. 'oua a 0ini!traie e!te intere!at$

opiunilor e !ecuritate4 precu0 i e o3inerea garaniilor e !ecuritate in partea organizaiilor internaionale e !ecuritate4 a alianelor politico10ilitare !au a a!ociaiilor e !tate !uverane in zona e intere! !trategic. Politica e !ecuritate !e i0ple0enteaz$ prin 0$!uri e or in iplo0atic4 econo0ic4 0ilitar4 8uri ic4 infor0aional4 tiinific4 cultural4 e0ografic4 !anitar4 ecologic etc.<. Ace!tea !unt iniiate i e!f$urate e c$tre puterile !tatale 1 legi!lativ$4 e7ecutiv$ i 8u ec$torea!c$ 1 atYt -n ti0p e pace4 cYt i -n ti0p e r$z3oi !au -n alte !ituaii eo!e3ite. Politica a3or ate4 e !ecuritate e!te via3il$ ac$ -ncorporeaz$ cerinele politicilor in!tituionale4

pu3lice i !ociale. Zn orice 0e iu e !ecuritate4 !oluiile la pro3le0ele e intere! co0un !unt e regul$4 -n ca ru naional i regional. Ace!ta i0pune !tatelor4 forelor politice4 iferitelor 0ic$ri politice !$1i a!u0e r$!pun erea irect$ pentru !ecuritatea organizaiilor guverna0entale4 non1guverna0entale !au civice4 con uc$torilor politici i reprezentanilor social8. &oliticile institu9ionale4 !e aplic$ in!tituiilor politice4 a 0ini!trative i 8u ec$toreti i4 -n funcie e o3iectivul lor principal !e i!ting= politici constitutive= care ur0$re!c crearea e in!tituii noi4 cu co0petene 0ateriale -n o0eniul !ecurit$ii> politici reformatoare= care au -n ve ere refor0e a 0ini!trative -n o0eniul !ecurit$ii> politici reglatoare= care !ta3ile!c reguli !au !tatute -n o0eniul !ecurit$ii. co0un$. Acea!ta face ca politic$ e !ecuritate !$ fie4 -n acelai ti0p4 institu9ional84 public8 i

&)

&oliticile publice ofer$ an!a03lul e 0$!uri 0aterializate !u3 for0a unui progra0 e aciune guverna0ental$. Ace!tea ur0$re!c !$ pro uc$ !chi03$ri favora3ile pentru -ntreaga !ocietate !au pentru o anu0it$ parte a populaiei -n anu0ite conte7te e !ecuritate. Ele genereaz$ ca rul general e aciune4 cu reguli orientative pentru o0eniul !ecurit$ii4 cu prec$ ere !u3 for0a politicii e7terne4 politicii econo0ice4 politicii forei e 0unc$4 politicii proteciei 0e iului etc. &oliticile sociale !e e7pri0$ printr1un an!a03lu e 0i8loace -ntre3uinate e !tat i e co0unit$ile organice i !pirituale pentru cori8area inegalit$ilor !ociale4 con!i erate ca inaccepta3ile in punct e ve ere al 8u!tiiei !ociale. *. Ne$esitatea e a0orDrii "o iti$ii %e se$uritate naiona D 'ece!itatea ca un !tat !$1i ela3oreze o politic$ e !ecuritate naional$ coerent$ i etaliat$ rezult$4 -n principal4 in ur0$toarele 0otive= 1 !$ ea guvernului !tatului re!pectiv po!i3ilitatea e a a3or a toate a0enin$rile -ntr1o 0anier$ coerent$> 1 !$ crea!c$ eficiena !ectorului !tructurilor re!pon!a3ile in ace!t o0eniu> 1 !$ vegheze la aplicarea politicii> 1 !$ con!truia!c$ con!en!ul pe plan intern> 1 !$ -nt$rea!c$ -ncre erea i cooperarea la nivel regional i internaional. Zn pri0ul rYn 4 pentru a con!titui un ca ru cuprinz$tor4 politica e !ecuritate naional$ nece!it$ o analiz$ aprofun at$ a tuturor a0enin$rilor la a re!a !ecurit$ii naionale. A0enin$rile interne i e7terne au fo!t vre0e -n elungat$ tratate !eparat4 ar actual0ente politica e !ecuritate tin e in ce -n ce 0ai 0ult !pre o evaluare co0ple7$ a con iiilor interne i internaionale4 -n egal$ 0$!ur$. Ace!te politici ar tre3ui ela3orate cu participarea tuturor !tructurilor guverna0entale cu r$!pun eri -n o0eniul !ecurit$ii> e!te e orit ca !tructurile internaionale i neguverna0entale relevante !$ fie e a!e0enea i0plicate. e !ecuritate prin opti0izarea contri3uiilor tuturor

&1

Zn al oilea rYn 4 politica e !ecuritate naional$ poate 8uca un rol pozitiv -n ar0onizarea contri3uiilor a u!e e nu0$rul cre!cYn e actori in o0eniul !ecurit$ii4 printre care cei e nivel naional4 autorit$ile locale4 co0unitatea e afaceri 9 e e7e0plu4 pentru prote8area infra!tructurii vitale<4 iver!e organizaii ale !ociet$ii civile4 precu0 i in!tituiile regionale i internaionale. +entralizarea proce!ului e ela3orare a politicii4 a!tfel -ncYt acea!ta !$ inclu $ contri3uii venite in !ur!e iferite4 poate uce la o -nelegere co0un$ a conceptului e !ecuritate. Zn al treilea rYn 4 politica e !ecuritate naional$ $ o orientare politic$ iverilor actori i0plicai -n !ecuritatea naional$. Politica e !ecuritate naional$ ofer$ repere pentru alinierea eciziilor operaionale la o3iectivele pe ter0en lung i !curt ale politicii naionale. +entralizarea per0ite folo!irea opti0$ a re!ur!elor i evitarea i!crepanelor4 re un anelor i eficienelor -n proce!ul e ela3orare i punere -n practic$. Zn al patrulea rYn 4 politica e !ecuritate naional$ a!igur$ o larg$ participare la ela3orarea politicii e !ecuritate eoarece e7tin e ialogul i cooperarea incolo e li0it$rile profe!ionale4 in!tituionale !au partinice. Zn ace!t fel4 ialogul poate uce la un con!en! cu privire la valorile i intere!ele naionale fun a0entale i la ga0a e a0enin$ri la a re!a ace!tor valori i intere!e. Zn al cincilea rYn 4 politica e !ecuritate naional$ e!te un in!tru0ent e -nt$rire a -ncre erii la nivel regional i internaional. Printr1o politic$ coerent$ i tran!parent$4 !tatul -0p$rt$ete preocup$rile !ale legate e !ecuritate co0unit$ii internaionale4 facilitYn a!tfel -nelegerea i cooperarea internaional$. Proce!ul e ela3orare a politicii e !ecuritate naional$ tre3uie !$ ai3$ rept pre0i!e

pri0atul valorilor4 intere!elor i nece!it$ilor !ociale fa$ e cele e grup !ocio1politic. Acea!ta o3lig$ puterea politic$= a< !$ fun a0enteze i !$ realizeze ca rul legi!lativ i in!tituional ezira3il ap$r$rii4

prote8$rii i pro0ov$rii valorilor4 intere!elor i nece!it$ilor e !ecuritate> 3< !$ con!truia!c$ i !$ -ntrein$ 0e iul !ocio1politic nece!ar funcion$rii e0ocraiei i a!igur$rii pro!perit$ii generale4 co0unitare i in ivi uale>

&#

c< !$ a!igure integrarea !tatului naional -n !tructuri e !ecuritate via3ile i !$ pro0oveze o politic$ e 3un$1vecin$tate i e relaii echita3ile cu toate !tatele lu0ii> < !$ i0en!ioneze co0ponenta 0ilitar$ a !ecurit$ii -n concor an$ cu valorile4

intere!ele i nece!it$ile e !ecuritate4 cu ri!curile i a0enin$rile prognoza3ile4 precu0 i cu re!ur!ele i!poni3ile. Politica e !ecuritate naional$ tre3uie efinit$ i -ntreinut$ in per!pectiva nece!it$ilor !ociale. Acea!ta rezi $ ur0$toarele ezi erate= a< !tarea e fapt a organiz$rii !ociale 9naiunii< e7pri0at$ prin capacitatea e a fi la a $po!t e orice pericol e7tern i intern4 e a !e prote8a i ap$ra -0potriva ri!curilor4 a0enin$rilor pericolelor i agre!iunilor e orice natur$> 3< !tarea e fapt a in!tituiilor cu funcii ge!tionare e7pri0at$ prin in epen ena4 in faptul c$ proce!ul e con!truire a !ecurit$ii are rept finalitate

integritatea teritorial$ i !uveranitatea !tatului naional> c< !tarea !i!te0ului !ocio1politic con!truit e organizarea !ocial$ e7pri0at$ prin

0o alit$i a ecvate e a 0ini!trare a tre3urilor pu3lice i prin 0$!uri !ocio1politice confor0e cu valorile4 intere!ele i nece!it$ile e !ecuritate. Politica e !ecuritate naional$ are caracter naional nu0ai -n con iiile -n care puterea politic$ ce a 0ini!treaz$ naiunea -i 0enine caracterul naional. Zn con!truirea i 0eninerea ace!teia !unt a3ilitate nu0ai organizaiileQ!tructurile e !ecuritate care efine!c !tatul naional4 -ntrucYt nu0ai ace!tea i!pun e capacitatea e ge!tionare pu3lic$ pe fun a0entul nece!it$ilor !ociale i !unt !pri8inite e popor pentru a funciona ca autorit$i legiti0e. Zntre politic$ i !ecuritate e7i!t$ o relaie4 a c$rei -nelegere i0pune i entificarea for0elor e 0anife!tare a ace!teia -n iferite conte7te geopolitice4 precu0 i analiza proce!ual1organic$ a nivelului general e ezvoltare a co0unit$ilor !ociale4 regi0ului politic4 feno0enologiei politico1 0ilitare i !ituaiei geopolitice i geo!trategice intr1un !paiu e !ecuritate efinit.

&"

Politica !e0nific$ arta puterii politice e a con uce i guverna afacerile pu3lice prin for0e i 0o alit$i care a!igur$ 0eninerea i ap$rarea or inii interne in!tituite i !ecuritatea co0unit$ilor !ociale a 0ini!trate. Zn orice !ocietate4 factorul politic4 care con!tituie i puterea -n !tat4 are un rol eter0inant -n con ucerea vieii !ociale. Ace!ta con!tituie in!tru0entul 0enit !$ ar0onizeze pro3le0ele !pecifice o0eniilor fun a0entale ale vieii !ociale4 !$ 0enin$ echili3rul4 !ta3ilitatea i funcionalitatea ace!teia4 !$ creeze ca rul favora3il garant$rii !ecurit$ii ei. Efectele gYn irii i aciunii cla!ei politice !e r$!frYng a!upra -ntregii viei !ociale4 eoarece nici un o0eniu al ace!teia i4 cu atYt 0ai 0ult4 acela vital4 al !ecurit$ii4 nu poate r$0Yne -n afara influenei !ale. Puterea unui !tat !e 3azeaz$ pe organizaiile con!truite i -ntreinute e naiune -n !copul ge!tion$rii nece!it$ilor e !ecuritate. Ace!tea au capacitatea e a interpreta corect 0enirea lor !ocial$ i e a -ntreine intere!ul cet$enilor pentru participarea lor la ela3orarea eciziilor -n 0aterie e !ecuritate. Un rol eo!e3it -n funcionarea ace!tora revine e ucaiei i culturii e !ecuritate4 ca !uport al 3unei !ocializ$ri cet$eneti. 'evoile e ap$rare -0potriva agre!iunilor Ocentrelor e putere[ !unt e7pri0ate e c$tre un !tat prin politica ap$r$rii naionale. Acea!ta vizeaz$ an!a03lul aciunilor4 c$ilor i 0i8loacelor i 0eto elor folo!ite -n !copul ap$r$rii naiunii4 co0unit$ilor !ociale i cet$enilor4 inYn !ea0a e ten inele ce !e 0anife!t$ -n evoluia !ituaiei internaionale. Politica ap$r$rii naionale iri8eaz$ i coor oneaz$ forele i 0i8loacele e care epin e ap$rarea $rii= econo0ice4 politice4 iplo0atice4 0ilitare cercet$rii tiinifice i tehnologice4 p!ihologice4 8uri ice4 culturale4 e ucaionale. +. Aun%a)ente e "o iti$ii %e se$uritate naiona D Zn 3un$ 0$!ur$ in cauza lu0ii -n care tr$i0 i !oluiilor proiectate pentru pro3le0ele !ale4 !ecuritatea naional$ continu$ !$1i e0on!treze co0ple7itatea. Me iul e !ecuritate !e afl$ -ntr1o continu$ re0o elare i !chi03are. Pentru provoc$ri noi4 !e cer !oluii noi4 care !$ r$!pun $ realit$ilor. De aceea a!igurarea !ecurit$ii naionale reprezint$ un proce! continuu i co0ple74

&*

e7tin! a!upra unui !pectru larg

o0enii4 relaii i inter epen ene4

e!tinat pro0ov$rii

intere!elor i o3iectivelor e !ecuritate ale !tatului4 !ociet$ii i cet$eanului. Zn accepia general$4 0e iul e !ecuritate e!te efinit ca un sistem. Orice sistem de securitate are nevoie e echili3ru funcional i integrativ4 r$!punzYn ace!tui po!tulat prin !u3!i!te0ele pe care le -ntreine= econo0ic4 politic4 8uri ic1nor0ativ i cultural. +onceptul securitate na9ional8 e!te grevat e i0plicarea i eologiilor pe care e!te

fun a0entat$ puterea politic$ ce a 0ini!treaz$ o naiune. Zn fun a0entarea ace!tuia !e i0plic$ in ivizi i grupurile !ocio1politice 9parti ele politice< care i0pun puterea politic$. Pentru fun a0entarea politicii e !ecuritate4 relevante !unt spa9iul politic, ideologia puterii politice, valorile politice asumate, cultura politic $, decizia politic$ i ac9iunea politic$. Zn funcie e ace!tea !e !ta3ile!c o3iectivele4 !e efine!c ireciile e aciune4 !e aloc$ re!ur!ele i !e !ta3ile!c co0petenele i r$!pun erile organizaiilor i4 0ai ale! in!tituiilor cu funcii -n 0ateria !ecurit$ii. pa9iul politic e!te con!tituit in zonele e 0anife!tare i proliferare a politicii -n !paiu. A3or area in acea!t$ per!pectiv$ !e nu0ete geopolitic$. Ace!ta are ou$ !en!uri= un sens restr:ns 1 tiina care !tu iaz$ i0pactul factorilor !paiali e e!en$ natural1geografic$ i !ocio1 geografic$ 9geografia econo0ic$4 cea 0ilitar$4 politic$4 lingvi!tic$ etc.< a!upra politicii interne i e7terne a !tatelor i a politicii internaionale4 -n general<> un sens larg 1 orice aciune e politic$ intern$4 e7tern$ !au internaional$ -n caz c$ i0plic$ pro3le0a teritorial$. 2deologia puterii politice con!tituie liantul orient$rii co0porta0entului cet$enilor -n o0eniul ela3or$rii i a!igur$rii !ecurit$ii. 2 eologia efinete4 pe fon 4 0o ul e guvernare4 natura !i!te0ului econo0ic4 o3iectivele ezvolt$rii !ociale4 !ervin ela3orarea progra0elor e aciune ale parti elor. 2 eologia puterii politice con!tituie liantul co0unicaional eclarativ4 !unt 3eneficiarii 0$!urilor i aciunilor politice -ntreprin!e. intre aa1nu0ita Ocla!$ rept punct e plecare pentru

politic$[ aflat$ la putere4 organizaiile neguverna0entale4 !ocietatea civil$ i cet$eni4 care4

&.

;alorile politice asumate e puterea politic$ !unt create i realizate -n practica politic$ -n funcie e 0o alit$ile -n care ace!tea r$!pun a!piraiei e organizare 0ai 3un$ a relaiilor intre 0e03rii co0unit$ii guvernate. Orice putere politic$ e0ocratic$ accept$ i procla0$ ca valori politice generale li3ertatea4 egalitatea4 !uveranitatea4 in epen ena4 patrioti!0ul etc. Valorile pro0ovate e puterea politic$ con!tituie criterii e fun a0entare a opiunii politice -n o0eniul a!igur$rii !ecurit$ii. Ace!tea= efine!c atYt valori10i8loc4 cYt i valori1!cop pentru eciziile politice -n 0aterie e !ecuritate> -n epline!c rolul unor 8aloane -n viaa politic$4 orientYn aciunile politice -n ve erea 0o3iliz$rii 0a!elor -n 8urul o3iectivelor politicii e !ecuritate> !erve!c pentru a legiti0a aciunile pentru 0eninerea puterii politice. Opiunile in !fera valorilor politice !unt eci!ive pentru organizarea i funcionarea reptatea !ocial$4 or inea4 e0ocraia4

oric$rui !i!te0 e !ecuritate. Valorile politice inco0pati3ile !unt4 e regul$4 o !ur!$ e ten!iuni i conflicte -ntre puterea politic$ i !ocietatea a 0ini!trat$. Din ace!tea !e na!c regi0urile e0ocratice !au regi0urile autoritare4 ictatoriale. Cultura politic8 con!tituie un proce! co0ple74 rezultat al unui !i!te0 e atitu ini i un !i!te0 e con uite ale actorilor puterii politice -n raport cu viaa politic$. Ace!tea -ncorporeaz$ atYt reprezent$rile4 valorile4 cre inele i convingerile -0p$rt$ite4 cYt i opiniile i co0porta0entele oa0enilor4 in!tituiilor i organizaiilor. 'ecizia politic$ e!te actul e opiune i e voin$ politic$ pentru un anu0it 0o e aciune4

in 0ai 0ulte alternative i!poni3ile4 -n a3or area !ecurit$ii4 ca pro3le0$ e intere! pu3lic. Zn acea!t$ categorie !e -n!criu regulile con!tituionale4 legile ela3orate -n parla0ent4 politicile pu3lice4 eciziile privin 0$!urile e a!igurare a !ecurit$ii4 !trategiile ela3orate e grupurile care ein puterea politic$. Decizia politic$ reflect$4 -n ulti0$ in!tan$4 raporturile e putere i rezultatul conflictelor i negocierilor !ecurit$ii naionale. Decizia pentru fun a0entarea i ela3orarea politicii e !ecuritate e!te e7pre!ia gYn irii e7pri0ate -n !paiul politic e c$tre puterea politic$4 pe fun a0entul i eologiei la care !e raporteaz$4 a valorilor politice a!u0ate i a culturi politice e care i!pune. &% intre forele !ociale pentru con!truirea i -ntreinerea !i!te0ului

Acea!ta tre3uie !$ ai3$ rept pre0i!e reperele i nor0ele care confer$ politicii e !ecuritate valoare !ocial$. Zn ace!t conte7t4 valoarea eci entului e!te epen ent$ e capacitatea e a !e a apta la tran!for0$rile in 0e iul e !ecuritate4 cunotinele i e7periena acu0ulat$4 factorii interni i e7terni care influeneaz$Qcon iioneaz$ con!ecinele ace!teia. Decizia e fun a0entare i ela3orare a politicii e !ecuritate i0plic$ o re!pon!a3ilitate eo!e3it$ in partea puterii politice. Ace!ta pre!upune eli0inarea a3or $rilor octrinare4 cantonarea -n anu0ite !cenarii i !olicit$ analize e grup i prelucrarea continu$ i !i!te0atic$ a infor0aiilor referitoare la 0e iul e !ecuritate. Pentru a putea aciona potrivit intere!elor e !ecuritate4 puterea politic$ tre3uie !$ eci $ -n cunotin$ e cauz$ a!upra 0o alit$ilor e utilizare a re!ur!elor care a!igur$ via3ilitatea politicii e !ecuritate. Decizia e!te4 -n e!en$4 un proce! raional e alegere4 intr1un nu0$r oarecare e po!i3ilit$i4 pe 3aza infor0aiilor einute4 a unei linii e aciune4 -n !copul atingerii o3iectivelor !ta3ilite. Zn acelai ti0p4 reprezint$ 0aterializarea cunoaterii oportunit$ilor i po!i3ilit$ilor e aciune. "c9iunea politic$ i0pune 0o alit$i e realizare a o3iectivelor politicii e !ecuritate -n funcie e gra ul e politizare a !ociet$ii4 a ic$ -n funcie e !e0nificaia politic$ a 0$!urilor -ntreprin!e. Aciunea politic$ !e tran!for0$ -ntr1o for$ 0enit$ !$ ge!tioneze evoluia proce!elor !ocio1politice generatoare e !ta3ilitate4 !$ previn$ i!funcionalit$ile i4 -n ,,situa9ii5limit$<4 !$ a 0ini!treze !t$rile conflictuale -n folo! propriu. Practica politico1!tatal$ confir0$ c$ =politicile de securitate<4 chiar ac$ !e auto1 efine!c =na9ionale<4 nu !ea0$n$ -ntre ele atorit$ 0o alit$ilor neechivalente e proce!are a infor0aiilor. Aciunea politic$4 e7pri0at$ prin 0o alit$i concrete te0porizeaz$4 -n anu0ite conte7te4 e0er!urile vizYn e aplicare a eciziei e ecizia4 precu0 re!pon!a3ilitatea fa$ e

operaionalizare a politicii e !ecuritate4 e!te epen ent$ e agen a politic$. Acea!ta !u!ine !au utilizarea progra0at$ a re!ur!elor econo0ice4 energetice4 0ilitare4 !ociale4 nece!are atingerii o3iectivelor propu!e4 c$rora oa0enii politici4 -n !pecial politicienii4 le acor $ atenie eo!e3it$. Aciunea politic$ e!te via3il$ ac$ nu e!te l$!at$ e7clu!iv la 0Yna politicienilor. &&

Practica politico1!tatal$ confir0$ c$4 -n anu0ite con8uncturi4 pentru realizarea propriilor intere!e e !ecuritate4 unii oa0eni politici !e autoprocla0$ =patrio9i<, fac in politic$ o !pecul$4 un 0i8loc e trai4 i reue!c4 -n unele !ituaii4 !$ tran!for0e in!tituiile i !erviciile pu3lice4 in 0i8loace pentru realizarea 3inelui pu3lic4 -n 0i8loace pentru realizarea intere!elor per!onale. O con iie fun a0ental$ a via3ilit$ii aciunii politice e!te 0eninerea !tructurilor 0ilitare -n ca rul legal pentru care au fo!t generate i -0pie icarea tran!for0$rii ace!tora -n in!tituie a !tatului i eologic. Pentru ela3orarea unei politici e !ecuritate !unt relevante= situa9ia geopolitic$ a zonei e intere! 9/arta geopolitic8<> sistemul politic> dreptul interna9ional. itua9ia geopolitic8 a zonei de interes 9/arta geopolitic8< evi eniaz$ rolul fiec$rui Oactor[ al 0e iului e !ecuritate4 precu0 i noile !paii geografice4 purt$toare e ten!iuni latente !au e!chi!e. De aceea4 !e acor $ i0portan$ acelor zone -n care !ecuritatea e!te o !ur!$ e !ta3ilitate4 cYt i acelor zone -n care pericolele4 ri!curile i a0enin$rile la a re!a !ecurit$ii r$0Yn prezente.

&(

*. Organizaia Naiuni or Unite

1. Istori$ Organizaia Naiuni or Unite 6organizaie "o iti$D uni.ersa D: este $ea )ai i)"ortantD organizaie internaiona D %in u)e. ?on at$ -n 11E/4 up$ Al Doilea 5$z3oi Mon ial4 are 11+ e !tate 0e03re. ONU are 0i!iunea e a asigura "a$ea )on%ia D( res"e$tarea %re"turi or o)u ui( $oo"erarea internaiona D #i res"e$tarea %re"tu ui internaiona . Ae iul central al organizaiei e!te !ituat -n 'eK WorC. +el e1al Doilea 5$z3oi Mon ial nu a avut ca rezultat un tratat e pace general4 cauza a fo!t nivelul !c$zut e !oli aritate -ntre aliai. +arta O'U a fo!t un !u3!titut al unui tratat general e pace. O3iectivul 0eninerea p$cii i a !ecurit$ii internaionale. Zn afara !copului fun a0ental4 e a in!titui un nou !i!te0 e !ecuritate colectiv$4 +arta O'U 0enioneaz$ -n prea03ulul !$u trei finalit$i = re!pectul repturilor funa a0entale ale per!oanei u0ane4 re!pectul reptului internaional i al rept$ii e pro0ovare a progre!ului !ocial general -ntr1un cli0at e li3ertate. Societatea Naiunilor, precursoarea ONU Scurt istoric i descriere 2 eea con!tituirii unei organizaii internaionale4 care !$ faciliteze cola3orarea intre !tate -n !copul 0eninerii p$cii4 poate fi i entificat$ -n !eria e conferine iplo0atice internaionale4 inute -n ulti0a parte a !ecolului 6261lea i pri0a parte a !ecolului 66. 20pul!ul pentru crearea unei organizaii cu vocaie univer!al$ a fo!t at -n!$ e orina !tatelor e a coopera pentru a preveni repetarea pri0ului r$z3oi 0on ial. Zn 1/1. ia fiin$ -n AUA4 la Phila elphia4 Liga pentru i0punerea p$cii4 organizaie privat$ ale c$rei principale i ei4 acceptate e pree intele ;oo roK ;il!on4 !e reg$!e!c -n ve!titele !ale F1E "un$teG4 privin organizarea p$cii la !fYritul r$z3oiului. La o !$pt$0Yn$ up$ e!chi erea +onferinei e pace e la Pari! 91( ianuarie 1/1/<4 !1a con!tituit o co0i!ie4 a c$rei con ucere a revenit pree intelui AUA4 ;. ;il!on4 cu !arcina ela3or$rii actului con!tituiv al Ligii4 ca parte integrant$ a ,ratatului e pace. Proiectul final al ace!tui ocu0ent4 enu0it Pa$tu So$ietDii Naiuni or4 a fo!t apro3at -n unani0itate i a intrat -n vigoare la 1@ ianuarie 11*@.

&/

+ele 0ai i0portante eluri ale So$ietDii Naiuni or !unt legate e pro0ovarea p$cii i prevenirea r$z3oiului. E7pre!ia FNaiuni e UniteG aparine pree intelui Atatelor Unite ale A0ericii4 ?ranClin D. 5oo!evelt4 i a fo!t folo!it$ pentru pri0a at$ -n F&e$ araia Naiuni or UniteG in ianuarie 1/*#4 prin care reprezentanii a #% e naiuni anga8au guvernele lor !$ continue lupta -0potriva Puterilor A7ei. 2 eea cre$rii Organizaiei Naiuni or Unite e!te lan!at$ e 0initrii e e7terne ai AUA 9Cor%e 3u <4 U5AA 9<. -. -o oto.< i Marii Gritanii 9Ant4onH E%en< i a03a!a orului +hinei -n Uniunea Aovietic$ 9Aao Ping?S4eung<. +onferina e la Aan ?ranci!co4 a c$rei enu0ire oficial$ a fo!t FCon'erina Naiuni or Unite "ri.in% Organizaia Internaiona DG4 i1a -nceput lucr$rile la #. aprilie 1/*.4 cu participarea reprezentanilor a .) e !tate. Lucr$rile +onferinei4 care au urat ou$ luni4 au fo!t con!acrate ela3or$rii Cartei ONU. Zn ter0eni generali4 Organizaia Naiuni or Unite poate fi efinit$ ca o organizaie cu vocaie univer!al$4 atYt -n ceea ce privete entit$ile !ale !tate !uverane cYt i o0eniile -n care !e i0plic$4 !copul !$u principal fiin 0eninerea p$cii i !ecurit$ii internaionale. ONU nu e!te o organizaie !upranaional$4 nu are co0petenele unui guvern 0on ial4 ci reprezint$ o organizaie e !tate !uverane4 funcionYn ca Oun centru -n care !$ !e ar0onizeze eforturile naiunilor prin atingerea unor !copuri i o3iective co0une[ . *. S$o"u si sar$ini e ONU Acopurile pentru care a fo!t creat$ Organizaia Naiuni or Unite i pentru realizarea c$rora acioneaz$ !tatele 0e03re i organizaia ca atare !unt -n!cri!e -n pri0ul articol al +artei. Pri0ul i cel 0ai i0portant intre ace!tea e!te )eninerea "D$ii #i se$uritDii internaiona e. Aliniatul -ntYi al aceluiai articol in ic$ i c$ile utiliz$rii ace!tui o3iectiv= a.< prin 0$!uri colective pentru prevenirea i -nl$turarea a0enin$rilor -0potriva p$cii i prin repri0area actelor e agre!iune !au a altor -nc$lc$ri ale p$cii> 3.< prin aplanarea i !oluionarea iferen elor !au a !ituaiilor cu caracter internaional care pot uce la o -nc$lcare a p$cii4 prin 0i8loace panice i -n confor0itate cu principiile 8u!tiiei i reptului internaional. Zn al oilea rYn 4 up$ 0eninerea p$cii i !ecurit$ii internaionale4 Carta !u3liniaz$4 ca !cop al Organizaiei4 realizarea cooper$rii internaionale -n o0eniul econo0ic i !ocial. Pentru atingerea ace!tui o3iectiv4 ca i -n cazul 0eninerii p$cii i !ecurit$ii glo3ale4 +arta conine ()

preve eri preci!e privin atri3uiile organelor !au organizaiilor in !i!te0ul !$u4 -n !arcina c$rora ca e realizarea ace!tui o3iectiv. Un al treilea o3iectiv al ONU4 con!fiinit -n articolul 1 al +artei4 e!te realizarea cooper$rii internaionale pentru pro0ovarea i -ncura8area re!pect$rii repturilor o0ului i li3ert$ilor fun a0entale pentru toi4 f$r$ eo!e3ire e ra!$4 !e74 li03$ !au religie. Potrivit +artei4 principalele re!pon!a3ilit$i pentru pro0ovarea repturilor o0ului !unt -ncre inate A%unDrii Genera e i Consi iu ui E$ono)i$ #i So$ia . Un alt o3iectiv al ONU con!t$ -n ezvoltarea e relaii prieteneti -ntre naiuni. +arta !ta3ilete un !et e principii -n 3aza c$rora vor aciona4 pentru -nf$ptuirea !copurilor con!acrate4 atYt Organizaia4 cYt i !tatele 0e03re. eclaratia Uni!ersala a repturilor Omului &e$ araia Uni.ersa D a &re"turi or O)u ui4 procla0at$ i a optat$ e A%unarea Genera D a O.N.U.4 la 1@ %e$e)0rie 11EI4 e!te pri0ul ocu0ent cu vocaie univer!al$ -n ace!t o0eniu i !ta3ilete o concepie unitar$ a co0unit$ii internaionale e!pre repturile i li3ert$ile o0ului4 e!chizYn calea !pre un !i!te0 e protecie internaional$ a repturilor o0ului. Dup$ 1/*(4 A%unarea Genera D a O.N.U. a a optat -n ace!t o0eniu pe!te %) e convenii i eclaraii prin care !1a avut -n ve ere i in!tituirea unor 0ecani!0e !pecifice e protecie a ace!tor repturi. Dup$ cu0 enun$ pri0a propoziie a &e$ araiei Uni.ersa e a &re"turi or O)u ui4 re!pectarea repturilor o0ului i a e0nit$ii u0ane reprezint$ Ofun a0entul li3ert$ii4 8u!tiiei i p$cii -n lu0e[ i a fo!t procla0at$ ca un Oi eal co0un !pre care tre3uie !$ tin $ toate popoarele i naiunile[ -n ceea ce privete re!pectul fa$ e repturile o0ului. Ea face referire la nu0eroa!e repturi 1 civile4 politice4 eco0o0ice4 culturale i !ociale la care oa0enii e pretutin eni !unt -n rept$ii. +. A%unarea Genera D a Naiuni or Unite Carta Naiuni or Unite in ic$ ur0$toarele a!e organe principale ale ONU= A%unarea Genera D4 Consi iu %e Se$uritate4 Consi iu E$ono)i$ #i So$ia 4 Consi iu %e Tute D4 Curtea Internaiona D %e ;ustiie i Se$retariatu Genera . +ele a!e organe enu0erate4 ei calificate toate ca principale4 !e afl$ totui4 in punct e ve ere al in epen enei i puterii pe care o e7ercit$4 -n !ituaii iferite. (1

A%unarea Genera D4 -n care !unt reprezentate toate !tatele 0e03re4 ca entit$i egale4 e!te organul care i!pune e cele 0ai largi co0petene. Acea!ta ocup$ o poziie central$ -n ca rul Organizaiei4 nu nu0ai atorit$ funciilor i puterilor !ale politice4 ar i pentru co0petenele !ale a 0ini!trativ1financiare i rolul -n !ta3ilirea !tructur$rii altor organe. Dou$ intre organele principale ale ONU Consi iu E$ono)i$ #i So$ia 6ECOSOC: i Consi iu %e Tute D !unt pla!ate !u3 autoritatea A un$rii Fenerale. Pe e alt$ parte4 co0petenele Consi iu ui %e Se$uritate Jn )eninerea "D$ii #i se$uritDii internaiona e !unt ferite e orice interferen$ in partea altor organe ONU4 inclu!iv A%unarea Genera D. Zn !i!te0ul Naiuni or Unite4 A%unarea Genera D e!te organ principal4 ocupYn o poziie central$. Prin poziie i alc$tuire4 A%unarea Genera D are o vocaie univer!al$> -n genere4 acea!ta poate i!cuta orice pro3le0e !au che!tiuni la care !e refer$ +arta !au care prive!c puterile i funciile oric$rui organ al Naiuni or Unite i poate face reco0an $ri 0e03rilor O.N.U. !au +onsi iu ui %e Se$uritate -n orice che!tiuni !i0ilare. Principial4 confor0 +artei i altor acte con!titutive4 aciunile A un$rii Fenerale -n o0eniul regle0ent$rii panice4 la fel ca i cele ale +on!iliului e Aecuritate4 -n!criin u1!e -n ca rul iplo0aiei 0ultilaterale4 nu au for$ 8uri ic$ o3ligatorie4 ci nu0ai valoare 0oral1politic$. Zn ace!t !en!4 funciile i puterile A un$rii Fenerale au nu0ai un caracter eli3erativ i e reco0an are. E. Consi iu %e Se$uritate a Naiuni or Unite Autorii Cartei ONU au rezervat +on!iliului e Aecuritate un loc aparte -n !i!te0ul in!tituional al organizaiei4 ca organ cu co0punere re!trYn!$4 inve!tit cu r$!pun erea principal$ -n 0eninerea p$cii i !ecurit$ii internaionale 9art. #*<. Pentru realizarea ace!tei r$!pun eri4 Carta confer$ Consi iu ui %e Se$uritate puteri !peciale e ecizie i e aciune -n prevenirea i rezolvarea conflictelor internaionale4 iar !tatele 0e03re O'U Oaccept$ !$ e7ecute hot$rYrile Consi iu ui %e Se$uritate[4 luate -n confor0itate cu i!poziiile +artei 9art.#.<. Poziia i rolul eo!e3it rezervate ace!tui organ -n !tructura organizaiei 0on iale !unt relevate e co0punerea ace!tuia4 funcionarea4 !i!te0ul ecizional i co0petenele ce le e7ercit$. (#

De!tinat !$ fac$ fa$4 prin Oaciuni rapi e i eficace[4 unor !ituaii conflictuale4 alc$tuirea ace!tui organ4 -n viziunea fon atorilor O'U tre3uia !$ r$!pun $ unei u3le cerine= pe e o parte4 !$ !e li0iteze la un nu0$r re!trYn! e 0e03ri4 iar pe e alt$ parte4 !$ ai3$ -n co0punerea !a4 o3ligatoriu i per0anent4 0arile puteri aliate -n cel e1al oilea r$z3oi 0on ial4 cooperarea ace!tora fiin con!i erat$ o principal$ garanie a 0eninerii p$cii i !ecurit$ii -n perioa a po!t3elic$. +a atare4 confor0 Cartei4 Consi iu %e Se$uritate cuprin e ou$ categorii e 0e03rii= per0aneni i neper0aneni. 2niial4 Consi iu cuprin ea un!prezece 0e03ri= cinci 0e03ri per0aneni4 nu0ii prin CartD Re"u0 i$a C4ina( Arana( Uniunea Re"u0 i$i or So.ieti$e So$ia iste( Regatu Unit a -arii Britanii #i Ir an%ei %e Nor%( State e Unite a e A)eri$ii i a!e 0e03ri neper0aneni. +a ur0are a unui a0en a0ent a u! +artei -n 1/%" 9intrat -n vigoare la !fYritul anului 1/%.<4 nu0$rul 0e03rilor neper0aneni a fo!t !porit la ze$e 4 +on!iliul fiin co0pu!4 up$ 11=/4 in $in$is"reze$e )e)0ri. +o0petenele +on!iliului e Aecuritate a 'aiunilor Unite !unt e7pri0ate -n te0eiul art. #* al +artei4 care confer$ ace!tuia r$!pun erea principal$ -n 0eninerea p$cii i !ecurit$ii internaionale4 co0petenele -n cauz$ ur0$rin prevenirea iz3ucnirii unor conflicte4 intervenia4 ac$ e!te cazul4 pentru a le pune cap$t i4 -n general4 eza0or!area crizelor internaionale. Zn ace!t ca ru4 atri3uiile +on!iliului !unt grupate4 e +arta O'U4 -n trei capitole i!tincte=

Ca"ito u <I atri3uii -n !oluionarea -n !oluionarea panic$ a iferen elor internaionale> Ca"ito u <II atri3uii -n cazul unor Oa0enin$ri -0potriva p$cii[4 O-nc$lc$ri ale p$cii[ i Oacte e opre!iune[4 care i0pun 0$!uri e con!trYngere4 f$r$ folo!irea forei ur0ate4 ac$ e!te cazul4 e folo!irea ace!teia>

Ca"ito u <III atri3uii -n raporturile intre O'U i organizaii ori acor uri regionale4 avYn ca o3iect 0eninerea p$cii i !ecurit$ii -ntr1o anu0it$ zon$ geografic$.

Zn o0eniul !oluion$rii panice a iferen elor4 +on!iliul poate=

!$ invite p$rile la un iferen !$ -l !oluioneze printr1unul in 0i8loacele 0enionate la art. "" 9Otratative4 anchet$4 0e iere4 conciliere4 ar3itra84 pe cale 8u iciar$4 prin recurgere la organi!0e !au acor uri regionale4 ori prin alte 0i8loace panice4 la alegerea p$rilor[<> ("

!$ i!pun$ o anchet$ a!upra unui iferen !au a unei !ituaii4 care ar putea uce la friciuni internaionale !au ar putea a natere unui iferen > concluziile anchetei4 -ntreprin!$ e un organ !u3!i iar al +on!iliului4 e o co0i!ie for0at$ in reprezentani ai !tatelor ori per!onalit$i in epen ente4 con!tituie o pri0$ etap$ -n !ta3ilirea poziiei +on!iliului a!upra iferen ului a c$rui natur$ ur0eaz$ !$ o eter0ine>

!$ reco0an e p$rilor la iferen 4 proce ura !au 0eto a e !oluionare4 tinYn !ea0a e natura iferen ului4 ori4 la cererea ace!tora4 !$ le reco0an e !oluii concrete>

Zn cazurile -n care +on!iliul con!tat$ e7i!tena unor !ituaii calificate rept a0eninare -0potriva p$cii4 -nc$lcare a p$cii !au act e agre!iune4 +on!iliul e Aecuritate al O'U4 -n te0eiul +artei4 e!te autorizat !$ a opte rezoluii cu valoare o3ligatorie4 prin care i!pune 0$!uri4 0ergYn uneori pYn$ la utilizarea forei ar0ate. Sructura ONU "elelalte structuri ale ONU i organizaiile speciale

Consi iu ui E$ono)i$ #i So$ia -i !unt !u3or onate 0ulte in organizaiile !peciale. Consi iu %e Tute D i1a !u!pen at 0o0entan activitatea. Curtea Internaiona D %e ;ustiie eci e i!pute internaionale 9!e afl$ la Laga<. Se$retariatu Naiuni or Unite= cea 0ai 0are funcie a 0ini!trativ$ e!te cea e Aecretar Feneral al O'U Gan :i Moon.

Din organizaiile !peciale ale O'U fac parte=

Centru Naiuni or Unite "entru A#ezDri U)aneK Aon%u Naiuni or Unite "entru Co"ii 6UNICEA:K Con'erina Naiuni or Unite "entru Co)er #i &ez.o tareK Progra)u Naiuni or Unite "entru &ez.o tare 6PNU&:K Progra)u Naiuni or Unite "entru -e%iu Ln$on,urDtor 6PNUE:K Progra)u Internaiona a Naiuni or Unite "entru Pre.enirea Consu)u ui %e &roguriK Lna tu Co)isariat ONU "entru Re'ugiaiK O"eraiuni e ONU %e -eninere a PD$iiK Aon%u ONU "entru A$ti.itDi Jn &o)eniu Po"u aieiK Agenia "entru Re'ugiaii Pa estieniK

(*

O'U lucreaz$ cu ur0$toarele organizaii autono0e= UNESCO4 BIR&4 A-I i altele.

/. <iitoru ONU +onfor0 +artei4 O'U a reprezentat e7pre!ia hot$rYrii $rilor conflagraie 0on ial$4 e a 0enine pacea i !ecuritatea internaional$4 e a preveni o nou$ e a ezvolta relaii

prieteneti -ntre !tate4 e a realiza cooperarea pentru !oluionarea pro3le0elor econo0ice4 !ociale4 culturale i u0anitare cu care !e confrunt$ o0enirea i e a pro0ova i -ncura8a re!pectarea repturilor o0ului i a li3ert$ilor fun a0entale pentru toi4 f$r$ eo!e3ire e ra!$4 !e74 li03$ !au religie. Zn realitate4 Organizaia 'aiunilor Unite a fo!t pro u!ul 0e03rilor !$i fon atori i proiectat$ e funcioneze4 aa cu0 cei 0ai influeni intre acetia au orit4 e!igur4 -n raport cu con iiile prevalente -n perioa a re!pectiv$. ,ran!for0area realit$ilor geopolitice conte0porane a fo!t 0ult 0ai rapi $ ecYt cea a efortului e a aptare in!tituional$ a organizaiei. Zn fon 4 O'U nu a fo!t creat$ pentru a r$!pun e unor nevoi preci!e i concrete ci4 aa cu0 !e e7pri0a Maurice Gertran 4 Vpentru a r$!pun e unui vi![4 i anu0e Vvi!ul p$cii[. Or4 pacea 90on ial$< core!pun e unei anu0ite or ini 90on iale<. Pentru -nving$torii -n cel e1al oilea r$z3oi4 V0eninerea p$cii[ e!te !inoni0ul V0eninerii or inii[4 0ai preci! a or inii -nving$torilor. O'U e!te rezultatul unei a03iguit$i4 in 0o0ent ce nici -nving$torii4 atYt e eo!e3ii pe c-t erau Atalin i 5oo!evelt i regi0urile reprezentate e ei4 nu aveau aceeai viziune a!upra or inii 0on iale. ,en ina e a 0$!ura reuita4 eficiena i relevana organizaiei 0on iale e!te o che!tiune fun a0ental$ e percepie care nu poate ec-t !$ fluctueze -n raport cu tra iiile $rii care o face i cu relaiile pe care le1a -ntreinut cu organizaia e1a lungul ti0pului. Acea!t$ ten in$ e!te atorat$ i 0o ului e operare al 0a8orit$ii occi entale -n pri0ul eceniu e e7i!ten$ al organizaiei4 care a i0pri0at i profe!at pri0atul voinei 0a8orit$ii. Dup$ ecolonizare i apariia feno0enului e ato0izare a !i!te0ului internaional4 re!pectiv creterea e la .1 la 1/1 a nu0$rului !tatelor 0e03re4 0o elul a!tfel con!truit !1a -ntor! -0potriva intere!elor occi entale. Din punct e ve ere al inteniilor originare ale +artei O'U !1au acu0ulat ou$ pro3le0e 0a8ore4 generate e ou$ tipuri e fru!tr$ri= \ 0e03rii fon atori nu 0ai !unt -n 0a8oritate i prin ur0are nici o3iectivele lor nu 0ai !unt -n 0o nece!ar !i0ilare celor ale organizaiei -n prezent>

(.

\ noii venii -n organizaie au a erat la +art$ pe care au acceptat1o ca atare -n con iii i!torice eter0inate4 ceea ce -n!ea0n$ c$ propriile lor o3iective efinite -n prezent nu !unt neap$rat reflectate -n ace!t ocu0ent i -n 0o ul e funcionare pe care -l pre!crie. Pe 0$!ur$ ce con iiile geopolitice internaionale !1au !chi03at -n raport cu cele care au in!pirat +arta O'U i in!tituiile !ale -n 1/*.4 a fo!t clar c$ nu a e7i!tat un con!en! a!upra 0o ului -n care tre3uie refor0at$ organizaia4 unele 0ari puteri cla0-n nece!itatea refor0ei4 f$r$ -n!$ a1i a!u0a ri!cul revizuirii +artei. Zn ace!t 0o 4 efortul e a aptare al organizaiei la un 0e iu internaional aflat -ntr1o accentuat$ ina0ic$ a fo!t con!tant4 ar reactiv i nu anticipativ. Orice evaluare a tentativelor curente e refor0$ a O'U tre3uie !$ -nceap$ e la pla!area !a reali!t$ -n raport cu etapele !i0ilare in trecut. 5ecentul i0pul! -n pro0ovarea refor0ei nu con!tituie un e0er! noul. De8a la -nceputul anilor 1/()4 !i!te0ul O'U i al ageniilor !ale !pecializate opera cu o ga0$ larg$ e aran8a0ente in!tituionale e!tinate unor activit$i care acopereau practic toate o0eniile e interaciune internaional$4 e la !ecuritate i 0eninerea p$cii la ezvoltare econo0ic$4 e la ap$rarea repturilor o0ului la protecia propriet$ii intelectuale4 e la !tan ar izare tehnic$ la co ificarea progre!iv$ a reptului internaional4 e la !paul e7tra1 at0o!feric la 0area li3er$. Zn -ncercarea e a r$!pun e c-t 0ai 0ultor !olicit$ri4 O'U nu a tiut !$ evite pericolul !upra-nc$rc$rii in!tituionale4 con!tatare uor e f$cut chiar up$ pri0ele ou$ ecenii e activitate. Znc$ in 1/%% !1a f$cut !i0it$ Vten ina e a cre e c$ fiecare nou$ propunere nece!it$ o nou$ in!tituie care !$ o uc$ la -n eplinire[. Zn ace!te con iii4 at-t ca re!ur!e financiare4 c-t i ca re!ur!e u0ane4 O'U a fo!t !upu!$ per0anent unor pre!iuni cre!c-n e pentru fiecare progra04 ceea ce a i0inuat po!i3ilitatea -ntreprin erii unor proiecte a03iioa!e i capacitatea e anticipare pe ter0en lung. Poziiile a optate e !tate nu au f$cut i!tincia net$ nece!ar$ -ntre vali itatea te0elor i o3iectivelor organizaiei i relevana !tructurilor create pentru a le a3or a. Acea!ta a con u! la o !ituaie -n care O'U era con!tr-n!$ !$ a3or eze at-t pro3le0ele curente c-t i cele -n cur! e apariie4 f$r$ a avea 0i8loacele !upli0entare a ecvate. Pro3le0e e!eniale cu0 ar fi lip!a e con!en! a!upra rolului O'U -n !i!te0ul internaional i nivelul re!ur!elor alocate au fo!t evitate. Eforturile e refor0$ !1au f$cut e cele 0ai 0ulte ori !u3 pre!iune4 fie ca rezultat al aa nu0itelor Vcrize financiare[ care e fapt nu erau crize generate e a 0ini!trarea intern$ a !i!te0ului4 ci e atitu inea unor !tate 0e03re4 fie a unor crize e 0o0ent eclanate e eecul aciunilor !u3 egi a O'U -n cazuri !pecifice. Evalu$rile erau f$cute -n raport cu intere!ele e circu0!tan$ ale unor

(%

0e03ri. Zn funcie e ace!tea4 !l$3iciunile !i!te0ului 'aiunilor Unite erau e7plicate -n ou$ feluri= \ organizaia e!te o0inat$ e !tate 0ici i -n cur! e ezvoltare i prea !la3$4 atorit$ i0plic$rii -n proce!ele !ale ecizionale a nu0eroa!e !tate care nu i!pun e for$ real$ -n aplicarea eciziilor> \ organizaiei nu i !e !upraguverna0ental$. 5evenirea -n for$ a +on!iliului e Aecuritate4 la -nceputul anilor ]/)4 la capacitatea e a1i -n eplini 0an atul4 aa cu0 a fo!t con!acrat prin +art$ a a u! -n actualitate te0a legiti0it$ii !ale -n raport cu avan!ul organizaiei !pre univer!alitatea geografic$4 creterea nu0$rului !$u 0e03ri i chiar cu al 0$ri0ii contri3uiei !tatelor la 3ugetul organizaiei. Au prin! contur 0ultiple pre!iuni4 legiti0izate e !chi03$rile pro u!e -n raport cu 1/*.4 at-t in partea fotilor -nvini -n ulti0ul r$z3oi 0on ial4 c-t i a lu0ii -n cur! e ezvoltare. Zncep-n in 1//# te0a reprezent$rii echita3ile i creterii nu0$rului e 0e03ri ai +on!iliului e ez3ateri aprin!e i creatoare Aecuritate a fo!t intro u!$ pe agen a A un$rii Fenerale4 provoc-n e au 0i8loacele i autoritatea nece!ar$ pentru a eveni o for$

e iver!e !cenarii e !chi03are. Divergena i varietatea punctelor e ve ere a u!e -n i!cuie i confortul evi ent al actualilor 0e03ri per0aneni -n 0eninerea !ituaiei e7i!tente !unt o3!tacole tacite con!i era3ile -n calea avan!$rii c$tre o ecizie4 f$r$ a fi nevoie ca vreun !tat 0e03ru !$ !e -0potrivea!c$ e7plicit nevoii e !chi03are. E!te evi ent c$ refor0a O'U -n o0eniul p$cii i !ecurit$ii e!te a!ociat$ cu refor0a +on!iliului e Aecuritate. Dificult$ile reale ale anga8$rii unui proce! profun 3la0ul nu 0ai poate fi e refor0$ !unt i 0ai 3ine ilu!trate e ineria puternic$ -n refor0area +on!iliului e Aecuritate. Ace!t o0eniu e!te relevant4 -ntruc-t iri8at la a re!a !tructurilor 3irocratice !au a ineficienei e i0aginat o !tructur$ 0ultilateral$ operaional$ 0ai 0ultilaterali!0ului. Zn fon 4 e!te greu

potent$ ec-t cea for0at$ e nucleul e cinci $ri 0e03re per0anente ale +on!iliului e Aecuritate. Aucce!ul !au in!ucce!ul aciunilor O'U -n 0aterie e 0eninerea p$cii i !ecurit$ii !unt rezultatul ar0oniz$rii !au ezacor ului -ntre acele . !tate i nu al unei eventuale incapacit$i inerente a organizaiei e a realiza 0an atele atri3uite. 5efor0a +on!iliului e Aecuritate e!te legat$ nu nu0ai e eficiena4 ci i e reprezentativitatea i4 i0plicit4 legiti0itatea ace!tuia4 invocate e 0area 0a8oritate a !tatelor

0e03re ale O'U. Aprecierea reprezentativit$ii i legiti0it$ii e!te f$cut$4 cel 0ai a e!ea4 -n

(&

raport cu nu0$rul 0e03rilor +on!iliului i 0ai ale! cu configuraia grupului per0aneni. +riticii invoc$ cel 0ai frecvent ur0$toarele vicii e reprezentare=

e 0e03ri

\ 5eprezentativitatea geopolitic$= patru intre cei cinci 0e03ri per0aneni !unt europeni !au legai e i!toria Europei. Aingurul 0e03ru per0anent care nu provine in lu0ea in u!trializat$ e!te +hina. 'ici un 0e03ru nu reprezint$ e0i!fera !u ic$. De aceea4 $rile -n cur! e ezvoltare v$ l$rgirea +on!iliului e Aecuritate ca pe o po!i3ilitate e a1i !pori i0pactul -n !i!te0ul 'aiunilor Unite i -n guvernarea glo3al$. \ 5eprezentativitatea regional$= in punct e ve ere al grupurilor regionale infor0ale ale O'U4 nu !unt reprezentate per0anent -n +on!iliu4 A0erica Latin$ i Africa. 5eprezentarea regional$ a ecvat$ ar tre3ui !$ fie una intre valorile cheie ale legiti0it$ii i autorit$ii +on!iliului e Aecuritate. Ace!t tip e reprezentare a !tat la 3aza 0o ului e i!tri3uire a locurilor neper0anente atunci c-n !1a proce at4 prin a0en area +artei4 la e7tin erea e la 11 la 1. a nu0$rului total e 0e03ri ai +on!iliului e Aecuritate. \ 5eprezentativitatea e0ografic$= ac$ populaia e!te utilizat$ rept criteriu e a!igurare a reprezentativit$ii4 atunci e0i!fera nor ic$ e!te !upra1reprezentat$ -n +on!iliu. Zn e7pri0area lui :no74 Vpare a3!ur c$4 -n .) e ani c-n confor0 e!ti0$rilor +hina4 2n ia4 PaCi!tan4 'igeria i 2n onezia vor reprezenta 0ai 0ult e patru 0iliar e per!oane +on!iliul e Aecuritate va ar$ta la fel[. Zn acelai ti0p4 agen a ca atare a +on!iliului e Aecuritate !1a l$rgit -ntr1un 0o -n care !unt afectate grupuri e populaie tot 0ai largi. E7tin erea agen ei pre!upune i o 0ai 3un$ reprezentare a celor in zonele cele 0ai afectate e eciziile luate e +on!iliu. \ 5eprezentativitatea prin capacitate= unul intre criteriile 0a8ore4 enunate ca atare -n +arta O'U cu privire la calitatea e 0e03ru al +on!iliului e Aecuritate4 e!te capacitatea e a contri3ui la 0eninerea p$cii i !ecurit$ii internaionale. De aici argu0entul c$4 e fapt4 +on!iliul e Aecuritate nu 0ai reprezint$ a ecvat $rile cu cea 0ai 0are capacitate e a contri3ui la 0eninerea p$cii i !ecurit$ii internaionale. Pe 3aza e7clu!iv$ a criteriului forei econo0ice4 Fer0ania i @aponia luate -0preun$ pot !$1i a uc$ o contri3uie co0para3il$ cu a Atatelor Unite i 0ai 0are ca a oric$rui alt 0e03ru per0anent actual. \ Dreptul e veto= ecizia e con!acrare a reptului e veto a fo!t -n 3un$ parte rezultatul g-n irii politice Vreali!te[ a perioa ei care a ur0at i0e iat celui e1al oilea r$z3oi 0on ial4 potrivit c$reia eficacitatea politic$ a 'aiunilor Unite ar fi fo!t 0ult re u!$ ac$ nu ar fi avut !pri8inul conco0itent al 0arilor puteri. ^in-n cont c$ a3!ena 0arilor puteri in Liga 'aiunilor a

((

con!tituit o !l$3iciune 0a8or$4 autorii +artei au incorporat

reptul

e veto printre in!tituiile

e!eniale ale O'U. Zn plu!4 ca 0i8loc e protecie al 0arilor puteri fon atoare4 reptul e veto a con!tituit !upapa e !iguran$ pentru ca O'U !$ nu !e poat$ !upra1anga8a i 0ai ale! !$ nu !e anga8eze vreo at$ -0potriva lor. De altfel4 aa cu0 noteaz$ i!toricii4 pe ti0pul negocierilor privin re actarea +artei era clar c$ Atatele Unite nu ar fi r$0a! 0e03re ale O'U ac$ nu i !1ar fi acor at reptul e veto. E7i!t$ propuneri care vizeaz$ !chi03area puterii e vot a !tatelor -ntr1o 0anier$ care ar per0ite i !chi03area forei ecizionale a A un$rii Fenerale 9pornin i!tri3uia real$ a puterii -n lu0e<4 +on!iliului e Aecuritate 9pornin e la con!tatarea c$ !i!te0ul Vun !tat4 un vot[ folo!it la a optarea rezoluiilor e!te nereali!t4 -ntruc-t nu reflect$ ar i !chi03area configuraiei nucleului per0anent al e la i0inuarea reprezentativit$ii i legiti0it$ii ace!tuia<.

Atitu inea !tatelor 0e03re O'U fa$ e refor0$ e!te eter0inat$4 -n principal4 e !tatutul lor -n ierarhia actual$ i e priorit$ile naionale proprii. Prin acea!t$ pri!0$4 incolo e poziiile eclarative -n favoarea refor0ei !e pot contura ur0$toarele categorii= \ Atatele care prefer$ !tatu!1Suo1ul4 av-n -n ca rul organizaiei o poziie apropiat$ e a!piraii= Atatele Unite4 +hina4 ?e eraia 5u!$. Ace!tea v$ O'U ca in!tru0ent al politicii lor e7terne i au controlul a!upra oric$ror -ncerc$ri !e0nificative e !chi03are i refor0$. \ Atatele care prefer$ !tatu!1Suo1ul pentru c$ au o poziie care le ep$ete !tatutul real 9Marea Gritanie4 ?rana<. \ Atatele care ore!c refor0a 9Fer0ania i @aponia< -ntruc-t !-nt contri3utori !e0nificativi la 3ugetul organizaiei i v$ o nepotrivire -ntre rolul lor glo3al i !tatutul -n ca rul O'U. \ Atate care ore!c refor0a -ntruc-t !per$ c$ acea!ta !$ le a uc$ un rol 0ai 0are ec-t -l au -n configuraia glo3al$ 9Grazilia4 2n ia4 'igeria< i care -i pro0oveaz$ -n ace!t fel i a!piraiile e ri icare a !tatutului lor pe plan regional. \ Atate e7e0plare -n privina contri3uiilor nete fa$ operaiuni e organizaie4 prin re!ur!e financiare voluntare i ela3orarea e concepte4 prin a!i!tena oferit$ pentru ezvoltare i participarea la e 0eninere a p$cii. Ele au fo!t per0anent la originea unor refor0e pariale o0enii i4 prin aciunea lor4 rezolv$ pro3le0e i -nt$re!c organizaia !u3!taniale -n iferite

9+ana a4 Aue ia4 Olan a4 'orvegia4 ?inlan a<. Ace!te !tate nu pretin creterea rolului lor for0al -n ca rul organizaiei4 ei !unt contri3utori unani0 apreciai i !e 3ucur$ e o recunoatere i un !tatut infor0al !uperior celui for0al.

(/

\ Atatele care cer 0ult e la organizaie 90a8oritatea $rilor !u3 ezvoltate<4 e la care ateapt$ !oluionarea pro3le0elor lor econo0ice i !ociale. Ace!tea -i a uc o contri3uie ne!e0nificativ$ la re!ur!ele organizaiei fiin prepon erent 3eneficiare -n plan politic i al 0o3iliz$rii e re!ur!e. \ Atatele ne0ulu0ite e relaiile actuale e putere 9+u3a4 Au an4 Malaiezia4 Algeria<4 care v$ nevoia refor0$rii O'U4 ar -n acelai ti0p !unt 3eneficiare ale !i!te0ului. Ace!tea pro0oveaz$ aciunea colectiv$ prin care !$1i -nt$rea!c$ poziia lor relativ$ -ntr1o organizaie 0ai populi!t$. \ Atatele care au f$cut !au fac o3iectul unor !anciuni O'U4 ne0ulu0ite profun uc$ la re ucerea !u3!tanial$ a influenei 0arilor puteri. Direciile !trategice e refor0$ a O'U4 po!i3ile -n con iiile e!cri!e 0ai !u!4 !unt iver!e. Una intre irecii ar putea fi con!oli area 0i8loacelor O'U e !ti0ulare a unei cooper$ri con!tructive glo3ale a!tfel -nc-t !$ fie !ati!f$cute -ntr1o 0$!ur$ ecent$ nevoile e 3az$ econo0ice i !ociale ale va!tei 0a8orit$i a populaiei 0on iale4 pe 3aza valorilor !oli arit$ii i a contiinei e!tinului co0un. Zn acea!t$ categorie !e -n!criu conceptele largi ale securit89ii umane4 dezvolt8rii umane4 dezvolt8rii durabile4 contractului global, responsabilit89ii de interven9ie umanitar84 dreptului la dezvoltare4 desf8?ur8rilor preventive. Ace!tea !unt concepte noi4 e cele 0ai 0ulte ori ela3orate -n afara ca rului negocierilor O'U4 ar care !e 3ucur$ e recunoatere i pro uc i0pact -n activit$ile O'U. O alt$ irecie ar fi afir0area organizaiei -n pro0ovarea valorilor e0ocraiei i capitali!0ului occi ental4 cele care au con u! la evoluia pozitiv$ a ace!tor !ociet$i p-n$ la nivelul unei 3un$!t$ri e7tin!e la nivelul tuturor categoriilor populaiei4 la !ta3ilitate politic$ i pace !ocial$4 la integrare i capacitate e proiecie panic$ a propriilor valori. Valorile e0ocratice cuno!c o r$!p-n ire con!tant$4 la e7pan!iunea lor put-n contri3ui i O'U4 ei pro0ovarea e0ocraiei nu e!te un o3iectiv con!tituional al !$u. V+rizele[ O'U nu reprezint$ e7pre!ia in!uficienei funcionale4 ei acea!ta e7i!t$4 ci a lip!ei e convergen$ a 0e03rilor ei celor 0ai influeni. 5efor0a O'U poate lua orice irecie4 -n litera !au !piritul +artei4 ori -n afara ace!tora4 ar e!te nece!ar$ voina e a pro0ova o !chi03are care !$ in$ cont i e intere!ele altora. 5efor0a O'U tre3uie !$ efinea!c$ li0pe e funciile co0ple7e principale ale O'U -n conte7tul 0ai larg al guvern$rii glo3ale. Ace!tea pot fi grupate i efinite -n iferite 0o uri4 ar -n e!en$ !e pot aco0o a 0o elului e!cri! e Gen8a0in Ga!!in= e politica ace!teia4 ar care ar fi pier ut i 0ai 0ult -n afara organizaiei i care ore!c o refor0$ care !$

/)

\ Zn virtutea naturii !ale e unic organi!0 interguverna0ental univer!al4 O'U con!tituie un foru0 natural \ O'U e legiti0izare 9!au i!pune e potenialul e negare a legiti0it$ii< a i eilor4 e a 0o ela agen a internaional$4 octrinelor i orient$rilor e a facilita i influena e !e0nificative -n conte7t glo3al. ela3orarea e noi politici. \ O'U4 organi!0ele i ageniile !ale !pecializate4 fiecare -n o0eniile lor re!pective co0peten$4 acioneaz$ -n calitate e creatori e reguli4 !tan ar e i nor0e internaionale. \ O'U e!te cel 0ai echili3rat ge!tionar i cel 3un catalizator al a!i!tenei econo0ice i tehnice prin activit$ile operaionale4 orientate !pre !ti0ularea ezvolt$rii. Un 0o el cre i3il e refor0$ tre3uie !$ cuprin $ referiri lip!ite e a03iguitate la toate ace!te i0en!iuni. E!te cre i3il$ alternativa e!cri!$ e @une legat$ -n general e !e0nificaia organizaiilor internaionale -n viitor. Pe e o parte4 glo3alizarea poate -nt$ri rolul organizaiilor internaionale. O at$ cu creterea interaciunii -ntre iver!e entit$i la !car$ glo3al$4 evine tot 0ai evi ent c$ organizaiile internaionale !unt nece!are pentru a crea un ca ru -n care toate ace!te interaciuni !e ezvolt$ -n 0o or onat i coerent. Pe e alt$ parte4 rolul organizaiilor internaionale poate !$ !l$3ea!c$. Dac$ cei 0ai reprezentativi e7poneni ai intere!elor !ociet$ii !e organizeaz$ la nivel glo3al4 ei ar putea !$ ai3$ nevoie tot 0ai puin$ e organizaiile internaionale ca foru0 e -nt-lniri4 ez3ateri i ecizie. Pe fon ul pro3le0elor legate e a0plificarea feno0enului e glo3alizare i a a!piraiilor hege0onice ale AUA 9 in ucerea unor crize financiare la nivelul organizaiei4 ignorarea +on!iliului e Aecuritate -n pro3le0a 2raC1ului<4 apar ten ine e 0arginalizare a O'U i a rolului 8ucat e ace!ta. Aocietatea internaional$4 conco0itent cu g$!irea unor !oluii via3ile e refor0are a O'U4 caut$ !oluii alternative la Gretton ;oo !. 'oile ten ine geopolitice glo3ale !cot -n evi en$ nece!itatea refor0ei -n ca rul Organizaiei 'aiunilor Unite. Pentru a r$0-ne un protagoni!t glo3al influent4 !tatele 0e03re tre3uie s8 permit8 O'U !$ !e a apteze continuu ina0icii relaiilor internaionale4 -ntot eauna !uperioar$ rit0ului e evoluie a unei refor0e 0arcate -n prezent e cel puin ou$ han icapuri e!eniale= -ncre0enirea +artei i !tagnarea re!ur!elor financiare. +ategoric4 trecerea -n nefiin$ !au e ge!tionare a pro3le0elor glo3ale prin -nfiinarea unor organizaii internaionale e tip F( 9F& _ 5u!ia< !au F#)4 !au prin 0o ificarea !i!te0ului financiar in!tituit

/1

irelevan$ a O'U e!te e neconceput4 in iferent e i0pactul crizelor efe0ere !au per!i!tente ale organizaiei !au e fluctuaiile -n atitu inea !tatelor 0e03re. Pentru !ocietatea i iplo0aia ro0Yneti4 a c$ror int$ fun a0ental$ a fo!t integrarea -n organizaiile euro1atlantice4 intere!ul fa$ e O'U a fo!t oarecu0 trecut -n plan !ecun . Prezena 5o0Yniei -n +on!iliul e Aecuritate poate reprezenta o ocazie e l$rgire a orizontului politicii e7terne pentru c$ e!chi e4 cu privire la O'U4 i alte per!pective ec-t cele legate e ca0paniile 0ilitare. 5efor0a e!te e0n$ e atenie nu ca ter0en la 0o $4 ci pentru c$ e!te legat$ e ou$ te0e fun a0entale= rolul organizaiei ca protagoni!t -n ge!tionarea a!pectelor glo3aliz$rii i evoluia raporturilor intre unilaterali!0 i 0ultilaterali!0 -n guvernarea glo3al$. Dei orina 5o0Yniei e a face parte in O'U a fo!t e7pri0at$ oficial -nc$ in 1/*%4 a erarea noa!tr$ a fo!t 3locat$ pYn$ -n 1/... La 1* ece03rie 1/..4 A unarea Feneral$ a eci! prin rezoluia nr. //.96< pri0irea 5o0Yniei -n O'U4 al$turi e alte 1. !tate. Ai!te0ul O'U e!te for0at in a!e organe principale4 precu0 i organi!0e i in!tituii !pecializate. +ele a!e organe principale !unt= A unarea Feneral$4 +on!iliul Aecretariatul. 5o0Ynia a fo!t 0e03r$ -n +on!iliul e Aecuritate -n anii 1/%#4 1/&%11/&& i 1//)11//14 iar -n E+OAO+ -n perioa ele 1/%.11/%&4 1/&"11/&%4 1/&(11/(& i 1//)11//&. La #" octo03rie #))" prin votul e7pri0at la cea O'U4 pentru 0an atul in #))*1#)).. 5o0Ynia particip$ -ntr1o !erie e co0itete4 organe i progra0e in ca rul O'U -ntre care= +onferina a!upra Dezar0$rii 9cu !e iul la Feneva<4 +o0itetul pentru folo!irea panic$ a !paiului e7tra1at0o!feric4 +o0itetul !pecial pentru operaiunile O'U e 0eninere a p$cii4 +o0itetul a 1 hoc pentru Oceanul 2n ian4 +o0itetul pentru 2nfor0aii4 +onferina pentru Dezar0are4 +o0itetul pentru eli0inarea i!cri0in$rii ra!iale4 +o0itetul pentru repturile econo0ice4 !ociale i culturale4 +o0i!ia e Drept 2nternaional4 +o0itetul O'U pentru Progra0e i +oor onare4 +o0itetul pentru pro3le0e A 0ini!trative i Gugetare 9A+AG`<4 +o0i!ia Econo0ic$ a O'U pentru Europa4 Au3co0i!ia pentru prevenirea Zncon8ur$tor. i!cri0in$rii i protecia 0inorit$ilor4 +o0i!ia O'U pentru roguri4 +o0i!ia O'U pentru @u!tiia Penal$4 Progra0ul 'aiunilor Unite pentru Me iul e1a .(1a !e!iune a A un$rii generale4 5o0Ynia a fo!t alea!$ pentru un loc e 0e03ru neper0anent -n +on!iliul e Aecuritate al e Aecuritate4 +on!iliul econo0ic i !ocial 9E+OAO+<4 +on!iliul e tutel$4 +urtea internaional$ e @u!tiie i

/#

5o0Ynia4 prin prezena !a -n iferite organe ale O'U4 a avut po!i3ilitatea e a participa la proce!ul ecizional ce ur0a !$ influeneze -n 0o irect atYt organizaia 0on ial$4 cYt i !ituaia internaional$ la nivel glo3al i -n zone geografice apropiate. De a!e0enea4 participarea 5o0Yniei la operaiuni O'U e 0eninere a p$cii a evi eniat eficiena ar0atei ro0Yne i i!poni3ilitatea politic$ a 5o0Yniei e a !e i0plica -n activit$i 0ilitare 0ultinaionale pentru 0eninerea !ta3ilit$ii internaionale. O'U reprezint$ toto at$4 prin 0ultiplele !ale organi!0e !pecializate in 5o0Ynia4 o !ur!$ e !pri8in pentru ara noa!tr$ -ntr1o perioa $ e profun e tran!for0$ri !ociale i econo0ice. Zn actuala etap$4 5o0Ynia !e al$tur$ eforturilor generale e a g$!i for0ule eficiente pentru refor0area !i!te0ului O'U. ai -n ace!t o0eniu poziia noa!tr$ are ca principale repere concepia general$ a UE i AUA privin !tructura i rolul organizaiei 0on iale -n ur0$torul 0ileniu. +ele 0ai recente ez3ateri e la organizaia 0on ial$ privin relaiile intre O'U i organizaiile regionale au evi eniat faptul c$ ace!tea tre3uie !$ fie fun a0entate pe principiile co0ple0entarit$ii i !pri8inului reciproc. E7i!t$ -n!$ i o0enii -n care intere!ele 5o0Yniei i0pun a optarea unor ele0ente e poziie proprii. A!tfel4 -n conte7tul proce!ului controver!at al refor0ei +on!iliului e Aecuritate4 5o0Ynia !u!ine acce!ul Fer0aniei i @aponiei ca 0e03ri per0aneni i creterea nu0$rului e 0e03ri neper0aneni4 inclu!iv pentru grupul e!t1european. 5o0Ynia ur0$rete cu atenie evoluiile conceptuale ale operaiunilor e 0eninere a p$cii4 -n ve erea inten!ific$rii i iver!ific$rii i0plic$rii ei -n ace!te operaiuni. A!tfel4 5o0Ynia figureaz$ -n grupul e !tate care au 0anife!tat i!poni3ilitate e a participa la aran8a0entele T!tan 13ET ale O'U4 avYn ca o3iectiv creterea operativit$ii interveniei O'U -n !ituaii e conflict i urgene u0anitare. 5o0Ynia !1a pronunat pentru folo!irea 0ai eficient$ a re!ur!elor interne ale Organizaiei4 eli0inarea paraleli!0elor4 a 0ini!trarea eficient$ a flu7ului e ocu0ente -n ca rul Aecretariatului O'U4 utilizarea pro uctiv$ a re!ur!elor u0ane4 un control financiar !trict i in!tituirea unei evalu$ri per0anente a raportului co!turiQ3eneficii. Poziiile 5o0Yniei -n principalele pro3le0e vor e7pri0a intere!ele naionale fun a0entale i vor ur0$ri cu prioritate participarea la eforturile Uniunii Europene i 'A,O> -n ace!t !en!4 !e va aciona a!tfel -ncYt !$ fie con!oli ate a!ocierea cu Uniunea European$4 parteneriatul !trategic cu

/"

AUA4 raporturile !peciale cu $rile vecine4 relaiile cu !tate in alte zone cu care ave0 intere!e co0une. 5o0Ynia va ple a pentru atragerea unui !pri8in !porit progre! ale !ociet$ii ro0Yneti. O'U i rolul !$u -n ge!tionarea crizelor politico10ilitare O'U e!te o organizaie cu vocaie univer!al$ ce a fo!t creat$ up$ al oilea r$z3oi 0on ial pentru a a!igura pacea i !ecuritatea internaional$. E!te alc$tuit$ -n prezent in 1/. e !tate care !1 au eclarat hot$rYte !$ prote8eze Ogeneraiile viitoare e flagelul r$z3oiului[1. Dac$ la -nfiinarea organizaiei cea 0ai 0are provocare o con!tituiau r$z3oaiele inter!tatale4 acea!t$ !ituaie !1a !chi03at fun a0ental pe parcur!ul ulti0elor ecenii= conflictele ar0ate intre !tate au !c$zut la nu0$r4 -n !chi03 cele in interiorul !tatelor au cuno!cut o cretere i0en!$4 la fel i unele feno0ene 0ai noi precu0 terori!0ul tran!naional4 proliferarea ar0elor e i!trugere -n 0a!$4 traficul e ar0e 0ici. Dintre organele principale ale O'U !unt co0petente !$ acioneze pentru garantarea p$cii4 rezolvarea iferen elor i a!igurarea !ecurit$ii internaionale= +on!iliul e Aecuritate4 A unarea Feneral$4 i -n anu0ite con iii4 Aecretariatul Feneral al organizaiei. +onfor0 ocu0entelor oficiale4 noile proce uri O'U e prevenire i ge!tionare a crizelor !unt= i entificarea i ge!tionarea ti0purie a zonelor poteniale e crize4 prin inter0e iul unor !ur!e4 cu0 ar fi a03a!a orii la O'U iQ!au ofierii politici in teritoriu> leg$turi operaionale -ntre organi!0ele -n!$rcinate cu pro3le0ele politice i u0anitare i operaiunile e 0eninere a p$cii4 e alert$ rapi $ la !e iul O'U> preg$tirea unui inventar al unit$ilor 0ilitare i!poni3ile i al nivelului e preg$tire i otare al ace!tora> con!oli area con ucerii colective a +on!iliului e Aecuritate prin eforturi e inclu ere a 0onitoriz$rii -n o0eniul ezar0$rii4 controlului ar0a0entelor> o 0ai 3un$ coor onare -ntre operaiunile e realizare i cele e 0eninere a p$cii cu celelalte eforturi epu!e -n ca rul !i!te0ului4 ca i cu ele0entele e7terioare e contact in o0enii relevante> integrarea i protecia refugiailor4 precu0 i repatrierea lor voluntar$>
1

in partea co0unit$ii

internaionale4 a cercurilor financiare i e afaceri4 pentru !u!inerea eforturilor e -nnoire i

+arta O'U

/*

preg$tirea unei li!te e e7peri pentru 0i!iunile a 1hoc -n o0eniul a!i!tenei u0anitare i a repturilor o0ului> !porirea re!ur!elor 3ugetare4 -n concor an$ cu e7tin erea activit$ilor e 0eninere a p$cii. 2n!tru0entele 8uri ice e!eniale care conin un 0an at aplica3il -n proce!ul prevenirii conflictelor i ge!tion$rii crizelor !unt inclu!e -n +arta 'aiunilor Unite4 cu prec$ ere -n articolele 14 119#<4 #* in capitolele V2 i V2224 articolele *) i4 -n !pecial articolele *1 i //. Zn ve erea ge!tion$rii crizelor4 atYt Aecretarul Feneral4 cYt i +on!iliul e !ecuritate pot aciona= pentru a e0ite un aviz4 pentru a aciona ca 0e iatori4 pentru a lua iver!e 0$!uri. Aecretarul Feneral al O'U a optat4 -n 1//# -n OAgen a pentru pace[ pentru o interpretare larg$ a noiunii e acor general. El inclu e aici organi!0ele e ap$rare reciproc$ i in!tituiile interguverna0entale e ezvoltare econo0ic$. Aecretarul general are -n ve ere i cola3orarea +on!iliului e Aecuritate cu o !erie e organi!0e= -n A0erica +entral$ O'U cola3oreaz$ cu OAA4 -n Ao0alia cu OUA4 Liga Atatelor Ara3e i +onferina 2!la0ic$4 -n Galcani cola3oreaz$ cu +onferina pentru pace4 -n 2ugo!lavia4 con!tituit$ la iniiativa Uniunii Europene4 cu OA+E. Acea!t$ cola3orare -ntre o pluralitate e organizaii a facilitat -ncheierea e acor uri e pace -n fo!ta 2ugo!lavie4 enu0ite acor urile e la DaEton. Zn o0eniul 0ilitar ace!te acor uri !ta3ile!c o for$ 0ultinaional$ e !ta3ilire a p$cii 92?O5< evenit$ -n 1//& A?O5. Ace!te fore4 a c$ror creare a fo!t acceptat$ e +on!iliul e Aecuritate#4 au -nlocuit forele create e O'U1 ?O5P5O'U. +a !ingura organizaie interguverna0ental$ cu vocaie glo3al$4 O'U po!e $ o !erie e avanta8e fa$ e organizaiile regionale" = un 0ult 0ai -nalt gra e legiti0itate4 cel 0ai e7tin! !i!te0 e e!pre evoluiile !oluionare a i!putelor4 o 0ai 0are e7perien$ in!tituional$. Organizaiile regionale po!e $ avanta8ul e a cunoate 0ai 3ine actorii locali i pot fi inute la curent 0ai rapi !ituaiei in teren. Zn acelai ti0p -n!$4 +on!iliul e Aecuritate tin e !$ fie o0inat e cei cinci 0e03ri per0aneni 9AUA4 5u!ia4 Marea Gritanie4 +hina <4 e7ercitarea reptului e veto putYn -ncetini luarea eciziilor. Dup$ cu0 a !pu! 200anuel :ant4 -ntot eauna va fi r$z3oi. 20portant e!te !$ ne afl$0 pe calea !pre pace. O'U -i va putea continua aportul la eforturile e prevenire a conflictelor4 nu0ai ac$ !tatele -i vor 0enine !pri8inul*. In' uenta 'un$tiona is)u ui si $onstitutiona is)u ui asu"ra )an%atu ui ONU
# "

5ezoluia 1)"1 in 1. ece03rie 1//.. ,eo or ?runzeti 4 Aoluionarea crizelor internaionale 4 pag. #1%. * ;erner GauKen! i Luc 5eEchler 4 Arta prevenirii conflictelor.

/.

+onceptia initiala a 0an atului !i re!pon!a3ilitatilor O'U a fo!t in!pirata e teoria functionali!ta. ?unctionali!0ul e!te nu0ele unei teorii confor0 careia ezvoltarea cooperarii tehnice !i econo0ice intre natiuni poate per0ite ezvoltarea progre!iva e relatii4 a!tfel incat raz3oiul intre re!pectivele natiuni evine i0po!i3il. +a reper in evaluarea profilului 'atiunilor Unite4 teoria functionali!ta e!te a!ociata in principal cu nu0ele lui Davi MitranE4 politolog na!cut in 5o0ania. El e!te con!i erat parintele ace!tei teorii4 prezentate intr1un articol pu3licat in 1/*"1* 4 care ar fi in!pirat creatorii !i!te0ului e!centralizat al 'atiunilor Unite. Printre autorii conte0porani con!i erati ca e7ponenti ai ace!tei teorii !e nu0ara @o!eph 'Ee4 PatricC AeKell4 Paul ,aElor4 la care !e fac referiri !i in prezenta lucrare. 2n e!enta4 o organizatie tre3uie !a functioneze pentru realizarea o3iectivelor co0unitatii pe care o reprezinta4 fiin vazuta ca o !u0a a functiilor acelei co0unitati. ,eoria functionali!ta !i1a ga!it per0anent ecoul in noi teorii4 precu0 ina0ica functionala !i e7pan!iunea !arcinilor4 interpretarea functionala a participarii actorilor non1!tatali !i tran!nationali!0ul> concentrarea functionala pe perfor0anta4 rezultate !i i0pact> auto eter0inarea tehnica !i autono0ia> cooperarea functionala !i intarirea incre erii> nevoile reciproce !i inter epen enta. MitranE nu recuno!tea nevoia unei iviziuni con!titutionale rigi e a autoritatii !i puterii4 care ar avea ca efect !tan8enirea aran8a0entelor e lucru !i ela!ticitatii nece!are unei organizatii functionale. Din acea!ta per!pectiva4 +arta O'U a con!acrat4 intr1a evar4 o e!centralizare generala concretizata prin autono0ia agentiilor !pecializate4 iar teoria functionala e!te 0anife!ta !i in localizarea geopolitica a !e iilor organizatiilor in !i!te0ul O'U. ,eoria functionala in!a nu a fo!t confir0ata in anticiparea !a ca relatiile pur functionale !i e!centralizarea vor e!cura8a influenta politica !i !ti0ula epolitizarea. Atat functionarea cat !i per!pectivele e refor0are ale O'U !unt epen ente e proiectul fun a0ental continut in +arta. Mai 0ult4 preocuparile teoretice ale anali!tilor organizatiei 0on iale pun in evi enta !i alte !e0nificatii ale +artei4 interpretata fie oar ca act con!titutiv al O'U4 fie ca nucleu al unui corp incipient e legi!latie4 e!tinata in 0o e7pre! co0unitatii internationale. +on!titutionali!0ul e!te acea per!pectiva e lectura a +artei O'U care o recunoa!te rept ocu0ent con!titutional al co0unitatii internationale in an!a03lul !au.

/%

Pornin

e la acea!ta a!ertiune4 Gruno Ai00a face i!tinctie intre oua !ituatii. Pe e o

parte4 poate fi a 0i! ca regulile !u3!tantiale e 3aza ale +artei !unt principii con!titutionale pentru co0unitatea internationala. Pe e alta parte4 e!te 0ai greu acceptata e7tin erea punctului e ve ere con!titutional a!upra a!pectelor in!titutionale !i proce urale ale +artei. +oncluzia !epararii celor oua planuri e!te ca e7i!ta o 0are i!crepanta intre o3iectivele !i principiile +artei !i 0i8loacele in!titutionale e realizare ale celor intai1%. De pil a4 reptul international ezvoltat e O'U in o0eniul repturilor o0ului poate fi con!i erat parte a reptului con!titutional al carui e7ponent e!te O'U !i eci a carui punere in practica poate !a fie i0pu!a prin in!a!i autoritatea !a. 2n realitatea !ocio1politica in!a4 capacitatea O'U e a actiona ca o terta forta in epen enta4 cu un potential e con!trangere propriu4 in !copul e a influenta con uita !tatelor 0e03re4 e!te in general foarte re!tran!a. Pentru Philip Allott4 categoria !ocio1filozofica e con!titutionali!0 e!te o 0atrice utila e !tu iere a organizatiilor interguverna0entale4 pe care le analizeaza ca pe !ocietati e !ocietati4 ata fiin iver!itatea 0e03rilor !ai.

Utilitatea con!titutionali!0ului ca in!tru0ent e e7a0inare e!te ca i entifica o for0a e teorie !ociala care !e 0anife!ta in patru irectii= a< po!tuleaza ca o !ocietate autocon!tituita are un continut propriu4 care nu ar tre3ui !a fie in 0o nece!ar epen ent e teorii e7terne !ocietatii in cauza> 3< accepta !i chiar pro0oveaza iver!itatea in interiorul acelei !ocietati4 inclu!iv po!i3ilitatea unor teorii concurente a!upra o3iectivelor !i valorilor !ale> c< con!i era autocon!tituirea legala a unei !ocietati ca principal 0i8loc e regle0entare a confruntarii e i ei !i e forte> 9iv< pla!eaza in centrul conceptiei !ale relatia intre !ur!a e autoritate a puterii politice !i controlul practic al e7ercitarii !ale Organizatiile interguverna0entale4 in configuratia lor actuala4 au fo!t pro u!e intr1un parcur! i!toric e 1.) e ani4 ca o noua for0a e univer!alizare a unor for0e !ociale !u3or onate4 0ai curan ca o e7trapolare a ace!tora4 ecat ca o intrapolare a !ocietatii internationale. Allott enunta4 in ace!t conte7t4 principiile generice ale con!titutionali!0ului4 pe care le rezu0 eoarece toate 0i !e par utile in analiza legiti0itatii unei organizatii internationale precu0 O'U=

/&

a< Principiul integrarii= legea e!te parte integranta a proce!ului !ocial total4 in!epara3ila e re!t> 3< Principiul tran!for0arii= legea e!te ina0ica> nu o !tare e lucruri4 ci un proce! neincetat e autotran!for0are !ociala> c< Principiul elegarii= intreaga putere legala e!te elegata e catre !ocietate4 iar a!piratia !pre e7ercitarea puterii legale e!te recunoa!terea !ur!ei acelei puteri> < Principiul li0itarii intrin!eci a puterii= orice putere legala e!te li0itata prin con itiile elegarii e catre !ocietate> e< Principiul !upre0atiei legii= intreaga putere !ociala e!te !upu!a legii4 intrucat functia legii e!te e tran!for0are a puterii !ociale in e7pre!ii particulare ale legii> f< Principiul !upre0atiei intere!ului !ocial= intreaga putere legala e!te elegata e catre !ocietate in intere!ul !ocial. g< Principiul re!pon!a3ilitatii !ociale= e7ercitarea intregii puteri !ociale4 inclu!iv a puterii legale4 intr1o 0aniera ra!punzatoare in fata !ocietatii care a conferit acea!ta putere. Pe aceea!i filiera e i ei4 Feorg 5e!! !e refera4 in interpretarile !ale a!upra +artei O'U4 atat la ele0entele contractuale4 cat !i la cele nor0ative care efine!c natura 8uri ica a ocu0entului. Ele0entele contractuale4 precu0 cele legate e incheierea tratatului4 ter0inarea !i4 intr1o anu0ita 0a!ura4 a0en area !au revizuirea4 tre3uie aplicate confor0 regulilor o3i!nuite ale reptului tratatelor. Pentru partea nor0ativa a tratatului fon ator4 +arta !i reptul organizational care eriva in ea4 pot fi ga!ite paraleli!0e in reptul intern4 con!titutional !au a 0ini!trativ4 al tarilor 0e03re care au in!pirat1o. 5e!! reco0an a o 0eto a e !tu iere ina0ica !i evolutiva a +artei O'U4 care !a nu inhi3e po!i3ilitatile e interpretare e tea0a li0itarii !uveranitatii4 una li3era e perceptiile i!torice !i efectuata in raport cu o3iectivele !ale largi. 'otez4 totu!i4 ca o a!tfel e viziune nu e!te nici pe eparte unani0 acceptata.

/(

E7i!ta opinii energice in favoarea intentiilor originale !i a legaturii lor cu !ur!ele e in!piratie in reptul con!titutional intern4 rept criteriu fun a0ental e interpretare a +artei !i a altor ocu0ente con!titutive ale altor organi!0e in !i!te0ul O'U. De pil a4 a!a cu0 noteaza @o!e Alvarez4 ez3aterea a!upra 0a!urii in care +on!iliul e Aecuritate al O'U poate !a elege autoritatea !a con!titutionala Aecretarului Feneral4 aran8a0entelor regionale !au unor !tate 0e03re4 !1a erulat in 0o vizi3il in ter0enii in care +ongre!ul AUA poate !a elege autoritate ra0urii e7ecutive a puterii#). Ace!te analogii con!titutionale. !unt vala3ile pana la un punct4 eoarece e!te clar ca in te7tile +artelor organizatiilor interguverna0entale lip!e!c preve eri e7plicite !i0ilare celor in con!titutiile interne4 referitoare la organele .legi!lativ.4 .e7ecutiv. !au .8u iciar.. A!tfel4 in +arta O'U4 nici intreaga putere legi!lativa nu e!te atri3uita A unarii Fenerale !i nici puterea e7ecutiva plenara nu e!te apana8ul e7clu!iv al +on!iliului e Aecuritate. +a !a nu 0ai vor3i0 e Aecretarul Feneral4 care nu e!te ecat .cel 0ai inalt functionar a 0ini!trativ al organizatiei.. Pana !i autoritatea conferita +urtii 2nternationale e @u!titie e!te ingra ita4 ea neavan putere e7ecutiva a!a cu0 e!te efinita in +on!titutia a0ericana. Atatutul +urtii e7clu e e0iterea e avize con!ultative o3ligatorii la a re!a organelor O'U. +hiar !i in cazul !tatelor care !unt parte la litigiile eferite +urtii4 punerea in aplicare a eciziilor !ale e!te a!igurata prin actiunea 9in general4 i0pro3a3ila< a unui organ politic4 +on!iliul e Aecuritate. Din ace!te 0otive4 ca !i in altele4 O'U nu e!te co0para3ila cu un .!tat. !au cu un .!uper1!tat.. Fra ul e centralizare a functiilor !au autoritatii in O'U nu apro7i0eaza nici pe eparte pe cel al unei confe eratii4 atata vre0e cat !uveranitatea 0e03rilor O'U e!te pa!trata. Altfel !pu!4 valoarea con!titutionala a +artei O'U poate fi e7a0inata in oua per!pective i!tincte#". Potrivit pri0eia4 ca ocu0ent con!titutiv al 'atiunilor Unite4 +arta reprezinta o con!titutie care preve e fun a0entul legal !i ca rul e functionare al organizatiei internationale ca atare. 'atura !a con!titutionala ecurge in faptul ca !copurile !i o3iectivele !ale nu pot fi realizate oar prin crearea e nor0e !i0ple e con uita prin inter0e iul tratatelor4 inclu!iv a celor 0ultilaterale. Ace!tea pot fi atin!e oar prin folo!irea lor per0anenta e catre entitatile organizatorice.

//

+eea ce i0plica in!tru0ente con!titutive care vor avea intot eauna nevoie !a fie a aptate ina0icii circu0!tantelor. ,oc0ai capacitatea e a aptare eter0ina functionarea eficienta !i activitatile concrete ale organizatiilor internationale. +ealalta per!pectiva ri ica nivelul +artei la cel e con!titutie a co0unitatii internationale. 2n !pecial upa incetarea raz3oiului rece !i inten!ificarea anu0itor actiuni e forta !u3 au!piciile O'U4 opiniile in acea!ta categorie !1au 0ultiplicat. +onvingerile nu !unt unifor0e. Unii !unt categorici in a con!i era ca ocu0entul con!titutiv al O'U nu e!te altceva ecat o con!titutie a co0unitatii internationale#*. Altii re0arca o contra ictie intre e7igentele integrarii nor0ative !i organice a!ociate i eii e con!titutie4 pe e o parte4 !i i!tri3uirea puterii intre !tate !uverane concurente !i for0al egale4 care caracterizeaza inca !ocietatea internationala4 pe e alta parte#..

E. Constituirea #i ro u NATO Jn e.o uia sa istori$D

1. E.o uia istori$D a NATO ,ratatul Atlanticului e 'or a fo!t !e0nat la * aprilie 1/*/ prin care !1a con!tituit o alian$ for0at$ in 1# !tate= Gelgia4 ?rana4 Lu7e03urg4 Olan a4 Marea Gritanie4 Dane0arca4

1))

2!lan a4 2talia4 'orvegia4 Portugalia4 AUA i +ana a 0enite !$1i a!igure ap$rarea reciproc$ !i colectiv$. Prin ,ratatul Atlanticului e 'or !1a -nfiinat o alian$ e $ri in epen ente avYn o3iectiv co0un 0eninerea p$cii i prote8area propriei li3ert$i prin inter0e iul !oli arit$ii politice i a unui !i!te0 e ap$rare a ecvat conceput pentru a e!cura8a i a re!pinge orice for0$ e agre!iune -0potriva lor. 'A,O e!te o organizaie interguverna0ental$ ale c$rei $ri 0e03re ii p$!treaz$ integral !uveranitatea i in epen ena4 un foru0 -n ca rul c$ruia !tatele !e con!ult$ reciproc -n toate privinele i !e iau hot$rYri a!upra pro3le0elor politice i 0ilitare care le afecteaz$ !ecuritatea. 2n perioa a Or$z3oiului rece[4 Organizaia a ,ratatului Atlanticului e 'or a avut o contri3uie 0a8or$ i inconte!ta3il$ la 0eninerea !t$rii e pace i la e ificarea ace!teia. Prin !trategii i a0pla!$ri e fore4 prin ten ina c$tre echili3ru -n o0eniul ar0elor convenionale !au printr1o e7traor inar$ fle7i3ilitate intelectual$4 Aliana a contri3uit la ep$irea f$r$ confrunt$ri ar0ate a unor !ituaii ten!ionate -ntre cele ou$ 3locuri reprezentYn valori i principii iferite i i!punYn e capacit$i 0ilitare !e0nificative. 5$!punzYn unei !ituaii ra0atice generate e ten inele e7pan!ioni!te ale colo!ului !ovietic4 crearea Organizatiei 'or 1Atlantice a con!tituit punerea -n funciune a unei aliate 0ilitare unice -n i!torie prin urat$4 prin !tructurile !ale 0ilitare i politice originale4 prin iferenele intre aliai4 prin !i!te0ul in!tituional in!tituit i prin re!pectarea !uveranit$ii i in epen enei 0e03rilor !$i. Dup$ -ncheierea r$z3oiului rece !1a pu! -ntre3area ac$ organizaia 0ai are raiune e a e7i!ta i ac$ 0ai poate -n eplini 0i!iuni -ntr1un 0e iu e !ecuritate nou. Pentru a r$!pun e ace!tor provoc$ri Aliana i1a i0pu! o re!tructurare care !$1i per0it$ o contri3uie cYt 0ai eficient$ la ela3orarea !tructurilor e !ecuritate e cooperare -n -ntreaga Europ$> puterea !a e a !e a apta la evoluiile politice4 tehnice i !trategice i1a per0i! 0o ificarea concepiilor !ale !trategice i politice i corelarea ace!tora cu noile realit$i internaionale. La -nceputul anilor /)4 !1a luat ecizia cre$rii unei noi aliane. Principalele ele0ente ale ace!tei ecizii erau= De!chi erea Alianei c$tre noi 0e03rii> Lan!area e noi parteneriate cu !tate 0e03re> 5e!tructurarea aran8a0entelor interne ale 'A,O> rept

1)1

 0a!$>

+on!truirea unei i entit$i europene e !ecuritate i o ap$rare 0ai puternic$ > Acceptarea e noi 0i!iuni precu0 i 0eninerea p$cii -n regiuni aflate -n conflict> Punerea la punct a unor noi iniiative e nonproliferare a ar0elor e i!trugere -n

Zncre erea e care !1a 3ucurat i continu$ !$ !e 3ucure 'A,O e!te ove it$ i e a er$rile care au avut loc i up$ 1/*/4 alte !tate alaturYn u1!e alianei -ntre 1/.# i 1/(#= Frecia4 ,urcia4 5?F i Apania. +$ erea co0uni!0ului a a u! o noua realitate !trategic$ i geopolitic$ ce a eter0inat Aliana !$1i e!chi $ porile c$tre fo!tele !tate co0uni!te. La 1# 0artie 1/// 5epu3lica +eh$ cu Ungaria i Polonia au fo!t pri0ite -n !Ynul Alianei iar -n anul #))* Aliana nu0$ra #% e 0e03rii printre care i 5o0Ynia. O0ie$ti.e e NATO O3iectivul principal al Alianei 'or Atlantice e!te a!igurarea li3ert$ii i !ecurit$ii !tatelor 0e03re4 atingerea ace!tui o3iectiv realizYn u1!e prin 0i8loace 0ilitare cYt i politice i prin re!pectarea +artei 'aiunilor Unite i a Actului con!titutiv al Organizaiei. Zn ace!t !en! e!te e precizat c$ 'A,O -i g$!ete !ur!a con!tituirii !ale -n art. .1 al +artei O'U4 care face referire la reptul inaliena3il al !tatelor in epen ente la ap$rare in ivi ual$ !au colectiv$. Potrivit art.. in ,ratatul Alianei4 un atac -0potriva unuia intre !tatele 0e03re e!te con!i erat un atac -0potriva tuturor. Acea!ta concepie e!te reafir0at$ i prin alte preve eri e7tre0 e i0portante= voina !tatelor e a tr$i -n pace cu alte popoare4 e a le !alvgar a li3ertatea4 0otenirea co0un$ i civilizaia4 pe 3aza principiilor e0ocraiei4 a li3ert$ilor in ivi uale i a !upre0aiei reptului e a contri3ui la ezvoltarea relaiilor internaionale pa8nice i prieteneti4 -nt$rin propriile lor in!tituii li3ere a!igurYn o 0ai 3un$ -nelegere a principiilor pe care !unt cl$ ite ace!te in!tituii i ezvoltYn con iii propice a!igur$rii !ta3ilit$ii i 3un$!t$rii4 f$cYn eforturi pentru a eli0ina orice opoziie -n relaiile lor econo0ice interntionale i -ncura8Yn cola3orarea econo0ic$ -ntre fiecare parte i -ntre toate eopotriv$.

1)#

2 eea e aparere co0un$ i e pro0ovare i !lu8ire a unor intere!e !ecuritare co0une tra!pare i in articolul * al ,ratatului e la ;a!hington= p$rile !e vor con!ulta fiecare e fiecare at$ O cYn 4 up$ p$rerea uneia intre ele4 integritatea teritorial$ 4 inter epen ena politic$ !au !ecuritatea uneia intre p$ri e!te a0eninat$[. Vocaia 'A,O o con!tituie prote8area e0ocraiei i a repturilor o0ului i a!igurarea !upre0aiei reptului. De a!e0enea4 'A,O are un rol1cheie -n ge!tionare crizelor4 contri3uin la prevenirea conflictelor prin luarea 0$!urilor a ecvate atunci cYn e7i!t$ con!en!ul !tatelor 0e03re -n ace!t !en!. *. E.o uia NATO %u"D MrDz0oiu re$eG +$ erea Ocortinei e fier[ a pro u! !chi03ari profun e -n relaiile e!t1ve!t i tran!for0area ra ical$ a 0e iului e !ecuritate. A!tfel4 prin eclaraia e la Lon ra in 1//) !1au con!acrat noile realit$i -n relaiile partenerilor euroatlantici cu Uniunea Aovietic$ i fo!tele !tate co0uni!te4 punYn 3azele viitoarei cooper$ri4 care !e va realiza -n ca rul 'A,O i OAE+E. Zn anii ]/) !1au orientat !pre e!chi erea Alianei c$tre noi parteneri4 e7tin erea !a ca parte a proce!ului 0ai larg e !porire a integr$rii co0ponentei europene i4 re!tructurarea aran8a0entelor interne. De a!e0enea4 Aliana i1a l$rgit !fera e intere! prin aceea c$ a fo!t enu0it$ Oa treia i0en!iune a 'A,O[. A3or area cooperativ$ a !ecurit$ii a orientat Aliana c$tre relaii cu !tatele ne0e03re prin inter0e iul iver!elor parteneriate= "onsiliul de Parteneriat #uroatlantic1 e!te un ca ru 0ultilateral e cooperare care

con!tituie in!tana -n ca rul c$reia aliaii i partenerii !e con!ult$ a!upra unei pro3le0atici va!te= ge!tionanrea crizelor4 0eninerea p$cii4 a !ecurit$ii4 controlului ar0a0entelor4 la cooperarea !tiinific$ li neproliferarea ar0elor e i!trugere -n 0a!$. +on!iliul a fo!t creat -n 1//& i con!t$ -n -ntYlniri perio ice la nivelul a03a!a orilor i 0initrilor e e7terne i ai apar$rii. Parteneriatul pentru Pace1 creat -n 1//*4 are rept !cop con!oli area !ta3ilit$ii i

!ecurit$ii -n -ntreaga Europ$. Parteneriatul ur0arete !porirea capacit$ilor Alianei i ale !tatelor

1)"

partenere e a coopera -n ca rul operaiunilor co0une4 parteneriatul 3azYn u1!e pe o cooperare practic$ a optat$ nevoilor proprii fiec$rui !tat. "osiliul permanent N$%O1Rusia& 5u!ia a r$0a! un actor e 0a7i0$ i0portan$

-n pei!a8ul !ecurit$ii internaionale i ca ur0are 'A,O i1a propu! -n 1//% ezvoltarea unui nou tip e relaii e cooperare. Acea!t$ cooperare !1a concretizat prin !e0narea OActului fon ator a!upra relaiilor 0utuale cooper$rii i !ecurit$ii -ntre 'A,O i ?e eraia 5u!$[ i prin crearea +on!iliului per0anent 'A,O15u!ia. Ace!t +on!iliu con!t$ -n -nt$lniri perio ice la iver!e niveluri i per0ite a3or area unor pro3le0e e intere! co0un= !ecuritatea nuclear$4 conver!ia in u!triei e ap$rare4 controlul ar0a0entelo4r cooperarea 0ilitar$4 protecia 0e iului i 0eninerea p$cii. Zn anul 1///4 ca ur0are a ca0paniei aeriene lan!ate e 'A,O -n conte7tul conflictului in :o!ovo4 5u!ia i1a !u!pen at relaiile cu 'A,O pYn$ -n anul #))) cYn !1au relan!at ace!te cooper$ri. +a ur0are a eveni0entelor in 11 !epte03rie #))14 +on!iliul a eci! o cooperare con!tructiv$ -n intriorul unui ca ru e !ecuritate 0ai larg -n care lupta -0potriva terori!0ului i prevenirea prolifer$rii ar0elor e i!trugere -n 0a!$ con!tituie ele0ente e!tul e i0portante. "omisia N$%O&Ucraina. Dup$ eclararea in epen enei up$ 1//14 Ucraina a

-nceput !$ ezvolte relaii cu 'A,O evenin 0e03ru al Parteneriatului pentru pace i fiin unul intre fon atorul +on!iliului e Parteneriat Euroatlantic. +a ur0are a ace!tor evoluii !1a a optat4 -n 1//&4 O+arta pentru un Parteneriat i!tinctiv -ntre 'A,O i Ucraina[. ialogul mediteranean. Zn anul 1//. au fo!t invitate Egiptul4 2!raelul4 2or ania4

Marocul4 Mauritania i ,uni!ia e c$tre 'A,O !$ participe la un Dialog 0enit !a contri3uie la in!taurarea e 3une relaii i favorizarea unei 3une cooper$ri reciproce -n -ntreaga regiune 0e iteranean$ i la -nt$rirea !ecurit$ii i !ta3ilit$ii. Ace!tor !tate li !1au a augat i Algeria. Dialogul 0e iteranean reprezint$ un in!tru0ent e!enial e !u!inere al !trategiei glo3ale e parteneriat4 ialog i cooperare pro0ovate e Alian$. Zn anul #))# !1au a optat o !erie e 0$!uri pentru con!oli area i0en!iunilor politice i practice a Dialogului Me iteranean. Dup$ c$ erea Ocortinei e fier[4 Aliana a tre3uit !$ !e a apteze noului conte7t ap$rut upa ter0inarea Or$z3oiului rece[ a!tfel a fo!t nevoie e a re!tructura forele 0ilitare i i!poziiile e con ucere.

1)*

Efectivele 0ilitare ale !tatelor au fo!t re u!e i !1au con!tituit corpuri e ar0at$ u!oar$ i capa3il$ e o intervenie rapi $ i eficient$4 re ucYn u1!e toto at$4 nu0$rul cartierelor generale ale 'A,O cu ou$ trei0i. ,ot -n ace!t conte7t !1a ezvoltat i conceptul e Ogrupuri e fore interar0e 0ultinaionale[. Ata3ilirea i !ecuritatea Europei e Au 1E!t i con!oli area cooper$rii intre !tatele in regiune !unt pro0ovate prin inter0e iul 2niiativei pentru Europa e Au 1E!t4 a optat$ la !u00it1 ul e la ;a!hington -n 1///. La 3aza ace!tei iniiative !e reg$!e!c patru ele0ente fun a0entale= ?oru0ul con!ultativ pe pro3le0e e !ecuritate -n Europa e Au 1E!t> Frupul e lucru a 1hoc -n o0eniul cola3or$rii regionale> 2n!tru0entele e lucru ale parteneriatului pentru pace> Progra0e1inte pe pro3le0e e !ecuritate pentru $rile in regiune>

Diferenele e capacit$i -ntre AUA i partenerii !$i europeni au eter0inat Aliana !$ !u!in$4 in anul 1//*4 ezvoltarea unor noi i entit$i europene e !ecuritate i ap$rare4 -n !trYn!$ cola3orare cu Uniunea Europei occi entale. 2 eea care a !tat la 3aza cre$rii ace!tei i entit$i europene e!te4 pe e o parte4 e a a !tatelor e pe 3$trYnul continent po!i3ilitatea e a1i a!u0a re!pon!a3ilitatea propriei !ecurit$i !i4 pe e alt$ parte4 con!oli area unei relaii tran!atlantice 0ai echili3rate !au 0ai puternice. Decizia UE4 la +on!iliul European e la Lel!inCi in 1/// e a crea o for$ e reacie rapi $ care a evenit operaional$ -n #))"4 pe e o parte4 i crearea unui fore e reacie rapi e a 'A,O in #))#4 pe e alt$ parte4 au creat !enzaia unei !uprapuneri4 chiar a unei concurente -ntre cele ou$ !tructuri. Zn!$4 o3iectivele i aria e intervenie a celor ou$ fore fiin iferite4 !e poate vor3i 0ai e gra3$ e o co0pletare a ace!tora4 iar Uniunea Europeana nu i1a ezvoltat !uficient capacit$ile 0ilitare4 nefiin pregatit$ !$ ea un r$!pun! rapi i eficient unor provoc$ri e !ecuritate 0a8or$. ,oate e0er!urile -0preun$ cu -ncercarea e a con!titui la nivel european4 o Politic$ e Aecuritate i Ap$rare +o0un$ funcional$4 pot fi -nele!e rept tentative e rea3ilitare a rolurilor i a re!pon!a3ilit$ilor -ntre Europa i AUA -n ace!t o0eniu.

1).

2n ece03rie #))# a fo!t con!acrat$ 3aza oficial$ a cooper$rii -ntre 'A,O i UE privin ge!tionarea crizelor i prevenirea conflictelor4 acea!t$ cooperare per0iYn operaiuni iri8ate e UE cu a8utorul re!ur!elor i capacit$ilor 'A,O. A3or $rile politice i 0ilitare !unt re ate e +onceptul !trategic al Alianei4 efinit pentru pri0a at$ -n 1//14 la !u00itul e la 5o0a. Zn 1//&4 la !u00itul e la Ma ri 4 0e03rii 'A,O au propu! ree7a0inarea +onceptului !trategic al Alianei4 iar la ;a!hington -n 1/// au apro3at un nou concept !trategic4 care !$1i confere Alianei un in!tru0ent cu a8utorul c$ruia !$ poat$ face fa$ noilor provoc$ri i per!pectivelor e !ecuritate -n !ecolul 662 i care !$ o ghi eze -n evoluia !a politic$ i 0ilitar$ viitoare. Acea!ta pornete e la pre0iza c$ 'A,O tre3uie !$ !alvgar eze intere!ele co0une e !ecuritate -ntr1un 0e iu aflat -n continu$ !chi03are4 !$ 0enin$ ap$rarea colectiv$4 !$ con!oli eze relaia1tran!atlantic$ i !$ a!igure un echili3ru care per0ite aliailor europeni !$ a!igure o 0ai 0are re!pon!a3ilitate. Mai 0ult Aliana tre3uie !$ con!erve voina politic$ i 0i8loacele 0ilitare pe care le pre!upun iferitele aciuni. 'oul +oncept !trategic e!crie natura i o3iectivele 'A,O i 0i!iunile e !ecuritate fun a0entale ale ace!teia4 i entific$ ele0entele centrale ale noului 0e iu e !ecuritate i co0ponentele pre!pectivei !ale glo3ale e !ecuritate i furnizeaz$ orient$rile -n ve erea continu$rii a apt$rii forelor !ale 0ilitare. 5ealit$ile internationale up$ 11 !epte03rie #))1 au eter0inat o regYn ire a rolului 'A,O -n arhitectura !ecuritar$. Dac$ -n perioa a Or$z3oiului rece[4 orientarea pre o0inant$ era c$tre Europa4 provoc$rile actuale !unt 0ai iver!e i 0ai -n ep$rtate geographic4 a!tfel prin !u00itul e la Praga in #))# aliaii au evi eniat nece!itatea ca 'A,O !$ i!pun$ e capacitatea e a e!f$ura fore capa3ile4 e a interveni -n orice zon$ i e a !u!ine operaii la 0are i!tan$4 inclu!iv -n 0e ii -n care poate fi pu!$ !ituaia e a !e confrunta cu ar0e 3iologice nucleare i chi0ice4 precu0 i e a1i con!oli a prezena pe !cena internaional$ prin creterea nu0$rului e 0e03rii. Anga8a0entul e capacit$i a optate la Praga i crearea forei e reacie a 'A,O vor per0ite Alianei !$ fac$ fa$ noilor a0enin$ri i ri!curi i -n acelai ti0p !$ contri3uie la pro0ovarea interopera3ilit$ii -ntre forele !ale a0ericane i cele europene.

1)%

Zn conte7tul ace!tui nou pei!a8 !ecuritar la !u00itul e la Praga a fo!t enunat un nou concept 0ilitar e ap$rare -0potriva co0uni!0ului. Potrivit ace!tuia 'A,O tre3uie !$ fie -n 0$!ura !$ repri0e i !$ -nving$ i !$ a!igure protecie -0potriva ace!tuia pe!te tot un e intere!ele Aliantei o cer. ,ot la Praga !1a eci! refor0a !tructurilor e con ucere a 'A,O -n ve erea -03un$t$irii rapi it$ii i e!f$ur$rii forelor.

/. Organizarea #i 'un$ionarea NATO

Stru$turi e A ianei At anti$u ui %e Nor%

1)&

Datorit$ rolului !$u fun a0ental4 e a prezerva li3ertatea i !ecuritatea !tatelor 0e03re4 Aliana are o u3l$ !tructur$4 una 0ilitar$ i civil$ -ntre care e7i!t$ o !trYn!$ cooperare. 1. Stru$tura $i.i D Consiliul "tlanticului de !ord e!te organul ecizional al organizaiei4 e!te !ingurul organ al c$rei e7i!ten$ e!te e7pre! afir0at$ e ,ratatul e la ;a!hington. Zn ace!t con!iliu fiecare ar$ 0e03r$ e!te reprezentat$ e un a03a!a or per0anent4 a!i!tat e o elegaie naional$. Deciziile con!iliului !e a opt$ prin con!en! i reprezint$ voina colectiv$ a !tatelor 0e03re. Me03rii con!iliului !e reune!c o ata pe !apta0Yn$ la Gru7elle!4 iar lucr$rile !ale !unt prezi ate e !ecretarul general al 'A,O. Activitatea +on!iliului i a co0itetelor !ale e!te !u!inut$ e un !ecretariat internaional4 care e for0at in cet$eni ai !tatelor 0e03re. Aecretariatul internaional are -n co0punere= 1 1 1 1 Giroul Aecretariatului Feneral4 Departa0ente operative4 Giroul A 0ini!trativ4 Giroul 2n!pectorului ?inanciar. ecretarul general e!te -n!$rcinat !$ pro0oveze i !$ con uc$ proce!ul e con!ult$ri i luarea eciziilor -n ca rul Alianei. Mi!iunea !ecretarului inclu e i po!i3ilitatea ca ace!ta !$ ceara ez3aterea anu0itor te0e -n ve erea a opt$rii unei ecizii. De a!e0enea e!te a3ilitat !$1i folo!ea!c$ 3unele oficii -n caz e iferen e -ntre $rile 0e03re. Mai e!te -n!$rcinat i cu con ucerea Aecretariatului 2nternaional i e!te purt$tor e cuvYnt al Alianei -n relaiile cu guvernele i cu 0a!!10e ia. *. Stru$tura )i itarD Comitetul militar e!te alc$tuit in ofieri !uperiori in $rile 0e03re etaai la !e iul in Gru7elle!. 5olul !$u vizeaz$ -n principal4 con!iliere i reco0an $ri -n o0eniul 0ilitar4 e aceea el contri3uie la ela3orarea conceptelor !trategice generale ale Alianei. +o0itetul !e -ntrunete !$pt$0Ynal iar pree intele +o0itetului Militar e!te ale! e efii !tat 0a8or pe o perioa $ e trei ani. tatul -a3or -ilitar 2nterna9ional !pri8in$ activitatea +o0itetului Militar4 acea!ta !tructur$ fiin alc$tuit$ in per!onal 0ilitar etaat e fiecare !tat 0e03ru in per!onalul a 0ini!trativ civil. E!te con u! e un irector cu rang general cu trei !tele nu0it e c$tre $rile 0e03re la propunerea +o0itetului Militar4 iar ace!ta are -n !u3or ine !a oi co0an ani !trategici= e

1)(

1 1 1

co0an antul !upre0 al ?orelor Aliate in Europa> co0an antul !upre0 al ?orelor Aliate in zona Atlanticului> grupul e planificare regional$ +ana a1AUA>

"dunarea "tlanticului de !ord e!te for0at$ in 0e03rii nu0ii in rYn ul parla0entarilor !tatelor 0e03re -n funcie e pon erea pe care parti ul politic in care face parte o are -n parla0entul re!pectiv. Acopul principal al A un$rii -l con!tituie ez3ateri pe te0e e intere! co0un i apropierea iferitelor opinii e7pri0at$ -n ca rul ace!tei in!tituii. Acea!ta !e reunete -n !e!iune plenara e ou$ ori pe an -n capitala unei $ri 0e03re i are o !tructur$ co0pu!$ in cinci co0i!ii= 1 1 1 1 1 +o0i!ia politic$> +o0i!ia econo0ic$> +o0i!ia pentru pro3le0e civile> +o0i!ia !tiinific$ !i tehnic$> +o0i!ia e ap$rare i !ecuritate>

Dupa pr$3uirea co0uni!0ului -n 5o0Ynia unul intre o3iectivele principale ale politicii e7terne a con!tituit a erarea la !tructurile 'A,O. Pri0ele relaii ale 5o0aniei cu 'A,O ateaz$ in 1//) cYn !ecretarul general al 'A,O Manfre ;orner a fo!t invitat -n 5o0Ynia. 5o0Ynia a a re!at for0al cererea e a erare la Aliana 'or 1Atlantic$. De atunci pYn$ -n prezent 5o0Ynia a participat la iferite progra0e i aciuni ale 'A,O4 pri0ul pa! a fo!t f$cut prin participarea la Parteneriatul pentru pace in 1//*. Pe plan intern a fo!t e0arat$ o refor0$ a !i!te0ului e ap$rare Planul anual e preg$tire pentru a erare i -n ur0a !u00it1ului e la Praga in #))# a fo!t ela3orat calen arul pentru finalizarea refor0elor. 5o0Ynia a fo!t invitat$ !$ a ere la !tructurile 'A,O -n noie03rie #))# i -ncepYn epline a Alianei 'or 1atlantice. A pune pro3le0a O3u!oleiT unei organizaii c$ 'A,O ar putea !$ par$ co0plet inutil4 0ai ale! c$4 -n cei .) e ani e e7i!ten$4 organizaia a e0on!trat c$ are un perfect !i0 e orientare i reorientare4 o capacitate e !e!izare i a aptare la nou4 o 0o3ilitate re0arca3il$. Din ace!t punct e in #))* ara noa!tr$ e!te 0e03ru cu repturi

1)/

ve ere4 e!te relevant 0o ul -n care Aliana 'or 1Atlantic$ a negociat 0area turnur$ a eveni0entelor anilor 1/(/11//)11//1. AfYritul 5$z3oiului 5ece a -n!e0nat pentru Pactul 'or 1Atlantic i!pariia Oa ver!aruluiT potenial4 cel care i1a 8u!tificat -n!ui actul e natere. O at$ cu el a i!p$rut i !tructura politico1 0ilitar$ 1 ,ratatul e la Varovia 1 a c$rei e7i!ten$ cerea i -n rept$ea un 'A,O orientat !pre un ina0ic preci!. Dar toate ace!te O i!pariii[ nu -n!ea0n$ i i!pariia efinitiv$4 total$ a a0enin$rilor la a re!a !ta3ilit$ii4 a pericolelor pentru !ecuritatea european$ i i0plicit 0on ial$ 1 0ai ale! -n con iiile iz3ucnirii -n chiar ini0a Europei a pri0elor r$3ufniri interetnice4 a pri0elor conflicte e !orginte naionali!t$. Pactul Atlanticului e 'or i1a e0on!trat capacitatea e a1i ela3ora un nou concept e aciune4 o nou$ !trategie glo3al$4 -n raport cu !chi03$rile pro u!e -n conte7tul !trategic i politic. 5euniunile la vYrf au confir0at reorientarea Alianei e la o3iectivele e ap$rare a integrit$ii teritoriale a 0e03rilor !$i 9Art. . al ,ratatului< la o e!chi ere a0pl$ ce1i confer$ atri3uii -n o0eniile prevenirii conflictelor4 ge!tion$rii crizelor4 0eninerii !ta3ilit$ii i !ecurit$ii. +onco0itent4 organizaia !1a e!chi! !pre noi 0e03ri4 re!pectiv in rYn ul !tatelor central i e!t1europene. 'A,O are -n!$ nevoie e refor0e interne profun e 9-n ve erea e7tin erii4 ar nu nu0ai< prin care !e poate reaeza ca o !tructur$ cu a ev$rat e!chi!$4 -n care 0eninerea p$cii4 !ecurit$ii i !ta3ilit$ii e!te o !arcin$ co0un$ a 0e03rilor co0unit$ii internaionale i nu prerogative ale unora e7ercitate -0potriva altora. 'A,O tre3uie !$ -i refor0eze in!tituiile i capacit$ile i !$ evin$ 0ai fle7i3il i 0ai 3ine a aptat !$ reacioneze la a0enin$ri -n orice parte a lu0ii. Vo0 ve ea ac$ 'A,O !e preg$tete !$ evin$ oar un Oclu3 politico10ilitarT !au un verita3il in!tru0ent al co0unit$ii europene i tran!1atlantice4 care a!igur$ 0eninerea p$cii4 a !ta3ilit$ii i !ecurit$ii pentru 3eneficiul general i cu aportul celor care pot i ore!c !$ contri3uie.

=. <iitoru NATO

11)

AfYritul 5$z3oiului 5ece a 0arcat -nceputul unei noi ere pentru alianele 0ilitare e pe 3$trYnul continent european. Zn ti0p ce ,ratatul e la Varovia !e ezintegra o at$ cu c$ erea Uniunii Aovietice4 iar 0a8oritatea analitilor preziceau ez0e03rarea 'A,O4 -n virtutea i!pariiei ina0icului tra iional4 Aliana a -nceput un proce! e tran!for0are fun a0ental$4 izvorYt$ atYt in intere!ele a0ericane e a O0enine echili3rul !trategic pe teritoriul european[ .4 cYt i intr1un puternic in!tinct in!tituional e con!ervare. 2n!tinctul in!tituional e con!ervare4 0anife!tat4 e altfel4 -n ca rul tuturor i0en!elor O0ain$rii[ 0ilitare n$!cute in cur!ele !ucce!ive e -nar0are !pecifice 5$z3oiului 5ece4 a !tat la 3aza4 atYt a !altului conceptual e la =to 6eep t/e Russians out, t/e $mericans in, and t/e Germans do7n<% la =out of area or out of business<@4 cYt i a Oca0paniei[ e iplo0aie pu3lic$4 e!tinat$ !$ OvYn $[ noua i0agine a 'A,O4 a03ele e0er!uri fiin nece!are !upravieuirii Alianei. La %) e ani e la -nfiinarea !a Aliana 'or Atlantic$ !e afl$ -n plin proce! e tran!for0are politic$ i 0ilitar$4 fiin anga8at$ -n acelai ti0p -ntr1un efort operaional f$r$ prece ent. e preg$tire i ,ran!for0area Alianei a cuno!cut progre!e !e0nificative4 capacitatea 'A,O e!te ove it$ e realiz$rile ulti0ilor zece ani. Zn prezent4 Aliana !e afl$ -n faz$ i0ple0ent$rii eciziilor a!u0ate e c$tre efii e !tat i e guvern cu ocazia ulti0elor Au00it1urilor Gucureti 9#))(< i Atra!3ourgQ:ehl 9#))/<4 progre!ele -nregi!trate -n i0ple0entarea ace!tor ecizii fiin ur0$rite4 -ntre cele ou$ !u00it1uri4 la nivelul 0initrilor ap$r$rii4 -n ca rul reuniunilor for0ale i infor0ale in #))( e la Gru7elle! i Gu ape!ta i #))/ e la +racovia i Gru7elle!. ,ran!for0area e!te i tre3uie !$ r$0Yn$ un proce! continuu4 !u3!u0at -n eplinirii priorit$ilor !ta3ilite e Directiva Politic$ Feneral$ an o!at$ e efii e !tat i e guvern -n #))%. Agen a tran!for0$rii !e focalizeaz$ pe trei paliere 0a8ore= 1. trans'or)area $on$e"tua D( care vizeaz$ ela3orarea unui nou +oncept Atrategic>

!u!inere a operaiilor e r$!pun! la crize4 !i0ultan cu 0eninerea capacit$ii e ap$rare colectiv$4

O'oul concept !trategic al 'A,O[ 91//1<4 http://www.nato.int/docu/comm/49-95/c911107a.htm4 acce!at )#.)*.#))/. % Acopul organizaiei4 O ecla0at[ e c$tre pri0ul Aecretar Feneral al 'A,O4 lor ul La!ting! 2!0aE4 http://en.wikipedia.org/wiki/NATO 4 acce!at )#.)*.#))/. & Aprecierea !enatorului a0erican 5ichar Lugar 9?aree HaCaria4 +anIt 5u!!ia @oin the +lu34 ,ooN4 'eK!KeeC4 http://www.fareed akaria.com/A!T"#$%&/new'week/05049(.htm) <.

111

*. trans'or)area stru$tura D #i "ro$e%ura D4 care are -n ve ere pe

e o parte refor0a

proce!ului e planificare a ap$r$rii4 iar pe e alta refor0a +artierului Feneral i revizuirea tatelor e organizare la pace ale !tructurii e co0an $ 'A,O4 precu0 i refor0a ageniilor> +. trans'or)area )i itarD4 care ur0$rete -n eplinirea nevoilor operaionale curente ale Alianei i viitoare. ezvoltarea e noi capa3ilit$i pentru contracararea a0enin$rilor curente i

1. E a0orarea Nou ui Con$e"t Strategi$ Evoluie= Znc$ e la crearea !a4 'A,O a avut for0ulat$ o !trategie care efinea a0enin$rile avute -n ve ere i 0o ul e contracarare a ace!tora. ?or0ularea iniial$ a !trategiei 'A,O4 cuno!cut$ !u3 enu0irea e V+onceptul !trategic pentru ap$rarea !paiului 'or 1AtlanticV4 a fo!t a optat$ -n 1/.) i a !ervit rept ca ru politic general pentru activitatea Alianei. 5evizuirile perio ice in 1/%&4 1/%(4 1//1 i 1/// au reflectat nevoia Alianei e a1i a apta planurile i 0o ul e a3or are pentru a face fa$ provoc$rilor 0ereu cre!cYn e. A optat$ la !u00it1ul e la ;a!hington -n 1///4 actuala ver!iune a +onceptului Atrategic 'A,O e!crie 0e iul !trategic i evalueaz$ ri!curile i a0enin$rile la a re!a !ecurit$ii Alianei. El reflect$ !chi03$rile in Europa !urvenite e la a optarea lui i a aptarea !trategiilor la ceea ce reprezenta atunci circu0!tanele po!t 5$z3oi 5ece. El confir0$ !copul e!enial al Alianei e a garanta li3ertatea i !ecuritatea 0e03rilor !$i prin 0i8loace politice i 0ilitare4 afir0$ valorile e0ocraiei4 repturilor o0ului i ale !tatului e rept i e7pri0$ anga8a0entul aliailor nu nu0ai fa$ e ap$rarea co0un$4 ci i fa$ e realizarea p$cii i !ta3ilit$ii -n !paiul euro1atlantic e7tin!. 'oile a0enin$ri !unt efinite ca 0ulti irecionate i ificil e prev$zut4 reafir0Yn concluzia

+onceptului Atrategic in 1//1 i anu0e4 c$ pericolul unor a0enin$ri 0ilitare cla!ice a !c$zut4 ar e7i!t$ alte ri!curi precu0 conflicte etnice4 in!ta3ilitate politic$4 precaritatea econo0ic$4 proliferarea ar0elor nucleare4 3iologice i chi0ice. 5eferitor la 0e iul e !ecuritate4 conceptul o3!erv$ c$ -n ulti0ii ani 0e iul a fo!t 0arcat e !chi03$ri generale continue i c$ Aliana a 8ucat un rol e!enial -n -nt$rirea !ecurit$ii euro1atlantice. Atri3uiile fun a0entale ale Alianei -n o0eniul !ecurit$ii !unt centrate pe ur0$toarele argu0ente= 'A,O acioneaz$ ca furnizor e !ta3ilitate -n !paiul euro1atlantic4 !ervete ca foru0 e con!ult$ri

11#

privin a!pectele e !ecuritate4 contracareaz$ i ap$r$ -0potriva oric$rei a0enin$ri i agre!iuni 0anife!tate -0potriva !tatelor 0e03re4 contri3uie la prevenirea eficient$ a conflictelor i !e anga8eaz$ activ -n ge!tionarea crizelor4 pro0oveaz$ parteneriatul4 cooperarea i ialogul pe !car$ larg$ cu alte $ri in !paiul euro1atlantic. +onceptul Atrategic recunoate c$ 0eninerea echili3rului !trategic nu 0ai e!te i0portant$ -n noul 0e iu e !ecuritate. Zn conturarea nece!it$ilor e ap$rare4 'A,O tre3uie !$ !e i!taneze e vechile in!tru0ente e planificare 3azate pe paritatea !trategic$ i !$ !e concentreze pe caracteri!tici funcionale i O!uficien$[ -n ceea ce privete forele 0ilitare nece!are pentru e!cura8area cre i3il$ i 0anage0entul crizelor la ti0p i eficient.

Dezvolt$ri cheie care i0pun actualizarea conceptului !trategic : Zn ulti0a eca $4 conte7tul !trategic i re!pon!a3ilit$ile 'A,O au cuno!cut !chi03$ri 0a8ore4 o parte in ele recuno!cute i reflectate -n Directiva Politic$ +uprinz$toare. Atacurile terori!te e la 11 !epte03rie #))1 au influenat puternic rolul i o3iectivele 'A,O. Au eter0inat invocarea pentru pri0a at$ a articolului .4 aliaii echivalYn un atac terori!t e proporii cu un atac ar0at la a re!a unui 0e03ru. Au at o i0en!iune e7tra1european$ ap$r$rii !ecurit$ii aliate4 conceptul e Oout1of1area[ evenin echivalent cu Oout1of1Europe[. Din acel 0o0ent4 'A,O !1a anga8at -n Afgani!tan4 a iniiat o !erie e aciuni pentru a r$!pun e iferitelor provoc$ri la a re!a !ecurit$ii euro1atlantice4 continuYn 4 -n acelai ti0p i l$rgirea cu noi 0e03ri. Zn eforturile e a -nt$ri relevana Alianei4 aliaii au i entificat o !erie e provoc$ri4 precu0 !ecuritatea energetic$ i ci3ernetic$4 ezvoltYn politici privin rolul !pecific al 'A,O -n ace!te o0enii. Zn ciu a inteniilor e a a3or a toate ace!te a0enin$ri la a re!a !ecurit$ii4 Aliana !1a confruntat continuu cu li0it$ri -n ceea ce privete capa3ilit$ile4 re!ur!ele4 ar i cu pro3le0ele e voin$ politic$ i e coeziune -ntre Aliai. Evoluia Alianei a con!e0nat4 -n ulti0ii ani4 creterea co0ple7it$ii !arcinilor operaionale ale 'A,O e la peace1Ceeping 9-n Galcani< la operaiuni e !ta3ilizare i recon!trucie 9Afgani!tan<4 la care !e a aug$ 0i!iuni e in!truire4 operaiuni 0ariti0e 9operaia A+,2VE E'DEAVOU54 co03aterea pirateriei<. Pe un alt palier politic i0portant4 evoluia recent$ a con!e0nat e7tin erea reelei e parteneriate i contacte= up$ 1/// a ap$rut 2niiativa e +ooperare e la 2!tan3ul i partenerii glo3ali 9Au!tralia4 'oua Heilan $4 +oreea e Au 4 @aponia<4 precu0 i relaiile !pecifice cu

11"

2raC4 Afgani!tan4 PaCi!tan4 Dialogul cu 2n ia i +hina. 5ecent4 -n ceea ce privete cli0atul e !ecuritate european a!i!t$0 la o eteriorare a parteneriatului cu 5u!ia4 ca ur0are a prezenei agre!ive a ?e eraiei 5u!e la periferia Alianei4 fapt care con uce la con!tatarea 0o ific$rii4 e facto4 a conte7tului relaiilor 'A,O15u!ia4 intr1unul al cooper$rii 91///< -ntr1unul al convieuirii. De a!e0enea4 au avut loc ezvolt$ri conceptuale -n ca rul politicilor 'A,O4 -n eo!e3i contri3uia 'A,O la Oa3or area cuprinz$toare[4 care !tatueaz$ nece!itatea reelei in!tituionale ale 'A,O pentru ge!tionarea eficient$ a operaiunilor !pri8inirea ezvolt$rii capacit$ilor regionale 9e7. Uniunea African$<. La rYn ul lor4 relaiile 'A,O cu O'U i UE au evoluat !e0nificativ4 0ai ale! -n plan operaional4 fa$ e 1/// e la ezvoltarea i entit$ii europene e ap$rare -n ca rul 'A,O4 !1a a8un! la parteneriatul !trategic 'A,O1UE -n ge!tionarea crizelor4 -n conte7tul con!truirii EADP -n afara 'A,O> a aptarea ace!tui parteneriat la noile realit$i4 ce i0pun o cooperare 0ai e7tin!$ ecYt operaiuni 0ilitare e ge!tiune a crizelor r$0Yne o provocare> ezvoltarea unei cooper$ri in!tituionalizate -ntre 'A,O i O'U4 -n 3aza e eclaraiei co0une !e0nate -n !epte03rie #))(> ,oate ace!te evoluii in ic$ oportunitatea ela3or$rii unui nou concept !trategic4 care ar tre3ui !$ -03ine4 -ntr1o Oar0$tur$[ coerent$ i !oli $4 politicile i eciziile aliate in ulti0a eca $. Pers"e$ti.e= La cea e1a %)1cea aniver!are a 'A,O4 care a coinci! cu -0plinirea a zece ani e la apro3area ulti0ei viziuni !trategice4 'A,O a luat ecizia ela3or$rii unui nou concept !trategic. A!tfel4 0o0entul aniver!ar a fo!t 0arcat printr1o eclaraie politic$ vizionar$ 1 'eclara9ia privind ecuritatea "lian9ei care reafir0$ atYt valorile i elurile fun a0entale ale Alianei4 cYt i a aptarea o3iectivelor !ecurit$ii tran!atlantice la noul conte7t e !ecuritate. Ea ofer$ o proiecie !trategic$ !intetic$ i liniile politice irectoare pentru ela3orarea noului concept !trategic4 ata in icat$ privin finalizarea ace!tuia fiin !u00it1ul 'A,O e la Li!a3ona 9#)1)<. O at$ cu a optarea ace!tei eclaraii pute0 afir0a c$ 0ain$ria con!ult$rii !1a pu! -n 0icare. 'A,O are nevoie e un nou concept !trategic -ntrucYt ace!ta e!te -nc$ ancorat -n 0o elul eter0inat e 5$z3oiul 5ece al unei aliane efen!ive4 !tatice4 reactive i nu al uneia agile4 fle7i3ile i proactive pentru realit$ile !ecolului 662. Aliana va tre3ui !$ -i efinea!c$ noile priorit$i -ntr1un 0e iu e !ecuritate aflat -n !chi03are. Dei Aliana i1a a aptat i e7tin! portofoliul4 nu poate a3or a toate noile provoc$ri la a re!a 11* e cola3or$ri inter1 e !ta3ilizare !au pentru

e ge!tionare a crizelor ale unor parteneri !au organizaii

!ecurit$ii. 5evizuirea +onceptului Atrategic nu pre!upune !chi03$ri ra icale e politic$4 el va tre3ui !$ reflecte faptul c$ 'A,O -i co0pleteaz$ tran!for0area 0ilitar$ cu o profun $ tran!for0are politic$ -n !copul realiz$rii unei 0ai 3une coor on$ri a aliailor cu partenerii i organizaiile internaionale4 UE i O'U4 pe 3aza -0p$ririi echita3ile a re!pon!a3ilit$ilor. O at$ cu proce!ul e ezvoltare a noului +onceptului Atrategic4 !tatele 0e03re tre3uie !$ con!i ere rolul Alianei ca -ntreg4 in punct e ve ere !i03olic i funcional. A!tfel4 0e03rii 'A,O vor avea ocazia !$ r$!pun $ la -ntre3$ri precu0= +u0 -i va 0enine 'A,O capacitatea e -n eplinire a -ntregii ga0e e 0i!iuni -n !ecolul 662= ap$rarea colectiv$ i !ecuritatea teritoriului aliat i -n acelai ti0p activit$ile e con!truire a p$cii contri3uia la !ta3ilitatea !ta3ilitatea internaional$N +u0 poate 'A,O a3or a a0enin$rile legate e /ard securitA -n ur0$torii 1) ani4 ar0onizYn o3iectivelor !aleN Zn ti0p ce ,ratatul e la ;a!hington -ncearca !$ realizeze un echili3ru -ntre 0i!iunile glo3ale i cele regionale4 noul +onceptul Atrategic va tre3ui !$ interpreteze !pecific circu0!tanele geopolitice concrete. +e va conine noua concepie !trategic$ i cu0 va fi efinit rolul 'A,O -n acea!t$ concepieN Zn ace!t !en! pute0 afir0a c$ e7i!t$ ou$ viziuni vi!1a1vi! e viitorul rol al 'A,O. Una con!i er$ c$ Aliana ar tre3ui !$ r$0Yn$ ancorat$ regional4 a7Yn u1!e -n principal pe 0i!iuni e ap$rare colectiv$ 9tip articol V<4 -n ti0p ce cealalt$ pune accentul pe -nt$rirea rolului glo3al al 'A,O4 !u3liniin c$ ignorarea i0en!iunii glo3ale ar reprezenta !fYritul Alianei. E7i!t$ !uprapuneri -ntre ace!te ou$ poziii4 -n !en!ul c$ 0i!iunile e ap$rare colectiv$ ocup$ un loc central pe agen a !u!in$torilor glo3aliz$rii 'A,O4 -n ti0p ce pro3le0ele glo3ale figureaz$ pe cea a !u!in$torilor i0en!iunii regionale. Ve erile ivergente privin ace!t rai!on ]btre al 'A,O !unt reflectate !u3 ou$ a!pecte e critic$ i0portan$ pentru for0ularea noului +oncept Atrategic= natura 0e iului e !ecuritate aflat -n !chi03are i r$!pun!ul potrivit la provoc$rile i oportunit$ile pe care le prezint$ ace!t 0e iu. Zn viziunea unor 0e03ri noi ai Alianei4 a 0ii up$ -ncheierea 5$z3oiului 5ece4 'A,O ar tre3ui !$ !e -ntoarc$ la funcia !a e 3az$4 aceea e a 0enine 3alana !trategic$ e !ecuritate -n Europa. A!tfel4 ei con!i er$ c$ politica e e!cura8are a 'A,O ar tre3ui regYn it$4 iar relaia cu 5u!ia ar tre3ui refor0ulat$4 v$zYn -n acea!ta principalul pericol la a re!a !ecurit$ii lor. nece!are eficientiz$rii interveniilor !ale pe ter0en lungN E!te 'A,O potrivit$ pentru -n eplinirea

11.

De a!e0enea4 noii 0e03rii ore!c intro ucerea -n noua !trategie a 0eniunii referitoare la crizele regionale4 conflictele convenionale i la !ecuritatea energetic$ -n zona euro1atlantic$. Acetia -i !u!in poziia argu0entYn c$ 'A,O va tre3ui !$ g$!ea!c$ un echili3ru -ntre ri!curile e !ecuritate generate e in!ta3ilitatea glo3al$ i a0enin$rile politico10ilitare venite in!pre actori !tatali aflai -n vecin$tatea 'A,O. Pe e alt$ parte !u!in$torii Oglo3aliz$rii[ Alianei !u!in renunarea la re!triciile geografice auto1 i0pu!e i ore!c recunoaterea -ntr1o 0ai 0are 0$!ur$ a ri!curilor glo3ale terori!0ul tran!naional4 pirateria4 terori!0ul ci3ernetic4 !tatele euate4 proliferarea tehnologiilor i 0aterialelor nucleare i inclu erea ace!tora -n noul concept la !eciunea privin ri!curile i provoc$rile e !ecuritate. Zn ca rul ez3aterilor 0ai e7tin!e privin noul +oncept Atrategic 5o0Ynia va pro0ova o a3or are conceptual$ care ar putea fi enu0it$ generic= Oo Alian$ a echili3relor[4 care ar putea fi efinit$ ca o a3or are reali!t$ i a aptat$ conte7tului actual cu privire la rolul 'A,O4 nu ca Alian$ cu re!pon!a3ilit$i glo3ale4 ci ca Alian$ tran!1atlantic$4 capa3il$ !$ r$!pun $ a0enin$rilor i !$ genereze !ecuritate la nivel euro1atlantic i glo3al.

Trans'or)area NATO Re'orma procesului de plani'icare a ap(r(rii &lanificarea ap8r8rii asigur8 cadrul de lucru pentru facilitarea transpunerii nivelului de ambi9ie al !".O Bn capabilit89i. Ele0ente !pecifice= Planificarea ap$r$rii 'A,O are loc -n ca rul unui proce! !tructurat care tre3uie !$ ofere !uficient$ fle7i3ilitate a!tfel -ncYt !$ poat$ r$0Yne !en!i3il la !chi03$rile pro u!e -n 0e iul e !ecuritate precu0 i la nevoile Alianei i ale !tatelor 0e03re. Proce!ul e planificare tre3uie !$ fie integrat 0a7i0u0 po!i3il i !$ fie concentrat a!upra ezvolt$rii e capa3ilit$i pe ter0en 0e iu i lung4 r$0YnYn -n acelai ti0p !en!i3il la unele cerine neprev$zute4 ce pot ap$rea ca rezultat al e7perienei in teatrele e operaii. Proce!ul 'A,O e planificare a ap$r$rii e!te co0pu! in cinci funciuni principale care !unt

!ecveniale4 au o natur$ ciclic$4 cu toate c$ frecvena e e!f$urare a unor activit$i funcionale poate varia -n ti0p ce funcia e facilitare a i0ple0ent$rii reprezint$ o activitate continu$= pa!ul 1=

11%

ela3orarea irectivei politice4 pa!ul #= !ta3ilirea cerinelor4 pa!ul "= alocarea cerinelor i !ta3ilirea o3iectivelor4 pa!ul *= facilitarea i0ple0ent$rii4 pa!ul .= analiza rezultatelor. +a rul general= Zn 0o0entul e fa$ proce!ul e planificare a ap$r$rii !e e!f$oar$ -n confor0itate cu proce urile e planificare a ap$r$rii a optate -n anul #))* e c$tre 0initrii ap$r$rii -n ca rul +o0itetului 'A,O pentru Planificarea Ap$r$rii. Participarea Alianei -n operaiuni4 precu0 i cerinele e fore i capa3ilit$i pentru !u!inerea '5? i a!igurarea forelor e rezerv$4 au !co! -n evi en$ eficite e fore i capa3ilit$i 9O!hortfall![<4 care nu pot fi a!igurate pe ter0en !curt4 ur0are a faptului c$ actualul !i!te0 e planificare e!te proiectat !$ a!igure capa3ilit$ile !olicitate pe ter0en 0e iu !au lung. Zn plu!4 actualul !i!te0 e!te foarte co0ple74 i0plic$ participarea unui nu0$r 0are e co0itete i !u3co0itete4 i nu a!igur$ o i0ple0entare rapi $ a leciilor -nv$ate -n o0eniul capa3ilit$ilor. Zn ace!te con iii4 -n 0artie #))&4 !1a -nfiinat un grup e lucru care !$ ezvolte propuneri e 0$!uri pentru a !e a!igura c$ proce!ul e planificare a ap$r$rii !ati!face cerinele Directivei Politice Fenerale e!te coerent4 eficient i cYt 0ai !i0plu. +a r$!pun! la -n!$rcinarea pri0it$4 -n perioa a octo03rie1 ece03rie #))&4 a fo!t finalizate i pu!e la i!poziia aliailor ocu0entele= OOvervieK of the +urrent Defence Planning Proce ure![4 O2nteri0 5eport of the 2nter1Ataff Froup on Defence Planning[ i O5eport 3E the +hair0an of the 2nter1Ataff Froup on Defence Planning[. Ace!tea prezentau 0o ul -n care !e e!f$oar$ la 0o0entul actual planificarea ap$r$rii4 precu0 i ele0entele care ar tre3ui -03un$t$ite pentru creterea eficienei !i!te0ului e planificare a ap$r$rii aliat. Zn 0o0entul e fa$ pute0 concluziona c$ o pri0$ refor0$ a proce!ului e planificare a ap$r$rii !1a -ncheiat. Ea ur0$rete -03un$t$irea !pri8inului acor at aliailor pentru a!igurarea eficient$ i la ti0p a capa3ilit$ilor4 confor0 preve erilor Directivei Politice Fenerale. 5ezultatul e!te un proce! e planificare a ap$r$rii care4 atunci cYn va fi i0ple0entat4 va fi 0ai ar0onizat4 coerent4 a3or a3il i eficient ecYt proce!ul actual. Acea!t$ activitate recunoate rolul i0portant al +o0itetului Militar. Proce!ul e i0ple0entare va -ncepe up$ reuniunea for0al$ a 0initrilor ap$r$rii in iunie4 un e vor fi prezente noile proce uri e planificare a ap$r$rii Re'orma "artierului General N$%O

11&

5efor0a cartierului general 'A,O e!te o te0$ avan!at$ e !ecretarul general -n anul #)).4 cu a03iia ca acea!ta !$ fie una i entificarea 0o alit$ilor in 0otenirile l$!ate la !fYritul 0an atului !$u. Ea vizeaz$ e eficientizare a activit$ii +on!iliului 'or 1Atlantic i opti0izarea

aloc$rii re!ur!elor u0ane i 0ateriale pentru 3una funcionare a +artierului Feneral. Planul e i0ple0entare ane7at la 5aportul con!oli at privin refor0a +artierului Feneral 'A,O4 apro3at la !u00it1ul e la Atra!3ourgQ:ehl4 prezint$ ele0entele in ivi uale ale !trategiei i or inea -n care tre3uie realizate4 precu0 i o0eniile -n care naiunile tre3uie !$ !e anga8eze. La cele ou$ a!pecte ale refor0ei cartierului general 'A,O evi eniate -n 0an atul -ncre inat la Gucureti 1 nece!itatea ca proce!ele in ca rul Alianei !$ fie !uficient e rapi e pentru a r$!pun e !olicit$rilor4 re!pectiv4 nece!itatea reunirii con!ilierii -n o0eniul politic4 0ilitar i al re!ur!elor -n ve erea !u!inerii unor ecizii generale coerente 1 !ecretarul general con!i er$ c$ e!te nece!ar$ a $ugarea unui al treilea a!pect= -03un$t$irea 0o alit$ii e folo!ire a re!ur!elor u0ane i 0ateriale pentru 3una funcionare a cartierului general. Aecretarul general con!i er$ c$ are nevoie e !pri8inul aliailor pentru erularea altor ou$ etape= -03un$t$irea 0o alit$ii e i entificare a priorit$ilor -n ca rul activit$ilor !ta3ilite i creterea nivelului autorit$ii acor ate !ecretarului general pentru a putea re1aloca fon urile 3ugetului curent4 a!tfel -ncYt 3anii !$ poat$ fi alocai priorit$ilor pe 0$!ur$ ce ace!tea evolueaz$ i pentru a putea 0uta oa0enii -n ca rul cartierului general4 -n funcie e nece!it$i. Ma8oritatea 0initrilor ap$r$rii i1au at acor ul pentru continuarea refor0ei -n para0etrii propui e Aecretarul Feneral cu ur0$toarele con iii p$!trarea con!en!ului ca fun a0ent ecizional al Alianei i p$!trarea rolului +o0itetului Militar pentru pro3le0ele !trict 0ilitare. Aecretarul general a anunat c$4 potrivit eciziilor luate la Lon ra anul trecut4 o!arul refor0ei cartierului general va fi ge!tionat -n continuare e 0initrii ap$r$rii. Re'orma tatelor de organizare la pace ale structurii de comand( N$%O ;izeaz8 realizarea unei structuri de comand8 mai eficiente din punct de vedere al sarcinilor opera9ionale ?i de transformare, al resurselor umane ?i a c/eltuielilor. e are Bn vedere realizarea unei structuri de comand8 dislocabil8, utilizabil8 ?i fle4ibil8, adecvat8 scopului s8u. La 3aza refor0ei !e afl$ 0eninerea i!tri3uiei geografice actuale a noului concept !trategic. Dup$ i0ple0entare4 !tructura e co0an $ va 0ai !upl$ i va cuprin e cu #))) e po!turi 0ilitare 0ai

11(

puin i cu ")) e po!turi civile 0ai 0ult. +o!turile e funcionare a !tructurii e co0an $ vor fi evaluate pYn$ la reuniunea 0initrilor ap$r$rii in iunie #))/. +o0itetul Militar 9M+< a fo!t -n!$rcinat cu con ucerea refor0ei -n ou$ etape= faza 2= 0i!iunile4 rolurile i !arcinile co0an a0entelor 0ilitare !trategice4 ale Ageniei 'A,O e Aervicii pentru Ai!te0ele e +o0unicaii i 2nfor0aii 9'+AA< i !tructurilor !ale> faza a 221a= refor0a -nca r$rii cu per!onal a !tructurii. Re'orma ageniilor N$%O copul reformei este cre?terea contribu9iei "gen9iilor !".O 8 la eforturile "lian9ei ?i ale membrilor s8i Bn vederea asigur8rii ?i sus9inerii capabilit89ilor esen9iale necesare for9elor lor armate. Direciile principale ale refor0ei= refor0a ageniilor 'A,O !e eruleaz$ -n ca rul Aecretariatului 2nternaional4 Divizia e 2nve!tiii 92A1D2< cu prezent$ri perio ice la % luni4 -n ca rul Frupului E7ecutiv e Lucru 9E;F95<<. Activitatea 2A a ur0$rit " irecii principale= Revizuirea regulamentului de func9ionare a agen9iilor 4 +1M9%#<1(4 vechi e *& e ani4 pentru a core!pun e politicilor relevante 'A,O -n o0eniu. Pro3le0ele a3or ate cuprin = con iiile e a!ociere a $rilor non1'A,O4 con iiile e -nfiinare a noilor agenii4 re!pon!a3ilitatea legal$ pentru aliaii care nu particip$ la aciunile -ntreprin!e e o Agenie 'A,O i con iiile pentru evieri e la +arta Ageniilor. tudiul de identificare a oportunit89ilor pentru unificarea serviciilor asigurate de agen9ii 9!hare !ervice!< are -n ve ere ageniile i alte organi!0e 'A,O in Gru7elle!4 inclu!iv +o0an a0entul 'A,O4 precu0 i aran8a0entele e7i!tente -ntre anu0ite agenii privin !erviciile co0une -n o0enii ca tran!portul4 achiziiile i !ecuritatea. Reforma misiunilor ?i func9iilor "gen9iilor !".O. 2dentificarea sinergiilor Bntre acestea. Proce!ul e i entificare a !inergiilor in ca rul ageniilor 'A,O !e e!f$oar$ -n ou$ faze4 cu accent !pecial pe ageniile e !ervicii. ?aza 2 !1a finalizat -n 0artie #))/ cu un !tu iu privin 0i!iunile i funciile ageniilor care i entific$ oportunit$i pentru realizarea
(

e !inergii 9con!oli are4 colocare4 -03un$t$irea

Ageniile 'A,O au re!pon!a3ilit$i -n o0eniile tehnice i !pecializate e pe agen a 'A,O. Ele a!igur$ con!iliere i cercetare4 !pri8in$ i0ple0entarea eciziilor Alianei4 a!igur$ !ervicii pentru !i!te0ele e co0unicaii i infor0atice4 a 0ini!treaz$ progra0ele e cooperare. Unul in rolurile principale e!te facilitarea celei 0ai 3une utiliz$ri a re!ur!elor li0itate ale ap$r$rii $rilor 0e03re prin ezvoltarea e proiecte4 proce uri i !tan ar e co0une.

11/

coor on$rii !au reorganizare< i reco0an $ o0eniile ce vor fi e7a0inate -n faza a 221a -n ve erea ezvolt$rii e opiuni i planuri e i0ple0entare= +* co0an $4 control4 co0unicaii i co0putere> 5c,cercetare i tehnologie> !tan ar izare> 0entenan$ i operaii 9lip!a re!ur!elor i co0ple7itatea o0eniului au eter0inat a0Ynarea ace!tei opiuni<. *. Trans'or)area )i itarD ,ran!for0area continu$ a forelor4 capa3ilit$ilor i !tructurilor Alianei e!te in i!pen!a3il$ pentru capacitatea ace!teia e a e!f$ura -n 0o eficient -ntreaga ga0$ e 0i!iuni4 inclu!iv operaiuni e ap$rare colectiv$ i e r$!pun! la criz$ atYt pe teritoriul Alianei cYt i in afara ace!tuia. Pentru a !e a!igura c$ poate face fa$ provoc$rilor actuale i viitoare e !ecuritate Aliana tre3uie !$ continue atYt in ivi ual cYt i colectiv !$ -03un$t$ea!c$ calitativ i cantitativ capa3ilit$ile nece!are atingerii priorit$ilor cuprin!e -n Directiva Politic$ Feneral$ an o!at$ -n #))% i care r$0Yne vali $ -n continuare. Aliana va continua !$1i a apteze forele4 !tructurile i proce urile pentru a face fa$ provoc$rilor e !ecuritate actuale. A1au -nregi!trat progre!e nota3ile4 pe care le ori0 continuate4 pentru crearea unei !tructuri e co0an $ 0ai eficiente i efective. Proce!ul e planificare a ap$r$rii va per0ite aliailor !$1i ezvolte capa3ilit$ile e care au nevoie pentru a face fa$ provoc$rilor operaionale curente i viitoare -n conte7tul a3or $rii cuprinz$toare. A optarea unui nou proce! ar0onizat e planificare a ap$r$rii va pune accentul pe o 0ai coerent$ i!locare a capa3ilit$ilor e care Aliana are nevoie. ,ran!for0area 0ilitar$ vizeaz$ ou$ i0en!iuni i!tincte= +.1. Asigurarea 'ore or4 i!loca3ile i !u!tena3ile4 pentru operaiile curente ale Alianei4 forele e rezerv$ i ?ora e 5$!pun! a 'A,O 9'5?<> +.*. &ez.o tarea $a"a0i itDi or pentru operaiunile curente i viitoare i !oluionarea eficitelor la nivelul capa3ilit$ilor cheie. Asigurarea 'ore or Aliana e!te eci!$ !$ ezvolte forele nece!are e!f$ur$rii tuturor tipurilor e operaiuni. Va !pri8ini -n continuare eforturile e a crea fore i!loca3ile4 !u!tena3ile4 interopera3ile i a!tfel cu un gra ri icat e utilizare. Zn prezent !e con!tat$ o cretere !u3!tanial$ cu fore pentru prioritatea

1#)

operaional$ a 'A,O4 Afgani!tan. E7i!t$ totui eficitele operaionale la nivelul capa3ilit$ilor critice in teatrele e operaii= )ora de r(spuns a N$%O *NR) N$%O Response )orce+ '5? reprezint$ o !tructur$ e fore -ntrunite 9co0ponente tere!tre4 0ariti0e4 aeriene i e fore !peciale< cu capacitate e i!locare rapi $4 a aptat$ pentru -ntregul !pectru e 0i!iuni aliate4 reprezentYn un 0otor al tran!for0$rii i ezvolt$rii e capa3ilit$i. Dei -n ca rul Au00it1ului e la 5iga 9#))%< '5? a fo!t eclarat$ operaional$4 acea!ta s?a $on'runtat Jn "er)anenD $u "ro0 e)a $o)" etDrii insu'i$iente a ne$esaru ui %e 'ore #i $a"a0i itDi( Jn "rezent NRA $on'runtNn%u?se $u %e'i$ite %e $ir$a E@O. AvYn -n ve ere rit0ul operaional ri icat al Alianei4 precu0 i ificult$ile naiunilor -n

i entificarea forelor !upli0entare care !$ fie anga8ate la '5?4 la reuniunea 0initrilor ap$r$rii e la Vilniu! 9fe3ruarie #))(< a fo!t agreat$ propunerea a opt$rii unei !oluii interi0are e generare gra ual$ a forelor4 propunerea fiin !u!inut$ i la Gucureti. Zn ciu a ace!tor e0er!uri4 '5? a continuat !$ !e confrunte cu o contri3uie in!uficient$ in partea naiunilor4 generYn u1!e a!tfel4 la nivel aliat4 un curent e opinie privin ne$esitatea re.izuirii $on$e"tu ui origina a NRA i a aptarea ace!tuia la po!i3ilit$ile aliate. Zn ca rul reuniunii 0initrilor ap$r$rii e la Gu ape!ta 9octo03rie #))(<4 !tatele aliate au fo!t e acor cu iniierea e0er!urilor pentru revizuirea conceptului original al '5?. Zn 3aza opiunilor prezentate e c$tre autorit$ile 0ilitare4 -n ca rul reuniunii 0initrilor ap$r$rii e la +racovia 9#))/<4 a 'ost agreatD $a so uie "entru re$on'igurarea NRA O"iunea C 4 care pre!upune pre1!ta3ilirea capa3ilit$ilor e co0an $1control 9+#< la nivelurile operaional i tactic4 precu0 i a unui nucleu e fore e r$!pun! i0e iat in ca rul co0ponentelor tere!tre4 0ariti0e i aeriene.

O"iuni e %e re$on'igurare a NRA

1#1

Costuri

O"iunea A

O"iunea B

O"iunea C

ri icate

Aore Jntrunite %e $o)" etare a rDs"unsu ui i)e%iat:

Rezer!orul de 'ore dislocabile pentru suplimentare ulterioar( a 'orei, dup( caz

1 1

tere!tre in forele afiliate 0ariti0e in

grup$rile

navale

per0anente Ca"a0i itDi C* ta$ti$e 9 in ca rul !tructurii e fore a 'A,O4 in ca rul co0ponentelor tere!tre4 aeriene4 navale4 up$ caz< Ca"a0i itDi C* o"eraiona e !c$zute 9 in ca rul @?+/ cu i!locarea D@AE1)< Ris$uri o"eraiona e ri icate 5$!pun! i0e iat 9co!turile i!loc$rii !unt in fon uri co0une< !c$zute 5$!pun! ulterior

Ata iul iniiativei= Zn prezent4 '5? are o capacitate operaional$ li0itat$4 pe fon ul contri3uiilor naionale in!uficiente -n proce!ul e generare a forelor4 confor0 analizelor ALAPE. )ore de rezer!( pentru operaiunile N$%O +a ru general= Zn ve erea !pri8inirii proce!ului e generare a forelor e rezerv$ nece!are4 -n #)). a fo!t ela3orat i apro3at +onceptul pentru ?orele e 5ezerv$4 care i entific$ ou$ tipuri e fore e rezerv$ la nivelurile operaional i !trategic= +or9e de Rezerv8 trategic8 ( R+) fore e!tinate !$ acopere toate operaiile -n e!f$urare i aflate la i!poziia AA+EU54 up$ autorizarea 'A+> +or9e de Rezerv8 Opera9ional8 (OR+) fore !ta3ilite pentru o zon$ e operaii -ntrunite i aflate la i!poziia +o0an antului ?orei Zntrunite.
/

+o0an a0ente e ?ore Zntrunite 9Coint +orce Command< ale 'A,O4 i!locate la 'apoli4 Li!a3ona i Grun!!u0. Ele0ent Di!loca3il e Atat Ma8or 9'eploAable Coint taff (lement<4 reprezentYn ele0entul e co0an a0ent la nivel operativ -n teatrul e operaii4 care a!igur$ caracterul -ntrunit i nivelul cerut e i!loca3ilitate pentru nivelul e co0an $ operativ$.
1)

1##

Zn #))&4 pe fon ul eficitelor -nregi!trate -n generarea forelor e rezerv$4 +o0itetul Militar a propu! naiunilor ou$ 0o alit$i e alocare a aceluiai pachet e fore la 0ai 0ulte 0i!iuni4 -n ve erea !ti0ul$rii creterii contri3uiilor= 1. capa3ilit$ile naionale oferite !i0ultan la 0i!iuni naionale i 0i!iuni 'A,O (nation double5 /atting)4 cu ur0$toarele i0plicaii= participarea are la 3az$ ecizia naional$4 iar re!pon!a3ilit$ile ce ecurg in acea!ta revin naiunilor> ri!curile a!ociate i 0anage0entul ace!tora !unt re!pon!a3ilit$i naionale> -n cazul -n care alocarea unor fore pentru 0ai 0ulte 0i!iuni !i0ultan ar afecta 'A,O4 naiunile tre3uie !$ infor0eze ALAPE. #. capa3ilit$i naionale alocate la 0ai 0ult e o 0i!iune 'A,O (!".O doubleD/atting)4 -n cazul '5? i A5?QO5? pentru 0i!iuni curente ale Alianei4 cu ur0$toarele i0plicaii= ri!curile a!ociate revin 'A,O4 ar !e e!ti0eaz$ c$ ri!cul e a anga8a !i0ultan ace!te fore la '5? i la forele e rezerv$ e!te 0ini0> avanta8ele ace!tei opiuni -n eplini anga8a0entele. Pro3le0a aloc$rii aceluiai pachet e fore la 0ai 0ulte 0i!iuni a fo!t a3or at$ la nivel -nalt -ncepYn cu reuniunea 0initrilor ap$r$rii e la 'oor Ki8C 9#))&<. Zn ace!t conte7t4 !1a con!tatat c$ iniiativa 0enionat$ are !u!inere in partea unor naiuni ar4 atorit$ ri!curilor pe care le prezint$4 nu poate fi acceptat$ ca !oluie per0anent$. Ata iul iniiativei= Per!i!tena eficitelor e fore oferite voluntar e aliai pentru atYt pentru forele !peciale4 forele e rezerv$ cYt i pentru '5?4 a eter0inat ezvoltarea unui nou !et e propuneri pentru generarea ace!tora. Zn 3aza ele0entelor a3or ate -n ca rul reuniunii infor0ale a 0initrilor ap$r$rii e la Gu ape!ta 9#))(<4 !unt -n ez3atere ur0$toarele ele0ente= ecurg in oportunit$ile e in!truire i antrenare4 in

ezvoltarea capacit$ii e integrare a forelor i in creterea fle7i3ilit$ii Alianei e a

1#"

o oportunitatea constituirii unui =rezervor< de for9e dislocabile 9 eploEa3le force! pool<114 propunere vizYn i entificarea4 in ca rul !tructurii e fore e7i!tente4 a acelor fore i capa3ilit$i naionale care !unt i!loca3ile i care nu vor fi utilizate -n alte operaiuni

internaionale 9 e e7e0plu4 pentru UE<. Ace!te capa3ilit$i ar reprezenta !ur!a e con!tituire a '5? !au a rezervelor pentru operaiuni4 -n caz e nevoie> o distribu9ia ec/itabil8 a contribu9iilor (burden s/aring)4 care !e intenioneaz$ a fi a re!at$ prin con!tituirea unui 0ecani!0 e !ta3ilire a unor o3iective -n privina contri3uiei cu fore 9force contri3ution! target 0echani!0<. Ace!t 0ecani!04 care vizeaz$ un ciclu e . ani4 tre3uie !$ fie aplicat -ntr1un conte7t larg4 atYt al contri3uiilor aliailor pentru operaiunile 'A,O4 cYt i al contri3uiilor pentru O'U4 re!pectiv UE> o utilizarea dual5/atting 9alocarea aceleiai fore la 0ai 0ulte 0i!iuni< 1# ca rutin$4 nu ca e7cepie. Aepararea '5? fore e rezerv$ poate fi v$zut$ ca o uplicare a eforturilor 9cele ou$ tipuri e Opachete e fore[ !unt !i0ilare !tructural<4 iar ri!cul nece!it$ii utiliz$rii !i0ultane a '5? i forelor e rezerv$ nu poate fi 0ai ri icat ecYt -n prezent4 cYn oricu0 nu pot fi a!igurate fore pentru anu0ite rotaii ale forelor e rezerv$> o analiza comparativ8 a surselor na9ionale de finan9are4 -n ve erea i entific$rii unei !oluii e convergen$ a ace!tora up$ un !ingur 0o el4 -ntrucYt -n cazul 0a8orit$ii aliailor4 cheltuielile e operare e!tinate operaiunilor greveaz$ 3ugetul ap$r$rii4 li0itYn contri3uiile> o spri3inul financiar din fonduri comune !".O pentru dislocarea for9elor de rezerv8 4 -n con iiile -n care finanarea co0un$ va fi utilizat$ pentru un an pentru tran!portul aerian al '5? 9-n cazul notific$rii privin i!locarea forelor -n ti0p !curt<>

o asocierea OR+ comenzii opera9iunii4 a ic$ oferirea forelor pentru O5? e c$tre naiunile care a!igur$ funcia e co0an $ pentru operaiunea re!pectiv$. Unii aliai con!i er$ rept Opro3le0atic$[ re!pon!a3ilitatea naiunii care a!igur$ co0an a !$ a!igure i forele. Ae 0enin rezerve e or in politic a!upra punerii la i!poziia Alianei a unor capa3ilit$i -naintea !ta3ilirii 0i!iunilor ace!tora.
11

O5ezervorul[ pentru fora e r$!pun! tre3uie !$ fie iferit e Orezervorul[ a0plu al co0an a0entelor i!loca3ile i forelor in ca rul Atructurii e ?ore a 'A,O 9'?A<4 iar a!igurarea forelor la epin e e voina naiunilor4 -n 0aterie e i0en!iuni4 capa3ilit$i4 urat$ i !tare e preg$tire. 1# !ation dual5/atting= capa3ilit$ile naionale oferite !i0ultan la 0ai 0ult e o 0i!iune 9e7. 0i!iuni naionale i 0i!iuni 'A,O<> !".O dual5/atting= capa3ilit$i naionale alocate la 0ai 0ult e o 0i!iune 'A,O 9e7. '5? i A5?QO5? pentru 0i!iuni curente ale Alianei<.

1#*

,niiati!a de trans'ormare a 'orelor pentru operaii speciale +a ru general= 2ni9iativa de de transformare a for9ele pentru opera9ii speciale 5 !".O pecial Operations +orces ( O+) .ransformation 2nitiative E ! .2 D inclus8 Bn pac/etul de ini9iative lansate la Riga, ia Bn considerare un rol sporit al !".O Bn acest domeniu, av:nd Bn vedere comple4itatea ?i amplificarea amenin98rilor asimetrice Bn noul mediu de securitate. e are Bn vedere cre?terea interoperabilit89ii, prin asigurarea unui cadru !".O pentru preg8tirea ?i operarea for9elor na9ionale, precum ?i pentru sc/imbul de informa9ii, tactici ?i te/nici folosite Bn acest domeniu. Principalele 0i!iuni ale AO? !unt= aciunile e cercetare i !upraveghere !peciale vizYn -n !pecial teritoriile o!tileQ!en!i3ile in punct e ve ere politic> aciune irect$ con!tYn -n atacarea intelor !pecifice4 !e0nificative in punct e ve ere !trategic !au operativ> a!i!tena 0ilitar$4 -n !pri8inul forelor aliate !au prietene> operaiuni !peciale aeriene> contraterori!0ul !au in!urgena. Propuneri e ezvoltare a iniiativei= La 5iga4 au fo!t -ncura8ate eforturile e con!oli are a rolului 'A,O -n o0eniul AO? i au fo!t agreate cele trei propuneri ale +o0itetului Militar e ezvoltare a iniiativei= 1. Ata3ilirea la ALAPE a Centrului !".O de coordonare O+ 9'A,O AO? +oor ination +entre 1 'A++<4 ca o organizaie 0ultinaional$4 f$r$ rol e co0an $ care va oferi e7pertiz$ AA+EU5 privin folo!irea coor onat$ a forelor i con ucerea operaiilor4 planificarea i generarea forelor4 preg$tirea i in!truirea forelor> va avea un rol i0portant -n !ta3ilirea unei fe eraii e centre e preg$tire> Atingerea capacit$ii operaionale epline 9?O+< !1a f$cut -n #))(. #. +rearea )iroului pentru Opera9iuni peciale in ca rul ALAPE 9ALAPE Apecial Operation! ?orce! Office<4 care reprezint$ punctul e leg$tur$ cu +entrul e coor onare i are rept !cop oferirea e reco0an $ri privin ezvoltarea interopera3ilit$ii4 generarea forelor4 planificarea4 octrina i politicile pentru folo!irea opti0$ a AO?. ". +rearea +edera9iei Centrelor de &reg8tire O+ 9?e eration of Apecial Operation! ?orce!

,raining +entre!<4 care !$ conecteze centrele naionale AO? e7i!tente -n prezent> a fo!t propu!$ crearea unui !i!te0 e conectare via Ke34 cu !pri8inul 'A++. 5o0Ynia e!te parte activ$ i !pri8in$ iniiativa AO? a 'A,O pentru -nca rarea 'A++. ,niiati!a pri!ind gradul de utilizare a 'orelor

1#.

+a ru general= Obiectivele politice ini9iale privind gradul de utilizare a for9elor prevedeau ca -./ din efectivele totale ale for9elor terestre s8 fie structurate, preg8tite ?i ec/ipate spre a fi dislocate Bn afara teritoriului na9ional, pentru opera9iuni conduse de !".O sau sub alte auspicii, iar 0/ din acelea?i for9e s8 poat8 fi sus9inute permanent Bn opera9iuni. 2niiativa a fo!t lan!at$ la reuniunea infor0al$ a 0initrilor ap$r$rii octo03rie #))"4 ca una in po!i3ilele !oluii pentru e la +olora o Apring!4 ificult$ilor -n

ep$irea !au re ucerea

generarea forelor pentru operaiuni con u!e e 'A,O 9Galcani4 Afgani!tan<. Zn iunie #))*4 la 2!tan3ul4 0initrii ap$r$rii au agreat !$ -03un$t$ea!c$ gra ul e utilizare a forelor4 prin a optarea unor o3iective politice (/ig/ level political targets)4 iar nivelul -n eplinire a ace!tora !$ fie raportat anual. Ulterior4 -n ur0a unei analize a +o0itetului Militar 9M+< avizat$ e 'A+4 !1a concluzionat ca o3iectivele !ta3ilite pentru forele tere!tre 9*)P i (P< nu !unt a ecvate i pentru forele aeriene i 0ariti0e4 ca ur0are a 0ultitu inii e !i!te0e in ca rul ace!tora cu capacit$i -ncorporate iferite i epen en$ variat$ e per!onal pentru operare i !pri8in. A!tfel4 orice o3iective pentru ace!te categorii e fore ar tre3ui !$ !e focalizeze pe a!pecte calitative care !1ar !uprapune pe cele !ta3ilite -n ca rul proce!ului e planificare a forelor. ,otui !1a !ta3ilit ca4 -n funcie e rezultatele aplic$rii o3iectivelor pentru forele tere!tre4 i!cuiile pe !u3iect !$ fie reluate4 -n cazul -n care !e con!i er$ util$ aplicarea lor la forele aeriene i navale. La reuniunea infor0al$ e la 'oor Ki8C 9octo03rie #))&<4 0initrii ap$r$rii au agreat revizuirea in icatorilor e utilizare a forelor4 cu po!i3ilitatea e a inclu e i criterii calitative4 pe fon ul nece!it$ii inten!ific$rii proce!ului e tran!for0are al propriilor fore ar0ate. Ata iul iniiativei= Ur0are a eciziei e la 'oor Ki8C a fo!t e0arat un proce! e analiz$ care !1a finalizat cu $re#terea o0ie$ti.u ui %e %is o$are a 'ore or terestre %e a E@ a /@O %in tota u a$estora. +reterea ur0eaz$ !$ !e fac$ gra ual4 -n funcie e planurile naionale e tran!for0are a forelor. +u ocazia ela3or$rii raportului privin utilizarea forelor pe anul #))/4 prezentat$ 0initrilor ap$r$rii la reuniunea ace!tora in iunie a.c.4 U" au prezentat dou8 propuneri viz:nd modificarea obiectivelor de sus9inere a for9elor terestre ?i stabilirea obiectivelor de dislocare ?i sus9inere pentru for9ele aeriene. e

1#%

Pri0a propunere vizeaz$ creterea obiecti!ului de susinere a 'orelor terestre de la 0 la 1./ din totalul acestora4 avYn -n ve ere ecizia a optat$ anul trecut e cretere a o3iectivului e i!locare a forelor tere!tre e la *) la .)P i argu0entYn c$4 in rapoartele e7i!tente la nivel aliat4 o 0are parte in naiuni au atin! e8a ace!t o3iectiv. Ma8oritatea naiunilor a eclarat c$ !pri8in$ creterea o3iectivului e !u!inere a forelor tere!tre e la ( la 1)P in totalul ace!tora4 ca un pa! logic -n ace!t proce!. Zn ace!t conte7t4 !1a agreat ca re!pectiva cretere !$ !e fac$ gra ual4 -n ti0p4 -n funcie e planurile naionale e tran!for0are a forelor. ,oto at$4 AUA au propu! stabilirea de obiecti!e similare celor aplicate 'orelor terestre 4 re!pectiv .)P i!loca3ile i 1)P !u!tena3ile4 1n cazul 'orelor aeriene. Zn !pri8inul ace!tor propuneri4 AUA au invocat 3eneficiile evi ente i i0pactul pozitiv ale ace!tei iniiative a!upra proce!ului fie tran!ferat i la forele aeriene. Zn ace!t caz opinia general$ a fo!t favora3il$ i!cut$rii -n etaliu a !u3iectului -n perioa a e tran!for0are a forelor tere!tre -n $rile aliate4 argu0entYn c$ e!te 0o0entul ca ace!t e7erciiu !$

ur0$toare4 o parte in naiuni 9inclu!iv 5o0Ynia< !u3liniin c$ tre3uie clarificate o !erie e a!pecte e or in conceptual i operaional4 -nainte e a optarea unei ecizii. ,niiati!a pri!ind creterea interoperabilit(ii capabilit(ilor i 'orelor +a ru general= Fn ciuda e4isten9ei unei politici !".O Bn domeniul interoperabilit89ii ?i a multiplelor ini9iative privind standardizarea, se 1nregistreaz( 1n continuare o lips( de interoperabilitate 1ntre 'orele aliate, ceea ce Bmpiedic8 desf8?urarea Bn bune condi9ii a opera9iilor curente ale "lian9ei. Pe fon ul pro3le0elor evi eniate pe linia interopera3ilit$ii capa3ilit$ilor i forelor4 -n ca rul Au00it1ului e la Gucureti 9#))(< !1a hot$rYt c$ tre3uie acor at$ atenie !porit$ la nivel -nalt pentru a !e a!igura interopera3ilitatea atYt -n operaii4 cYt i -n o0eniul capa3ilit$ilor. Zn ace!t conte7t4 la reuniunea 0initrilor ap$r$rii e la Gru7elle! in #))( !1a eci! pro0ovarea unui Plan de aciune pentru creterea interoperabilit(ii4 !tructurat -n ou$ etape= evaluarea deficitelor ?i eficien9ei proceselor curente privin interopera3ilitatea i identificarea unor solu9ii viabile pentru ep$irea pro3le0elor -n o0eniul interopera3ilit$ii precu0 i a variantelor e i0ple0entare a ace!tora.

1#&

Zn 3aza infor0aiilor a!igurate e c$tre !tructurile 'A,O i0plicate -n i0ple0entarea Planului e Aciune4 precu0 i a celor furnizate e c$tre a!e naiuni1" -n ca rul unui che!tionar vizYn interopera3ilitatea au fost eviden9iate deficite semnificative Bn domeniile ec/ipamentelor, logisticii, educa9iei, instruirii ?i doctrinelor#1. Zn ace!t conte7t4 realizarea interopera3ilit$ii nece!it$ inten!ificarea eforturilor -n * creterea interopera3ilit$ii i vali area !oluiilor curente prin te!tare. A!tfel4 -n 3aza concluziilor rezultate -n ur0a finaliz$rii pri0ei faze a &lanului de ac9iune pentru cre?terea interoperabilit89ii au fo!t !ta3ilite ur0$toarele etape e parcur!= o evaluarea detaliat8 a deficitelor ?i implica9iilor acestora pentru operaiunile 'A,O> o prioritizarea deficitelor privin re0e ierea ace!tora> o dezvoltarea unui plan de implementare pentru !oluiile eficitelor cu prioritate ri icat$ ?i a unui plan de implementare pe termen lung pentru !oluiile eficitelor cu prioritate !c$zut$. Ata iul iniiativei= Etapa a oua a &lanului de ac9iune pentru cre?terea interoperabilit89ii vizeaz$ prioritizarea eficitelor4 i entificarea !oluiilor e re0e iere a ace!tora i ezvoltarea planurilor e i0ple0entare nece!are -n ace!t !en!. Zn 3aza concluziilor rezultate -n ur0a finaliz$rii pri0ei faze a &lanului de ac9iune pentru cre?terea interoperabilit89ii, Frupul E7ecutiv e Lucru a i entificat ur0$toarele !oluii= o pe termen scurt (2GG0)* aciuni -n o0eniile octrinare i proce urale4 precu0 i pe linia in!truirii 0ultinaionale -ntrunite> o pe termen mediu (2 ani)* ur0eaz$ a fi ezvoltate e c$tre co0itetele i autorit$ile 0ilitare i0plicate> o pe termen lung ($ ani)* integrarea interopera3ilit$ii -n proce!ele e planificare a ap$r$rii i planificare operaional$. interopera3ilitatea ?i dezvoltarea unor solu9ii pentru o0enii=

efinirea cerinelor e interopera3ilitate4 i entificarea4 re!pectiv i0ple0entarea !oluiilor pentru

1" 1*

AUA4 Ro)Nnia4 Olan a4 ?rana4 Alovacia +o0an a0entele Atrategice au precizat c$ de'icitul critic 1n ceea ce pri!ete interoperabilitatea 1l constituie lipsa abilit(ii de comunicare la toate ni!elele de comand(, cauzat de o combinaie de 'actori umani, lipsa abilit(ilor ling!istice i lipsa unor capabilit(i "2 *comand(, control i comunicaii+ interoperabile .

1#(

Prin pri!0a !arcinilor tra!ate la Au00it1ul e la Atra!3ourgQ:ehl4 au fost identificate elementele unui nou plan de ac9iune Bn vederea cre?terii interoperabilit89ii 4 ale c$rui o3iective prioritare vizeaz$ revizuirea Politicii e 2nteropera3ilitate a 'A,O4 ezvoltarea unei !trategii pentru creterea interopera3ilit$ii i i0ple0entarea !oluiilor pe ter0en !curt4 urm:nd ca o analiz8 de stadiu s8 fie finalizat8 p:n8 la reuniunea mini?trilor ap8r8rii din iunie 2G#G. ez!oltarea capabilit(ilor Aliana continu$ !$1i ezvolte capa3ilit$ile i politicile nece!are e!f$ur$rii -ntregului !pectru e 0i!iuni i operaiuni 'A,O4 re0e ierii eficienelor !pecifice cYt i contracar$rii provoc$rilor i pericolelor e0ergente4 inclu!iv e co03atere a ri!curilor a!i0etrice 9terori!04 ar0e e i!trugere -n 0a!$4 atacuri +G5' i ci3ernetice< facilitYn re!pon!a3ilit$ilor4 ri!curilor i co!turilor. 'A,O e!te con!ecvent -n preocuparea !a e a ezvolta i i!loca capa3ilit$ilor critice cu0 !unt= elicopterele pentru teatrele e operaiuni4 tran!portul !trategic i !i!te0ul aliat e !upraveghere tere!tr$4 fore pentru operaiuni !peciale. E!te -ncura8at$ -n continuare folo!irea !oluiilor 0ultinaionale pentru ezvoltarea e capa3ilit$i !upli0entare cYt i re!pon!a3ilitatea colectiv$ pentru a!igurarea logi!ticii. Ae va continua pe linia ezvolt$rii iniiativelor e7i!tente -n conte7tul cooper$rii 'A,O1UE. A0or%Dri e )u tinaiona e ofer$ un 0o 0ai puin co!ti!itor e a!igurare a capa3ilit$ilor -n acelai ti0p o -0p$rire echita3il$ a

0ilitare pe care naiunile nu i le1ar per0ite in ivi ual4 -n !pecial prin pri!0a con iiilor econo0ice care !e -ntrev$ i a naturii eficienelor pe linia capa3ilit$ilor4 0ai ale! -n cazul anu0itor capa3ilit$i1cheie. A!tfel4 a3or $rile 0ultinaionale contri3uie la -0p$rirea echita3il$ a re!pon!a3ilit$ilor i4 e aceea4 cap$t$ o valoare !upli0entar$ celei ate e -n!$i valoarea capa3ilit$ii. A 0ini!trate -n 0o core!punz$tor4 pot !pori eficiena i4 prin ur0are4 a0plific$ rezultatele -n con iiile utiliz$rii acelorai re!ur!e. Zn unele cazuri4 ace!tea pot reprezenta !ingura a3or are via3il$ i4 pentru toate ace!te 0otive4 tre3uie -ncura8ate. +Yteva intre a0or%Dri e )u tinaiona e e i0portan$ eo!e3it$ !unt a3or ate 0ai 8o!= Iniiati.a "ri.in% trans"ortu aerian strategi$ 6SAC:.

1#/

Fn vederea satisfacerii nevoilor de transport aerian strategic, Bn special agabaritic, la nivelul !".O a fost lansat8 iniiati!a pri!ind ac3iziionarea 1n comun de aerona!e " 1 , la care s5au Bnscris, ini9ial, #@ state* #$ state membre !".O #$ ?i 2 state &f&#% care au anga3at, Bn total, un num8r de H8#G de ore de zborEan. Zn ve erea coor on$rii activit$ii e achiziionare i operare a aeronavelor +11&4 !1a eci!

-nfiinarea Organizaiei 'A,O pentru Manage0entul ,ran!portului Aerian Atrategic 9"irlift -anagement Organisation D !"-O<. +arta 'AMO a fo!t agreat$ e participanii la iniiativ$ i apro3at$ e +on!iliul 'or 1Atlantic 9'A+< -n luna iunie #))&. Zn aceeai lun$4 a fo!t apro3at$ e +on!iliul 'or 1Atlantic -nfiinarea Ageniei 'A,O pentru Manage0entul ,ran!portului Aerian Atrategic 9!".O "irlift -anagement "gencA D !"-"<. Zn noie03rie #))&4 a fo!t a optat$ ecizia e a0pla!are a 3azei principale e operare pentru aeronavele +11& la PapaQUngaria. Zn prezent continu8 participarea la ini9iativ8 14 state, cu anga3area unui num8r de 2156 ore7an, primul avion C5#@ al 2ni9iativei urm:nd a fi disponibil Bn iulie 2GG0. A!tfel4 -n anul #))/ !e va atinge capa3ilitatea operaional$ iniial$4 iar -n anul #)11 capa3ilitatea e tran!port aerian va fi integral operaional$. Participarea 5o0Yniei= 5o0Ynia a !e0nat4 -n luna iulie #))%4 S$risoarea %e intenie pentru a erarea la AA+. Zn 0o0entul e fa$4 -e)oran%u)u %e Lne egere este se)nat #i rati'i$at e c$tre 5o0Ynia4 prin Legea nr. 11*Q#))/. +u cele #)) e ore e z3orQan a!u0ate 91() ore e icate e7clu!iv nevoilor e tran!port !trategic<4 5o0Ynia e!te cel 0ai 0are contri3utor in Europa central$ i e e!t4 9Polonia are 1.) e ore4 celelalte !tate central i e!t1europene4 avYn !u3 1)) e ore e z3orQan fiecare<. +ontri3uia financiar$ a 5o0Yniei la ace!t proiect !e va erula pe o perioa $ e #& ani

9apro7i0ativ ..*)) e ore e z3or< i va participa cu per!onal navigant i au7iliar4 -n ca rul unit$ii care va opera aeronavele 9IeavA "irlift Jing D I"J<4 confor0 cotei p$ri a!u0ate. ,niiati!a multinaional( S$8,S *Strategic $irli't ,nterim Solution:

1.

Gulgaria4 +ehia4 Dane0arca4 E!tonia4 2talia4 Letonia4 Lituania4 'orvegia4 Olan a4 Polonia4 5o0Ynia4 Alovacia4 Alovenia4 Ungaria4 AUA. 1% Aue ia i ?inlan a.

1")

Kansat8 sub coordonarea ,ermaniei, Bn cadrul "nga3amentelor !".O de la &raga (2GG2), cu participarea a #@ na9iuni#@ aceast8 ini9iativ8 const8 Bn anumite aran3amente cu Rusia ?i Ucraina, prin care se asigur8 accesul p:n8 la 12GG de ore de zbor cu % avioane "!5#21, pentru o perioad8 de H ani, Bncep:nd cu 2GG@. ^ara noa!tr$ a !e0nat !cri!oarea e intenie pentru participarea la progra0ul AAL2A4 -n ca rul Au00it1ului e la 2!tan3ul4 f$r$ !$ 0ai participe ulterior la celelalte ezvolt$ri. Zn prezent !e con!tat$ -ntYrzieri la livrarea celor 1() e aeronave e tran!port A*))1M4 fapt care are un i0pact !e0nificativ a!upra !ucce!ului iniiativei avYn -n ve ere epen ena operaiilor la i!tan$ !trategic$ e capa3ilit$ile e tran!port !trategic. Progra0ul 0ultinaional AAL2A4 care a!igur$ acce!ul la tran!portul aga3aritic4 a fo!t e7tin! pYn$ la !fYritul anului #)1). ,niiati!a pri!ind 1mbun(t(irea disponibilit(ii elicopterelor pentru operaiuni 2ni9iativa !".O privind Bmbun8t89irea disponibilit89ii elicopterelor pentru opera9iunile "lian9ei a avut ca punct de plecare necesitatea acoperirii deficitelor critice de elicoptere, Bn special cele capabile s8 opereze Bn teatre de opera9ii solicitante, precum "fganistan. +a rul general= 2niiativa privin -03un$t$irea i!poni3ilit$ii elicopterelor pentru operaiunile Alianei a fo!t lan!at$ e c$tre 0ini!trul 3ritanic al ap$r$rii -n iunie #))&. Zn ur0a unui !tu iu efectuat la nivelul Alianei au fo!t i entificate o !erie e 0o alit$i e aciune -n ve erea creterii i!poni3ilit$ii elicopterelor4 cele 0ai i0portante vizYn = o cooperarea 0ultinaional$ -n a!igurarea pie!elor operaiuni !au a preg$tirii4 e !chi03Q0entenan$Qreparaii -n

i!loc$rii i !u!inerii elicopterelor -n teatru i revizuirea

concepiei 3azelor logi!tice co0une (common logistics base)> o creterea interopera3ilit$ii i !tan ar iz$rii4 corelat$ cu inten!ificarea !chi03ului infor0aii -ntre naiunile einYn tipuri !i0ilare e elicoptere> o po!i3ilitatea ezvolt$rii unor aran8a0ente pentru tran!port -n teatru e tipul AA+Q AAL2A> o po!i3ilitatea achiziion$rii e echipa0ente pentru parautarea cu precizie (precision air drop) a 0aterialelor -n teatru. e

1&

Gelgia4 +ana a4 5. +eh$4 Dane0arca4 Frecia4 ?rana4 Fer0ania4 Ungaria4 Lu7e03urg4 Olan a4 'orvegia4 Polonia4 Portugalia4 Alovenia4 Alovacia4 ,urcia4 Marea Gritanie.

1"1

Zn ve erea i0ple0ent$rii 0o alit$ilor e aciune i entificate4 +on!iliul 'or 1Atlantic a apro3at -nfiinarea un grup a 1hoc inter i!ciplinar (interdisciplinarA ad /oc group)4 coor onat e c$tre a 8unctul Aecretarului Feneral pentru politic$ e ap$rare i planificare1(. Pri0ul rezultat !e0nificativ al ace!tor e0er!uri l1a con!tituit con!tituirea ca rului nece!ar

a!igur$rii !pri8inului logi!ticQfinanciar pentru 0o ernizarea elicopterelor iQ!au preg$tirea echipa8elor ace!tora4 a re!at$ aliailor care 0anife!t$ intere! pentru participarea cu elicoptere la 0i!iunile Alianei 9-n !pecial -n ca rul 2AA?<4 ar nu i!pun e re!ur!ele nece!are pentru a le preg$ti4 i!loca i !u!ine -n teatru. La Gucureti4 iniiativa 'A,O a fo!t con!oli at$ e o iniiativ$ franco13ritanic$4 3azat$ pe un 0ecani!0 e tip tru!t1fun 4 orientat$ pe preg$tirea piloilor i 0o ernizarea aparatelor. 2niiativa franco13ritanic$ !1a 0aterializat prin -nfiinarea unui fon co0un 9 trust fund<4 pri0ii contri3utori fiin Marea Gritanie i ?rana cu contri3uii in 6ind 9punerea la i!poziie a unor facilit$i4 in!tructori4 progra0e pentru preg$tirea piloilor<. Manage0entul fon ului co0un e!te a!igurat e un +o0itet Director in care vor face parte

reprezentanii !tatelor care contri3uie la ace!t fon . ?on urile alocate vor fi i!tri3uite !tatelor care !e vor anga8a fer0 !$ i!loce elicoptere -n ca rul operaiilor e ge!tionare a crizelor erulate !u3 au!picii O'U4 UE i 'A,O. Ata iul iniiativei= AvYn -n ve ere cerinele operaionale pre!ante e i0inuare a eficitelor privin elicopterele 9-n !pecial -n Afgani!tan<4 -n ca rul 'A,O !e e!f$oar$ o !erie e analize -n ve erea i entific$rii unor !oluii !upli0entare -n ace!t o0eniu. Zn ve erea cre$rii unor unit$i 0ultinaionale e elicoptere 1/ a fo!t con!tituit un grup e lucru al aliailor care ein aparate +orce)4 rolul e tip M2 (Q1&Q1&1#)4 e fa3ricaie e71!ovietic$ (I2& Ielicopters .as6 a!u0at e +ehia. Zn ca rul ace!tui grup vor fi !ta3ilite e lead nation fiin

0ecani!0ele nece!are i!loc$rii i oper$rii -n co0un a elicopterelor M2 e c$tre aliaii care au -n otare !au utilizeaz$ !u3 contract ace!t tip pentru !u!inerea trupelor proprii -n 2AA?.

1(

La grupul re!pectiv particip$ autorit$ile 0ilitare 9'MA!<4 irectorii naionali pentru ar0a0ente 9+'AD<4 !pecialitii 'A,O -n logi!tic$ 9A'L+< i Agenia 'A,O pentru Aprovizionare i Zntreinere 9'AMAA< 1/ -ultinational 2ntegrated Ielicopter Unit (-2IU) !au -ultinational Ielicopter Unit (-IU). #) Aflate -n otarea Poloniei4 +ehiei4 Ungariei4 Gulgariei4 Alovaciei4 Lituaniei i Letoniei. De a!e0enea4 Ucraina 0anife!t$ intere! -n ceea ce privete participarea la acea!t$ iniiativ$.

1"#

Zn 0o infor0al4 ?rana a avan!at i eea -nfiin$rii unei Ocoaliii[ a utilizatorilor e elicoptere e tip Pu0a 9Pu0aQAuper Pu0aQ+ougar<4 up$ 0o elul grupului e utilizatori e tip M2. De a!e0enea4 la nivelul autorit$ile 'A,O !e analizeaz$ feza3ilitatea -nchirieriiQachiziiei unor elicoptere i utiliz$rii ace!tora -ntr1un ca rul 0ultinaional4 up$ 0o elele AA+ #1QAAL2A## in o0eniul tran!portului aerian !trategic. Po!i3ilele tipuri e elicoptere vizate !unt M2 i Pu0a. Dei -n ur0a e!f$ur$rii proce!ului e analiz$ a ap$r$rii a rezultat c$ aliaii ein !uficiente elicoptere care core!pun cerinelor operaionale ale unor teatre e operaii !olicitante4 eficitul e elicoptere pentru 2AA? !e 0enine foarte ri icat 9cca. 1))<. A!tfel4 chiar ac$ iferitele 0o alit$i e aciune vizYn creterea i!poni3ilit$ii elicopterelor au o influen$ 3enefic$4 nu au rezultat -n contri3uii !upli0entare !e0nificative pentru 2AA?4 ur0Yn ca pentru anii #))( i #))/ Aliana4 pentru !$ a!igure tran!portul cargo cu co0panii civile4 contra co!t. ,mplementarea Sistemului de "omand( i "ontrol *$""S+ "CC reprezint8 un sistem integrat de comand85control destinat e4ecut8rii opera9iunilor aeriene ofensive ?i defensive, precum ?i a misiunilor de spri3in aerian. +a ru general= Ai!te0ul A++A e!te un !i!te0 e!enial pentru ap$rarea aerian$ a 'A,O acoperin teritoriul $rilor 'A,O in Europa i alte zone e operaii. 20ple0entarea !i!te0ului A++A !e realizeaz$ prin ezvoltarea unor centre +AO+#" i A5A#* !tatice i i!loca3ile 9D+AO+! DepoEa3le +AO+!4 DA5A DeploEa3le A5A<. ,oto at$4 !i!te0ul A++A reprezint$ coloana verte3ral$ pentru ap$rarea antirachet$ -n teatru. 20ple0entarea !i!te0ului A++A !e face prin proiecte finanate in Progra0ul 'A,O pentru 2nve!tiii e Aecuritate 9'A2P<. Pentru 0anage0entul !i!te0ului A++A a fo!t creat$ Organizaia 'A,O pentru Manage0entul A++A 9'A+MO<.

#1

trategic "irlift CapabilitA4 iniiativ$ con!tYn -n a!ocierea 0ai 0ultor naiuni pentru a cu0p$ra " avioane tip +11& 9Goeing4 AUA<. ## "K2 ( trategic "irlift 2nterim olution)4 iniiativ$ avYn la 3az$ aran8a0ente cu 5u!ia i Ucraina -n ve erea utiliz$rii a % avioane A'11#* pentru o perioa $ e " ani. #" +AO+ +o03ine Air Operation! +entre d +entru e Operaii Aeriene Zntrunite. #* A5A !tructur$ in ca rul A++A care va reuni -ntr1o !ingur$ entitate capa3ilit$ile !pecifice pentru controlul 0i!iunilor aeriene 9Air Mi!!ion +ontrol<4 realizarea i0aginii aeriene 95AP Pro uction +enter< i fuziunea infor0aiilor !enzorilor 9Aen!or ?u!ion Po!t<.

1""

Ata iul actual= 20ple0entarea A++A e!te -n -ntYrziere e * ani fa$ co0parativ cu planificarea iniial$. Pentru centrele A5A atingerea capacit$ii operaionale finale 9?O+< e!te prev$zut$ pentru #)1&. Planificarea iniial$ pentru i0ple0entarea !i!te0ului A++A a fo!t realizat$ -n 1///. +o0ple7itatea proce!ului e i0ple0entare a eter0inat o ecalare a planific$rii iniiale. Acea!t$ -ntYrziere contri3uie toto at$ i la -ntYrzierea realiz$rii capa3ilit$ii ,MD. Poziia 5o0Yniei= Pe teritoriul 5o0Yniei e!te prev$zut$ realizarea unui centru A5A co0plet4 co0pati3il cu centrele care !e realizeaz$ -n celelalte !tate 0e03re 'A,O. Zn aprilie #))/ ALAPE a !olicitat 5o0Yniei urgentarea !e0n$rii r$!pun!ului naional prin care 5o0Ynia confir0$ faptul c$4 -n calitate e ^ar$ Faz $ 9Lo!t 'ation<4 e!te e acor !$1i a!u0e re!pon!a3ilit$ile pentru i0ple0entarea proiectelor 'A2P aferente +P1.A)1)/.

Programul N$%O de Supra!eg3ere %erestr( *$GS+ 2ni9iativa ", vizeaz8 asigurarea superiorit89ii informa9ionale pentru for9ele !".O dislocate Bn teatrele de opera9ii. &rincipala misiune a sistemului ", va fi furnizarea, c8tre autorit89ile politice ?i militare, a unui flu4 de informa9ii privind situa9ia din teren a for9elor terestre proprii ?i adversare pe timpul opera9iilor. +a ru general= 2niiativa AFA face parte in anga8a0entele e la Praga 9#))#<4 AFA fiin

con!i erat$ Oo capa3ilitate !trict nece!ar$ pentru !ucce!ul i !igurana 0i!iunilor Alianei. Ai!te0ul AFA pre!upune i!locarea4 integrarea i operarea unui nu0$r e !i!te0e e !enzori4 avioane f$r$ pilot 9UAV Flo3al LaKC<4 ele0ente e lan!are i recuperare4 !taii e !ol4 toate inter1 conectate -ntr1un !i!te0 e co0an $1control. O3iectivul progra0ului e!te e a atinge capacitatea operaional$ iniial$ 92O+< pYn$ -n #)1# i capacitatea operaional$ co0plet$ 9?O+< pYn$ -n #)1..

1"*

Dei iniial a 3eneficiat e un !pri8in larg in partea naiunilor4 reconfigurarea progra0ului 9#))&< a u! la o recon!i erare a inteniilor naionale e participare. Zn prezent oar 1. naiuni au r$0a! anga8ate -n progra0 iar eventuala retragere a -nc$ unei naiuni va uce la anularea progra0ului#.. Ata iul actual= Zn prezent progra0ul !e afl$ -n !ta iul e !e0nare a Me0oran u0ului e

Znelegere. Un nu0$r e naiuni au !e0nat noul Me0oran u0 9printre care i 5o0Ynia< -n ti0p ce altele !e afl$ -n proce! e evaluare a particip$rii -n continuare -n progra0#%. ,oto at$4 pYn$ la 0o0entul actual4 !1a reuit finalizarea unor etape i0portante ale progra0ului -ntre care= apro3area Atrategiei e achiziii4 apro3area Atatutul Organizaiei 'A,O e 0anage0ent AFA4 a fo!t ela3orat +onceptul e operare 9+O'OPA< i a fo!t !ta3ilit$ Gaza principal$ e operare 9Aigonella<. Znainte ca progra0ul AFA !$ fie lan!at -n -ntregi0e4 tre3uie!c finalizate a!pectele privin = o !ta3ilirea participaiei in u!triale -n progra0 o apro3area pachetului e capa3ilit$i nece!are progra0ului o crearea ageniei 'A,O e 0anage0ent al progra0ului AFA 9'AFAMA< o !ta3ilirea unui co0an a0ent operaional o !e0narea contractului e cooperare cu in u!tria Poziia 5o0Yniei= 5o0Ynia i1a reafir0at anga8a0entul e a lua parte la iniiativ$ atYt ti0p cYt !i!te0ul va -n eplini cerinele e capa3ilitate pentru care a fo!t iniiat4 argu0entele -n favoarea particip$rii fiin ur0$toarele= o con!oli area profilului 5o0Yniei -n ca rul 'A,O4 prin participarea la efortul co0un 'A,O e generare e capa3ilit$i e ap$rare cre i3ile i !trict nece!are pentru !ucce!ul i !igurana 0i!iunilor Alianei> o acce!ul per0anent al 5o0Yniei la atele Q infor0aiile AFA. 'aiunile 'A,O non1

participante -n progra0ul AFA nu vor avea acce! la 3aza e ate i vor pri0i infor0aii Q ate AFA nu0ai ac$ particip$ -n ca rul operaiunilor e!f$urate !u3 egi a 'A,O. "ontribuia N$%O la r(spunsul 1mpotri!a terorismului
#.

^$ri participante= Gulgaria4 +ana a4 5epu3lica +eh$4 Dane0arca4 E!tonia4 Fer0ania4 2talia4 Letonia4 Lituania4 Lu7e03urg4 'orvegia4 5o0Ynia4 Alovacia4 Alovenia i AUA. #% E7i!t$ !e0nale c$ i ace!te naiuni vor continua participarea la progra0.

1".

A3or area 'A,O -n o0eniul terori!0ului ur0$rete i0ple0entarea eplin$ a rezoluiei 1"&" a +on!iliului e Aecuritate al O'U4 e!te cuprinz$toare i cuprin e 0i8loace politice4 iplo0atice4 econo0ice4 i4 ac$ e!te nece!ar4 0ilitare. O3iectivul 'A,O con!t$ -n !pri8inirea !tatelor 0e03re -n e!cura8area4 ap$rarea i prote8area -0potriva a0enin$rilor terori!te irecionate in afara granielor proprii i prin e!f$urarea rapi $ a capa3ilit$ilor la or inul +on!iliului 'or Atlantic 9'A+<. Aucce!ul iniiativei are nevoie e un larg !pri8in in partea naiunilor4 contri3uia 'A,O la

r$!pun!ul -0potriva terori!0ului cuprin e o ga0$ larg$ e activit$i= 1. con!ultarea aliailor pe pro3le0e legate e terori!0 ofer$ un puternic !e0nal politic e unitate i !oli aritate. #. Operaii i 0i!iuni. Aliana contri3uie la lupta -0potriva terori!0ului prin operaiile i 0i!iunile !ale in Galcani4 Afgani!tan i 2raS= o Opera9iunea "ctive (ndeavour (O"(), e3utat$ -n octo03rie #))1( operaiunea e!te con u!$ -n confor0itate cu Articolul . al ,ratatului e!cura8area i ap$rarea -0potriva terori!0ului 9;MD< la 3or ul navelor OAE. o !".O "irborne (arlA Jarning and Control "ircraft. 'A,O a!igur$ !pri8in 'AE; $rilor aliate care g$z uie!c eveni0ente la nivel -nalt i care ar putea con!titui inta atacurilor terori!te. o "ir ituation 'ata (4c/ange (" '() &rogramme. Zn cazul unei po!i3ile a0enin$ri terori!te4 AADE faciliteaz$ !chi03ul Aviation Organi!ation. o !".O "ir .raffic -anagement. Z0preun$ cu alte organizaii internaionale relevante4 'A,O ezvolt$ -n ru0$ri co0une 0ini0e pentru realizarea unor proce uri e coor onare a !i!te0elor e control al traficului aerian civil i 0ilitar i e !upraveghere4 precu0 i pentru !i!te0ele e ap$rare aerian$ ale 'A,O4 $rilor partenere i MD. ". +apa3ilit$i relevante pentru lupta -0potriva terori!0ului= 1"% e uncla!!ifie air tracC ata -ntre 'A,O i parteneri. Progra0ul per0ite i participarea $rilor in MD i 2nternational +ivil e la ;a!hington4 a8ut$ la in M. Me iteran$. 'MA!

intenioneaz$ !$ e!f$oare echipa0ente e etectare a ar0elor e i!trugere -n 0a!$

o &rogramul C!"' de ap8rare Bmpotriva terorismului !e a7eaz$ pe ite04 capa3ilit$ile non1letale. o "p8rarea cibernetic8. A fo!t apro3at$ politica 'A,O fo!t -nfiinate -n 1. $ri aliate i partenere. o "p8rarea C)R!. Un !i!te0

ezvoltarea

tehnologii avan!ate pentru contracararea atacurilor terori!te. +ana a a lan!at un nou

e ap$rare ci3ernetic$ iar

conceptul a fo!t apro3at e M+. +o0puter E0ergencE 5e!pon!e ,ea0! 9+E5,!< au

e !upraveghere a 3olilor a atin! 2O+ i !e preve e

-nfiinarea unei capa3ilit$i interi0are -n ace!t an. ,,2U -n cooperare cu ;MD +entre a evaluat utilizarea -n !copuri terori!te a ar0elor i 0aterialelor +G5'. Ae lucreaz$ la ezvoltarea unei Atrategii 'A,O e Ap$rare +G5' i la creterea anga8$rii partenerilor -n activit$ile legate e +G5'. *. +ooperarea cu partenerii= o L8rile din Consiliul &arteneriatului euro5atlantic (("&C). +ontinuarea

operaionaliz$rii Planului e aciune al parteneriatului -0potriva terori!0ului 9PAP1,< reprezint$ un efort continuu4 inclu!iv prin -nfiinarea unui grup e lucru infor0al pe o0enii !pecifice. Au fo!t -nfiinate ou$ grupuri pilot= unul pe !ecuritatea frontierelor i unul pe finanarea terori!0ului> o Consiliul !".O5Rusia (!RC). Planul e Aciune -0potriva terori!0ului al '5+

continu$ !$ fie un in!tru0ent eficient -n cooperarea 'A,O15u!ia -n lupta -0potriva terori!0ului. Printre progre!ele -nregi!trate up$ 5iga= conferina e!pre tacticile i 0eto ologia terori!t$4 lan!area celei e1a oua faze a proiectului pilot counter1 narcotic!4 activit$i +ooperative Air!pace 2nitiative> o Comisia !".O5Ucraina (!UC). 'A,O a !pri8init Ucraina -n i0ple0entarea a!pectelor contra1terori!0 -n proce!ul e refor0$ a !ectorului e !ecuritate naional$> o "p8rarea antirac/et8 (-'). Zn #))& a avut loc un !chi03 e opinii -ntre 'A+ i & $ri MD pe pro3le0atica terori!0ului> o 2ni9iativa de Cooperare de la 2stanbul (2C2). ^$rile 2+2 !unt a!ociate activit$ilor 'A,O -n o0eniu4 e la protecia -0potriva a0enin$rilor a!i0etrice la cur!ul DA, al 'A,O i la !e0inarul PAP1, al EAP+>

1"&

o L8rile de contact particip$ la activit$ile 'A,O legate e terori!04 -n !pecial prin progra0ul DA, al +'AD precu0 i la ateliere organizate -n conte7tul PAP1,> .. +ooperarea cu organizaiile internaionale= !e e!f$oar$ con!ult$ri regulate i cooperare cu O'U i organi!0ele !ale afiliate> cooperarea OA+E1'A,O !e inten!ificarea contactelor cu Unitatea e ,erori!0 a OA+E> %. Planificarea urgenelor civile Q 0anage0entul con!ecinelor= o Planul +ivil e Aciune -n caz e urgene (Civil (mergencA "ction &lan) ezvoltat -n for0at EAP+ a fo!t actualizat i !u3liniaz$ cooperarea inten!$ cu alte organi!0e 'A,O i 'MA precu0 i co0ple0entaritatea cu organizaiile internaionale> o EAD5++ continu$ !$ ezvolte i !$ -03un$t$ea!c$ inventarul naional e capa3ilit$i pentru r$!pun!ul la a0enin$ri +G5'> &. Diplo0aia pu3lic$. Eforturile e iplo0aie pu3lic$ contri3uie la o 0ai 3un$ -nelegere a rolului 'A,O -n lupta -0potriva terori!0ului i cuprin = interviuri cu oficialii 'A,O4 utilizarea Ke3!ite1ului 'A,O i eveni0ente pu3lice. A fo!t e itat un DVD a!upra rolului 'A,O -n co03aterea terori!0ului. Zn ca rul !u00it1ului e la Gucureti a fo!t organizat$ o e7poziie cu iniiativele 'A,O e ap$rare -0potriva terori!0ului. Politic( cuprinz(toare N$%O la ni!el strategic pentru pre!enirea proli'er(rii armelor de distrugere 1n mas( i ap(rarea 1mpotri!a amenin(rilor "9RN Reprezint8 o abordare pragmatic8 pentru prevenirea acestor amenin98ri ?i preg8tirea "lian9ei pentru eforturile de recuperare Bn cazul unui atac cu arme de distrugere Bn mas8 sau a unui eveniment C)R!. Achi03$rile care au avut loc -n ulti0ii ani4 up$ atacurile in 11 !epte03rie #))14 au u! la recunoaterea i0portanei a0enin$rilor terori!te4 a atacurilor a!i0etrice i la concluzia c$ ap$rarea pa!iv$ nu 0ai e!te !uficient$ i tre3uie!c re-nt$rite 0ecani!0ele active e!cura8are i luarea e 0$!uri noi e ap$rare. Principala a0eninare pentru Alian$ -n ur0$torii 1)11. ani o con!tituie terori!0ul i proliferarea ar0elor e i!trugere -n 0a!$ 9;MD< iar atacurile pot veni in afara teritoriului euro1atlantic !u3 for0e neconvenionale e atacuri ar0ate i pot folo!i ar0e e i!trugere -n 0a!$. e neproliferare4 e!f$oar$ prin

1"(

Zn noie03rie #))& !1a luat ecizia ela3or$rii unei politici irectoare -n o0eniul ;MD i +G5'4 care !$ uc$ la tran!for0area capa3ilit$ilor 'A,O -n ve erea prevenirii proliferarii ;MD i ap$r$rii -0potriva a0enin$rilor +G5'. +u ocazia !u00it1ului 'A,O e la Atar!3ourgQ:ehl4 a fo!t prezentat un ocu0ent care vine -n !pri8inul efinitiv$rii politicii 'A,O care !$ integreze conceptele 0ilitare cu cele civil -n o0eniul ap$r$rii +G5'. Acopul ocu0entului e!te acela e a i entifica noi concepte i principii politice care !$ vin$ -n !pri8inul celor e8a e7i!tente4 0o ernizarea celor in ur0$4 care !$ tra!eze o irecie e ezvoltare a tran!for0$rii po!turii e ap$rare +G5' a Alianei4 inclu!iv a prevenirii prolifer$rii ;MD4 avYn -n ve ere integrarea eforturilor 0ilitare cu cele civile. Principiile irectoare ale politicii e ap$rare +G5' tre3uie !$ !e a7eze pe trei irecii= a0enin$rile !au atacurile -0potriva teritoriilor 'A,O !au populaiei> conflictele regionale> 0eninerea i ap$rarea p$cii i 0i!iuni u0anitare. Zn ace!t !en!4 0i!iunile Alianei !unt= e ap$rare a populaiei i teritoriului> epla!area i !u!inerea forelor> i con ucerea e operaii co0une. O !trategie cuprinz$toare va tre3ui !$ ia -n con!i erare i o !erie e alte o3iective. Zn ve erea ezvolt$rii e !trategii i capa3ilit$i care !$ r$!pun $ ri!cului e proliferare a ;MD4 politica 'A,O e prevenire a prolifer$rii ;MD i ap$r$rii +G5' tre3uie !$ in$ cont e= i0plicaiile pentru Alian$ a a0enin$rii !au folo!irii ;MD -0potriva teritoriului 'A,O i a populaiei4 a forelor 'A,O i!locate -n teatrele e operaii4 a $rilor gaz $ i partenere i a populaiei ace!tora !au a!upra co0unit$ii internaionale -n cazul -n care 'A,O a fo!t !olicitat pentru !pri8in -n ur0a unor acor uri4 precu0 i e aciunile pe care tre3uie !$ le e!f$oare Aliana -n ve erea prevenirii i e!cura8$rii prolifer$rii ;MD. $p(rarea 1mpotri!a atacurilor cibernetice &olitica !".O Bn domeniul ap8r8rii cibernetice, aprobat8 Bn ianuarie 2GG8, stabile?te principiile de baz8 ?i ofer8 recomand8ri pentru organismele civile ?i militare !".O, precum ?i pentru membrii !".O, Bn vederea unei abord8ri comune ?i coordonate a ap8r8rii cibernetice. Principiile politicii 'A,O e ap$rare ci3ernetic$= Au3!i iaritatea= eforturile 'A,O -n o0eniul ap$r$rii ci3ernetice !e concentreaz$ a!upra infra!tructurii e co0unicaii i infor0aii 9+2A< e i0portan$ critic$ pentru Alian$.

1"/

Evitarea uplic$rii= 'A,O va evita uplicarea eforturilor e7i!tente la nivel internaional4 regional !au naional.

Aecuritatea= infor0aiile legate e protecia infra!tructurii +2A critice vor fi cla!ificate i utilizate core!punz$tor.

5olurile i re!pon!a3ilit$ile !tructurilor i ageniilor 'A,O -n o0eniu= +o0i!ia 'A,O pentru con!ultare4 co0an $ i control 9'+"G< a fo!t ci3ernetice. +apa3ilitatea 'A,O e 5$!pun! la 2nci entele 2nfor0atice '+25+ 0ecani!0 e8a e7i!tent -n ca rul 'A,O4 va fi utilizat i -n o0eniul ap$r$rii ci3ernetice. Conceptul de ap8rare cibernetic8( ezvoltat e +o0itetul Militar4 Atatul Ma8or 2nternaional i Atatul Ma8or e +on!ultare4 +o0an $ i +ontrol al 'A,O L` -n #))( cuprin e= o o efinirea 0i!iunilor 'A,O -n o0eniul proteciei ci3ernetice> eli0itarea re!pon!a3ilit$ilor -n protecia +2A> e!e0nat$ ca

principala !tructur$ re!pon!a3il$ a!upra a!pectelor tehnice i e i0ple0entare a ap$r$rii

o o3iectivele 'A,O pentru protecia ci3ernetic$> o inter epen ena -ntre protecia ci3ernetic$ i r$z3oiul electronic. ,/idul privind cooperarea !".O Bn domeniul ap8r8rii cibernetice cu na9iunile partenere ?i organiza9iile interna9ionale apro3at e 'A+ -n iulie #))( !e refer$ la !chi03ul e infor0aii i criteriile e eligi3ilitate pentru acor area !pri8inului 'A,O. Cadrul de cooperare Bn domeniul ap8r8rii cibernetice Bntre !".O ?i statele partenere 4 ezvoltat -n 0artie #))/4 -n confor0itate cu in!truciunile ace!tui ghi 4 e!te un ocu0ent politic care ur0$rete realizarea unei a3or $ri coerente i con!i!tente -n ca rul ap$r$rii ci3ernetice cu partenerii 'A,O prin inter0e iul progra0elor 'A,O e cooperare i parteneriate. Centrul de (4celen98 pentru cooperare Bn domeniul ap8r8rii cibernetice a fo!t -nfiinat la ,allin -n augu!t #))(4 -n ur0a !e0n$rii 0e0oran u0ului e -nelegere -ntre A+, i apte !tate 0e03re 9E!tonia4 Fer0ania4 2talia4 Letonia4 Lituania4 Alovacia i Apania<. +entrul va con uce cercetarea i preg$tirea -n o0eniul r$z3oiului ci3ernetic i va avea ") e anga8ai4 in care 8u0$tate !unt !pecialiti ai $rilor !pon!ori. 1*)

5o0Ynia va participa la +entrul e E7celen$ pentru +ooperare -n o0eniul Ap$r$rii +i3ernetice e la ,allin cu un reprezentant on site -ncepYn cu anul #)1). $p(rarea antirac3et( N$%O *: & :issile e'ence+ +a ru general= 2ni9iativa -' !".O reprezint8 r8spunsul aliat la amenin9area tot mai accentuat8 a rac/etelor balistice, amenin9are generat8 de eforturile unor na9iuni de a5?i dezvolta arme de nimicire Bn mas8 ?i capacit89i de transport la 9int8 cu raz8 tot mai mare de ac9iune. &arte a unui set amplu de m8suri, ini9iativa vizeaz8 dezvoltarea unor sisteme active de ap8rare care s8 completeze m8surile politice, diplomatice ?i de descura3are a amenin98rilor balistice. 2niiativa MD vizeaz$ ap$rarea teritoriului i centrelor populate 'A,O -0potriva atacurilor provenin provenin in patru !cenarii e ri!c. Atu iul e feza3ilitate finalizat -n #))% a relevat faptul c$ in ace!te !cenarii e!te feza3il$. ap$rarea teritoriului 'A,O -0potriva rachetelor

Arhitectura !i!te0ului MD !e 3azeaz$ pe capacit$i e etecie4 ur0$rire i intercepie 9!i!te0e ra ar _ rachete interceptoare<4 i!pu!e -n iferite locaii e pe glo3 i integrate -ntr1un !i!te0 e co0an $1control. Opiunile arhitecturale ale viitorului !i!te0 MD 'A,O !unt con!truite pe nucleul reprezentat e co0ponenta european$ a !i!te0ului MD AUA4 co0ponent$ aflat$ -n faza e proiect i care acoper$ o 0are parte a teritoriului european#&. Dezvoltarea iniiativei= 'ificult89ile negocierilor pe subiectul -' rezid8 Bn viziunile diferite ale na9iunilor privind rolul sistemului, locul acestuia Bn cadrul mai amplu al capabilit89ilor aliate, modalit89ile de finan9are, procedurile de comand8 ?i control. Pe 3aza principiilor in ivizi3ilit$ii !ecurit$ii i !oli arit$ii aliate4 !tatele 0e03re au fo!t e acor cu e7tin erea acoperii antirachet$ la -ntreg teritoriul 'A,O4 -n co0ple0entaritate cu !i!te0ul AUA. Analiza opiunilor arhitecturale a !co! -n evi en$ nece!itatea oz$rii eforturilor -n funcie e i0inena a0enin$rilor4 i0plicaiile operaionale i financiare.
#&

+o0ponenta european$ a MD AUA inclu e= un !i!te0 ra ar -n Marea Gritanie 9 ezvoltat anterior<4 un ra ar -n +ehia i un !i!te0 e 1) rachete e interceptare -n Polonia. Zntregul proiect4 lan!at -n #))&4 preve e finanare a0erican$ integral$4 i4 -n corelare cu ele0entele e8a in!talate -n iferite locaii e pe glo34 r$!pun e nevoilor e !ecuritate ale continentului nor 1a0erican.

1*1

2ntere!ele iferite ale aliailor au con u! la o negociere ificil$ a iniiativei. Poziiile e7pri0ate au revelat c$ intere!ul pentru un !i!te0 MD 'A,O variaz$ -n funcie e locaia naiunilor fa$ e !cenariile e ri!c4 gra ul e acoperire oferit e !i!te0ul AUA4 einerea unor !i!te0e antirachet$ proprii4 per!pectiva contri3uiilor financiare pentru relaiile cu !tatele non1'A,O. La Au00it1ul e la Gucureti !1a reuit coagularea con!en!ului i a fo!t a optat$ ecizia politic$ e acoperire integral$ a teritoriului aliat prin ezvoltarea unor opiuni pentru o arhitectur$ MD 'A,O cuprinz$toare4 co0ple0entar$ proiectului MD AUA. Per!pectiva co!turilor 9financiare4 politice i !trategice< a!ociate unui !i!te0 cu un nivel e a03iie ri icat a cauzat o focalizare 0ai atent$ pe 0o alit$ile e i0ple0entare a ezi eratului acoperirii cuprinz$toare. La Atra!3ourg1:ehl naiunile au reafir0at concluziile rezultate la Gucureti ar !1au e7pri0at -n favoarea unei a3or $ri 3azate pe priorit$i4 luYn -n con!i erare nivelul e i0inen$ i e accepta3ilitate a ri!curilor. Zn prezent4 pentru i0ple0entarea eciziilor e la Atra!3ourg1:ehl4 eforturile !unt i!tri3uite pe iferite paliere e lucru4 analizele ur0Yn !$ !e focalizeze pe !cenariile operaionale po!i3ile4 con!ecinele intercept$rilor 9rezi uuri i efecte<4 i0plicaiile a apt$rii progra0ului AL,GMD 9ap$rarea antirachet$ a forelor in teatrele e operaii< i efinirea unor alternative arhitecturale pe 3aza a0enin$rilor celor 0ai pro3a3ile. Per!pective= "mploarea proiectului -' !".O va presupune un efort de negociere consistent, orientat pe identificarea unei ar/itecturi optime, care s8 r8spund8 Bn acela?i timp cerin9elor unei acoperiri c:t mai e4tinse dar cu un nivel al costurilor c:t mai limitat. Evoluia e pYn$ -n prezent a negocierilor pe !u3iectul MD a reliefat faptul c$4 pentru realizarea con!en!ului4 o3iectivele !ta3ilite tre3uie !$ ai3$ un nivel e a03iie nu foarte ri icat4 naiunile preferYn o a3or are prag0atic$4 orientat$ pe i entificarea gra ual$ a ele0entelor e con!en!4 evitarea 3loca8elor i a!igurarea con iiilor pentru negocieri ulterioare. Pe ter0en lung4 0a8oritatea naiunilor !e vor poziiona -n favoarea avan!$rii iniiativei c$tre o !oluie arhitectural$ care4 ei nu ofer$ iniial acoperire cuprinz$toare4 va per0ite avan!area proiectului4 focalizYn u1!e pe a0enin$rile cele 0ai pro3a3ile la ace!t 0o0ent. Acea!t$ !oluie nu va e7clu e -n!$ po!i3ilitatea a apt$rii !i!te0ului la evoluiile a0enin$rilor4 arhitectura iniial$4 ezvoltarea !i!te0ului MD 'A,O ar i

1*#

con!truit$ pe criterii e eficien$4 putYn fi folo!it$ ca 3az$ pentru o ezvoltare incre0ental$ ulterioar$ a !i!te0ului4 atingYn a!tfel ezi eratele e la Gucureti. Poziia 5o0Yniei= 5o0Ynia nu i!pune -n prezent e capa3ilit$i e ap$rare -0potriva rachetelor 3ali!tice iar intere!ele e !ecuritate -n o0eniul MD nu pot fi a!igurate e7clu!iv prin efort naional. Participarea 5o0Yniei -n ca rul iniiativei MD 'A,O are la 3az$ intere!ul pentru conectarea la eforturile aliate4 ezvoltarea unui !i!te0 MD aliat i a!igurarea acoperirii -ntregului teritoriu naional. Al$turi e alte $ri in !u 1e!tul 'A,O4 5o0Ynia e!te unul in principalii !u!in$tori ai iniiativei MD -n !en!ul e7tin erii acoperirii la -ntreg teritoriul 'A,O.

ALTE SUBIECTE AALATE PE AGEN&A TRANSAOR-PRII Cre#terea "ro'i u ui NATO #i asigurarea re e.anei sa e 5ecent +on!iliul 'or 1Atlantic a agreat o !erie e 0$!uri 0enite !$ crea!c$ profilul 'A,O -ntre aliai4 contri3uin a!tfel la e0on!trarea capacit$ii !ale e a face fa$ provoc$rilor noului 0e iu e !ecuritate. Ace!te propuneri !pecifice4 care !e refer$ printre altele la e7pertiza geografic$ i regional$ a Atructurii e +o0an $ 'A,O4 e7erciii i preg$tire4 precu0 i iplo0aia pu3lic$4 vor fi i0ple0entate -n conte7tul activit$ilor aflate -n e!f$urare. La 3aza ace!tei iniiative !e afl$ un non1paper al 'orvegiei4 care !1a orit a fi o contri3uie a ace!tei $ri la ela3orarea Declaraiei pentru Aecuritatea Alianei4 a optat$ la !u00itul aniver!ar e la Atra!3ourgQ:ehl. Ea a coninut o !erie e reco0an $ri 0enite !$ -nt$rea!c$ relevana Alianei i !$ 0enin$ !pri8inul pu3lic pentru operaiunile pe care acea!ta le e!f$oar$ atYt pe teritoriul aliat cYt i la periferia ace!tuia. A!tfel4 'orvegia con!i er$ c$ o 0are parte intre provoc$rile e !ecuritate conte0porane tre3uie !$1i g$!ea!c$ !oluiile prin aciuni e!f$urate -n afara teritoriului 'A,O. Dei -n e!en$ e provoc$rile e !ecuritate !unt aceleai pentru toi 0e03ri4 !e con!tat$ e7i!tena unor particularit$i regionale. Printre ri!curile principale enu0erate !e afl$= terori!0ul4 proliferarea ar0elor unele re!ur!e vitale. De a!e0enea4 'orvegia !u!ine acor area unei atenii 0$rite preocup$rilor e !ecuritate ale i!trugere -n 0a!$4 in!ta3ilitatea4 conflictele regionale4 precu0 i -ntreruperile -n aprovizionarea cu

0e03rilor 'A,O. !orvegia, de e4emplu, are un interes special cu privire la nordul e4trem,

1*"

inclusiv

Bn ce prive?te rela9iile cu Rusia Bn aceast8 zon8. ,re3uie !$ continue

ezvoltarea

capa3ilit$ilor e7pe iionare4 ace!tea putYn fi utilizate atYt -n afara teritoriului 'A,O cYt i -ntre graniele aliate. Principalele reco0an $ri norvegiene !e refer$ la= fle7i3ilizarea i eficientizarea !tructurii e

co0an $ aliate4 -03un$t$irea nivelului e e7pertiz$ regional$ i crearea unui !i!te0 e avertizare co0un4 afilierea co0an a0entelor naionale -ntrunite la co0an a0entele 'A,O> creterea rolului 'A,O -n e!f$urarea antrena0entelor i e7erciiilor> i0plicarea 0ai accentuat$ a A+, refor0a !ectorului e !ecuritate in $rile partenere. O i0portan$ eo!e3it$ tre3uie acor at$ nivelului !pri8inului popular e care epin e legiti0itatea Alianei. +reterea profilului 'A,O prin 0$!uri e iplo0aie pu3lic$4 va contri3ui la -nt$rirea parteneriatului tran!atlantic4 contri3uin la -nt$rirea forei i relevanei organizaiei. &ez.o tarea $a"a0i itDi or $are "rezintD interes "entru NATO #i UE +a rul general= Cooperarea institu9ionalizat8 Bntre !".O ?i U( Bn domeniul capabilit89ilor este fundamentat8 de adoptarea Bn cadrul celor dou8 organiza9ii, Bn 2GGH, a documentului cadru de cooperare (U and !".O* Co/erent and -utualA Reinforcing CapabilitA ReMuirements. Ace!t ocu0ent i entific$ ur0$toarele o0enii e cooperare= o A3or area coerent$ i !pri8inul reciproc -n -03un$t$irea capa3ilit$ilor> o Ela3orarea unor !tan ar e ura3ile> o Ata3ilitatea i tran!parena proce!elor e planificare a ap$r$rii 'A,O i UE> o Mo alit$i e lucru ale Frupului 'A,O UE -n o0eniul capa3ilit$ilor. De a!e0enea4 ocu0entul !ta3ilete -nfiinarea Frupului 'A,O1UE -n o0eniul capa3ilit$ilor 9'A,O1EU +apa3ilitE Froup<4 ca principal foru0 e i!cuii la nivel !trategic -ntre cele ou$ organizaii4 Vva a!igura tran!parena i coerena ezvolt$rii e capa3ilit$i[ i co0ple0entaritatea ezvolt$rii e capa3ilit$i nece!are celor ou$ organizaii. La Au00it1ul e la 5iga4 efii e !tat i e guvern au agreat nece!itatea ezvolt$rii !upli0entare a cooper$rii 'A,O UE -n o0eniul capa3ilit$ilor. Zn ace!t conte7t4 la nivelul 'A,O a fo!t e0arat un proce! e analiz$ a relaiilor e7i!tente -ntre cele ou$ organizaii -n ve erea efinirii unui ca ru e7tin! i fle7i3il e cooperare.

1**

Aituaia actual$= Di!cuiile in ca rul Frupului e lucru 'A,O1UE tin !$ !e concentreze 0ai 0ult pe !chi03ul e infor0aii ecYt pe ar0onizarea eforturilor4 activitatea e!f$urat$ -n anu0ite o0enii 9iniiativa privin i!poni3ilitatea elicopterelor i iniiativa e contracarare a i!pozitivelor e7plozive i0provizate< e!f$urYn u1!e tran!parent i co0ple0entar. Aliana

con!i er$ c$ !e poate a $uga un plu! e valoare activit$ii Frupului prin organizarea e reuniuni pe o anu0it$ te0atic$ i crearea e !u31grupuri. Dei ca rul e cooperare in!tituionalizat per0ite o cooperare 0ai larg$4 la 0o0entul actual4 cooperarea 'A,O1UE -n o0eniul capa3ilit$ilor !1a 0eninut la un nivel !c$zut4 0otivat$ -n !pecial e poziia ,urciei care nu accept$ avan!area relaiei 'A,O1UE4 incolo e ca rul e cooperare agreat 9acor urile VGerlin Plu![<. 5euniunile 'A,O1EU +apa3ilitE Froup !e li0iteaz$ la con!ult$ri i !chi03 e infor0aii pe iferite proiecte -n erulare la nivelul 'A,O i UE. ,re3uie re0arcat$4 totui4 l$rgirea ariei te0atice e intere!4 fa$ e cele % o0enii iniiale 90e ical4 tran!port aerian i 0ariti0 !trategic4 ap$rare 'G+4 !i!te0e UAV i reali0entare -n aer<. +on!ult$rile i infor0$rile au fo!t e7tin!e i la o0enii precu0= !i!te0e soft7are defined radio> !i!te0e e protecie a forelor> ap$rare +G5'> ezvolt$ri -n ca rul '5?4 re!pectiv EU e tip ;MD> !upraveghere Gattlegroup!> !i!te0e e co03atere a i!pozitivelor e7plozive i0provizate> ''E+ i a!igurarea !uperiorit$ii infor0aionale> capacit$i 0ariti0$. Se$uritatea energeti$D &ornind de la convingerea c8 e4perien9a, structurile ?i capabilit89ile militare ale "lian9ei pot contribui la eforturile interna9ionale de combatere a atacurilor asupra c8ilor de transport a resurselor energetice sau Bn caz de dezastre naturale, !".O a demarat demersuri privind definitivarea rolului s8u Bn domeniu. 5aportul privin 5olul 'A,O -n !ecuritatea energetic$ notat la Au00it1ul 'A,O e la Gucureti4 i entific$ principiile care guverneaz$ a3or area 'A,O -n o0eniu i reco0an $rile pentru activit$ile ulterioare. 'A,O !e va anga8a -n ur0$toarele o0enii= o !chi03ul i coro3orarea infor0aiilor -ntre aliai i cu partenerii> e r$!pun! la a0enin$ri

1*.

o proiectarea !ta3ilit$ii prin parteneriate i progra0e !au prin e!f$urarea e fore care !$ con uc$ 0i!iuni> o !pri8inirea ge!tion$rii con!ecinelor !e poate avea -n ve ere i i0plicarea altor organizaii internaionale4 co0panii private !au realizarea unor contri3uii la iniiativele e parteneriat> o cooperare internaional$ i regional$ avan!at$ prin pro0ovarea ialogului i progra0elor e a!i!ten$ 9 i!cutarea a!pectelor regionale a !ectorului privat<> o acor area e !pri8in pentru protecia infra!tructurii energetice critice. Docu0entul e!criptiv privin rolul 'A,O -n o0eniul !ecurit$ii energetice4 apro3at e AP+ #( -n iulie #))( e!te folo!it pentru infor0area partenerilor 'A,O #/4 precu0 i a actorilor internaionali i a !ectorului privat -n ve erea inten!ific$rii ialogului i -03un$t$irii !chi03ului e infor0aii. 5aportul care 0onitoriza progre!ul realizat -n o0eniul !ecurit$ii energetice prezentat la !u00it1 ul aniver!ar e la Atra!3ourg1:ehl conine ur0$toarele reco0an $ri= o continuarea i0ple0ent$rii reco0an $rilor apro3ate la !u00it1ul e la Gucureti> o actualizarea evalu$rilor ri!curilor i a0enin$rilor la a re!a !ecurit$ii energetice4 inclu!iv a ri!curilor provenite in piraterie> o AP+ va preg$ti un raport con!oli at a!upra progre!ului realizat -n i0ple0entarea rolului 'A,O -n !ecuritatea energetic$ pYn$ la !u00it1ul ur0$tor i un raport interi0ar a!upra progre!ului realizat pYn$ la reuniunea 0initrilor e e7terne in ece03rie #))/. I)" i$aii e $rizei 'inan$iare asu"ra 0ugete or a"DrDrii Provoc$rile actuale ale 0e iului financiar internaional au con u! la intro ucerea tot 0ai frecvent$ a !u3iectului crizei financiare pe agen ele e !ecuritate ale !tatelor 0e03re 'A,O. Ma8oritatea aliailor au agreat evaluarea potrivit c$reia i0pactul crizei financiare va fi re!i0it4 -n egal$ 0$!ur$4 i e alocaiile 3ugetare pentru ap$rare. Efectele ace!tei !ituaii !e re!i0t e8a4 o !erie e !tate 0e03re fiin nevoite !$ fac$ o !erie e a8u!t$ri -n ceea ce privete 0o ul -n care e!te repartizat 3ugetul alocat. Principalele o0enii afectate !unt cheltuielile e per!onal i inve!tiiile.
#( #/

e !ecuritate energetic$ -n ca rul unor

conferine i !e0inarii cu participarea organizaiilor internaionale4 a partenerilor 'A,O i

+o0i!ia Politic$ la nivel Znalt 1 co0itetul principal cu re!pon!a3ilit$i -n o0eniul !ecurit$ii energetice EAP+4 MD4 2+2 i a !tatelor e contact

1*%

La nivel aliat !e etaeaz$ Polonia care a fo!t nevoit$ !$ re uc$ cu apro7i0ativ .)P cheltuielile e inve!tiii. E7i!t$ i cazuri fericite4 precu0 'orvegia4 care nu a -nregi!trat4 pYn$ -n prezent4 pro3le0e -n ceea ce privete nivelul 3ugetului alocat. Dei e7i!t$ per!pectivele unei ten ine generale e re ucere a 3ugetelor e ap$rare4 pYn$ -n prezent anga8a0entele operaionale ale !tatelor 0e03re nu au fo!t afectate4 ceea ce con uce la ipoteza c$ eficitele e re!ur!e financiare vor tre3ui !$ fie !uportate in zona -nze!tr$rii. 20plicaiile ace!tei a3or $ri !e vor reg$!i -n ceea ce privete erularea progra0elor 'A,O4 fiin po!i3ile -ntYrzieri ale iferitelor etape e erulare a ace!tora. Acea!t$ !ituaie poate genera efecte ne orite -n ceea ce privete proce!ul e planificare aliat4 neputYn fi e7clu!$ varianta a0Yn$rii -ntregului ciclu e analiz$ a ap$r$rii ale c$rui rezultate ar tre3ui prezentate cu prile8ul reuniunii 0initrilor ap$r$rii in iunie a.c. +u toate ace!tea4 unii aliai apreciaz$ c$ nu tre3uie a optat$ o atitu ine 0ult prea pe!i0i!t$ -n acea!t$ etap$. 'ivelul 3ugetelor ap$r$rii -n Europa nu a fo!t intre cele 0ai 0ari4 cel puin -n ulti0ii 1) ani. Efectele crizei !unt re!i0ite 0ult 0ai puternic e alte !ectoare4 ap$rarea fiin -n 0a8oritatea !tatelor 0e03re finanat$ la nivele 0ini0e. E!te evi ent faptul c$ a0plificarea crizei financiar1econo0ice va genera nece!itatea a opt$rii unor 0$!uri e au!teritate. Ace!tea vor tre3ui !$ vizeze= prioritizarea progra0elor vizYn ezvoltarea e capa3ilit$i4 efectuarea unor ecizii !trategice vizYn atYt nivelul e anga8are 9e7. :o!ovo< cYt i anga8a0entele operaionale per se 9e7. co03aterea pirateriei<4 creterea interopera3ilit$ii -n operaii care poate con uce la opti0izarea cheltuielilor e -nze!trare i4 i0plicit4 !$ contri3uie la creterea gra ului e utilizare i i!locare a forelor pu!e la i!poziie pentru operaii4 evitarea uplic$rilor la nivelul planific$rii operaionale4 una intre opiuni fiin reluarea proce urilor e planificare co0un$ operaional$4 utilizat$ pYn$ la -nceputul anilor ]/)4 accelerarea proce!ului e refor0$ a 'A,O L`4 -n !pecial in per!pectiva re ucerii uplic$rilor i re un anelor e natur$ in!tituional$4 reprezint$ una intre 0$!urile nece!are4 pa!i3il$ !$ genereze efecte 3enefice -n ceea ce privete i0inuarea co!turilor e funcionare.

I)" i$aii e $rizei 'inan$iare asu"ra anga,a)ente or Ro)Nniei a NATO O analiz$ a re!ur!ele financiare alocate Mini!terului Ap$r$rii 'aionale prin Legea 3ugetului e !tat pe anul #))/ i proieciile pentru perioa a #)1)1#)1# relev$ faptul c$ fon urile alocate per0it 1*&

atYt plata cotizaiilor i contri3uiilor fa$

e 'A,O cYt i participarea la 0i!iuni -n afara

teritoriului !tatului ro0Yn -n confor0itate cu anga8a0entele a!u0ate> Zn ceea ce privete re!pectarea celorlalte anga8a0ente fa$ e 'A,O4 -n prezent4 !e afl$ -n erulare un proce! e analiz$ care va evi enia influena re!ur!elor financiare a!upra ter0enelor e a!u0are a anga8a0entelor avYn la 3az$ o po!i3il$ prioritizare a progra0elor e -nze!trare care contri3uie la realizarea O3iectivelor ?orei #))(.

Proie$ia 0ugetarD "entru "erioa%a *@@1?*@1*: Detalii Guget M.Ap.' conf. ,otal Legii 3ugetului e !tat Procent in P2G 9e< 14"#P 14#"P 14.)P 14*1P &.%.1./1% (.1#)..&1 11.1&(.(/# 11.("&.)&" #))/ #)1) #)11 #)1#

N &2) conform =&roiec9iei principalilor indicatori macroeconomici pentru perioada 2GG8 52G#H<, prognoza interimar8, #0 ianuarie 2GG0. Dei proiecia 3ugetar$ preve e un procent inferior co0parativ cu nivelul a!u0at e 5o0Ynia fa$ e 'A,O 9#4"(P<4 ca rul legal e7i!tent ofer$ 0ecani!0ele nece!are pentru a!igurarea re!ur!elor financiare 9anga8area e cre ite< pentru !u!inerea anga8a0entelor i finanarea progra0elor e -nze!trare. CONCLUZII S$4i)0are #i $ontinuitate Zn conte7tul tran!for0$rii politice a Europei4 tran!for0area 'A,O acioneaz$ ca un catalizator al !chi03$rii pozitive. Au00it1urile 'A,O au aratat cYt e !trYn! e!te legat$ evoluia Alianei e 0aturizarea Europei -ntr1o zon$ e0ocratic$ i e !ecuritate in ivizi3il$. A!tfel4 !u00it1ul e la Lon ra in 1//) a eclarat 5$z3oiul 5ece -ncheiat i a -ntin! o 0Yn$ prietenoa!$ e!tului. La 5o0a4 -n 1//14 au fo!t efinite un nou 'A,O i un nou +oncept Atrategic. Au00it1ul e la Gru7elle!4 in 1//*4 a conferit noului 'A,O o agen $ concret$4 inclu!iv o po!i3il$ l$rgire i noi 0ecani!0e e cooperare -n o0eniul !ecurit$ii -n -ntreg !paiul euro1atlantic.

1*(

Zn 1//& a fo!t in!tituionalizat$ relaia 'A,O15u!ia4 iar la !u00it1ul e la Ma ri analizat$ e7periena Alianei -n 0anage0entul crizelor

in acelai an

au fo!t invitai trei noi 0e03ri ") i a fo!t cooptat$ Ucraina. La ;a!hington4 -n 1///4 a fo!t in Galcani i a fo!t alc$tuit un nou +oncept Atrategic care a a $ugat 0anage0ent crizelor i parteneriatele la 0i!iunea principal$ a 'A,O e ap$rare colectiv$. La Au00it1ul e la Praga in #))#4 -nc$ apte $ri au fo!t invitate !$ a ere la 'A,O"14 iar Organizaia !1a tran!for0at !u3!tanial pentru a r$!pun e la noile provoc$ri la a re!a !ecurit$ii in !ecolul 6624 -n !pecial terori!0ul. Au00it1ul e la 2!tan3ul4 in #))*4 a reafir0at anga8a0entul 'A,O e a con!trui pacea -n Afgani!tan i a e!chi! un nou capitol al cooper$rii cu $rile in Orientul Mi8lociu"#. Au00it1ul e la 5iga in noie03rie #))% a continuat proce!ul e tran!for0are a capa3ilit$ilor 0ilitare 'A,O pentru a a apta Aliana la 0e iul e !ecuritate ver!atil= eclararea capacit$ii eplin operaionale pentru ?ora e 5$!pun! a 'A,O4 ap$rarea antirachet$. A fo!t apro3at$ Directiva Politic$ Feneral$ pentru a a!igura ca rul pentru tran!for0area 0ilitar$ a Alianei. La !u00it1ul e la Gucureti in #))( a fo!t evi eniat rolul 'A,O ca nucleu al unor coaliii 0ai largi un in!tru0ent politico10ilitar fle7i3il aflat -n !erviciul naiunilor 0e03re ar i al co0unit$ii internaionale 0ai largi. Dup$ eclararea unilateral$ a in epen enei :o!ovo4 :?O5 -i continu$ 0i!iunea -n :o!ovo pe 3aza rezoluiei 1#** a +on!iliului e Aecuritate al O'U -n !copul a!igur$rii unui 0e iu !igur pentru toi oa0enii in :o!ovo. +u privire la ezvoltarea capa3ilit$ilor pentru a r$!pun e la provoc$rile curente la a re!a o0eniul ap$r$rii antirachet$4 aliaii au agreat4 -n !piritul e

!ecurit$ii4 a fo!t a optat$ Politica 'A,O e ap$rare ci3ernetic$ i a fo!t efinit rolul 'A,O -n o0eniul !ecurit$ii energetice. Zn in ivizi3ilit$ii !ecurit$ii4 con!truirea unui !i!te0 co0ple0entar celui a0erican. Politica atlantici i pentru a1i -ncura8a !$ vin$ -n -ntY0pinarea provoc$rilor la a re!a !ecurit$ii. A fo!t continuat ialogul cu 5u!ia -n ca rul +on!iliului 'A,O15u!ia prin analizarea progre!ului -n nu0eroa!e o0enii e cooperare politic$= lupta -0potriva terori!0ului4 urgenele civile i pentru tranzitului echipa0entelor ap$rarea antirachet$ -n teatru i a fo!t -ncheiat un acor ne0ilitare 2AA? pe teritoriul ?e eraiei 5u!e.
")
"1

parteneriat va fi continuat$ i -03un$t$it$ pentru a core!pun e nece!it$ilor partenerilor euro1

5epu3lica +eh$4 Ungaria i Polonia Gulgaria4 E!tonia4 Letonia4 Lituania4 5o0Ynia4 Alovacia i Alovenia "# 2niiativa e +ooperare e la 2!tan3ul

1*/

5euniunile la nivel -nalt au contri3uit la tran!for0area 'A,O intr1o Alian$ !tatic$ -ntr1un agent ina0ic al !chi03$rii. Zntr1o lu0e care evine 0ai 0ic$ i 0ai inter epen ent$4 efinirea intere!ului naional ca !ecuritate a teritoriului naional nu 0ai e!te !uficient$. +o0unitatea tran!atlantic$ tre3uie !$ -i a!u0e re!pon!a3ilitatea e a aciona oriun e e!te nece!ar pentru a preveni terori!0ul !au pentru a acor a a8utor u0anitar. Evoluia 'A,O up$ !fYritul 5$z3oiului 5ece a fo!t in!pirat$ e acea!t$ efiniie a !ecurit$ii. Acea!t$ evoluie va continua4 cu noi capa3ilit$i4 ialog inten!ificat4 0ai 0uli parteneri4 noi relaii cu alte in!tituii i noi 0e03ri"". Au00itul aniver!ar e la Atra!3ourgQ:ehl a fo!t unul e 0are -nc$rc$tur$ !i03olic$4 atorat$ atYt 0o0entului aniver!ar4 cYt i organiz$rii4 pentru pri0a at$ -n i!toria Alianei4 a eveni0entului e c$tre ou$ !tate -n co0un4 e7pere!ie a unit$ii i !oli arit$ii aliate. El a 0arcat revenirea ?ranei -n ca rul !tructurilor 0ilitare aliate4 in care acea!ta !e retr$!e!e -n 1/%%. De a!e0enea4 cu prile8ul ace!tui eveni0ent4 a fo!t e!e0nat noul Aecretar Feneral al 'A,O -n per!oana pre0ierului anez An er! ?ogh 5a!0u!!e!n4 care va prelua 0an atul la 1 augu!t #))/. Au00itul 'A,O e la Atra!3ourgQ:ehl a continuat pe linia politic$ vizionar$ i0pu!$ la Au00itul e la Gucureti4 -n ceea ce privete pro0ovarea -n conte7t 'A,O a unor !u3iecte e 0a7i0$ i0portan$ i intere! !trategic4 cur ar fi Galcanii e Ve!t4 relaia 'A,O cu O'U i cu UE4 relaiile cu Ucraina i Feorgia. Ur0$torul !u00it 'A,O va fi organizat -n #)1)4 -n Portugalia4 prile8 cu care !e are -n ve ere4 -n principiu4 a optarea noului +oncept Atrategic. Pe 0$!ur$ ce natura a0enin$rilor cu care !tatele aliate !e confrunt$ !e !chi03$ ar i felul -n care 'A,O le face fa$4 valorile pe care Aliana le ap$r$ r$0Yn aceleai. 'A,O ofer$ ca rul tran!atlantic e ialog pentru a face fa$ provoc$rilor la a re!a !ecurit$ii4 cuplYn Europa i AUA4 3alan!Yn o 0ultitu ine e intere!e. Mai 0ult ecYt atYt4 pe 0$!ur$ ce Aliana evolueaz$ e la a fi un !cut pentru ap$rare colectiv$ la rolul e 0anager al !ecurit$ii -ntr1un !en! 0ai larg4 ea a evenit o co0unitate e valori ca e0ocraia4 ap$rarea repturilor o0ului ar i o co0unitate e intere!e. BIBLIOGRAAIE

""

+f.4 @aap e Loof Acheffer4 Re'lecii asupra Summit&ului de la Riga4 'A,O 5evieK4 Kinter i!!ue4 #))%

1.)

CPRI: Manualul 'A,O #))%4 'A,O Office of 2nfor0ation an Pre!!4 111) Gru7elle!4 Gelgiu0 Alliance 5e3orn= An Atlantic +oncept for the #1!t +enturE. ,he ;a!hington Pro8ect4 D. La0ilton4 +. GarrE4 L. Ginnen i8C4 A. ?lanagan4 @. A0ith4 @. ,oKn!en 4 ?e3ruarie #))/ SURSE INTERNET= ;e3 !ite1ul 'A,O= 777.nato.int ;e3 !ite1ul A un$rii Parla0entare 'A,O= 777.nato?"a.int ;e3 !ite1ul +olegiului 'A,O in 5o0a= 777.n%$?nato.int ;e3 !ite1ul +ole iului 'aional e Ap$rare in ;a!hington= 777.n%u.e%u

Q.Organizaii regiona e euro"ene

1.1

1. Organizatia "entru Se$uritate si Coo"erare Jn Euro"a 6OSCE: a aparut -n anii

I&)4 initial !u3 nu0ele e +onferinta pentru Aecuritate !i +ooperare -n Europa. +uno!cuta ulterior rept Tproce!ul e la Lel!inCiT4 +A+E a con!tituit un foru0 e ialog !i negocieri 0ultilaterale intre 2!toria +A+E !e E!t -0parte -n !iVe!t. oua perioa e=

a. Zntre anii 1/&.11//) 9!e0narea Actului ?inal e la Lel!inCi !i4 re!pectiv4 a +artei e la Pari! pentru o noua Europa<4 -n care +A+E a functionat ca un proce! e conferinte !i reuniuni perio ice. 0. Evolutiile pe planul !ecuritatii europene aparute -n anii f/) au i0pu! !chi03ari fun a0entale atYt -n ceea ce prive!te !tructura !i caracterul in!titutional al proce!ului -nceput la Lel!inCi4 cYt !i rolul ace!tuia. +onferinta la nivel -nalt e la Gu ape!ta4 1//*4 a hotarYt a optarea enu0irii e Organizatie pentru Aecuritate !i +ooperare -n Europa 9OA+E<. Zn prezent4 OA+E cuprin e .% e !tate in zona ce !e -ntin e e la Vancouver pana la Vla ivo!toC4 incluzYn toate !tatele europene4 AUA4 +ana a !i toate repu3licile in fo!ta U5AA. ,oate !tatele 0e03re au !tatut egal4 iar regula e 3aza -n a optarea eciziilor e!te con!en!ul. OA+E4 a!e0eni altor !tructuri e !ecuritate regionala4 a cuno!cut tran!for0ari !u3!tantiale4 ca ur0are a faptului ca a evenit tot 0ai evi ent ca nici o in!titutie europeana nu1!i poate a!u0a e una !ingura ge!tionarea -ntregului co0ple7 e pro3le0e cu care !e confrunta continentul. Zn etapa actuala4 OA+E !e afla -n faza e efinire a i entitatii e !ecuritate europeana4 3azata pe patru ele0ente= geopolitic4 functional4 nor0ativ !i operational. Avanta8ele OA+E -n acea!ta privinta rezi a in= a3or area atotcuprinzatoare a !ecuritatii 90ilitara4 politica4 econo0ica !i u0ana<> participarea4 pe 3aza e egalitate4 a tuturor tarilor participante> principii4 nor0e4 valori !i !tan ar e co0une> in!tru0ente4 0ecani!0e !i e7perienta unica -n Datorita capacitatii !i e7perientei !ale unice -n o0eniul o0eniul iplo0atiei preventive. iplo0atiei preventive4 prevenirii

conflictelor !i ge!tionarii crizelor> con!oli arii re!pectarii repturilor o0ului4 a e0ocratiei !i !tatului e rept !i pro0ovarii tuturor a!pectelor !ocietatii civile4 OA+E va continua !a 8oace un rol i0portant -n pro0ovarea unui !patiu co0un -ncre erii III.S$urt -n o0eniul 0ilitar !i istori$ e !ecuritate. Ea va contri3ui la con!oli area pro0ovarea !ecuritatii prin cooperare.

Originile OA+E au aparut -n anii 1/.)4 o ata cu i eea convocarii unei conferinte general1europene pentru !ecuritate. Eforturile pentru realizarea ace!tei i ei 1 inten!ificate intr1o perioa a caracterizata rept T e!tin ere -n relatiile E!t1Ve!tT4 cYn o politica e Taco0o are -ntre !tate

1.#

avYn intere!e ivergenteT era prefera3ila raz3oiului 1 au cuprin! un proce! -n elungat !i co0ple7 e actiuni e!fa!urate -n iferite foruri !au e iferite grupuri e tari. Un rol eo!e3it -n ca rul ace!tor actiuni au 8ucat tarile )i$i !i )i, o$ii4 printre care !i 5o0Ynia. +onferinta era vazuta e unii ca o cale pentru a epa!i ivizarea Europei rezultata upa cel e1al oilea raz3oi 0on ial4 iar e altii 1 pentru a con!acra !tatu!1Suo1ul po!t3elic. Oricu04 0e!a8ul principal al celor care au actionat pentru convocarea ei a fo!t Ta!igurarea !ecuritatii printr1o politica Ace!te eforturi au e e!chi ereT. u! la convocarea4 la ## noie03rie 1/&#4 la Dipoli 9lYnga Lel!inCi<4 a

reprezentantilor state or europene4 AUA !i +ana ei4 pentru con!ultari -n ve erea pregatirii +onferintei. +on!ultarile 0ultilaterale pregatitoare !1au prelungit pana la ( iunie 1/&"4 iar rezultatele ace!tora au fo!t cuprin!e -n 5eco0an arile finale e la Lel!inCi 9+artea 3leu<4 a optate e catre 0ini!trii e e7terne ai state or participante . Ace!tea au !tat la 3aza negocierilor propriu1 zi!e ale +onferintei pentru !ecuritate !i cooperare -n Europa4 conceputa4 initial a !e e!fa!ura -n trei faze= a< la nivel e 0ini!tru e e7terne> 3< la nivel e e7perti> c< la nivel -nalt. La 1( !epte03rie 1/&"4 la Feneva4 e7pertii state or participante au -nceput activitatea e ela3orare a Actului ?inal4 care a urat pYna -n vara enu0irea anului e acor urile 1/&.. e la Lel!inCi. e La 1 augu!t 1/&.4 la Lel!inCi4 a fo!t !e0nat4 la nivel -nalt4 Actul ?inal al +onferintei pentru !ecuritate !i cooperare -n Europa4 cuno!cut !i !u3 participante !i atitu inea guvernelor re!pective fata +uprinzYn principiile e 3aza 9 ecalogul e principii< care guverneaza relatiile intre !tatele e cetatenii lor4 precu0 !i preve eri cooperare -n iferite o0enii4 Actul ?inal a pu! 3azele viitoarei evolutii a proce!ului +A+E. Docu0entul nu contine o3ligatii 8uri ice4 ci politice4 -0partite -n trei 0ari categorii 9cuno!cute4 initial4 a. c. !u3 enu0irea privin -n e Tco!uriT4 politico10ilitare u0anitar -nceput. iar ale !i ulterior !ecuritatii alte T i0en!iuniT<= -n Europa> o0enii. pro3le0e a!pectele

3. cooperarea -n cooperarea

o0eniul econo0ic4 tehnico1!tiintific !i al 0e iului -ncon8urator> o0eniul

. un al patrulea capitol 1 Ur0arile +A+E 1 !e refera la reuniuni !i actiuni e continuare a proce!ului 2n anii I&) !i I()4 a!e0enea reuniuni au avut loc la Gelgra 91/&&11/&(<4 Ma ri 91/()11/("<4 AtocChol0 91/("11/(%< !i Viena 91/(%11/(/<. Ele au fo!t 0arcate e evolutiile !inuoa!e ale cli0atului politic international4 -n !pecial e confruntarile i eologice intre E!t !i Ve!t4 precu0 !i e raporturile ten!ionate intre AUA !i U5AA.

1."

+arta e la Pari!4 !e0nata la nivel -nalt -n noie03rie 1//)4 a 0arcat un punct e cotitura -n i!toria +A+E e!chizYn calea tran!for0arii !ale -ntr1un foru0 in!titutionalizat e ialog !i negocieri4 cu o !tructura operationala. ?iin pri0a +onferinta la nivel -nalt upa a optarea Actului ?inal e la Lel!inCi4 Au00it1ul +A+E e la Pari! a e!chi! o pagina noua -n raporturile intre !tatele europene4 punYn u1!e oficial capat raz3oiului rece !i fiin a optate ocu0ente e i0portanta 0a8ora -n o0eniul ezar0arii 1 ,ratatul privin re ucerea ar0elor conventionale -n Europa4 Declaratia state or 0e03re ale 'A,O !i ale ,ratatului e la Var!ovia privin nerecurgerea la forta !i la a0enintarea cu forta4 Acor ul a!upra unui pachet e 0a!uri e cre!tere a -ncre erii !i !ecuritatii 9Docu0entul e la Viena 1 1//)<. +arta e la Pari! pentru o noua Europa pune 3azele in!titutionalizarii proce!ului +A+E prin -ntYlniri regulate la nivel -nalt 9 in oi -n oi ani<4 reuniuni ale 0ini!trilor e e7terne !i ale +o0itetului Znaltilor ?unctionari. Aunt create4 toto ata4 efinit o3iectivul e ificarii unei Europe a Aecretariatul per0anent 9cu !e iul la Praga<4 +entrul pentru Prevenirea +onflictelor 9Viena< !i Giroul pentru Alegeri Li3ere 9Var!ovia<. A fo!t e0ocratiei4 pacii !i unitatii4 con!tYn -n a!igurarea !ecuritatii4 ezvoltarea unei cooperari largi -ntre toate !tatele participante !i pro0ovarea repturilor !i li3ertatilor fun a0entale ale o0ului. Un nou i0pul! pentru actiune concertata -n ca rul OA+E a fo!t at e +onferinta la nivel -nalt e la Lel!inCi4 1//#. Docu0entul a optat cu acea ocazie 1 Declaratia e la Lel!inCi4 enu0ita !i03olic TAfi arile !chi03ariiT 1 contine preve eri vizYn -ntarirea contri3utiei !i rolului +A+E -n a!igurarea repturilor o0ului4 ge!tionarea crizelor !i ten!iunilor. Docu0entul preve e a!u0area unui rol activ al +A+E -n alerta ti0purie4 prevenirea conflictelor !i ge!tionarea crizelor. 'oul in!tru0ent 1 Znaltul +o0i!ar pentru Minoritati 'ationale 1 e!te -n!arcinat !a !e ocupe4 intr1o faza cYt 0ai ti0purie4 e ten!iuni etnice care pot e!cala a -ntr1un conflict. ,ot prin Docu0entul e la Lel!inCi4 1//#4 a fo!t creat un nou organ 1 ?oru0ul e +ooperare -n o0eniul Aecuritatii4 1 care !e -ntrune!te4 la Viena4 pentru a !e con!ulta !i negocia 0a!uri concrete vizYn -ntarirea !ecuritatii !i !ta3ilitatii -n regiunea euro1atlantica.

*. Contri0uia OSCE a gestionarea $rize or "o iti$o?)i itare

1.*

OA+E4 fo!ta +onferin$ a!upra Aecurit$ii i +ooper$rii -n Europa 9+A+E< era4 la -nceput un proce! e con!ultare politic$ la care participau $ri in Europa4 A!ia +entral$ i A0erica e 'or . A evenit organizaie -ncepYn cu 1//.. Originile OA+E au ap$rut prin anii 1/.) o at$ cu i eea convoc$rii unei +onferine general1europene pentru !ecuritate. Punctul e cotitur$ -n evoluia +A+E -l reprezint$ +onferina la nivel -nalt e la Pari!4 in 1/1#1.11 1//)4 care 0archeaz$ trecerea e la un !i!te0 e -ntYlniri perio ice la o organizaie internaional$ cu caracter per0anent. La 1/ iunie 1//14 +on!iliul 0initrilor Afacerilor E7terne4 la pri0a !a reuniune inut$ la Gerlin4 iniia un 0ecani!0 e con!ultare i cooperare e!tinat !$ fac$ fa$ !ituaiilor e criz$ -n zona +A+E. Ace!t 0ecani!0 a fo!t eclanat -n cazul !ituaiei in fo!ta 2ugo!lavia i -n cea in 'agorno1:ara3ah. La reuniunea e analiz$ e la Lel!inCi 4 ce a avut loc la )/.)& 1//#4 efii e !tat i e guvern au a optat Declaraia intitulat$ OProvoc$rile !chi03$rii[. Ace!t ocu0ent reflect$ acor ul a!upra cre$rii unui po!t e Znalt +o0i!ar pentru 0inorit$ile naionale care are !arcina e a interveni -n faza -ncep$toare -n ten!iunile etnice4 precu0 i a!upra ela3or$rii unei !tructuri e alar0are rapi $4 e prevenire a conflictelor i ge!tionare a crizelor. ,ot atunci !tatele intere!ate au !e0nat Actul e -ncheiere a negocierilor a!upra efectivelor forelor convenionale -n Europa care in!taura o li0itare a efectivelor 0ilitare. +A+E a -ntreprin! 0i!iuni e anchet$4 e raporturi !au e !upraveghere -n :o!ovo4 Aan 8aC4 Voievo ina4 ACop8e4 Feorgia4 E!tonia4 ,a 8iCi!tan4 Mol ova4 Letonia4 'agorno1 :ara3ah4 +ecenia .a. Zn !epte03rie 1//# au -nceput !$ funcioneze 0i!iuni e a8utor -n Al3ania4 Gulgaria4 +roaia4 -n fo!ta 5epu3lic$ 2ugo!lav$ a Mace oniei4 -n 5o0Ynia i Ungaria4 pentru aplicarea !anciunilor apro3ate e O'U -0potriva 5epu3licii ?e erative a 2ugo!laviei 9Aer3ia i Muntenegru<. Ulti0a reuniune la nivel -nalt a OA+E !1a e!f$urat -n 1(11/.11 1/// la 2!ta03ul. +u ace!t prile8 !1a a optat +arta Aecurit$ii Europene prin care efii e !tate i e guverne 0e03re OA+E i1au eclarat anga8a0entul fer0 fa$ e o zon$ li3er$4 e0ocrat$ i 0ai integrat$ a OA+E. A1a convenit= !$ !e a opte Platfor0a Aecurit$ii +o0une cu !copul e a -nt$rii cooperarea intre OA+E i alte organizaii i in!tituii> !$ !e creeze echipa e a!i!ten$ e !pecialitate i cooperare rapi $ privin operaiile a0ple e ca0panie cu civili> !$ !e e7tin $ capacitatea e a e!f$ura activit$i -nru ite cu ale poliiei> !$ !e -nfiineze un centru e operaii cu !copul e a planifica i i!loca operaiile e ca0panie ale OA+E>

1..

!$ !e con!oli eze proce!ul e con!ult$ri -n ca rul OA+E prin -nfiinarea unui co0itet e preg$tire !u3or onat +on!iliului Per0anent. ,oto at$4 participanii au hot$rYt ca pree inia OA+E pentru #))1 !$ revin$ 5o0Yniei. O3iectivul principal al OA+E -l reprezint$ iplo0aia preventiv$. Aciunea i e0er!urile iplo0aiei preventive vizeaz$ -n principal ou$ tipuri e conflicte previzi3ile= cele i0e iate4 pe ter0en !curt i conflictele pe ter0en lung. O prevenire ura3il$ a conflictelor -n Europa nu poate fi conceput$ ecYt pe ter0en lung4 -ntrucYt o a!e0enea aciune vizeaz$ i0plicit in!taurarea unei e0ocraii via3ile4 crearea unui cli0at e -ncre ere -ntre populaie i cei care o guverneaz$4 in!tituirea e !tructuri pentru pro0ovarea repturilor o0ului4 re!pectarea 0inorit$ilor. Diplo0aia preventiv$ are -n ve ere i tranziia panic$ e la un !i!te0 econo0ic centralizat !pre econo0ia e pia$. OA+E4 f$r$ !$ i!pun$ e 0i8loacele 0ateriale !uficiente4 a creat o !erie e !tructuri i 0ecani!0e care -i per0it teoretic !$ !e anga8eze activ -n iplo0aia preventiv$4 pe e o parte4 iar pe e alt$ parte4 influena i capacitatea !a !unt li0itate e opiunile !tatelor pentru o 0eto $ !au alta4 e reapariia !ferelor e influen$ i e ali factori. +a un in!tru0ent e iplo0aie preventiv$ a fo!t conceput$ funcia e Znalt +o0i!ar pentru 0inorit$i naionale care !$ per0it$ eclanarea unei alar0e ti0purii !au -ntreprin erea unei aciuni rapi e pentru a -0pie ica tran!for0area unor ten!iuni privin 0inorit$ile4 -ntr1o !ituaie conflictual$. Printre !ucce!ele o3inute pot fi 0enionate = prevenirea e!cala $rii ten!iunii -n leg$tur$ cu 0inoritatea greac$ in Al3ania -n 1//*4 -03un$t$irea relaiilor interetnice -n Letonia i E!tonia4 aciunea e catalizator -n !e0narea ,ratatului ro0Yno1ungar in 1//%4 iniierea unor !oluii privin !tatutul +ri0eei -n ca rul Ucrainei4 !pri8in -n g$!irea unei !oluii e co0pro0i! -n privina -nv$$0Yntului -n li03ile 0inorit$ilor -n ara noa!tr$"*. OA+E nu e!te nu0ai o co0unitate e valori ci i o co0unitate e re!pon!a3ilit$i4 a8utorul acor at altor !tate participante fiin o -n atorire 0oral$ cYt i una politic$. Ro)Nnia #i Organizaia "entru Se$uritate #i Coo"erare Jn Euro"a Pentru 5o0Ynia 1 ar$ central1european$4 care up$ cel e1al oilea r$z3oi 0on ial !1a aflat -n !fera e influen$ !ovietic$ 1 +A+EQOA+E a con!tituit unicul for pan1european e ialog politic4 un ca ru in i!pen!a3il pentru e7a0inarea pro3le0elor e !ecuritate4 -n con iii e egalitate cu toate celelalte !tate participante.
"*

Ma7 Van er Atoel 9 i!cur! inut e -naltul co0i!ar pentru 0inorit$i naionale al OA+E <

1.%

Zn ca rul negocierilor preg$titoare organiz$rii i e!f$ur$rii +onferinei pentru !ecuritate i cooperare -n Europa4 5o0Ynia a fo!t4 -0preun$ cu alte $ri 0ici i 0i8locii4 neutre i nealiniate4 pro0otorul fer0 al orient$rii e0ocratice a proce!ului -nceput la Lel!inCi. De!f$urYn o politic$ e7tern$ relativ in epen ent$4 5o0Ynia concepea !ecuritatea european$ ca pe un !i!te0 e anga8a0ente clare i preci!e4 a!u0ate li3er e c$tre !tate4 -n!oite e 0$!uri i garanii concrete4 care !$ le pun$ la a $po!t e folo!irea forei4 !$ le ofere po!i3ilitatea e a !e ezvolta li3er4 confor0 propriilor intere!e4 i internaional. 5o0Ynia a fo!t iniiatorul regulilor i nor0elor e0ocratice ale proce!ului e la Lel!inCi4 3azate pe egalitatea !uveran$ a !tatelor4 rotaia la con ucerea reuniunilor i a optarea eciziilor prin con!en!.Zn ceea ce privete pro3le0ele e fon 4 5o0Ynia a pu! accent pe ezvoltarea i afir0area ecalogului e principii4 convenirea unor 0$!uri e cretere a -ncre erii i !ecurit$ii4 a iver!elor progra0e e cooperare econo0ic$ i a!igurarea ca rului in!tituional pentru continuarea proce!ului e la Lel!inCi. Zn perioa a anterioar$ pr$3uirii regi0ului co0uni!t4 poziia pro0ovat$ e 5o0Ynia -n ca rul +A+E !1a caracterizat printr1un intere! accentuat acor at pro3le0elor politice4 0ilitare i econo0ice i prin e7pri0area e rezerve !au re!pingerea iniiativelor occi entale privin i0en!iunea u0an$ a +A+E. O atitu ine o3!trucioni!t$ a vizat4 -n eo!e3i4 a!pectele legate e repturile civile i politice4 li3ertatea e contiin$ i gYn ire4 ca i e crearea unor 0ecani!0e e 0onitorizare a -n eplinirii anga8a0entelor a!u0ate e !tate -n o0eniul i0en!iunii u0ane. Dup$ 1/(/4 proce!ul +A+E a intrat -ntr1o nou$ etap$4 caracterizat$ prin !u3!crierea tuturor !tatelor la aceleai valori 1 e0ocraia4 !tatul e rept4 re!pectarea repturilor o0ului i econo0ia e pia$. 5o0Ynia a intrat -n acea!t$ etap$ prin retragerea rezervelor e7pri0ate la Docu0entul ?inal al 5euniunii e la Viena i prin a optarea unei atitu ini e!chi!e4 e cooperare. +u o nou$ politic$ e7tern$4 orientat$ !pre !tructurile europene i euro1atlantice4 re!pectiv OA+E4 +on!iliul Europei4 UE4 'A,O i UEO i pornin european$ tre3uie conceput$ ca o reea e la convingerea ca noua arhitectur$ e !ecuritate e !tructuri interconectate ar0onio!4 !pri8inin u1!e e a !ta3ili relaii e cooperare pe 3aza principiilor reptului

reciproc4 la pri0a reuniune a +on!iliului Mini!terial al +A+E 1 Gerlin4 iunie 1//14 5o0Ynia a prezentat un ocu0ent reflectYn acea!t$ concepie e !ecuritate i rolul care1i revine +A+E. Zn perioa a care a ur0at4 eforturile 5o0Yniei au vizat a aptarea OA+E la noile realit$i4 tran!for0area organizaiei -ntr1un in!tru0ent util i eficient -n o0eniul prevenirii conflictelor i

1.&

ge!tion$rii crizelor4 ca i a!igur$rii unei a3or $ri atotcuprinz$toare a !ecurit$ii prin cooperare. Activitatea reprezentanilor !$i4 atYt la Viena4 cYt i -n ca rul iferitelor reuniuni !pecializate ale OA+E4 a vizat= afir0area i re!pectarea principiilor i nor0elor OA+E> a aptarea organizaiei la noile realit$i4 -nt$rirea capacit$ii !ale e a face fa$ noilor ri!curi i provoc$ri> con!oli area capacit$ii operaionale a OA+E4 a eficieniei in!tru0entelor i 0ecani!0elor !ale e iplo0aie preventiv$4 ge!tionare a crizelor i recon!trucie po!t1 conflict> afir0area conceptului atotcuprinz$tor e !ecuritate prin cooperare 9co0prehen!ive co1 operative !ecuritE<> efinirea rolului i locului OA+E -n e ificarea !paiului co0un e !ecuritate4 f$r$ linii e iviziune4 3azat pe recunoaterea i re!pectarea valorilor co0une4 a anga8a0entelor i nor0elor e con uit$4 inclu!iv a reptului fiec$rui !tat participant e a1i alege li3er aran8a0entele e !ecuritate. 5o0Ynia a participat cu intere! la ez3aterile privin noul 0o el e !ecuritate pentru Europa !ecolului 662 i la ela3orarea4 -n ace!t ca ru4 a +artei a!upra !ecurit$ii europene. Zn ecur!ul anilor4 5o0Ynia a in partea epu! eforturi pentru folo!irea potenialului OA+E -n un intere! eo!e3it pentru !oluionarea regle0entarea ten!iunilor i conflictelor4 0anife!tYn politic$ a crizei

e E!t a 5epu3licii Mol ova4 pe 3aza re!pect$rii !uveranit$ii i

integrit$ii teritoriale a ace!tei $ri i retragerii co0plete a forelor !tr$ine in regiune. 5o0Ynia !1a i0plicat activ -n aciunile OA+E -n Go!nia1Lerzegovina4 Al3ania4 5.?. 2ugo!lavia4 Gelaru!4 :o!ovo .a.O !erie e reprezentani ro0Yni au fo!t !au !unt 0e03ri ai 0i!iunilor OA+E !au au participat ca !upraveghetori la alegeri. 5o0Ynia a einut4 e a!e0enea4 poziia e ef e 0i!iune OA+E -n +ecenia4 ,a 8iCi!tan i ,urC0eni!tan. Prin ecizia a optat$ la Au00it1ul e la 2!tan3ul 9noie03rie 1///<4 5o0Yniei i1a fo!t -ncre inat$ re!pon!a3ilitatea a!igur$rii Pree iniei -n e7erciiu a OA+E -n anul #))1. Zn con!ecin$4 -n perioa a 1 ianuarie 1 "1 ece03rie #))14 0ini!trul ro0Yn al Afacerilor e7terne4 o0nul Mircea Feoan$4 a einut 0an atul e Pree inte -n e7erciiu al OA+E4 coor onYn i orientYn toate activit$ile !ale curente.

1.(

+. Organizaia "entru Coo"erare #i &ez.o tare E$ono)i$D

Organizaia "entru Coo"erare i &ez.o tare E$ono)i$D 9O+DE< e!te o organi aie internaiona D a acelor naiuni ezvoltate care accept$ principiile e0ocraiei reprezentative i a econo0iei e pia$ li3ere. Organizaia -i are originile -n anul 1/*(4 !u3 nu0ele e Organisation for (uropean (conomic Co5operation 9OEE+<4 Organizaia "entru Coo"erare E$ono)i$D Euro"eanD4 pentru a a8uta la a 0ini!trarea planului Mar!hall pentru recon!trucia Europei up$ +el e1al Doilea 5$z3oi Mon ial. Mai tYrziu calitatea e 0e03ru a fo!t e7tin!$ pentru !tatele in afara Europei4 iar -n 19*1 !1a refor0at luYn nu0ele e Organisation for (conomic Co5operation and 'evelopment 9OE+D<4 franceza= Organisation de coopOration et de dOveloppement OconomiMues. Obiecti!e i aciuni Organizaia "entru Coo"erare i &ez.o tare E$ono)i$D e!te un foru0 unic un e guvernele a "" e e0ocraii conlucreaz$ pentru a r$!pun e provoc$rilor econo0ice4 !ociale4 a celor ce in e g)o+a)i are i e e7ploatare a oportunit$ilor glo3aliz$rii. Organizaia ofer$ un ca ru -n care guvernele pot !$ -i co0pare e7perienele politice4 !$ caute r$!pun!uri la pro3le0ele co0une4 !$ i entifice practicile 3une i !$1i coor oneze politicile interne i internaionale. Acea!ta e!te un foru04 un e pre!iunea egal$ poate aciona ca un !ti0ulent puternic pentru -03un$t$irea politicii i pentru i0ple0entarea in!tru0entelor in epen ente care4 ocazional4 pot con uce la !e0narea unor tratate. Achi03urile e infor0aii i analize intre guvernele O+DE !unt pu!e la i!poziie e un !ecretariat in ,ari'. Aecretariatul culege ate4 0onitorizeaz$ tren uri i analize i prognozeaz$ ezvolt$rile econo0ice. Ace!ta cerceteaz$ i !chi03$rile !ociale !au 0o elele co0erciale ezvoltate4 0e iul4 agri$u tura4 tehnologia4 ta7ele i alte o0enii. O+DE a8ut$ guvernele -n irecia creterii pro!perit$ii i a luptei -0potriva !$r$ciei prin cretere econo0ic$4 !ta3ilitate econo0ic$4 co0er i inve!tiii4 tehno)ogie4 inovaie4 anteprenoriat i cooperare -n !copul ezvolt$rii. ,re3uie !$ e7i!te a!igurarea c$ creterea econo0ic$4 de -o)tarea.

1./

!ocial$ i protecia 0e iului !unt o3inute -0preun$. Alte !copuri inclu crearea e locuri e 0unc$ pentru toi4 echitate !ocial$4 guvernare curat$ i efectiv$. O+DE face eforturi pentru a -nelege i a a8uta guvernele !$ r$!pun $ la noi ezvolt$ri i preocup$ri. Ace!tea cuprin co0erul i a8u!tarea !tructural$4 !ecuritatea online i provoc$rile legate e re ucerea !$r$ciei -n lu0ea ezvoltat$. De 0ai 0ult e *) e ani4 O+DE e!te una intre cele 0ai 0ari i 0ai e -ncre ere !ur!e e !tati!tic$ co0parat$4 !tati!tic$ econo0ic$ i ate !ociale. Gazele e ate O+DE cuprin o arie larg$ i iver!$4 cu0 ar fi conturile naionale4 in icatorii econo0ici4 fora e 0unc$4 co0erul4 ocupaia4 0igraia4 e ucaia4 energia4 !$n$tatea4 in u!tria4 ta7ele i i0pozitele4 i 0e iul. +ea 0ai 0are parte a !tu iilor i analizelor !unt pu3licate. De1a lungul ulti0ei eca e4 O+DE a rezolvat o !erie e pro3le0e !ociale4 econo0ice i legate e 0e iu4 a Yncin u1i legatura cu afacerile4 uniunile co0erciale i ali reprezentani ai !ociet$ii civile. 'egocierile e la O+DE -n privina ta7elor i a preurilor e tran!fer au e!chi! ru0ul tratatelor 3ilaterale -n 8urul lu0ii. Ae iul O+DE !e afl$ la C/:teau de la -uette -n ,ari'. Secretarul general Zntre 199* i #))% !ecretar general al O+DE a fo!t /ona)d.0..0ohn'ton in #anada. Din 1 iunie #))% Aecretarul Feneral e!te 0e7icanul @o!M gngel Furrha. :embri E7i!t$ -n 0o curent "" e 0e03ri cu putere eplin$> intre acetia ") !unt4 -n e!crierea in #)1) a 12ncii.3ondia)e4 $ri cu venituri 0ari. $rile evenite 0e03re OE+D -n 1/%1 nu au anii up$ nu0e. Alte naiuni !unt li!tate -n funcie e anul e a 0i!ie.

Austra ia 911Q1< Austria Be gia Cana%a

Ger)ania Gre$ia . "r)anda . Is an%a 1%)

O an%a Po onia 9111=< Portuga ia . !egatu).4nit .

Ce4ia 9111/< C4i e 9*@1@< Coreea %e Su% 9111=< &ane)ar$a E .eia Ain an%a 911=1< Arana

Israe 9*@1@< Ita ia ;a"onia 911=E< Lu2e)0urg -e2i$ 9111E< Noua Zee an%D 911Q+<

S o.a$ia 9*@@@< S o.enia 9*@1@< S"ania State e Unite a e A)eri$ii Sue%ia Tur$ia Ungaria 9111=<

Nor.egia

#omi'ia.european2 a 4niunii.%uropene particip$ la 0unca O+DE4 al$turi e !tatele 0e03re ale UE. Zn 0ai #))&4 +on!iliul 0ini!terial al O+DE a -nceput !$ analizeze i !$ i!cute e!pre -ncorporarea ur0atoarelor !tate in organizaie= E!tonia i 5u!ia> i e a -nt$ri cooperarea cu= Grazilia4 +hina4 2n ia4 2n onezia i Africa e Au . Po!i3ili can i ai cu repturi epline !unt !tatele lip!$ in Uniunea Europeana= Gulgaria4 +ipru4 Letonia4 Lituania4 Malta i 5o0Ynia. +ele "" e !tate 0e03re O+DE ein -0preun$ apro7i0ativ %) la !ut$ in econo0ia 0on ial$4 &) la !ut$ in co0erul 0on ial i #) la !ut$ in populaia lu0ii. La 11 0ai #)1)4 E!tonia4 Alovenia i 2!raelul au fo!t invitate !$ evin$ 0e03re. La ata e ## Augu!t #)1)4 guvernul i!raelian a apro3at intrarea $rii -n O+DE.

E. Co)unitatea State or In%e"en%ente 6CSI: +o00onKealth of 2n epen ent Atate!

9+2A< +o0unitatea Atatelor 2n epen ente a fo!t creata -n 3aza Acor ului e!pre crearea +o0unitatii Atatelor 2n epen ente la Min!C -n anul 1//1 e catre reprezentantii a trei repu3lici a fo!tei U5A A 1 5epu3lica Gelaru!i4 5epu3lica ?e erativa 5u!a !i Ucraina. +A2 activeaza -n 3aza Acor ului in 1//1 !i Atatutului a optat -n Min!c -n anul 1//". Acopurile +A2 confor0 Acor ului !i Atatutului !unt= ezvoltarea cola3orarii la egal !i reciproc avanta8oa!e a popoarelor !i !tatelor -n

1%1

o0eniul politic4 econo0ic4 e cultura4 e ucatie4 ocrotirii !anatatii4 protectiei 0e iului -ncon8urator4 !tiintei4 co0ertului4 -n !fera u0anitara !. a. 1 contri3uirea !chi3ului infor0ational reciproc> 1 re!pectarea !tricta !i con!tiincioa!a a o3ligatiunilor reciproce. Me03re ai +A2 !unt 1# repu3lici a fo!tei U5AA= ?e eratia 5u!a4 Ucraina4 5epu3lica Uz3echi!tan4 5epu3lica :azah!tan4 5epu3lica Geloru!4 5epu3lica Azer3ai8an4 5epu3lica Feorgia4 5epu3lica ,a 8ichi!tan4 5epu3lica :ErghEz!tan4 5epu3lica .Ar0enia4 5epu3lica Mol ova4 ,urC0eni!tan. Ucraina nu a ratificat Acor ul e con!tituire !i ra0Yne 0e03ru a!ociat. Organele e 3aza ale +A2 !unt= +on!iliul Aefilor e Atat al +o0unitatii> +on!iliul Aefilor e Fuverne> +on!iliul Mini!trilor afacerilor e7terne> +on!iliul Mini!trilor Apararii> A unarea Parla0entara a tarilor10e03re a +A2> +urtea e @u!titie a +A2> Aecretariatul e7ecutiv al +A2 9 in 1/// 1 +o0itetul e7ecutiv al +A2<. 2n afara e ace!tea e7i!ta 0ai 0ult e &) e in!titutii care !unt 0enite !a favorizeze interactiunea 0ultilaterala -ntre !tatele 0e03re !i realizarea acor urilor -n iver!e o0eniii ale econo0iei4 !tiintei4 !ferei u0anitare4 !ferei 0ilitare4 -n 1//1 a fo!t creat +o0itetul pntru Atati!tica a +A2. +ele 0ai iver!e o0enii e activitate !unt ghi ate e iferite co0itete inter!tatale= -n o0eniul econo0iei 1 +o0itetul econo0ic inter!tatal> -n o0eniul in u!triei 1 +on!iliul inter!tatal al +on ucatorilor 0ini!terelor !i eparta0entelor e cooperare -n o0eniul con!tructiei e 0a!ini4 Uniunea euro1a!iatica inter!tatala a car3unelui !i 0etalelor> +on!iliul inter!tatal anti0onopol> !.a. -n o0eniul agriculturii 1 con!iliul interguverna0ental -n pro3le0ele co0ple7ului agroin u!trial> +on!iliul interguverna0ental e coor onare -n pro3le0ele !electionarii !e0intelor> +on!iliul interguverna0ental e cooperare -n o0eniul veterinariei> -n o0eniul tran!portului !i co0unicatiilor 1 +on!iliul tran!portului feroviar> +on!iliul -n pro3e0ele aviatiei !i utilizarii tran!portului aierian> +on!iliul co!0ic inter!tatal> +on!iliul con!ultativ 15a ionavigatiaT> Uniunea regionala -n pro3le0ele co0unicatiei> !.a. -n o0eniul progre!ului tehnico1!tiintific 1 +on!iliul tehnico1!tiintific inter!tatal> +on!iliul inter!tatal e aparare a proprietatii in u!triale> +on!iliul coor onator inter!tatal -n pro3le0ele infor0atiei tehnico1!tiintifice> +o0itetul coor onator -n pro3le0a infor0atizarii !tatatelor 0e03re> "% -n o0eniul energeticii 1 +on!iliul electro1energetic al +A2> +on!iliul 2nter!tatal al Fazului !i

1%#

Petrolului> +o0itetul e cooperare -n o0eniul +hi0iei !i chi0iei petroliere> -n o0eniul co0ertului4 finantelor4 a politicii va0ale 1 +on!iliul con ucatorilor eparta0entelor relatiilor econo0ice e7terne> Ganca 2nter!tatala> +on!iliul +on ucatorilor Aerviciilor Va0ale> +o0iterul 0onetar inter!tatal> -n o0eniul !ecuritatii ecologice 1 +on!iliul ecologic inter!tatal> +on!iliul ghi ro0eteorologic inter!tatal> -n o0eniul !ituatiilor e7ceptionale 1 +on!iliul inter!tatal pentru !ituatii e7ceptionale ce poarta un caracter natural !au tehnogen> -n o0eniul !ecuritatii !i luptei cu cri0inalitatea 1 +on!iliul 0ini!trilor afacerilor interne> +on!iliul con ucatorilor organelor e !ecuritate !i !erviciilor !peciale> +on!iliul coor onator al procurorilor generali> +on!iliul coor onator al con ucatorilor organelor e cercetare a infractiunilor econo0ice4 Giroul coor onator e lupta contra cri0ei organizate. +AP2,OLUL 1 +A5A+,E52HA5EA ,EO5E,2+O P5A+,2+A A +A2 1.1. Z'?22',A5EA +A2 +riza puterii4 ca erea econo0ica4 orinta oa0enilor e a avea li3ertate4 ar !i i0po!i3ilitatea regi0ului ictatorial e a a!igura populatia cu !trictul nece!ar 3unului trai au eter0inat practic4 incapacitatea con ucerii Uniunii 5epu3licilor Aovietice Aociali!te 9U5AA< e a 0entine e7i!tenta unui !tat unitar4 a!igurYn u1i continuitatea !ocio1econo0ica via3ila la nivel glo3al. La ( ece03rie 1//14 -n re!e inta prezi entiala Vi!culi in Geloru!4 !efii repu3licilor unionale Geloru!4 ?e eratia 5u!a !i Ucraina au !e0nat Acor ul cu privire la crearea +o0unitatii Atatelor 2n epen ente 9+A2<. Prin ace!t acor -!i -nceteaza activitatea e rept U5AA4 care a fo!t -nfiintata -n 1/## prin !e0narea ,ratatului Unional. La #1 ece03rie 1//14 la Al0a1Ata -n :azah!tan4 a fo!t !e0nat Protocolul referitor la Acor ul cu privire la crearea +o0unitatii Atatelor 2n epen ente in (.1#.1//14 e catre ur0atoarele !tate in epen ente= 5epu3lica Azer3ai 8an4 5epu3lica Ar0enia4 5epu3lica Geloru!4 5epu3lica :azah!tan4 5epu3lica :YrgY!tan4 5epu3lica Mol ova4 ?e eratia 5u!a4 5epu3lica ,a 8iCi!tan4 5epu3lica Uz3eCi!tan4 ,urC0eni!tan !i Ucraina. Acor ul privin crearea +A2 !i Protocolul la ace!t acor au intrat -n vigoare pentru fiecare tara -n parte in 0o0entul ratificarii. Ae a 0itea ca -n 0o0entul ratificarii !a !e faca anu0ite 0entiuni care vor fi luate -n con!i erare pe viitor4 la !e0narea acor urilor in ca rul +o0unitatii. ,arile !u! nu0ite au !e0nat Declaratia e la Al0a1Ata4 -n care !e 0entiona=

1%"

T +ola3orarea 0e03rilor +o0unitatii va fi efectuata pe principiul e egalitate prin in!titutiile e coor onare4 for0ate -n 3aza principiului e paritate !i va functiona -n 3aza acor urilor -ntre 0e03rii +o0unitatii4 care nu e!te nici !tat !i nici in!titutie !upra!tatala. T +A2 e!te e!chi!a a erarii tuturor tarilor fo!tei U5A A !i e a!e0enea pentru alte !tate4 care ur0are!c acelea!i !copuri !i principii. T ,arile 0e03re ale +o0unitatii garanteaza4 -n concor anta cu propriile proce uri con!titutionale4 -n eplinirea o3ligatiunilor internationale reie!in Al0a1Ata. in tratatele !i acor urile fo!tei U5AA. T ,arile 0e03re ale +o0unitatii !e o3liga !a re!pecte cu !trictete principiile Declaratiei e la

I.Organizaii regiona e %in Asia #i A'ri$a

1%*

1. Coo"erarea E$ono)i$D Asia?Pa$i'i$( sau APEC4 e!te foru0ul pre0ier pentru

facilitarea creterii econo0ice4 cooperare4 co0erului i a in-e'ti5ii)or -n regiunea A!ia1Pacific. APE+ are #1 e 0e03ri4 care reprezint$ apro7i0ativ *)4.P in populaia lu0ii4 apro7i0ativ .*4#P in P2G1ul 0on ial i apro7i0ativ *".& #P in comer5u).mondia). 5egiunea A!ia1Pacific a fo!t -n 0o con!tant punct e ve ere econo0ic regiunea cea 0ai ina0ic$ in lu0e. Znc$ e la -nceputurile APE+ -n 1/(/4 APE+ total$ a !chi03urilor co0erciale a cre!cut cu "/.P4 a ep$it -n 0o !e0nificativ e re!tul lu0ii. Econo0iile 0e03re !unt= Au!tralia4 Grunei Daru!!ala04 +ana a4 +hile4 Long :ong4 #hina4 "ndone ia4 0aponia4 5epu3lica +oreea4 3a)ae ia4 Me7ic4 'oua Heelan $4 Papua 'oua Fuinee4 Peru4 5epu3lica 6i)ipine4 6edera5ia.!u'24 &ingapore4 +hina ,aipei4 ,hailan a4 Atatele Unite ale A0ericii4 7ietnam.

*. Aso$iaia Naiuni or %in Asia %e Su%?Est sau a ASEAN4 a fo!t -nfiinat$ la 1/%& la
GangCoC e c$tre cele cinci $ri 0e03re iniiale= "ndone ia4 3a)ae ia4 6i)ipine4 &ingapore i ,hailan a. Grunei Daru!!ala0 au a erat la 1/(*4 7ietnam privin 1//.4 Lao! i MEan0ar -n 1//&4 i +a03o gia 1///. ZncepYn in #))%4 regiunea AAEA'4 are o populatie e apro7i0ativ .%) 0ilioane4 o !uprafa$

total$ e *.. 0ilioane C0 p$trai4 un pro u! co03inat intern 3rut e aproape 1.1)) 0iliar e e olari4 i o co0erul total e apro7i0ativ 1.*)) 0iliar e e AUA. A!t$zi4 AAEA' cooperarea econo0ic$ acoper$ ur0$toarele o0enii= co0er4 in-e'ti5ii4 in u!trie4 !ervicii4 finante4 agricultura4 !ilvicultura4 energie4 tran'port i e co0unicare4 proprietatea intelectual$4 -ntreprin erilor 0ici i 0i8locii4 i turi!0ul. ASEAN Co)unitatea E$ono)i$D tre3uie !$ fie la !fYritul1!copul e a 0$!urilor e integrare econo0ic$ up$ cu0 !a !u3liniat -n AAEA' Vi!ion #)#). Acopul !$u e!te e a crea un !tat !ta3il4 pro!per i e7tre0 e co0petitiv$ a AAEA' regiunea econo0ic$ -n care e7i!t$ un flu7 circulaie a 3unurilor4 !erviciilor4 e inve!tiii i un flu7 0ai li3er e capital4 ezvoltare echita3il$ econo0ic$ i re ucerea !$r$ciei i a i!parit$ilor !ocio1econo0ice -n anul #)#).

1%.

AAEA'4 zone e li3er !chi03 9A?,A<4 a fo!t acu0 practic !ta3ilit$. AAEA' $rile 0e03re au f$cut progre!e !e0nificative -n re ucerea tarifelor e intra1regionale prin ,ariful co0une eficace preferenial 9+EP,< Ache0a pentru A?,A. Mai 0ult e // la !ut$ in pro u!ele -n incluziunea +EP, Li!t 92L< ale AAEA'1%4 care cuprin e Grunei Daru!!ala04 2n onezia4 Malaezia4 ?ilipine4 Aingapore i ,hailan a4 au fo!t a u!e -n 8o!4 la )1. la !ut$ ga0a tarifare. ASEAN " us + $oo"erare a -nceput -n ece03rie 1//&4 cu convocarea unui !u00it infor0al intre li erii AAEA' i o0ologii lor in A!ia e E!t4 i anu0e C4ina4 ;a"onia i 5epu3lica +oreea 95O:<4 la care le1a AAEA'4 al oilea Au00it1ul infor0al -n Malaezia. ,ari 0e03re= Grunei Daru!!ala04 +a03o gia4 2n onezia4 Lao!4 Malaezia4 MEan0ar4 ?ilipine4 Aingapore4 ,hailan a i Vietna0

+. Uniunea A'ri$ana
Uniunea A'ri$ana e!te organizatia care !ucce a Organizatia Unitatii Africane 9OUA<.?on ata in iulie #))#4 l1a avut ca pri0 pre!e inte pe !u 1africanul ,ha3o M3eCi4 fo!t pre!e inte al OUA.+reata upa 0o elul Uniunii Europene4 !copurile !ale !unt pro0ovarea e0ocratiei4 repturile o0ului !i ezvoltarea pe continentul african4 in !pecial pentru 0arirea nivelului inve!titiilor !traine prin inter0e iul progra0ului 'oul Parteneriat pentru Dezvoltarea Africii 9'EPAD<. O3iectivele Uniunii A'ri$ane cuprin !i crearea unei 3anci centrale e ezvoltare. Ale! in 0artie #))*4 Parla0entul Panafrican !1a e!chi! in 0artie #))* initial avan !e iul la A i! A3e3a in Etiopia. Acu0 are !e iul la Mi ran in Africa e Au . Actual0ente4 ace!ta are oar un rol con!ultativ4 iar up$ pri0ii . ani !a ai3a putere legi!lativa. Are #%. eputati4 0e03ri ai parla0entelor nationale ale celor ." e !tate 0e03re. %ari membre ,arile 0e03re 9li!tate cu nu0ele lor oficial< =

5epu3lica Algeriana De0ocrata !i Populara 5epu3lica Angola 5epu3lica Genin

1%%

5epu3lica Got!Kana GurCina ?a!o 5epu3lica Gurun i 5epu3lica +a0erun 5epu3lica +apul Ver e 5epu3lica +entrafricana 5epu3lica +ia Uniunea +o0orelor 5epu3lica +iRjkte I2voire 5epu3lica De0ocrata +ongo 5epu3lica +ongo 5epu3lica D8i3outi 5epu3lica Ara3a Egipt Atatul Eritreea 5epu3lica De0ocrata ?e erala Etiopia 5epu3lica Fuineea Ecuatoriala 5epu3lica Fa3on 5epu3lica Fa03ia 5epu3lica Fhana 5epu3lica Fuineea 5epu3lica Fuineea1Gi!!au 5epu3lica :enEa 5egatul Le!otho 5epu3lica Li3eria Marea @a0ahirie Populara Ara3a Li3iana 5epu3lica Ma aga!car 5epu3lica MalaKi 5epu3lica Mali 5epu3lica 2!la0ica Mauritania 5epu3lica Mauritiu!

1%&

5epu3lica Moza03ic 5epu3lica 'a0i3ia 5epu3lica 'iger 5epu3lica ?e erala 'igeria 5epu3lica 5Kan a 5epu3lica Ara3a De0ocrata AaharaKi 5epu3lica Aao ,o0e i Principe 5epu3lica Aenegal 5epu3lica AeEchelle! 5epu3lica Aierra Leone 5epu3lica Ao0alia 5epu3lica Africa e Au 5epu3lica Au an 5egatul AKazilan 5epu3lica Unita ,anzania 5epu3lica ,ogoleza 5epu3lica ,uni!ia 5epu3lica Ugan a 5epu3lica Ha03ia 5epu3lica Hi03a3Ke Marocul a refuzat !a a ere la Uniunea Africana4 pentru ca nu recunoa!te 5epu3lica Ara3a De0ocrata AaharaKi. 9Aahara Occi entala<..

E. Liga Ara0D
Lu0ea ara3$ e!te for0at$ intr1un teritoriu ce !e -ntin e pe ou$ continente4 e la Oceanul Atlantic la ve!t pYn$ la Folful Per!ic -n e!t !i e la Marea Me iteran$4 -n nor 4 la Africa Au31 Aaharian$ i Oceanul 2n ian -n !u . +uprin e ## e $ri i teritorii ce reune!c o populatie e pe!te ")) e 0ilioane e locuitori. Acea!t$ lu0e e!te -ntin!$ pe continentul african cYt !i pe cel a!iatic are ca factori e uniune li03a ara3$ i i!la0ul. Ace!t va!t teritoriu e!te unificat printr1o organizatie politic$ international$ Liga Atatelor Ara3e4 cu ## e !tate 0e03re in 1//.. O3iectivul ace!tei organizatii e!te acela e a1 !i coor ona

1%(

leg$turile econo0ice4 !ociale !i culturale intre !tatele 0e03re precu0 !i 0e ierea eventualelor i!pute intre ace!tea. Liga Ara3$ 4 cu0 e!te in 0o curent nu0it$ a fo!t fon at$ la #. 0artie 1/*. la +airo4 e cele !apte !tate ara3e in epen ente e atunci= Egipt9 lstuvwx uyz lmnopqr<4Ara3ia Aau it$9 lm}ov~wx lstuvwx l{|qqwx<4 2raC9xuvwx lmnopqr<4 Li3an9ls|wx lmnopqwx<4 Airia9 lstuvwx lmnopqwx lmno~wx<4 E0iratul ,ran!ior aniei 9actuala 2or anie1ls}nx l{|qqwx< !i We0en 9lsqswx lmnopqwx<. Pe 0a!ur$ ce i1au cYtigat in epen enta !au prin ecizii ulterioare4alte $ri ara3e !e al$tur$ ce!tei organizatii= Li3ia91/."1qvwx lsxux lsvwx lss|wx lstuvwx lmusqwx< 4Au an91/.%1x}o~wx<4 Maroc9lstuqwx lstuvwx l{|qqwx<4 ,uni!ia91/.(1ls~owx lmnopqwx<4 :uKeit91/%11mo{wx lw}<4 Algeria91/%(1 lsxuqmwx lmuxwx lmnopqwx<4 E0iratele Ara3e Unite9qwx lstuvwx xnzx<4 Gahrain 9muwx l{|qz<4 `atar9u lw}<4O0an 91/&1 q l|<4 Mauritania91/&"1lsmnoqwx lszx lmnopqwx<4 Ao0alia91/&*1zoywx lmnovqr<4 Pale!tina91/&%1s~| lw}<4 D8i3outi91/&&1osr lmnopqr< 4 +o0ore! 91//"1uqwx }x<. Liga are e a!e0enea " !tate o3!ervatoare= Eritreea9#))"<4 Venezuela9#))%<4 2n ia9#))&<. Ae iul central per0anent al Ligii Ara3e a fo!t !ta3ilit4 prin +arta organizatiei4 ca fiin la +airo. Acea!t$ continuitate a fo!t -nrerupt -n 1/&/4 cYn calitatea e 0e03ru a Egiptului a fo!t !u!pen at$ up$ ce a !e0nat tratatul e pace cu 2!rael4 iar !e iul central a fo!t 0utat la ,uni!. Aituatia a urat pYn$ -n1/(/4 ti0p -n care Aecretariatul Feneral -i e!te atri3uit unui tuni!ian4 iar cYn Egiptul e!te reacceptat -n Lig$4 !e iul e!te re!ta3ilit la +airo. +on!iliul Ligii4 cu !e iul -n Au an4 e!te organul !upre0 al ace!teia4 co0pu! in reprezentanti ai !tatelor 0e03re. Ace!ti reprezentanti !unt -n general 0ini!tri ai Afacerilor E7terne4reprezentantii !au elegatii ace!tora per0anenti. ?iecare !tat are reptul la un vot -n +on!iliu4in epen ent e 0$ri0ea !au e nu0$rul e locuitori. +on!iliul poate eci e a erarea noilor 0e03ri !au intro ucerea unor noi a0en a0ente la +arta. Ace!ta organizeaz$ ou$ reuniuni anuale4 -n 0artie !i octo03rie4 e7i!tYn !i po!i3ilitatea unei -ntruniri e7traor inare4 -n cazuri !peciale la cererea a ou$ !tate 0e03re. +on!iliul are functia e a atinge o3iectivele Ligii !i a !upraveghea e7ecutarea eciziilor a optate e 0e03ri4 precu0 !i eter0inarea 0o alit$ilor eventualelor cola3or$ri cu alte organizatii internationale. +on!iliul e Ap$rare al Ligii e!te con!tituit in 0ini!tri ai Afacerilor E7terne !i ai Apar$rii ai !tatelor 0e03re !i poate a opta 0$!urile nece!are pentru 0entinerea politicii !tatelor Ligii4 inclu!iv folo!irea fortei -0potriva !tatelor ce ar ataca un 0e03ru al ace!teia.

1%/

Printre alte organi!0e ale organizatiei !e nu0$r$ ?on ul ara3 e ezvoltare econo0ic$ i !ocial$1ADEA<4 cu !e iul -n :uKeit !i Organizatia ara3$ pentru e ucatie4 cultur$ i !tiinte9ALEA+O< cu !e iul la ,uni!. Aecretariatul Feneral e!te organul a 0ini!trativ !i e7ecutiv al Ligii4 in epen ent e !tatele care o co0pun. E!te for0at in Aecretarul1 general4 Aecretari a!i!tenti !i alti functionari. Aecretarul1general e!te ale! -n +on!iliu e c$tre ou$ trei0i intre 0e03ri !i are rangul e a03a!a or4iar !ecretarii1a!i!tenti au pozitia e 0ini!tri plenipotentiari. Printre functiile !ale !e afl$ !i aceea e preg$tire a 3ugetului Ligii4 ce e!te apoi tri0i! +on!iliului pentru apro3are4 !au !ta3ilirea reuniunilor +on!iliului. ?unctia e !ecretar general pre!upune un 0an at e . ani !i a fo!t prin tra itie rezervat unui egiptean4cu e7ceptia perioa ei e7clu erii Egiptului in Lig$ prezent4 functia e Aecretar1general e!te etinut e egipteanul A0r Mou!!a4 iar cea e purt$tor e cuvYnt al Parla0entului Ara3 e li3anezul 'a3ih Gerri. Liga Atatelor Ara3e e!te o organizatie creat$ pentru a !trYnge relatiile intre ace!tea4 a coor ona activitatea politic$ cu !copul e a realiza o cola3orare4 e a le prote8a in epen enta !i !uveranitatea !i e a veghea a!upra pro3le0elor !i intere!elor !tatelor ara3e.

1@.Organizaii regiona e %e "e teritoriu $e or %ouD A)eri$i

1. Organizaia State or A)eri$ane

Carta

Organizaiei

State or

A)eri$ane

"re.e%e:

Zn nu0ele popoarelor4 !tatelor reprezentate la a 261lea +onferinta 2nternationala a Atatelor A0ericane4 +onvin!e c$ 0i!iunea i!toric$ e a A0ericii e!te e a oferi pentru o0 un teren e li3ertate i un 0e iu favora3il pentru ezvoltarea per!onalit$ii !ale4 precu0 i realizarea a!piraiilor !ale > +ontient e faptul c$ acea!t$ 0i!iune a in!pirat e8a acor uri nu0eroa!e4 a c$ror valoare e!enial$ con!t$ -n orina popoarelor a0ericane e a tr$i -0preun$ -n pace i4 prin -nelegerea lor reciproc$ i re!pectul pentru !uveranitatea fiecarora intre ele4 pentru a a!igura -03un$t$irii tuturor4 -n

1&)

in epen ena4 +onvin! c$ ezvoltare

-n

egalitatea

e a

an!e

-n

confor0itate regiunii>

cu

legi!laia>

e0ocraia reprezentativ$ e!te o con iie in i!pen!a3il$ pentru !ta3ilitate4 pace i oar

2ncrez$tor c$ !e0nificaia real$ a !oli arit$ii a0ericane i 3un$ vecin$tate poate -n!e0na i o Unite4 0orale avut AU +arta Part +apitolul 'A,U5i Articolul i -n 1 ale a 8u!tiiei !ociale cooperare c$rei i loc +O'VE'2, Organizaiei principii -n i 3azate pe re!pectarea inten!iv$ !copurile o0eniul -n cu privire Atatelor One 2 !copuri -n care au -n repturilor e!eniale continentale> 0o !ole0n ale o0ului>

con!oli are pe ace!t continent4 -n ca rul in!tituiilor e0ocratice4 a unui !i!te0 e li3ert$ii in ivi uale +onvini c$ 3un$!tarea lor i contri3uia lor la progre!ul i civilizaia in lu0e in ce -n ce va nece!ita LO,i5j^2 !$ per!evereze -n -ntreprin erea e no3il c$ u0anitatea a conferite Organizaiei 'aiunilor reafir0e> i +onvin!e c$ organizaia 8uri ic$ e!te o con iie nece!ar$ pentru !ecuritate i pace fon at$ pe or inii 8u!tiiei4 Me7ico la precu0 +itE4 ur0$toarele A0ericane Zn confor0itate cu 5ezoluia 26 in 2nter1A0erican e conferinte pe pro3le0e e 5$z3oi i pace4 a

Atatelor A0ericane !ta3ile!c prin prezenta cart$ organizaia internaional$ care le1au ezvoltat pentru a realiza o or ine a p$cii i a 8u!tiiei4 pentru a pro0ova !oli aritatea lor4 e a con!oli a cola3orarea lor4 i !$1i apere !uveranitatea lor4 integritatea teritorial$4 precu0 i in epen ena ace!tora. Zn ca rul Unite 'aiunilor Unite4 Organizaia Atatelor A0ericane e!te o agenie regional$. Organizaia Atatelor A0ericane nu are alte puteri ecYt cele -n 0o e7pre! care -i !unt conferite prin prezenta cart$4 nici una intre preve eri ale c$ror autorizeaz$ !$ intervin$ -n che!tiuni care !unt -n co0petena Articolul intern$ # a !tatelor alineatul 0e03re.

Organizaiei Atatelor A0ericane4 pentru a pune -n practic$ principiile pe care !e -nte0eiaz$ i !$1i -n eplinea!c$ o3ligaiile !ale regionale4 -n confor0itate cu +arta 'aiunilor Unite4 procla0$ -n ur0$toarele !copuri e!eniale=

1&1

a<

Pentru

con!oli a

pacea

!ecuritatea

continentului> e

3< !$ pro0oveze i !$ con!oli eze neintervenie>

e0ocraia reprezentativ$4 cu re!pectarea principiului

c< Pentru a preveni po!i3ilele cauze ale ificult$ilor i pentru a a!igura regle0entarea panic$ a conflictelor < Pentru a care a!igura o pot aciune ap$rea co0un$ in -ntre partea !tatele !tatelor -n caz 0e03re> e agre!iune>

e< Pentru a c$uta !oluionarea pro3le0elor politice4 8uri ice i econo0ice care pot ap$rea -ntre ele> f< !$ pro0oveze4 prin aciuni a 0are cantitate +apitolul P52'+2P22LE Articolul Atatele a0erican -i reafir0$ e!enial o lege 2nternationala e!te un !tan ar 3< or ine internaional$ con!t$ -n 0o internaional> c< cu 3un$1cre in$ tre3uie !$ regle0enteze relaiile intre !tate> < !oli aritatea intre !tatele a0ericane i o3iectivele e 0are care !unt c$utate4 prin acea!ta4 nece!it$ organizarea politic$ a ace!tor !tate4 pe 3aza e7ercitarea efectiv$ a e0ocraiei reprezentative> e< ?iecare !tat are reptul e a alege4 f$r$ intervenii e7terne4 ei !i!te0ul politic4 econo0ic4 i !ocial i e a !e organiza -n 0o ul cel 0ai potrivit pentru ea4 i are atoria e a !e a3in$ e la intervenia -n tre3urile altui !tat. Au3 rezerva cele e 0ai !u!4 !tatele a0ericane coopereaz$ pe eplin -ntre ele4 in iferent reprezentative g< Atatelor e i natura e!te lor politice4 !i!te0ele i econo0ice co0un$ a i !ociale> e0ocraiei repturi> a0ericane> $ f< eli0inarea !$r$ciei e7tre0e e!te o parte e!enial$ a pro0ovarea i con!oli area re!pon!a3ilitatea con a0ne co0un$ e !tatelor nu A0ericane raz3oi agre!iune= victorie " ur0$toarele principii= e co0porta0ent al !tatelor -n relaiile lor reciproce> e re!pect fa$ e per!onalitate4 !uveranitatea i popoarelor e re!ur!e pentru e cooperare4 in ezvoltarea lor econo0ic$4 !ocial$ i cultural$> e0i!fera> i g< e era icare a !$r$ciei e7tre0e4 care con!tituie un o3!tacol -n calea ezvolt$rii e0ocratice epline h< Pentru a realiza o li0itare eficient$ e ar0e convenionale4 care va face po!i3il$ !$ acor e o 0ai ezvoltarea econo0ic$ i !ocial$ a !tatelor 0e03re. 22

in epen ena !tatelor4 i -0plinirea fi el$ a o3ligaiile care ecurg in tratate i alte !ur!e e rept

h< un act e agre!iune -0potriva unui a0erican e !tat e!te un act e agre!iune -0potriva tuturor

1&#

celorlalte !oluioneaz$ 8< e 8u!tiie !ocial$ prin i

!tate proce uri !ecuritatea !ocial$ !unt

a0ericane> ou$ !au 0ai 0ulte !tate a0ericane !e panice> 3aze e pace ura3il$>

i< +ontrover!e cu caracter internaional care apar -ntre

C< aciuni e cooperare econo0ic$ e!te e!enial$ pentru a a!igura 3un$!tarea co0un$ i a pro!perit$ii popoarelor l< Atatelor A0ericane procla0a naionalitate4 cre in$4 continentului> repturile fun a0entale ale in ivi ului4 f$r$ !au !e7> e civilizaie> eo!e3ire e ra!$4

0< unit$ii !pirituale a continentului !e 3azeaz$ pe re!pectul pentru valorile culturale ale $rilor a0ericane i nece!it$ o cooperare !trYn!$ a ace!tora4 -n !en!ul -nalt n< e e ucaie e popoare ar tre3ui !$ fie -n reptat$ !pre 8u!tiie4 li3ertate i pace.

*. NAATA Acor ul privin for0are organizaiei internaionale N.A.A.T.A. ? A$or%u Nor% A)eri$an

%e Co)er Li0er 6Nort4 A)eri$an Aree Tra%e Agree)ent: a fo!t !e0nat la 17.
decem+rie 1998 -ntre &4A4 #anada i 3e9ic. 'A?,A acoper$ o pia$ e "&. 0ilioane e con!u0atori4 cu per!pectiva e7tin erii i 0ai !pre !u ul continentului a0erican4 i o !uprafa$ e #14" 0ilioane C0. Acopul ace!tui acor e!te li3eralizarea -n 1) ani a co0erului cu pro u!e i !ervicii4 prin eli0inarea 3arierelor tarifare i netarifare -ntre p$ri i prin li3eralizarea inve!tiiilor intra1zonale. Do0eniile vizate e 'A?,A !unt ur0$toarele= a: Co)eru $u 0unuri )ateria e: Zn ecur! e 1) ani4 ur0eaz$ a fi -nl$turate toate ta7ele va0ale aplica3ile pro u!elor con!i erate ca Onor 1a0ericane[4 -n confor0itate cu regulile e origine4 a!tfel ca -n anul #))* !$ !e for0eze o va!t$ piaD i0erD. 0: Co)eru $u ser.i$ii:

1&"

Aerviciile ein un loc i0portant -n co0erul in zon$ 1 !upu! trata0entului naional. $: In.estiii e %ire$te %e $a"ita ? i0era izare. %: A te %is"oziii se re'erD a ur)Dtoare e: regulile e concurenD4 proprietatea. inte)ectua)24 !e8urul te0porar al oa0enilor e afaceri4 anu0ite a!pecte privitoare la protecia mediu)ui. ConstatDri: \ 'A?,A e!te un acor e li3er !chi03 e 0are anvergur$.

\ Mo el e cooperare e tip interguverna0ental4 f$r$ a avea organi!0e !upranaionale. \ 'u are o3iective e natur$ politic$. O incur!iune -n i!toria relativ recent$ a relaiilor intra1nor 1a0ericane evi eniaz$ c$ 'A?,A e!te4 -ntr1un fel4 o ur0are firea!c$ a cre inei ne!tr$0utate -n fora co0erului i inve!tiiilor li3ere. 'A?,A apare ca o a3or are 0o ern$ i o continuitate a ru0ului e!chi! -n perioa a po!t3elic$ a oi precur!ori cele3ri= Autopact i 6TA. E7perii au con!i erat Autopact rept un 0o el pentru un acor !ectorial e co0er li3er. Autopact4 !e0nat -n 19*5 -ntre +ana a i AUA4 a eli0inat ta7ele va0ale pentru autoturi!0ele fa3ricate -n una in cele ou$ $ri i e7pe iate -n cealalt$ ar$. Acea!ta a per0i! pro uc$torilor e autoturi!0e in a03ele $ri !$1i progra0eze 0ai 3ine pro ucia. Frania intre AUA i +ana a a -nregi!trat -n 1//. un flu7 reciproc e !chi03uri cu autovehicule i co0ponente auto e circa &) 0l . UAD. Practic4 un !fert in !chi03urile intra1 nor 1a0ericane 9e7clu!iv Me7ic< !unt reprezentate -n prezent e !chi03urile e autovehicule i co0ponente auto. Uzinele cana iene au avut po!i3ilitatea e a !e !pecializa -n cYteva 0o ele e autoturi!0e4 cea 0ai 0are parte a pro uciei lor fiin tri0i!$ -n AUA -n !chi03ul unor 0o ele care nu !e pro uceau -n +ana a. Zn perioa a 1/%. 1/(. a avut loc o revoluie -n atitu inea oa0enilor e afaceri in +ana a fa$ e co0erul li3er cu AUA> acea!ta a fo!t con!i erat$ -ntr1o 0$!ura cre!cYn $ rept cea 0ai 3un$ !peran$ pentru a eveni co0petitiv -n econo0ia 0on ial$. Anul 1/(. 0archeaz$

1&*

iniierea infor0al$ a negocierilor +ana a AUA pentru un acor general e co0er li3er. Ace!ta intra -n vigoare -ncepYn cu 1 ianuarie 1111. +uno!cut !u3 enu0irea !i0pl$ e ?,A 9+ana a1Unite Atate! ?ree ,ra e agree0ent<4 Acor ul e co0er li3er -ntre cele ou$ $ri a eci! eli0inarea total$ a ta7elor va0ale -n !chi03urile reciproce. Eli0inarea !e putea face fie i0e iat4 fie pe perioa e e . !au 1) ani. Zn 1//%4 ta7ele va0ale au i!p$rut -n co0erul reciproc cu 0aini i utila8e4 calculatoare4 0o3il$4 hYrtie4 iei pentru ca -n 1//( !$ fie eli0inate i re!tul ta7elor va0ale e la o !erie e pro u!e con!i erate 0ai !en!i3ile ca4 e e7e0plu4 confecii4 0e ica0ente4 pro u!e ali0entare. Acor ul a inclu! i alte preve eri privin facilitarea acce!ului 0$rfurilor cana iene pe piaa AUA4 a0eliorarea trata0entului inve!tiiilor !tr$ine reciproce4 regle0entarea !chi03urilor e energie. A!tfel4 +ana a a pri0it a!igurarea c$ in u!tria a0erican$ nu va 0ai folo!i inechita3il legile in AUA pentru a !e prote8a e 0$rfurile cana iene care au preuri 0ai !c$zute. O !erie e re!tricii a!upra inve!tiiilor a0ericane -n +ana a au fo!t -nl$turate4 inve!titorii a0ericani ne0aiavYn o3ligaia procur$rii e inputuri in +ana a !au a efectu$rii unor anu0ite activit$i e cercetare utilizYn capacit$ile in +ana a. Zn co0erul cu energie4 AUA a pri0it a!igur$ri c$ livr$rile cana iene e iei nu vor fi i0inuate i c$ preul ace!tora nu va fi 0$rit -n perioa a e eficit e energie4 -n ti0p ce AUA !1a anga8at !$ nu i0pun$ ta7e la i0portul e iei4 gaze i energie e e$tri$D i0portate in +ana a. +rearea 'A?,A a avut 0ai 0uli pre ece!ori -n ceea ce privete noiunea e co0er li3er. Un e7e0plu -n ace!t !en! -l con!tituie e7periena 0e7ican$ -ntre anii 1/*# i 1/*.4 cYn econo0ia 0e7ican$ a fo!t a Ync integrat$ -n eforturile e r$z3oi ale AUA. +ele 0ai 0ulte co0paraii ale zonei e li3er !chi03 e pe continentul nor a0erican !e fac cu Uniunea Euro"eanD. O3!ervatorii proce!ului european i4 -n !pecial4 criticii 'A?,A4 notau c$ e7periena european$ a fo!t una e lung$ urat$ i eli3erat$4 oferin fiec$rui 0e03ru ti0pul nece!ar a opt$rii unu !et e 0o ific$ri -nainte e a trece la ur0$torul. O alt$ iferen$ i0portant$ -ntre 'A?,A i +EE e!te lip!a 0ecani!0elor co0pen!atorii -n ca rul acor ului 'A?,A. Zn Europa4 fon urile erau e!tinate a a8uta pe cei care !ufereau e pe ur0a cre$rii +EE i pentru a con!trui infra!tructura nece!ar$ -n $rile 0e03re cel 0ai puin ezvoltate. Dac$ -n ca rul +EE4 -n fiecare an up$ 1/(% au fo!t cheltuite -n ace!te !copuri pe!te .4* 0iliar e UAD4 'A?,A nu a prev$zut ace!te fon uri. O alt$ iferen$ e!te cea politic$. Piaa co0un$ European$ e!te un pa! inter0e iar c$tre unitatea politic$. De a!e0enea4 +EE cere ca naiunile !$ fie nite e0ocraii !ta3ile -nainte e a intra -n co0unitate. 1&.

'A?,A nu ur0$rete ace!t lucru4 un e7e0plu -n ace!t !en! fiin i criticile !i!te0ului politic 0e7ican. ,ratatul in!tituin 'A?,A preve e ca re ucerea tarifelor va0ale c$tre zero !$ !e realizeze -ntr1o perioa $ e 1) ani4 iar cotele !$ fie eli0inate -ntr1o perioa $ e 1. ani. Pentru Me7ic4 agricultura a reprezentat un o0eniu !en!i3il i4 e aceea4 a fo!t negociat un acor !eparat cu AUA i un altul cu +ana a. 'A?,A regle0enteaz$ 3arierele tarifare4 netarifare i inve!tiiile. Ae !pecific$ faptul c$ 0$rfurile e i0port provenite in celelalte ou$ naiuni vor avea acelai regi0 ca i 3unurile naionale. ?iecare 0e03ru 'A?,A va e7cepta unele activit$i e la aplicarea ace!tui acor . +ana ienii4 aa cu0 a fo!t !tipulat i -n vechiul Acor e +o0er Li3er -ntre +ana a i AUA4 vor e7cepta e la aplicarea 'A?,A o0eniul pu3licaiilor. Zn +ana a e7i!t$ !enti0entul c$ f$r$ un control !pecial a!upra propriet$ii i acor Yn 0a!!10e iei cana iene 3eneficii prin ta7e4 ace!ta va fi acaparat e 0e ia in AUA. +ererea AUA a fo!t ca 0icarea li3er$ a per!oanelor4 cu e7cepia profe!ionitilor i 0anagerilor4 !$ nu fie per0i!$. Ace!t lucru e!te rezultatul te0erii AUA c$ va fi copleit$ e 0ilioane e !$raci in Me7ic. Fuvernul 0e7ican -i rezerv$ reptul e a controla !i!te0ul e c2i. ferate4 electricitatea4 petrochi0ia e 3az$ i in u!tria petrolier$. ?iecare parte in acor ul 'A?,A 3eneficiaz$ e anu0ite avanta8e. AUA i +ana a cYtig$ a!tfel acce!ul la piaa 0e7ican$4 o pia$ cu pe!te () e 0ilioane e oa0eni. Pot fi !pecificate i 3eneficiile neecono0ice pentru AUA4 fiin vor3a e -03un$t$irea relaiilor e7terne ale Me7icului i e o po!i3il$ !ta3ilitate intern$4 ur0$rin u1!e o 0ai 3un$ cooperare -n o0eniul rogurilor4 e0igr$rii i polu$rii. 20pactul cre$rii 'A?,A va fi 0ult 0ai i0portant pentru Me7ic ecYt pentru AUA. Deoarece Me7icul e!te 0ult 0ai 0ic ecYt AUA4 iar crearea e locuri e 0unc$ i o0eniul !$n$t$ii e!te acelai i -n AUA i -n Me7ic4 efectul cre$rii 'A?,A va fi 0ult 0ai 0are pentru Me7ic.

+. -ERCOSUR
-ERCOSUR a fo!t fon ata -n #% 0artie 1//1 e Grazilia4 Argentina4 UruguaE !i ParaguaE4 -n ur0a !e0narii ,ratatului e la A!uncin4 tratat ezvoltat -n ece03rie 1//* prin Protocolul A itional e la Ouro Preto4 prin care !e !ta3ile!te !tructura in!titutionala a ME5+OAU5 !i i !e confera per!onalitate 8uri ica internationala 5epu3lica +hile !i Golivia !1au a!ociat la ME5+OAU5 -n 1//%4 prin !e0narea unor acor uri e

1&%

a!ociere. Zn ca rul pri0ei reuniuni a !efilor e !tat ai tarilor 0e03re ME5+OAU54 e!fa!urata -n iunie 1//#4 -n localitatea argentiniana La! Lea!4 !1a !ta3ilit o cronogra0a e 0a!uri e!tinate !a con uca la realizarea4 pYna la "1 ece03rie 1//*4 a Pietei +o0une. Principalele o3iective avute -n ve ere au fo!t eli0inarea 3arierelor tarifare !i netarifare intre tarile 0e03re4 a!igurarea li3ertatii traficului e 0arfuri !i pa!ageri4 eli0inarea a!i0etriilor e7i!tente -n o0eniul legi!latiei4 !ta3ilirea unui tarif va0al e7tern co0un !i ar0onizarea politicilor 0acroecono0ice. Acurt i!toric Znca in 1/(/ cYn !e i!cuta -nfiintarea Merco!ur4 ea a !tYrnit intere! pentru 0ulte tari latino1 a0ericane !i unele retineri in partea altora4 !i -n eo!e3i o opozitie latenta in partea AUA. Zn 1//)4 cu un an -nainte e for0atea Merco!ur 91//1< e catre Argentina4 Grazilia4 UruguaE !i ParaguaE4 tari care reprezinta 0ai 3ine e 8u0atate in !uprafata continentului !i aproape 8u0atate in forta econo0ica a ace!tuia 9pe!te *)P4 !ocotin la "1 tari<4 fo!tul pre!e inte al AUA4 Gu!h !enior4 lan!a OZntreprin erea pentru 2nitiativa A0ericana O9re!pectiv "* tari ale celor oua A0erici< e li3erizarea co0ertului4 cea 0ai -ntin!a organizatie e integrare in lu0ea e a!tazi[> -ntre ti0p preconizata organizatie a capatat enu0irea ?,AA 9?ree ,ra e A0erica Latina A0erica e 'or !au AL+A Acor ul e Li3er Achi03 al celor oua A0erici !au HLEA Hona e Li3er Achi03 a A0ericelor< aflata -nca -n negocieri !i azi4 e!i ter0enul e -nfiintare era #)).. A0erica Latina avea un atu4 0ulte tari cY!tiga!era in epen enta fata e coloniali!tii !panioli4 portughezi4 francezi4 olan ezi4 englezi -nca in pri0a 8u0atate !i1a oua a !ecolului 1/1lea. Dar4 in pacate4 integrarile in A0erica Latina n1au prea at rezultate a!teptate e populatie4 !aracia !e poate !pune4 upa atele !tati!tice ale P'UD4 +EPAL -n eo!e3i upa 2DL 92n icatorul Dezvoltarii U0ane<4 !1a agravat4 fapt . Ur0are a fo!t ca -n anii &) !i 0ai ale! () !i /) au fo!t o 0ultitu ine e 0i!cari !ociale e rezi!tenta la efectele negative ale politicelor econo0ice !i !ociale. Era e fapt toto ata !i o atitu ine a ver!a fata e in!i!tentele AUA e for0are a AL+A 9?5EE4 HLEA< acea!ta organizatie fiin vazuta ca un in!tru0ent e cre!tere a hege0oniei nor a0ericanilor. Prof. E0ir Aa er e la Univer!itatea 5io e @aneiro afir0a ca A0erica Latina e!te o victi0a a politicilor neoli3erale4 eoarece integrarile regionale e7i!tente au avut efecte eza!truoa!e4 O0a!urile e li3eralizare co0erciale !i financiare au accelerat luarea controlului pietei interioare a fiecarei tari prin 0ultinationale a0ericane !i europene[4 0arin a!tfel epen enta tarilor fata e

1&&

pietele e7terioare. Acea!ta rezi!tenta la ofen!iva AUA a at na!tere la 0i!carile !ociale a0intite !i re!pectiv unei Orupturi[4 e7pre!ie ce circula -n 0e iile A0erica Latina4 pentru ca a aparut o O!tYnga[ -n politicile unor tari -n ur0a unor alegeri electorale !i care !e opun intere!elor nor a0ericane> a0inte!c 0ai ale! cele in +hile4 Golivia precu0 !i cele in Argentina4 Grazilia4 UruguaE !i -n 0o Venezuela un e4 Lugo +havez4 e!te cel 0ai ra ical. A1a in!i!tat 0ai 0ult pe cYteva a!pecte !ocial1politice in orinta e a -ntari rolului activ -n cre!terea Merco!ur -n ca rul regionali!0ului latino1a0erican4 pe 3aza cercetarii !i a ace!tor a!pecte. Acea!ta organizatie a !ti0ulat oa0enii politici !i 0i!carile !ociale e pe continent4 a ra iat -n 8urul ei4 prin rezultate o3tinute e integrare4 o !peranta ca !e poate treptat atenua !i -nlatura !aracia !i !e poate opune hege0oniei a0ericane. Ur0arin negocierile eclan!ate e Merco!ur4 vo0 putea o3!erva i0en!ul volu0 e eforturi facute e organizatie -n !porirea efectelor pozitive ale integrarii !i a influentei pe care o are. Prezentare generala O3iectivul ME5+OAU5 e!te cre!terea eficientei !i co0petitivitatii econo0ice a !tatelor 0e03re4 prin e!chi erea pietelor !i accelerarea ezvoltarii econo0ice4 0ai 3una utilizare a re!ur!elor4 protectia 0e iului4 -03unatatirea cailor e co0unicatie4 coor onarea politicilor 0acroecono0ice !i co0ple0entarizarea in u!triilor. Zn prezent4 ME5+OAU5 e!te o realitate econo0ica e i0en!iuni continentale. +u o !uprafata e aproape 1# 0il. :0 patrati4 e pe!te patru ori 0ai 0are ecYt Europa4 ME5+OAU5 reprezinta o piata potentiala e #)) 0ilioane e con!u0atori !i un P2G total e pe!te 1))) 0iliar e UAD4 care o pla!eaza -n rYn ul pri0elor patru econo0ii in lu0e4 upa 'A?,A4 UE !i @aponia.1&ME5+OAU5 e!te a!tazi unul in polii 0a8ori e atractie a inve!titiilor pe plan 0on ial. Motivele ace!tui !ucce! !unt 0ultiple= ME5+OAU5 are cea 0ai 0are rezerva e re!ur!e naturale in lu0e> re!ur!ele energetice4 -n !pecial 0inerale !i re!ur!e hi roelectrice !unt printre cele 0ai i0portante in lu0e> retelele e co0unicatii !unt avan!ate !i parcurg un continuu proce! e renovare. Pe!te # 0ilioane e C0 e !o!ele conecteaza ora!ele 0a8ore4 iar tran!portul aerian e!te !u!tinut e pe!te %))) e aeroporturi. Mai 0ult4 ME5+OAU5 are unul intre cele 0ai i0portante !ectoare in u!triale !i una in cele 0ai ina0ice econo0ii in lu0e4 fiin 4 toto ata4 !i un participant i0portant la co0ertul 0on ial. De a!e0enea4 integrarea co0erciala pro0ovata e ME5+OAU54 favorizeaza !i atingerea unor o3iective in alte o0enii e activitate4 precu0 eo!e3it in

1&(

e ucatie4 8u!titie4 cultura4 tran!porturi4 energie4 agricultura4 protectia 0e iului. De8a au fo!t!e0nate cYteva acor uri -n acea!ta privinta4 pornin e la recunoa!terea iplo0elor univer!itare !i pYna la !ta3ilirea e a!i!tenta 0utuala -n o0eniul penal !i crearea unei O0arci culturale[ regionale4 pentru pro0ovarea !i facilitarea cooperarii -n ace!t o0eniu. E. Ana iza $o)"arati.D Jntre NAATA #i -ERCOSUR pornete -n 0o logic e la o3iectivele !ta3ilite e cele ou$ acor uri e integrare regional$. Deo!e3irea e!te evi ent$= -n ti0p ce 'A?,A i1a propu! ca o3iectiv e 3az$ crearea unei zone e co0er li3er4 ME5+OAU5 a fo!t 0ult 0ai a03iio!4 orin 4 pe lYng$ realizarea zonei e co0er li3er4 i o uniune va0al$ i o politic$ coerent$ pentru o pia$ co0un$. ME5+OAU5 a fo!t -n 0o repetat ca o a3or are fun a0ental nou$ a integr$rii regionale -n A0erica Latin$. Zn ti0p ce e7perienele anterioare -ncheiate cu un eec !1au 3azat pe conceptul !u3!tituirii i0portului -ncercYn !$ aplice la nivel regional un 0o el naional intervenioni!t i concentrat c$tre piaa intern$4 noua a3or are a evi eniat conceptual Oregionali!0ului e!chi![ Pe !curt4 conceptul ME5+OAU5 e regionali!0 e!chi! are -n ve ere un !et ne i!cri0inatoriu e !ti0ulente econo0ice 9inclu!iv ta7e va0ale egale cu zero< -n ca rul regiunii i o 0ar8$4 relativ !c$zut$4 e preferine care !$ fie -n reptate -0potriva terilor. OPrin acea!t$ interpretare at$ regionali!0ului e!chi!4 ME5+OAU5 ifer$ -ntr1a ev$r fun a0ental e toate acor urile anterioare e co0er regional in A0erica Latin$.[ Analiza co0parativ$ intre 'A?,A i ME5+OAU5 evi eniaz$ o iferen$ uria$ in punct e ve ere al forei econo0ice eter0inat$ e ecala8ele -n nivelul e ezvoltare econo0ic$ i e participare la flu7urile in econo0ia 0on ial$. Dac$ populaia 'A?,A e!te cu nu0ai 14/ ori 0ai 0are ecYt a ME5+OAU54 pro u!ul intern 3rut al 'A?,A a fo!t -n anul #))1 e pe!te 1# ori 0ai 0are ecYt al ME5+OAU5. Zn ti0p ce 'A?,A are ca 0e03rii trei $ri4 in care ou$ !uper ezvoltate 9+ana a i AUA< care fac parte in O+DE4 iar una 9Me7ic< in grupul $rilor cu venit 0e iu in categoria !uperioar$4 ME5+OAU5 e!te for0at in patru $ri -n ezvoltare4 in care trei 9Argentina4 Grazilia i UruguaE<4 in grupul e $ri cu venit 0e iu in categoria !uperioar$4 iar una 9ParaguaE< in grupul e $ri cu venit 0e iu in categoria inferioar$. Di!crepanele !e 0$re!c atunci cYn !e iau -n con!i erare flu7urile internaionale e 0$rfuri i !ervicii. Zn anul #))14 e7portul e 0$rfuri al 'A?,A a fo!t e 1##% 0iliar e UAD4 ep$in e pe!te 1* ori valoarea e7porturilor e 0$rfuri ale $rilor ME5+OAU5.

1&/

Zn acelai ti0p4 cu un e7port e !ervicii co0erciale e "*#4" 0iliar e UAD -n anul #))14 'A?,A a ep$it ME5+OAU5 e aproape #& e ori. 'A?,A i ME5+OAU5= evoluii4 progre!e i in!ati!facii c$tre ezi eratul cre$rii unor zone e co0er li3erii econo0ice O3iectivul 'A?,A e eli0inare treptat$ a ta7elor va0ale -n co0erul intra1zonal a fo!t -n eplinit pYn$ -n prezent -n confor0itate cu ter0enele !ta3ilite !au chiar a fo!t evan!at. 5ealiz$rile e pYn$ acu0 -n re ucerea !au eli0inarea ta7elor !e prezint$ a!tfel= 1 ,a7ele va0ale -n !chi03urile reciproce AUA +ana a au fo!t eli0inate co0plet pYn$ la 1 ianuarie 1//(. 'A?,A a preluat i 0eninut e fapt toate preve erile acor ului e co0er li3er AUA +ana a 9?,A ?ree ,ra e Agree0ent< -ncheiat anterior i intrat -n vigoare la 1 ianuarie 1/(/. ?,A a prev$zut eli0inarea total$ a ta7elor va0ale -n !chi03urile reciproce +ana a AUA4 fie i0e iat 9 e la 1 ianuarie 1/(/<4 fie up$ . ani 9 e la 1 ianuarie 1//" pentru pro u!e cu0 !unt= 0aini i utila8e4 calculatoare4 0o3il$4 hYrtie4 iei4 etc.<4 fie up$ 1) ani 9 e la 1 ianuarie 1//(4 pentru pro u!e con!i erate 0ai !en!i3ile4 cu0 ar fi= confecii4 0e ica0ente4 pro u!e ali0entare4 etc.<. 1 Zn co0erul reciproc AUA Me7ic i +ana a Me7ic4 o 0are parte in ta7ele va0ale au fo!t eli0inate i0e iat la intrarea -n vigoare a 'A?,A !au -n ecur! e . ani 9perioa a 1//* 1//(4 cu e7cepia unor pro u!e O!en!i3ile[ la care eli0inarea !e va realiza -n 1) ani 91//* #))"<4 !au -n 1. ani 91//* #))(< la i0portul unor pro u!e in AUA. A!tfel4 e e7e0plu4 la i0portul +ana ei in Me7ic4 ta7ele va0ale au fo!t eli0inate la 1 ianuarie 1//* pentru 0aini i echipa0ente4 inclu!iv e teleco0unicaii4 co0ponente e 0o3il$4 iar la 1 ianuarie 1/// pentru ca0ioane uoare4 0aini1unelte i articole e cauciuc. La o !erie e pro u!e con!i erate !en!i3ile confecii4 -nc$l$0inte4 8uc$rii eli0inarea ta7elor va0ale !1a pro u! -ncepYn cu 1 ianuarie #))". La i0portul Me7icului in +ana a4 ta7ele va0ale au fo!t eli0inate la 1 ianuarie 1//* pentru echipa0ente e teleco0unicaii4 -ngr$$0inte4 !ulf i pro u!e in pete4 iar la 1 ianuarie 1/// pentru articole 0etalice4 0aini i utila8e4 co0ponente e echipa0ente electrice. La o !erie e pro u!e con!i erate !en!i3ile 0o3il$4 0e ica0ente4 8uc$rii eli0inarea ta7elor va0ale la i0portul +ana ei in Me7ic4 !1a pro u! -ncepYn cu 1 ianuarie #))". Zn co0erul cu pro u!e agricole AUA Me7ic4 0a8oritatea ta7elor va0ale au fo!t eli0inate i0e iat4 cu e7cepia a circa % P in totalul pro u!elor agricole la care eli0inarea ta7elor !e va face -n ecur! e 1. ani.

1()

2ntegrare i regionali!0 pe continentul A0erican Evoluiile ulterioare intr$rii -n vigoare a ME5+OAU5 91 ianuarie 1//.<4 au ar$tat c$4 up$ o perioa $ e progre! relativ rapi -n realizarea o3iectivului e creare a unei zone e co0er li3er4 $rile partenere !1au confruntat cu ificult$i 0a8ore atYt -n 0eninerea flu7ului li3er e 0$rfuri cYt i -n realizarea unor evoluii progre!ive -n li3eralizarea co0erului cu zah$r i auto0o3ile. Freut$ile !1au 0anife!tat pe fon ul unei evoluii 0ai puin favora3ile in econo0ia 0on ial$ 9criza a!iatic$ i criza ru!$< in a oua parte a anilor ]/). Ace!tea au eter0inat apariia unor !t$ri conflictuale -ntre Argentina i Grazilia4 cei oi 0e03ri 0arcani ai ME5+OAU5.

1@. Organizaii 'inan$iare )on%ia e

1. Aon%u -onetar Internaiona 6A.-.I:
?.M.2.4 in!tituie !pecializat$ a O.'.U.4 !upravegheaz$ 3una funcionare a !i!te0ului. Al$turi e O.'.U. i F.A.,.,.4 e!te una intre cele 0ai 0ari con!trucii in!tituionale concepute e Atatele 1(1

Unite i -ntr1o 0$!ur$ 0ai 0ic$ e 5egatul Unit al Marii Gritanii4 la !fYritul celui e al oilea r$z3oi 0on ial. Acopul !$u e!te clar= !$ -0pie ice revenirea cata!trofelor in anii ]") 9!c$ erea 3ru!c$ a activit$ii econo0ice4 -nchi erea frontierelor4 0anipul$rile 0onetare4 venirea la putere a regi0urilor ictatoriale<4 printr1un li3erali!0 organizat4 co03inYn 4 cu a8utorul !tatelor4 re!pectul fa$ e i!ciplinele preci!e cu o cooperare internaional$ puternic$4 -n !copul e a le a8uta pe cele care !e afl$ -n ificultate. Ace!ta e!te rolul ?.M.2.1ului -n o0eniul 0onetar1<. VAi!te0ul i eal ar con!ta -n 0o !igur -n fon area unei 3$nci !upranaionale care !$ ai3$ cu toate 3$ncile centrale naionale relaii a!e0$n$toare celor care e7i!t$ -ntre fiecare 3anc$ central$ i 3$ncile !ale !u3or onate[#<. Acu0 %1 e ani4 !1a petrecut -ntr1o 0ic$ localitate Gretton ;oo !4 9!tatul 'eK La0phire4 A.U.A.< un eveni0ent care avea !$ r$0Yn$ -ntip$rit -n analele i!toriei 0o erne a lu0ii. Aici !1au -ntYlnit la ## iulie 1/** reprezentanii a ** e !tate care au reflectat a!upra viitorului econo0ic. Dintre !tatele participante ( reprezentau Africa4 A!ia4 Orientul Mi8lociu i 0ai puin e ") erau $ri -n cur! e ezvoltare. Zn anul 1/**4 o0enirea !e afla -n faa nece!it$ii e a trage concluziile 0enite nu nu0ai !$ repare r$nile a ou$ r$z3oaie4 ci i !$ previn$4 printr1o cooperare !trYn!$ -ntre naiuni4 apariia unor noi conflicte ar0ate. ,oate !tatele oreau !$ !e realizeze o cooperare -ntre $rile lu0ii -n ve erea o3inerii unei !ta3ilit$i econo0ice4 financiare i 0onetare1<. Pentru ca ?.M.2. !$1i -nceap$ activitatea era nevoie e acor ul unui un0$r e $ri ale c$ror cote e participare la capitalul ?.M.2. !$ -n!u0eze cel puin %.P in ace!ta. Acea!t$ cerin$ a fo!t realizat$ la #& noie03rie 1/*.4 cYn !tatutul ?on ului a fo!t !e0nat i ratificat e #/ e guverne totalizYn ()P in cotele p$ri4 ceea ce a per0i! intrarea -n vigoare a acor ului ?.M.2. Activitatea oficial$ a ?.M.2. a -nceput la 1 0artie 1/*& i pri0ul !$u e7erciiu financiar !1a -ncheiat la ") iunie 1/*&. Atatele 0e03re -i pl$te!c ?.M.2. -n funcie e anvergura lor econo0ic$ o !u0$ total$ -n aur4 evize i 0one $ naional$. Ace!te v$r!$0inte le fi7eaz$ cota1parte ce eter0in$ nu0$rul e voturi -n eli3er$rile ?on ului4 ca i i0portana tragerilor la care pot participa -n ca rul in!tituiei. Acce!ul la ace!te trageri atrage 0$!uri e !upraveghere i control in partea ?.M.2. Organizarea 1 ?.M.2. e!te con u! -n 0o oficial e +on!iliul Fuvernatorilor. Fuvernatorii eci a!upra pro3le0elor i0portante4 cu0 ar fi creterea capitalului ?on ului4 a erarea e noi 0e03rii

1(#

!au acor area repturilor !peciale e tragere. Deciziile politice curente !unt luate e c$tre +on!iliul E7ecutiv4 c$ruia guvernatorii -i eleag$ aplicarea politicii ?.M.2. Ace!t con!iliu e!te co0pu! in #* e irectori e7ecutivi care !e -ntYlne!c cel puin e trei ori pe !$pt$0Yn$. +ele cinci $ri cu cea 0ai 0are cot$ e participare A.U.A.4 Marea Gritanie4 Fer0ania4 ?rana i @aponia au reptul la cYte un irector per0anent fiecare. +el 0ai i0portant organi!0 care tra!eaz$ politica ?.M.2. e!te +o0itetul 2nteri0ar4 a c$rui pree enie e!te a!igurat$ prin rotaie. ?uncii. Principala funcie a ?.M.2. e!te aceea e a !upraveghea !i!te0ul 0onetar internaional. Din acea!t$ funcie principal$ eriv$ alte cYtevafuncii= !upravegherea politicii 0onetare i a ratei e !chi03 in $rile 0e03re4 ela3orarea e reco0an $ri privin politica financiar$ pentru 0e03ri i acor area e cre ite pentru $rile cu ificult$i -n 3alana e pl$i. 5olul cel 0ai i0portant pe care -l eine ?on ul e!te acela e 0anager al unui !i!te0 0onetar internaional or onat4 previzi3il i !ta3il4 cu granie e!chi!e i care !$ ofere ca rul nece!ar unei creteri echili3rate -n co0erul 0on ial i -n econo0iile $rilor 0e03re. Zn ace!t !en! ?.M.2. funcioneaz$ ca un organi!0 per0anent e con!ultan$4 -n care 0e03rii coopereaz$ i particip$ activ -n !fera 0onetar$ internaional$1<. Scopurile ).:.,. 91< De a pro0ova cooperarea 0onetar$ internaional$ 9#< De a facilita e7tin erea i creterea echili3rat$ a co0erului internaional i e a contri3ui a!tfel la pro0ovarea i 0eninerea unui nivel -nalt al anga8$rilor i al venitului real i e a ezvolta re!ur!ele pro uctive ale tuturor $rilor 0e03re4 ca o3iectiv principal al politicii econo0ice 9"< De a pro0ova !ta3ilitatea !chi03ului4 e a 0enine i!ciplina -n acor urile e !chi03 intre 0e03ri i e a evita eprecierea !chi03ului co0petitiv 9*< De a a!igura a!i!ten$ -n !ta3ilirea unui !i!te0 0ultilateral e pl$i pentru tranzaciile curente intre 0e03ri i -n eli0inarea re!triciilor -n !chi03ul internaional care !tYn8ene!c ezvoltarea co0erului internaional 91.< De a a -ncre ere 0e03rilor4 prin i!poni3ilizarea te0porar$ a re!ur!elor generale ale ?on ului 91%< De a 0icora urata i inten!itatea ezechili3rului in 3alanele e pl$i internaionale. Atatutul ?.M.2.1ului a optat la Gretton ;oo ! conine "1 e articole care efine!c o3iectivele i regulile !ale e funcionare. Pri0ul articol !e refer$ la rolul ?.M.2.1ului4 articolul 2V la regi0ul

1("

!chi03urilor fi7e i !ta3ilitatea !chi03urilor4 articolul V222 la converti3ilitatea 0one elor4 iar articolul V la facilit$ile e cre it. ?acilit$i e cre it1<. Atatutul ?.M.2. preve e pentru $rile 0e03re po!i3ilitatea e a face apel la re!ur!ele !ale financiare. Acor area e cre ite ur0$rete !$ uureze a optarea e politici e e!chi ere i e li3eralizare4 a!igur$ autorit$ile c$ o finanare va fi i!poni3il$ pentru a co0pen!a eventualul i0pact al ace!tor politici a!upra 3alanelor e pl$i. ?.M.2.1ul -ncura8az$ a!tfel4 prin acor area ace!tor cre ite4 politici vizYn realizarea 0one ei li3er converti3ile4 li3eralizarea !chi03urilor e7terne i facilitarea 0ic$rilor e capital internaional. Zn acelai 0o 4 ace!te cre ite -ncura8az$ $ri4 care !e confrunt$ cu un eficit al 3alanei e pl$i4 !$ nu aplice politici nefa!te pentru co0unitatea internaional$4 cu0 ar fi evalorizarea co0petitiv$ !au 3locarea !chi03urilor e7terne. Atatutul precizeaz$ c$ ace!te re!ur!e au un caracter te0porar4 c$ci acor area continu$ e cre ite pe ter0ene 0e ii !au lungi ar putea -ncura8a 0eninerea e politici nefa!te. La !fYritul anului 1//.4 ?.M.2. cuprin ea 1(1 e $ri 0e03re4 avea i!poni3ilit$i e 1.*4" 0l . DA, 9la ") aprilie 1//*< care proveneau in= cotele1p$ri ale $rilor participante 1**4/ 0l . DA,4 iar re!tul in alte v$r!$0inte !peciale4 in care aur circa "#1& tone#<. Zn perioa a 1/() 1//) aproape *) e $ri 9printre care i cele care provin in lu0ea co0uni!t$< au a erat la ?.M.2."<

*. BANCA -ON&IALP
1. INAIINARE RI STRUCTURP Ganca Mon ial$ e!te cea 0ai pre!tigioa!$ intituie internaional$ e ezvoltare4 reprezentYn un 0o el pentru 0a8oritatea 3$ncilor e ezvoltare. Proce urile !ale e aprovizionare i apro3are a fo!t eo!eori preluate i a aptate nece!itailor in!tituiilor regionale. De aceea4 !tu ierea 0eto elor utilizate e Ganca Mo ial$ e!te nece!ar$ atYt pentru -nelegerea ace!tora4 cYt i !copul e7trapol$rii lor. Ganca Mon ial$ e!te un !i!te0 3ancar for0at -n principal in ur0$toarele intituii= 1 Ban$a Internaiona a "entru Re$onstru$ie #i &ez.o tare 6BIR&: ? infiinat$ -n 1/** 9 1/*.<4 e!eori nu0it$ i Ganca Mo ial$ principala agenie e finanare4 cu !e iu central la ;a!hington.

1(*

Aso$iaia Internaiona a "entru &ez.o tare 6AI&: ?

-nfiinat$ -n 1/%)4

e3itorii

ace!teia !unt $rile cele 0ai !$race4 care nu -n epline!c con iiile nece!are pentru a o3ine !pi8inul G$ncii Mo iale> acea!ta -0pru0ut$ pe ter0ene lungi4 care !e pot e7tin e pe ")1*) e ani. 1 Cor"oraia Ainan$iarD Internaiona a 6CAI: ? infiinat$ -n 1/.%4 !e ocup$ cu cre itarea co0ercial$ cu !cop lucrativ i inve!tiii e capital. G25D finaneaz$ recon!trucia $rilor europene pr$3uite up$ cel e1al oilea r$z3oi 0on ial4 ulterior atunci cYn econo0iile ace!tor !tate !1au refacut4 G25D i1a reorientat activitatea i c$tre $rile -n cur! e ezvoltare. 1 Agenia %e Garantare -u ti atera D a In.estiii or 6 AG-I : ! ofer$ garanii -n !pri8inul inve!iilor !tr$ine in $rile ezvolate. Acopul tuturor ace!tor in!tituii e!te acela e a contri3ui la prop$irea econo0ic$ a $rilor -n cur! e ezvoltare prin finanarea unor proiecte in !ectorul pu3lic i privat al ace!tor $ri prin acor area e a!i!tent$ tehnic$ i econo0ic$. La -nceputul anului #))) Ganca Mon ial$ avea 1(1 e 0e03ri. Organul !upre0 e con ucere al G$ncii Mon iale e!te +on!iliul Fuvernatorilor for0at intr1un reprezentat al fiec$rui !tat 0e03ru care4 e regul$4 e!te 0ini!trul finanelor. Ace!t e in organi!0 !e -ntrunete -n e ina cel puin o ata pe an4 cYn are loc o e inta co0una cu cea a +on!iliului Fuvernatorilor ?M2. +on ucerea curent$ a G$ncii revine unui +on!iliul A 0ini!traie con uce i intituiile financiare afiliate 9 +?24 A2D<. Ace!ta e!te for0at A 0ini!traie nu0it i +on!iliul Directorilor E7ecutivi for0at in #* e 0e03rii. +on!iliul e reprezentanii Atatelor Unite ale A0ericii4 ?ranei4 Marii Gritanii4 Fer0aniei4 @aponiei i in 1/ irectori reprezentYn grupurile e !tate. +on ucerea +on!iliului revine unui pree inte ale! pe . ani4 care con uce !i a 0ini!tratia G$ncii. De regul$4 pree intele G$ncii e!te un reprezentant al AUA. Votul in ca rul organi!0elor e con ucere e!te proporional cu cota e participare la Ganc$. Ela3orarea politicii 3$ncii revine unui +o0itet in!tituionalizat<4 for0at in 0initrii e Dezvoltare4 9 care nu e!te e finane ai $rilor care au reprezentani in +on!iliul

Directorilor E7ecutivi. +o0itetul e Dezvoltare !e -ntYlnete in e in$ e # ori pe an4 una in e ine e!f$urYn u1!e -nnaintea -ntrunirii +on!iliul Fuvernatorilor i ur0$rin !$ !ta3ilea!c$ volu0ul tran!ferului e re!ur!e c$tre t$rile -n cur! e ezvlotare. Ganca Mon ial$ are e trei ori 0ai 0ult anga8ati ecat ?M24 acetia e!f$urYn u1i activitatea atYt la !e iul central4 cYt i la reprezentanele e!chi!e -n -ntreaga lu0e 9 la 0i8locul anilor 1//) e7i!tau circa *) e reprezentane<.

1(.

*. OBIECTI<ELE BPNCII -ON&IALE Ganca Mon ial$ acor $ -0pru0uturi guvernelor i ageniilor guverna0entale care pot o3ine garanii !oli e in partea !tatului. Printre ace!tea !e pot nu0ara oricare in cele 1.% e $ri 0e03ere care -nregi!treaz$ un venit anual pe cap e locuitor !u3 pragul 0ini0 e cre itare. A$or%area %e J)"ru)uturi state or )e)0ere ! Z0pru0uturile !unt e!tinate finanarii unor proiecte ce uc la ezvlotarea econo0ic$4 rezulatele proiectului Yn po!i3ilitatea ra03ur!$rii cre itului. Ganca ofer$ valut$ oar pentru finantarea proiectului4 co0ponenta interna a inve!tiiei !alariile4 con!u0urile4 inter0e iare fiin finanate in re!ur!ele financiare ale $rii 3eneficiare. Z0pru0uturile acor ate e G25D revin4 e regula4 irect guvernelor $rilor 3eneficiare iar4 atunci cYn !e finaneaz$ proiecte private4 e!te o3ligatorie garania guverna0ental$. Inter)e%ierea 'inan$iarD ! Zn !en!ul c$ acioneaz$ pentru g$!irea e noi re!ur!e !au -ncura8area unor 3$nci co0erciale ori grupuri financiare e a participa la cofinantarea -0pru0uturilor 3$ncii. A$or%D asistentD si $onsu tantD Dri or )e)0ere ! A!tfel4 G25D ela3oreaz$ proiecte e a!i!tent$ tehnic$ pentru infra!tructura 9 !tu ii e prefreza3ilitate !i feza3ilitate < !au pentru ezvlotarea capacitailor 0anageriale. De a!e0enea acor $ con!ultant$ -n i0ple0entarea unor proiecte in o0eniul privatiz$rii4 ezvlot$rii pieei e capital etc. 5e!ur!ele G$ncii Mon iale !unt for0ate in participaiile !tatelor 0e03ere la capitalul G$ncii4 care e!te 0a8orat perio ic. Din contri3uia !tatelor 0e03ere4 nu0ai % P !e var!$4 r$0Yne in per0anent$ la i!poziia ei4 putYn fi !olicitat -n orice 0o0ent. Acea!ta e!te una in con iiile ce !tau la 3aza cre i3ilitaii G$ncii4 a oua con iie fiin aceea ca -0pru0uturile nu pot ep$ii capitalul !u3!cri! e 0e03rii4 la care !e a aug$ rezervele. +ota Principala re!ur!$ e participare var!at$4 in 0one a national$ a $rilor 0e03ere4 are o e finantare o for0eaz$ lichi itaile o3inute e Ganc$ pe piaa pon ere re u!$ in totalul re!ur!elor G$ncii. internaional$ e capital4 acea!ta reprezentYn (.P in totalul pa!ivului Gancii. 5e!ur!ele e pe pieele internaionale !e atrag prin e0i!iunea e o3ligaiuni pe ter0en 0e iu !i lung !i pla!area hartiilor e valoare pe ter0en !curt guvernelor4 3$ncilor centrale !au co0erciale. De 0enionat c$ circa .)P in re!ur!ele -0pru0utate colectate e Ganca Mon ial$ provin in lan!area e titluri pe ter0en !curt4 a!pect ri!cant in ve ere c$ cre itele acor ate !unt pe ter0en lung. A!tfel pot !$ apar$ neconcor ante la !can en$4 precu0 !i iferene e o3anzi ce pot afecta profitul G$ncii. +. &ESTINAIILE L-PRU-UTURILOR ACOR&ATE &E CPTRE BANCA -ON&IALP

1(%

Ainanarii "roie$te or in %o)eniu in'rastru$turii tras"orturi or( a "ro$e%urii si %istri0uirii energiei e e$tri$e ! ?inanarea proiectelor e inve!tiii in ace!t o0eniu a fo!t !pecifica pri0ilor #) e ani e activitate ai 3$ncii4 pornin u1!e e la i ea c$ ezvlotarea ace!tor !ectoare econo0ice !unt 3enefice pentru !ti0ularea afacerilor in general. 2n anii ]&)4 !e f$cea finanarea unor proiecte tot 0ai rar4 0otivan u1!e ca ele uceau la crearea unor zone e 0o erni!0 intr1o ar$ !arac$. Ainanarea unor "roie$te %e $o)0atere a sDra$iei si %e rea izare a unei )ai 0une %istri0uii a .enitu ui naiona ! ?inanarea unor a!tfel e proiecte a avut loc pe la -nceputul anilor ]&) !i a vizat -n eo!e3i agricultura i ezvoltarea rural$. Ulterior !pectrul progra0elor e finanare a fo!t l$rgit !pre !ectorul !ocial e ucaia4 !$natatea4 controlul natalitaii4 ali0enia cu alte cuvinte4 cre itarea unor proiecte cu efecte irecte a!upra populaiei !arace. ,re3uie !pu! c$ finanarea unor a!tfel e proiecte !1a lovit e critici puternice4 prin care !e !u!tinea c$ ace!tea !unt co!ti!itoare4 co0ponenta valutar$ e!te 0a8oritar$ !i nu !e avanta8eaz$ !ectorul particular. L)"ru)uturi e "entru a,ustare stru$tura D #i se$toria D ! Ace!tea au fo!t iniiate la -nceputul anilor ]()4 ca ur0are a rece!iunii cu care !e confruntau $rile ezvlotate !i a crizei atoriilor ce afecta $rile in cur! e ezvlotare. Z0pru0uturile e a8u!tare !tructurala aveau !i continua !a ai3a ca !cop con!oli area 0ecani!0elor e funcionare a econo0iei !i a creerii ca volu04 a e plai pe ter0en lung. AvYn in ve ere ca e7porturilor4 ur0arin u1!e echili3rarea 3alanei

?on ul Monetar 2nternaional pu!e!e la punct o facilitare e a8u!tare4 ca0 in aceia perioa a4 e uce0 o cola3orare !tran!a a celor oua organi!0e in ace!t o0eniu. Zn ceea ce privee -0pru0uturile e a8u!tare !ectorial$4 ele vizau aprovizionarea cu re!ur!e in i0port pentru a !e putea re!tructura !ectorul privat in econo0ie. L)"ru)uturi "entru re%u$erea %atoriei unor Dri 'aa %e $re%itorii or( 0Dn$i e $o)enr$ia e ! Ace!te -0pru0uturi au ap$rut tot in anii ]()4 0uli analiti incluzYn u1le in i0pru0uturile e a8u!tare !tructurala.Ace!te -0pru0turi !e 3azeaza pe filo!ofia ca4 o ata ce atoria pu3lica a !tatului !e afla in !ca ere4 !e eli3ereaza fon uri ce pot fi utilizate pentru inve!tiii !i ezvoltare. Ganca Mon ial$ acor $ con!ultant$ !tatelor 0e03re pe urata negocierii atoriei !i ii folo!ete !olva3ilitatea pentru a a -ncre ere !i !igurana proce!ului. L)"ru)uturi %e "rote$ie a )e%iu ui enu0ite 44 facilitatea ecologic8 global8PP , ce !unt e!tinate finan$rii unor proiecte e i03unataire a calit$ii apei4 e re ucere a efectului e !er$.

1(&

Z0pru0uturile acor ate e Ganca Mon ial$ vizeaz$ perioa e lungi e ti0p e 1.1#) ani4 e3itorii 3eneficiin e un ter0en e graie in ra03ur!are a cre itului4 e "1. ani. Zn ceea ce prive!te o3Yn a4 ea e!te egal$ cu cea pl$tita e Ganca la re!ur!ele care !e finanteaz$4 colectate e pe piaa e capital4 la care !e a auga o 0ar8$ e )..P pentru acoperirea cheltuielilor e ge!tiune ale G$ncii. Atragerea %e 'on%uri Ganca Mo ial$ colecteaz$ fon uri prin e0i!iuni e o3ligaiuni cu rating AAA4 Yn apoi cu -0pru0ut -nca!arile in con iiile unei rate a o3Ynzii cu o 8u0atate e punct procentual pe!te co!tul 0e iu al fon urilor atra!e. Zn orice 0o0ent4 Ganca Mon ial$ are in finanare cca #.))) e proiecte !i apro3$ apro7. #)) noi -0pru0uturi anual. Ganca Mon ial$ finaneaz$ nu0ai co!tul -n valut$ al proiectelor4 e regul$ in li0ita a ")1 *)P in co!turile totale ale unui proiect4 ceea ce ri ic$ -0pru0uturile acor ate e Ganca Mo ial$ la cca. 1. 0l . anual4 la care !e a aug$ . 0l . cre ite acor ate e Aso$iatia Internaiona a "entru &ez.o tare 6AI&:. +re itele !e acor $ e regul$ pe perioa e e 1#11. ani4 avYn perioa a e gratie "1. ani. A"ro.izionarea si 'inanarea "roie$te or ZntelegYn nevoile e finanare a proiectelor4 furnizorii pot i entifica oportunitaile e afaceri -n o0eniul vYnz$rii e 3unuri4 echipa0ente4 !ervicii !i con!ultan$. Propunerea e noi proiecte tre3uie a re!at$ G$ncii Mon iale chiar e c$tre !olicitanii guverna0entali. +o0paniile nu pot !olicita pur !i !i0plu G$ncii Mon iale finantarea e proiecte. -n!$4 in realitate4 iniiative pot avea tere p$ri intere!ate e !ucce!ul unei a!ocieri !i care pot face propuneri !i !uge!tii potenialilor !olicitanti e fon uri. Ace!te tere p$rti pot fi con!ultani4 fir0e e con!trucii4 alte !ocietai co0erciale !i 3$nci. Dup$ acea!te etape4 !olicitanii e fon uri prezinta G.M. proiectele pentru a fi evaluate. De 0ulte ori4 i!poni3ilitatea poteniala a -0pru0uturilor4 fon urilor ca!h4 a!i!tenei financiare4 cre itelor e e7port !au a unei !tructuri financiare funcionale reprezint$ o con iie e!eniala a reuitei unui proiect. De!eori proiectele !unt cofinanate prin iferite for0e e !pri8in guverna0ental 3ilateral care !1a !u!tinut c$ eter0in$ apariia elefantilor al3i]] 4 !upra i0en!ionai fie in punct e ve ere al i0en!iunii4 fie in cel al tehnologiei. De altfel4 ace!ta e!te un !u3iect inten! ez3$tut. Pentru ca proiectele !$ fie apro3ate !i finanate4 cineva tre3uie !$ preia iniiative i !$ !e ocupe e !chi03ul co0ercial iniial4 ace!tea tre3uie !$ ai3$ !i

1((

e7periena4 i a3ilitaile nece!are pentru a o3ine finanarea. Zn ulti0a in!tant$4 oa0enii !unt cei care pro0oveaza proiectele4 0ai egra3$ ecYt guvernele !au organi!0ele 0ultilaterale. In'or)area Ganca Mon ial$ finaneaz$ o 0ultitu ine e tipuri e proiecte -n !ectoare iferite4 precu0 agricultura4 e ucatie4 0e iu4 !anatate4 populatie4 energie electrica4 teleco0unicatii4 tran!port !i ezvoltare ur3ana. Proiectele tre3uie !$ fie feza3ile in punct e ve ere etnic !i financiar.4 in caz contrar ele fiin eli0inate chiar in faza iniiala e evaluare. Proce urile e !elecie utilizate e G.M. nu !unt neap$rat ificile i -n elungate4 iar propunerile -nnaintate !pre ez3atere nu !unt puine. Dou$ !ur!e utile e infor0are a!upra proiectelor !unt= 1 Aerviciul pentru Oportunitai e Afaceri 2nternaionale un !erviciu a!igurat e c$tre G.M.4 prin care !e ofer$ infor0aii !i noutai e!pre aprovizionare4 licitaii4 finanare !i erularea proiectelor. 1 Develop0ent Gu!ine!! o pu3licaie 3ilunar$ a Departa0entului Econo0ic !i Aocial al 'aiunilor Unite referitoare la activiatea G.M. !i a altor agenii e ezvoltare regional$. Pe lYng$ infor0aiile i!poni3ile in ace!te !ur!e4 e!te nece!ar$ contactarea GM pentru a afla e!pre toate oprtunit$ile e7i!tente. Poate fi util$ i contactarea funcionarilor regionali i !ectorali in ;a!hington i !ta3ilirea unor -ntYlniri perio ice cu ace!tia4 evenin po!i3il$ a!tfel 0onitorizarea evoluiei tranzaciilor i -ntelegerea !i!te0ului e funcionare a GM.. Cine "oate i$ita "entru a'a$eri e 'inanate %e $Dtre Ban$a -on%ia aS +o0panii e toate i0en!iunile pot licita pentru afaceri finanate e c$tre GM. 'u e7i!ta nici un !i!te0 e -nregi!trare pentru pro ucatori4 furnizori e 0$rfuri i contractori4 ei uneori !e con!ultana]]. ocu0entaiei proce eaza la o precalificare pentru anu0ite contracte e lucrari civile. GM eine un !i!te0 e -nregi!trare co0piuterizat$ a con!ulanilor4 nu0it 44 2nfor0aii e!pre fir0ele e Zn toate !ituaiile4 !olicitantul finan$rii e!te re!pon!a3il e -ntoc0irea

licitaiei pe care furnizorii i contractorii i1o vor !olicita up$ iniierea proiectului. Aarcina e a re!pecta etapele proce!ului ur0at e proiecte revine furnizoruluiQcontractorului. Agenia Internationa a "entru &ez.o tare 6AI&: Geneficiarii facilitatilor e cre ite ale GM !unt in 0o nece!ar $ri in ezvlotare4 ar care au atin! un anu0it 0o el e !olva3ilitate. ^$rile cele 0ai !$race4 care au o !olva3ilitate !uficient e ri icat$4 por 3eneficia e finanare in parte A2D. Ai cre itele A2D !unt oferite nu0ai !olicitanilor naionaliQguverna0antali. +on iiile -0pru0uturilor !unt 0ult 0ai favora3ile4 ter0enele e

1(/

cre itare variaz$ -n general -ntre ". !i *) e ani4 avYn perioa a e graie e 1) ani. 'u !e percep o3Ynzi4 ci nu0ai o ta7a anual$ e operare !ervice charge e ).&.P. Proce!ul ur0at e proiect !i licitaia e cu0p$rare -n ca rul proiectelor finanate e A2D !unt acelea ca -n ca rul cre itelor acor ate e GM. Cor"oraia 'ina$iarD Internaiona D Acea!ta funcioneaz$ ca o 3anc$ co0ercial$ prezentYn -n!$ anu0ite particularitai. Dei +?2 funcioneaz$ ca un cre itor cu !cop lucrative4 ea 3eneficiaz$ e !tatutul !au e ivizie a Frupului G$ncii Mo iale4 ca i proiectele -n care !e i0plic$. Acea!ta -n!ea0na c$ ea ofer$ finanare pentru proiecte e infra!tructur$ i in !ectorul privat -n con iii 0ai avanta8oa!e ecYt cele practicate e 0a8oritatea 3$ncilor co0erciale. Zn!$ ac$ un e3itor nu ii onoreaz$ o3ligaiile generate e o facilitate oferit$ e +?24 ace!ta ii poate pier e cre i3ilitatea -n faa GM4 ceea ce -i va afecta !erio! po!i3ilitaile e a o3ine !pi8inul 3$ncii -n viitor. De aceea participarea +?2 la finanarea unui proiect e!te vazuta a e!ea e 3$ncile co0erciale ca un factor e i0inuare a ri!cului4 ceea ce le -ncura8eaz$ !$ ofere finanare prin al$turarea la !in icate e cre itare con u!e e +?2. Zn ca rul acor ului e -0pru0ut4 +?2 incheie un contract e cre itare cu !olicitantul fon urilor4 prin care !e acor $ -n oua trane. Pri0a trana !e con!tituie -ntr1o finanare pe ter0ene lungi !au cu perioa e e garantie 0ai -n elungate ecYt cele practice e alte 3$nci i0plicate -n finanarea unui proiect. Zn cazul celei e1a oua tranee4 finanarea e!te oferit$ -n con iiile e ri!c practicate e 3$ncile co0erciale4 ceea ce -ncura8eaza 3$ncile !$ !e al$ture unui clu3 !au !in icat e cre itare4 ale c$ror con iii !e apropie 0ai 0ult pe piaa eurocre itelor4 -n con iii co0para3ile. G$ncile pot fi ne0ultu0ite e nivelul ta7elor care reflecta capacitatea !upli0entar$ e cre itare generate e participarea +?2. G$ncile participante !e0neaz$ un acor cu +?2 4 prin care ri!curile co0erciale ale tranzactiei !unt i!tri3uite -ntre ele. Zn!$ ac$ e3itorul nu -i onoreaz$ o3ligaiile4 acea!ta -n!ea0n$ c$ nu a re!pectat acor ul -ncheiat cu +?2. E!te e0n e re0arcat faptul c$ -0pru0uturile i particip$rile +?2 nu au fo!t nicio at$ reealonate -n caz e re!tructurare a atoriei unei $ri. +?2 poate oferi capitalul pe care 3$ncile co0erciale nu !unt i!pu!e !$ -l ofere4 ca -n cazul unor proiecte generatoare e venituri4 precu0 !tructuri e tipul con!truciei4 propietate4 !olicitYn un plan e afaceri4 un !tu iu e feza3ilitate4 i!toricul co0paniei !au al proiectului4 precu0 i etalii referitoare la e7periene celui care for0uleaz$ propunerea in o0eniu vizat. +?2 analizeaz$ -n

1/)

etaliu propunerile pri0ite putYn aciona -n calitate e finanator corporati!t4 furnizor e capital e ri!c4 cre itor pe ter0en lung4 precu0 i finanator e proiect. Zn prezent +?2 e!te orientata c$tre !u!inerea ezvlot$rii infra!tructurii privatizate -n con iiile o3inerii e profit4 ceea concor a cu preve erile contractuale care !tipuleaz$ ca !copul !au e!te acela e a 44 !pi8inii ezvoltarea econo0ic$ prin -ncura8area creterii -ntreprin erilor privateQ!ectorului privat -n $rile 0e03re]]. E. BANCA INTERNAIONALP PENTRU RECONSTRUCIE RI &EZ<OLTARE Con%u$erea( resurse e( #i o"eraii e BIR& Ganca 2nternationala pentru 5econ!tructie i Dezvoltare 9G25D< e!te un organi!0 financiar inter!tatal care are o funcie co0ple0entar$ cu ?on ul Monetar 2nternaional. Ganca 2nternaionala pentru 5econ!trucie i Dezvoltare face parte econo0iei $rilor 0e03re. G25D !pi8in$ inve!tiiile econo0iei ale !tatelor 0e03re ale ?on ului Monetar 2nternaional -n cur! e ezvoltare prin acor area e -0pru0uturi pe te0en lung4 pentru realizarea inve!titiilor -n valut$ i pentru garantarea e -0pru0uturi o3inute e un !tat 0e03ru e pe piaa financiar$. G25D !e ocup$ e coor onarea a8utorului financiar internaional pentru ezvlotare oferit e unele $ri ezvoltate $rilor -n cur! e ezvlotare. De a!e0enea4 acor a a!i!ten$ tehnic$ cu proiectele Principalele avanta8e ale $rilor 0e03re= contractarea e -0pru0uturi pentru inve!tiii -n ve erea realiz$rii unor proiecte econo0ice nece!are $rii re!pective. Aolicitantul tre3uie !$ prezinte garanii a caror 0$ri0e epin e e propiet$ile o3iectivului econo0ic i e po!i3ilitaile econo0iei re!pective e a !uporta !arcina financiar$. 'ivelul -0pru0uturilor nu epin e e cota e participare la capitalul !ocial al ?M2. Z0pru0uturile G25D !e acor $ -n valut$ converti3il$ pe 0a7i0 #) e ani. Participarea la licitaiile internaionale organizate e G25D pentru a 8u ecarea lucrarilor finanate e acea!ta. O ar$ 0e03r$ poate prelua prin licitaie lucrarile intr1o alta ar$ 0e03r$ cu !pi8inul 3$ncii. ^$rile 0e03ere pentru a putea 3eneficia e -0pru0uturi tre3uie !$ !e a ere -n preala3il la ?M2 i !$ participe la capitalul !ocial al 3$ncii prin v$r!a0intele !ta3ilite. e inve!tiii pentru ezvlotare i faciliteaz$ pregatirea e ca re !uperioare e !pecialitate prin in!tituii cu pregatiri proprii. in !i!te0ul Organizatiei 'atiunilor Unite 4 proe0inent -n activitatea e finanare i pro0ovare a ezvolt$rii

1/1

De a!e0enea $rile 0e03re !unt econo0ia

atoare !$ furnizeze infor0aii

e orice fel privin e

financiar$ a $rii re!pective4 infor0aii !olicitate -n ve erea !ta3ilirii politicii

-0pur0uturi fa$ e ara re!pectiv$. Profitul realizat e G25D !e reinve!tete -n -0pru0uturile acor ate $rilor -n cur! e ezvoltare. +on ucerea 3$ncii e!te a!igurat$ e un co0ple7 e organe i anu0e = 1 1 1 1 +on!iliul guvernatorilor for0at in cYte un guvernator i un !upleant4 nu0ii e fiecare ar$ 0e03r$> +on!iliul a 0ini!tratorilor> +on!iliul con!ultative co0pu! in & 0e03rii> +o0itetele e -0pru0uturi care au ca !arcin$ analiza !ituaiei i ela3orarea e rapoarte privin proiectele -0pru0uturilor !olicitate. O0ie$ti.e e #i "rioritai e 'inan$iare a e BIR& Zn !copul !poririi fle7i3ilit$ii G25D -n ge!tiunea !a financiar$ i pentru a a!igura4 a!tfel4 o 0ai 3un$ !ati!facere a nece!itailor clienilor ei4 +on!iliul e A 0ini!traie a ace!teia4 reunite -n !epte03rie 1//&4 a !ta3ilit noi !trategii -n perioa a ur0atoare -n privina portifoliului lor e -0pru0uturi4 precu0 i -n ceea ce prive!te ge!tionarea lichi it$ii. Zn 5aportul G$ncii Mon iale pentru anul 1//& !e arat$ c$ fora 0otrice a ace!teia a fo!t4 -n anul 1//& i va contiuna !$ fie i -n ur0$torii ani4 Strategia %e restru$turare( conceput$ ca un va!t progra0 e re!tructurare a in!tituiei4 apro3at -n 0artie 1//& i care a avut ca !cop tran!for0area ace!teia -n in!tituia cea 0ai eficienta e pe glo3 -n co03aterea !$r$ciei. Strategia %e restru$turare preve e refor0a fun a0ental$ care !$ !porea!c$ eficiena G$ncii Mon iale -n realizarea 0i!iunii !ale principale4 aceea e lupt$ -n co03aterea !$r$ciei. Pe 3aza ace!tei !trategii4 Ganca va -ntreprin e o !erie e 0o ificari care4 pe urata a oi ani !i 8u0atate4 vor tran!for0a 0o ul e operare al intituiei. De e7e0plu4 -03unatairea 0eto elor e lucru4 re ucerea co!turilor aferente4 alinierea la nevoile clienilor i a!igurarea e rezultate 0ai 3une. Ae !ta3ile!c o !erie e repere clare e perfor0ane4 pe care tre3uie !$ la -n eplinea!c$ per!onalul pentru a putea evalua progre!ul efectiv realizat. +o!turile totale aferante ace!tei !trategii vor fi acoperite prin econo0ii !tricte i prin realocare. 2nve!tiiile !upli0entare nete prev$zute prin acea!t$ Atrategie !e cifreaz$ la #.) 0ilioane e olari AUA4 -n anii fi!cali 1//(4 1/// !i e .) 0ilioane e olari AUA -n anul fi!cal #))). 'oile iniiative -n !fera politicii in!tituiei -ntreprin!e pe tot parcur!ul anului ilu!treaz$ accentual pe care -l pune Ganca pe reorientarea progra0ului !$u

1/#

e ezvoltare4 pe o 0ai 3un$ !ati!facere a nevoilor clienilor i o3inerea unor rezultate 0ai 3une -n teren. Ace!tea !e refer$ la = 1 Progre!ul o3inut -n i0ple0entarea 44 Iniiati.ei "ri.in% &atorii e Dri or SDra$e Puterni$ Ln%atorateTT 9 L2P+<( ce a reprezentat unele in cele 0ai i0portante realiz$ri ale anului. Zn 0artie 1//&4 Ugan a a evenit pri0a ar$ care a 3eneficiat e acea!t$ noua iniiativ$> 1 1 E7tin erea i perfectionarea !tu iilor a!upra !t$rii e !$r$cie4 pentru a facilita !trategii 0ai eficiente -n ve erea re ucerii ace!teia> 20pletarea 0ai !tran!$ a i0en!iunii !ocilale a ezvlot$rii4 -n activitaile G$ncii. Dei activitatea -n o0eniul ezvlot$rii !ociale e!te -ntr1un !ta iu0 relativ e -nceput4 !e ateapt$ ca gra ul -nalt e anga8are !$ uc$ la un progre! rapi > 1 Punerea accentului pe ezvoltarea rural$ care a fo!t oarecu0 negli8at$ -n ulti0ii ani pentru a contri3ui la creterea econo0ic$ i la re ucerea !$r$ciei -n zonele rurale4 un e tr$iete &.P in populaia !$rac$ pe glo3> 1 2nten!ificarea acor $rii e a!i!tena a $rilor care !e confrunt$ cu crize financiare i au !i!te0e 3ancare fragile 9 !1a pu! 0ai puternic accentul pe cola3orare intre Ganc$ i ?M2 -n eforturile lor e -nt$rire a !i!te0elor 3ancare ale !tatelor 0e03ere<. Acor area e !pi8in in partea G$ncii pentru $ri ieite in conflicte a fo!t prezentat$ -ntr1un raport intitulat 44Ca%ru "entru i)" i$area BDn$ii -on%ia e Jn re$onstru$ia %u"a ie#irea %in $on' i$tTT care a a u! ele0ente noi privin orientarea G$ncii c$tre recon!truirea infra!tructurii -n !ituaii po!t1conflictuale. Printre ace!tea4 !e nu0ar$ pro0ovarea a8u!t$rii i re re!$rii econo0ice4 a3or area nece!itailor !ociale i ezvoltarea capacitaii in!tituionale. Auportul local acor at -n anul 1//& a inclu! curaarea cY0purilor 0inate i e0oralizarea i reintregarea fotilor co03atai i refugiai -n ca rul co0unitailor re!pective4 -n $ri ca Go!nia4 +roatia !au 5uan a. Principalele priorit$i financiare ale G25D4 concepute ca !trategii e a!i!tenta ale G$ncii pentru 0uli in clienii in Europa +entrala i e E!t4 !1au concentrate pe a!igurarea ace!tora pentru intrarea -n Uniunea European$ au vizat = 1 refor0a pen!iilor4 care !1a integrat -n ca rul refor0ei !ectorului pu3lic in regiune4 0ecani!0ele e protectie con!tituin o prioritate pentru prote8area celor vurnera3ili la efectele negative ale refor0ei. ,ot aici !e inclu e i -0pru0uturile pentru re ucerea lip!urilor in o0eniul 3unurilor e i0portana vital$ i pentru !porirea -ncre erii populaiei -n progra0ele e refor0$>

1/"

!pi8inul pentru refor0a in !ectorul financiar4 evi eniat prin -0pru0utul acor at Gulgariei4 care a a8utat la e0ararea proce!ului e re!trucutrare a -ntreprin erilor4 rea3ilitare a !ectorului 3ancar i e accelerare a privatizarii>

!pri8inirea recon!tructiei i refacerea infra!tructurii Lertegovina cu !pri8inul Uniunii Europene>

eteriorate4 cur$area cY0purilor erulate -n Go!nia i

0inate4 repararea locuinelor i !pitalelor4 cu0 au fo!t progra0ele BANCA -ON&IALA IN SOCIETATEA CONTE-PORANA ROLUL ACTUAL AL BANCII -ON&IALE

Ganca Mon iala a evenit li er al ialogului a!upra politicilor !tructurale4 printre care 0a!urile e re ucere a !araciei4 ezvoltarea !ectorului privat4 ezvoltarea !i a 0ini!trarea in!titutionala. Ganca i!pune e o ga0a e in!tru0ente cu a8utorul carora con uce ace!t ialog4 inclu!iv operatiunile e acor are e i0pru0uturi pentru a8u!tarea !ectorului privat cu0 ar fi PAAL 1 !i PAAL #4 o !erie planificata e 20pru0uturi Progra0atice e A8u!tare4 cateva operatiuni e inve!titii !ectoriale !i e activitati econo0ice4 cu0 ar fi recent incheiata 5evizuire a +heltuielilor !i 2n!titutiilor Pu3lice 9PE25< !i planificatul Me0oran u0 Econo0ic e ,ara 9+EM<. 2n unele o0enii in care Ganca e!te li er al ialogului4 analiza pe care acea!ta o efectueaza e!te i0parta!ita !i ?M2 !i e!te folo!ita ca 3aza pentru ca rul fi!cal4 in!a nu e7i!ta puncte e referinta !tructurale !au con itii !trategice core!punzatoare in Acor ul Atan 1GE al ?M2. 2n alte o0enii in care Ganca e!te li er4 AAG reflecta anu0ite ele0ente in con itionalitatile pe care le inclu e. Ace!tea !unt in general 0a!uri e refor0a !tructurala care au i0portante i0plicatii fi!cale4 cu0 ar fi refor0a !i re!tructurarea !ectorului energetic. E7i!ta !i alte o0enii e re!pon!a3ilitate co0una cu0 ar fi Progra0ul e Evaluare a Aectorului ?inanciar 9?AAP<. Per!onalul ?M2 !i al Gancii Mon iale 0entin o legatura !tran!a e cola3orare in ve erea !pri8inirii progra0ului e refor0a al Fuvernului !i i!i coor oneaza activitatile e con!ultanta !trategica acor ata autoritatilor ro0ane. Autoritatile ro0ane ur0eaza o !trategie 0enita !a 0entina !ta3ilitatea 0acroecono0ica !i !a !ta3ilea!ca o cre!tere econo0ica !u!tena3ila !i o re ucere a !araciei4 in reptan u1!e catre telul final4 acela al a erarii la Uniunea Europeana. Ele0entele cheie ale ace!tei politici inclu intarirea i!ciplinei platilor in intreaga econo0ie4 in !pecial in !ectorul energetic4 intarirea con!trangerilor

1/*

3ugetare pentru intreprin erile e !tat4 ur0arin activ privatizarea !i re!tructurarea intreprin erilor !i a 3ancilor4 con!oli an protectia !i !iguranta !ociala. Pe ter0en 0e iu4 continuarea re re!arii econo0ice actuale va epin e in 0are 0a!ura e 0entinerea vitezei refor0ei !i e continuarea intr1o 0aniera con!tanta a refor0elor e ezvoltare a !ectorului privat. A!tfel e refor0e ar !u3linia tran!parenta !i re!pon!a3ilitatea guvernului4 i03unatatirea 0e iului e afaceri !i actiunile e intarire a regula0entelor !i !upravegherii pietelor financiare !i e capital. Printre o0eniile !trategice in care Ganca e!te li er !i care nu !unt irect inclu!e in progra0ul ?M2 !au in ialogul cu autoritatile !e nu0ara con!oli area protectiei !i !igurantei !ociale4 revitalizarea econo0iei in zonele rurale4 ezvoltarea !i guvernarea in!titutionala !i i03unatatirea 0e iului e afaceri. Dialogul Gancii pe pro3le0e e politici pentru con!oli area protectiei !ociale inclu e 0onitorizarea !araciei4 a!i!tenta !ociala4 refor0a pen!iilor4 refor0a protectiei copilului4 refor0ele in !ectorul e !anatate !i in!truirea !i re i!tri3uirea fortei e 0unca. Ace!tea au fo!t !pri8inite e 20pru0utul Gancii pentru Protectia Aociala !i ?orta e Munca4 20pru0utul pentru Dezvoltarea Aectorului Aocial4 ?on ul e Dezvoltare Aociala !i 20pru0utul pentru 2nchi erea Minelor. Ace!te 0a!uri !unt in continuare !pri8inite e activitati econo0ice cu0 ar fi recent incheiatul Profil al Aaraciei !i Atu iul a!upra ?urnizarii e Aervicii pe plan Local !i e ur0atoarele !tu ii econo0ice a!upra !araciei !i vulnera3ilitatii4 refor0ei pen!iilor !i evaluarii var!tei e pen!ionare pentru fe0ei !i 3ar3ati. Ganca are o ga0a e progra0e pentru revitalizarea econo0iei in zonele rurale. Ace!tea inclu 20pru0utul e ?inantare 5urala care !pri8ina activitatile generatoare e venit !i care va fi !upli0entat e un Atu iu a!upra legaturilor e7i!tente intre cre!terea ruralaQur3ana care !a e Dezvoltare 5urala care !a !pri8ine ezvoltarea pregatea!ca terenul pentru un 20pru0ut

infra!tructurii !i i03unatatirea a 0ini!trarii la nivelul co0unitatii. 20pru0utul pentru 5ea3ilitarea 2rigatiilor !pri8ina rea3ilitarea infra!tructurii !i refor0a in!titutionala. Alte activitati e !pri8in econo0ic inclu Atu iul Legaturilor Aociale in ca rul +o0unitatii !i Atu iul e Dezvoltare a Vaii @iului. Ganca are un progra0 puternic e ezvoltare !i guvernare in!titutionala. Ace!t progra0 e!te con!truit in 8urul recentelor refor0e ce au avut loc in finantele pu3lice4 i0pozitare !i

1/.

e!centralizare. Dialogul a!upra politicilor a fo!t facilitat

e recent incheiata 5evizuire a

2n!titutiilor !i +heltuielilor Pu3lice 9PE25< care au inclu! analiza !i reco0an arile legate e 1< i03unatatirea alocarii re!ur!elor in !ectorul e !anatate> #< furnizarea a!i!tentei !ociale la nivel local> "< refor0a !i!te0ului e pen!ii> *< in!titutiile e 0anage0ent al 3ugetului> .< e!centralizarea fi!cala !i %< refor0ele 3ugetare in o0eniul 8uri ic. Dialogul politic va continua printr1o Evaluare a 5e!pon!a3ilitatii ?inanciare a ,arii 9+?AA< care ur0eaza a fi lan!ata in curan . Ganca a incheiat un 5aport e Diagno!tic al +oruptiei in 5o0ania inainte ca Fuvernul !a pregatea!ca Progra0ul 'ational e Prevenire a +oruptiei. Ae incepe acu0 lucrul a!upra unei !erii e 20pru0uturi e A8u!tare Progra0atica 9PAL<4 pri0ul intre ele ur0an !a !e concentreze a!upra refor0elor in!titutionale !i e guvernare in ca rul !erviciului pu3lic !i al !i!te0ului 8uri ic4 precu0 !i a!upra a 0ini!trarii cheltuielilor pu3lice. Ace!t progra0 va fi !pri8init e un 20pru0ut e Dezvoltare 2n!titutionala a Aectorului Pu3lic !i Privat 9PP2GL< in valoare e 1(4% 0ilioane UAD4 care va oferi a!i!tenta tehnica pentru ace!te activitati !i pentru activitati legate e privatizare. Alte 0i8loace e !pri8inire a ezvoltarii in!titutionale !unt finantarea unui proiect ca a!tral !i e inregi!trare a terenurilor4 un proiect a!upra a!pectelor e 0e iu legate e inchi erea 0inelor4 un proiect e re ucere a ri!curilor4 co1finantat e un grant FE?4 care !e concentreaza pe i!trugerile cauzate e cutre0ure4 e ever!area e!eurilor to7ice precu0 !i pe alte pericole e7i!tente in zone cu ri!c ri icat4 !i ,ran!porturilor in Au 1E!tul Europei. Ganca a oferit !pri8in !i con!ultanta !trategica4 in 0ai 0ulte zone4 pentru refor0ele referitoare la 0e iul e afaceri. Prin progra0ele PAAL 1 !i PAAL #4 Ganca !i1a concentrat atentia a!upra re ucerii 3arierelor ce !tau in calea intrarii !ocietatilor !i fir0elor 0i7te4 punan in aplicare !tan ar e e conta3ilitate recuno!cute pe plan international !i intro ucan proce uri i03unatatite e fali0ent !i lichi are. Progra0ele PAL vor a3or a4 e a!e0enea4 pro3le0e legate e 0e iul e afaceri !i toate ace!te initiative vor fi !pri8inite e a!i!tenta tehnica oferita in ca rul PP2GL. 20pru0utul pentru a8u!tare progra0atica PAL4 in valoare e 1.) e 0ilioane e olari4 e!tinat refor0ei a 0ini!tratiei pu3lice va nece!ita4 la ran ul !au4 eficientizarea !erviciilor pu3lice. T2n o0eniul refor0ei 8u!titiei4 agen a noa!tra e!te i entica cu cea a Uniunii EuropeneT. Parla0entul European a reco0an at 5o0aniei !a i!i re irectioneze eforturile in privinta a erarii catre o refor0a reala a 8u!titiei !i a a 0ini!tratiei pu3lice4 in ve erea co03aterii coruptiei care tine e un proiect regional a!upra ?acilitarii +o0ertului !i

1/%

eoparte inve!titiile !traine. Printre 0a!urile pe care autoritatile ro0ane tre3uie !a le a opte pana in luna iunie !e nu0ara un pachet legi!lativ care !a per0ita !coaterea e !u3 controlul 0ini!trului @u!titiei a 8u ecatorilor4 nu0irea4 pro0ovarea !i !anctionarea lor ur0an !a fie realizate e o co0i!ie for0ata in alti @u ecatori in epen enti.

&o)enii in $are Ban$a -on%ia a este i%er si in $are ana iza a$esteia ser.este $a in'or)atie %e 0aza "entru "rogra)u A-I Ganca !pri8ina progra0ul e privatizare al Fuvernului 5o0aniei prin inter0e iul

progra0ului PAAL #4 ce inclu e o3iective !i ter0ene pentru privatizarea !ocietatilor co0erciale e !tat !i a in!titutiilor financiare. Progra0ul con!oli eaza progre!ul inregi!trat in ca rul progra0ului PAAL 1 !i i entifica pachete e !ocietati in ca rul carora un nu0ar 0ini0 e !ocietati e!te !electat pentru privatizarea caz cu caz !i pentru re!tructurare. Au fo!t i entificate !i intreprin eri concrete4 cu0 ar fi Alro4 Alpro0 !i Petro0. +heia !ucce!ului ace!tui progra0 e!te acor ul cu Ganca privitor la !trategiile e privatizare a ace!tor entitati !i a optarea ulterioara a unui proce! e licitatie clar4 e!chi! !i tran!parent4 folo!in !erviciile con!ultantilor e inve!titii calificati4 intr1o 0aniera con!ecventa cu politica Gancii. Ganca a con u! ialogul a!upra re!tructurarii4 refor0ei !i privatizarii intreprin erilor in in u!tria energiei electrice4 energiei ter0ice !i gazelor naturale !i a!upra a optarii legi!latiei e regle0entare in proce!ul e pregatire pentru privatizarea cu inve!titori !trategici. +a parte a ace!tui proce!4 Ganca !pri8ina4 printre altele4 refor0a tarifelor la energie !i eli0inarea arieratelor in !ectoarele energiei electrice4 energiei ter0ice !i gazelor naturale4 ace!te o3iective fiin inclu!e in con itionalitatile in ca rul PAAL #4 in!otite e con itiile legate e privatizarea intreprin erilor in o0eniul i!tri3utiei energiei electrice. Ace!te con itii au fo!t in eaproape coor onate cu ?M24 eoarece Acor ul Atan 1GE inclu e !i preve eri pentru refor0ele !tructurale in !ectorul energetic4 care inclu !ta3ilirea tarifelor4 eli0inarea arieratelor !i i03unatatirea ratelor inca!arilor. Ganca e!te cea care con uce ialogul in!titutiilor financiare internationale cu guvernul a!upra unor pro3le0e i0portante pe ter0en lung4 cu0 ar fi re!tructurarea !ectorului e pro ucere a energiei electrice !i integrarea !ectorului energetic ro0ane!c in Piata 5egionala e Electricitate in Au E!tul Europei !i in Piata e Electricitate a Uniunii Europene !i ofera a!i!tenta pentru pro3le0ele

1/&

aferente e regle0entare !i e functionare a pietei. Ganca a oferit !i a!i!tenta tehnica Mini!terului 2n u!triei in ve erea punerii la punct a unui !i!te0 e !ta3ilire a pretului !i e i0pozitare a gazului pentru a atrage 0ai 0ulte inve!titii in ace!t !ector. Dialogul politic in ace!te o0enii !i precu0 !i in altele4 0ai ale! in !ectorul energiei ter0ice4 va fi facilitat in continuare e ialogul per0anent cu Fuvernul a!upra ocu0entului final referitor la Atrategia pentru Energie !i 2nfra!tructura !i la reco0an arile !ale operationale. Din nou4 !eria e progra0e PAL va fi folo!ita ca 0i8loc e incorporare a con!ultantei !trategice in ace!te o0enii in operatiunile e cre itare ale Gancii. Ganca e!te li er al ialogului !i al con!ultantei !trategice cu privire la regle0entarea4 re!tructurarea4 privatizarea !i lichi area 3ancilor. 2n ca rul PAAL 1 a fo!t 0o ificata Legea Privatizarii Gancilor !i au fo!t !ta3ilite proce uri tran!parente i03unatati confor0area la regle0entarile pru entiale4 fiin e privatizare. +erintele e lichi itate !i !olva3ilitate ale G'5 au fo!t ina!prite !i au fo!t intro u!e preve eri pentru a efectuate au ituri e7terne in confor0itate cu Atan ar ele 2nternationale e +onta3ilitate. Au fo!t intro u!e refor0e legale !i in!titutionale pentru eli0inarea or onata a activelor ne1perfor0ante. Ace!te !chi03ari e !trategie au !tat la 3aza lichi arii 3ancii cu cele 0ai 0ari pro3le0e 9Gancore7<4 in ti0p ce Ganca Agricola a fo!t re!tructurata !i privatizata in cele in ur0a4 precu0 !i alte oua 3anci e !tat 0ai 0ici. Acea!ta !trategie e!te continuata !i in progra0ul PAAL # cu 0a!uri 0enite a incheia vanzarea Gancii +o0erciale 5o0ane 9G+5< !i a re!tructura +a!a e Econo0ii !i +on!e0natiuni 9+E+<. Ace!te initiative au fo!t !pri8inite e ?M2 care a inclu! criterii e perfor0anta Atan 1GE in legatura cu privatizarea G+5 !i actiuni preli0inare legate e cerintele G'5 e con!tituire a provizioanelor. Ganca va continua ialogul cu guvernul in ceea ce prive!te nevoia e a inainta pe calea i03unatatirii ca rului legal !i e regle0entare pentru !ectorul valorilor 0o3iliare !i cel al

a!igurarilor precu0 !i pentru !ectorul 3ancar. PP2GL va furniza finantare pentru ace!te activitati. &o)enii %e res"onsa0i itate $o)una 2n ti0p ce Ganca a evenit li er al refor0elor !tructurale !i e privatizare in !ectorul energetic4 a!a cu0 !1a precizat 0ai !u!4 ?M2 !i1a 0anife!tat un puternic intere! in punct e ve ere 0acroecono0ic4 eoarece veniturile in privatizare !unt folo!ite pentru a re uce atoria pu3lica iar eficitul cva!i1fi!cal al !ocietatilor e !tat reprezinta o a0enintare pentru !ta3ilitatea 0acroecono0ica. 2n con!ecinta4 cele oua in!titutii ezvolta o con!ultare !i o coor onare inten!a

1/(

cu privire la ace!te pro3le0e. ?M2 a intro u! in Acor ul Atan 1GE con itii legate e tariful la energie electrica4 arieratele la gaze naturale !i inca!area facturilor la energia electrica4 precu0 !i privatizarea unui pachet e intreprin eri inclu!e in progra0ul Gancii. 2n vre0e ce ter0enii e piata rezultate4 pe o functionare i03unatatita a progra0elor re!pective !unt con!ecventi !i !e !pri8ina reciproc4 progra0ul Gancii e!te 0otivat !i !e concentreaza pe eficienta !tructurilor intreprin erilor4 furnizarea !erviciilor4 perfor0anta financiara !i pe tran!parenta proce!ului !i i03unatatirea generala a a 0ini!trarii !ectoriale iar ?M2 !e concentreaza pe generarea i0e iata e venituri4 controlul cheltuielilor !i re!trangerea !arcinilor fi!cale actuale. Ganca !i ?M2 au efectuat i0preuna un Progra0 e Evaluare a Aectorului ?inanciar4 care a fo!t incheiat in luna iunie #))". &o)enii in $are A-I este i%er si a $arui ana iza ser.este $a "un$t %e " e$are "entru "rogra)u Ban$ii -on%ia e 2n ti0p ce Ganca !1a concentrat pe !i0plificarea !i!te0ului e i0pozitare ca 0eto a e i03unatatire a 0e iului e afaceri4 ?on ul con uce ialogul pe pro3le0e fi!cale. 2n plu! fata e realizarea o3iectivelor fi!cale glo3ale4 progra0ul Atan 1GE al ?on ului inclu e con itii !tructurale !i criterii e perfor0anta legate e intro ucerea noilor legi pentru ,VA !i pentru i0pozitul pe profit4 e 0a8orarea accizelor !pecifice !i e eli0inarea preferintelor e i0pozitare in !i!te0ele e percepere a ta7elor va0ale !i e i0pozitare a profitului. ?M2 ofera !i a!i!tenta tehnica in !pri8inul unificarii !i!te0elor e i0pozitare a veniturilor in !alarii. ?M2 con uce ialogul cu privire la anu0ite politici e re!trangere a anu0itor cheltuieli in !ectorul pu3lic. Ace!tea inclu politici privitoare la !ta3ilirea !alariilor atat pentru functionarii pu3lici cat !i pentru !ocietatile e !tat. ?M2 cere rapoarte e 0onitorizare a 3ugetelor pentru o li!ta !ta3ilita e !ocietati e !tat !i a i0pu! con itii in progra0ul Atan 1GE cu privire la 0ic!orarea fon ului e !alarii in ace!te intreprin eri !i la realizarea o3iectivelor e i!poni3ilizare convenite. 2n plu!4 ?M2 con uce i!cutiile legate e cerintele e econectare a neplatitorilor in !ectorul energetic !i al gazelor. 2n ace!te o0enii4 Ganca ia in con!i erare reco0an arile !trategice ale ?M2 !i !e a!igura ca politica proprie !i con!ultanta oferita !unt con!ecvente cu ace!tea.

1//

&o)enii in $are A-I $on%u$e %is$utii e si in $are Ban$a -on%ia a nu este i)" i$ata %ire$t ?M2 e!te pe eplin re!pon!a3il e ialogul a!upra politicii 0onetare4 ratele o3anzii4 regi0ul ratei e !chi034 3alanta platilor !i e toate pro3le0ele !tati!tice aferente. Strategia si O"eratiuni e %e Cre%itare a e Gru"u ui Ban$ii -on%ia e Atrategia e A!i!tenta pentru 5o0ania 9+AA< a fo!t prezentata Goar 1ului Gancii

Mon iale pe ata e 1/ iunie #))1. +AA efine!te !erviciile e cre itare !i e con!ultanta ale Gancii4 ce !e 3azeaza pe prioritatile guvernului e re ucere a !araciei !i e a erare la Uniunea Europeana !i ezvolta activitatile initiate !u3 egi a +a rului Largit e Dezvoltare4 pentru care 5o0ania a fo!t una in tarile pilot. Aproape o 8u0atate in progra0ul e cre itare pentru e7ercitiile financiare )#1)* e!te reprezentat e i0pru0uturile e a8u!tare. Au fo!t !chitate oua !cenarii e i0pru0ut i!tincte. 2n !cenariul pe!i0i!t in care 5o0ania ar e0on!tra un 0er! ezitant al refor0ei4 !pri8inul Frupului Gancii Mon iale ar fi re u! !e0nificativ la nivelul e %) e 0ilioane UAD in perioa a progra0ului pentru e7ercitiile financiare )#1)*4 activitatile fiin concentrate pe cateva interventii irectionate catre re ucerea !araciei. ,otu!i4 5o0ania a ra0a! cu !ucce! in ca rul !cenariului opti0i!t e cre itare4 confor0 caruia Ganca a prevazut anga8a0ente e pana la //. e 0ilioane e olari pe urata e7ercitiilor financiare )#1)*4 fata e %)) 0ilioane olari in perioa a e7ercitiilor financiare /(1)). Ace!t lucru reflecta in eplinirea o3iectivelor !cenariului opti0i!t4 printre care progre!ul in !ta3ilirea unui cli0at 0acroecono0ic care !a con uca la !ca erea inflatiei !i la o cre!tere !u!tena3ila4 precu0 !i la progre!ul pro3le0elor !tructurale4 cu0 ar fi privatizarea4 a!a cu0 a fo!t initiata in ca rul PAAL 14 initierea privatizarii !i proce!ului e re!tructurare pentru un nu0ar e !ocietati 0ari e !tat ra0a!e4 incheierea unui acor a!upra planului !i progra0ului 0eto ei !i ter0enului e re ucere a arieratelor la energie electrica4 acor ul a!upra e privatizare a Gancii +o0erciale 5o0ane !i a +E+4 i03unatatirea

!ectorului financiar4 a ca rului legal !i e !upraveghere4 acor ul a!upra !trategiei anti1coruptie !i apro3area legi!latiei pentru a!i!tenta !ociala. Acenariul opti0i!t infati!eaza un progra0 e refor0e !tructurale !i !ectoriale accelerate care vor e!chi e ru0ul a erarii 5o0aniei la Uniunea Europeana. Pri0a etapa a ace!tui progra0 a fo!t lan!ata o ata cu apro3area progra0ului PAAL # e catre Goar 1ul Gancii in !epte03rie #))# !i inaintarea 5aportului a!upra 2n!titutiilor !i +heltuielilor Pu3lice 9PE25< in luna iulie #))#. 2n cea e1a oua etapa ce va ur0a PAAL #4 Ganca va oferi !pri8in printr1o !erie e 20pru0uturi e A8u!tare Progra0atica 9PAL<4 concentran u1!e #))

a!upra refor0elor in!titutionale !i e a 0ini!trare4 incheierea progra0ului e privatizare4 punerea in aplicare a reco0an arilor in Docu0entul e Atrategie in o0eniul energetic !i al infra!tructurii !i i03unatatirea 0e iului e afaceri4 precu0 !i a Evaluarii ?inanciare a ,arii. 2?+ a e icat re!ur!e !u3!tantiale pentru punerea in aplicare a !trategiei 0enite a avan!a refor0a !tructurala4 a !pri8ini ezvoltarea pietelor e capital !i a infra!tructurii 9utilitati !i teleco0unicatii< !i a oferi !pri8in !ocietatilor 0ici !i 0i8locii. Pana in prezent4 2?+ a apro3at pe!te #)) 0ilioane UAD in ca rul a #. e proiecte totalizan pe!te /.) e 0ilioane UAD 9printre care proiecte regionale care inve!te!c in 5o0ania<. 2n plu! fata e inve!titii4 2?+ !1a anga8at la un nu0ar e proiecte e con!ultanta 0enite !a !pri8ine privatizarea !i re!tructurarea 0arilor intreprin eri e !tat4 utilitatile pu3lice !i !ectorul !anatatii. Fra ul e !ucce! pe care 2?+ il va o3tine va epin e intr1o oarecare 0a!ura e vointa Fuvernului e a e0on!tra un anga8a0ent !u!tinut pentru accelerarea refor0ei4 in !pecial cu privire la tran!parenta in privatizarea intreprin erilor4 refor0a !ectorului 3ancar !i a celui financiar4 re!tructurarea !i eregle0entarea !ectorului energetic4 e!centralizarea fi!cala4 privatizarea terenurilor !i continuarea refor0ei in !ectorul agricol4 acce!ul la invata0ant e calitate in zonele rurale !i refor0a !i!te0ului e pen!ii pentru a a!igura ura3ilitatea in conte7tul i03atranirii populatiei. Aucce!ul va epin e4 in final4 !i e capacitatea 5o0aniei e a atrage inve!titii !traine irecte. SE -AI ;USTIAICA EUISTENTA BANCII -ON&IALE IN SECOLUL AL UUIS Ganca Mon iala !i1a procla0at e 0ult vi!ul unei Vlu0i li3ere e !aracie[. Analo ?on ul Monetar 2nternational !i1ar orii o Vlu0e li3era e crize financiare[. O3iectivele cruciale !i provocatoare4 ar pre ingu!te !epntru !ecolul 6621 lea. A!a cu0 0ulti au a8un! !a con!tientizeze4 ?M2 ar tre3uie !a privea!ca 0ai eparte e !i0pla ge!tionare a crizelor financiare !i! a !e preocupe !i e co0porate0etele econo0ice necooperative in !pecial in o0eniul 0onetar. +o0unitatea internationala a r avea oar e ca!tigat aca ?M2 evine centru e 0onitorizare !i ialog per0anent intre natiunile unite 3ogate4 cele !arace !i cele e0ergente. Dar4 in ace!t !cop4 tarile in ulti0ile oua categorii tre3uie !a capete un civant 0ai greu. Din fericire4 a!e0enea te0e refor0i!te !e afla4 in !far!it4 pe agen a i!cutiilor. 2ntalnirile co0une ?M21Ganca Mon iala in toa0na trecuta au con!acrat o cre!tere a cotelor e votare pentru unele in cele 0ai !u3reprezentate econo0ii in plina ezvoltare = +hina4 Me7ic4 +oreea e Au 4

#)1

,urcia. O a oua run a e a8u!tare va tre3ui !a i0plice alte econo0ii e0ergente4 fara a pune in clau! celor 0ai !arace.La ran ul ei4 nu atat Ganca Mon iala4 in !pecial4 cat intreaga in u!tri a a!i!tentei oentru ezvlotare4 ingeneral4 ar avea nevoie e o repozitionare in !en!ul inra acinari 0ai profun e in !tatele e0ergente. +o0unitatea internationala trenuie !a rezi!te apelurilor 0ioape e a !e retrage in econo0iile 0e iu e ezvoltare4 pe 0oriv ca ace!ta !1ar putea acu0 V e!curca !i !ingure[. 2n ceea ce prive!te guvernanata glo3ala4 3olile contagioa!e4 !chi03arile cli0atice !au a0enintarile la a re!a 3i iver!ifitatii4 io0portanta ace!tor tari nu poate fi !u3e!ti0ata aici trie!c **P in pero!anele infectate cu L2VQA2DA4 aici !e genereaza *&P in e0i!iile 0on iale +O#.+o0unitatea internationala pu! !i !i0plu nu are voie !a a3an oneze ace!te !tate in a!e0enea pro3le0e cruciale fara a ri!ca propiul viitor. +o03aterea !araciei e!te un o3iectiv non1negocia3il. Dar ace!ta nu poate fi !ingurul o3iectival a!i!tentei internationale !au al Gancii Mon iale. De fapt4 un verita3il anaga8a0ent in ra ucerea !araciei chiar pre!upune o conlucrare cu tarile in cauza. Ele a apo!te!c &)P in populatia ce !upravietuie!te cu 0ai putin e # olari pe zi4 !i care !e confrunta cu !o0a8 0a!iv !i o proununtata inechitate !ociala4 cu lip!a e infra!tructura4 ecala8e regionale !i o intreaga li!ta e alte provocari. 20pru0uturile acor ate e catre Ganca Mon iala au !cazut !u3 nivelul 0e iu e la 0i8locul eceniului noua4 volu0ul lor cre!te in nou !i reflecta a7pan!iunea 3ancilor regionale 0ultilaterale4 ar !i reorintarea catre proiecte e infra!tructura cu finanare pu3lica. 'u in!ea0na in!a ca Ganca Mon iala tre3uie !a !e culce pe laurii in pre!ent.Pro u!ele ei au nevoie e a aptare. O ata cu e!centralizarea in 0ai 0ulte econo0ii e0ergente4 autoritatile !a poate lucra cu aceia!i actori in lip!a unor garantii ale !uveranitatii4 !i !a ofere i0pru0uturi in 0one a nationala.

11. Organizaii e$ono)i$e )on%ia e? I

1. G?Q( G?I
+uvintele e inceput ale Declaratiei pri0ei reuniuni G?Q e la 5a03ouillet 9?ranta4 1& noie03rie 1/&.< !unt !i acu0 actuale= O'e1a0 reunit pentru ca i0parti0 acelea!i convingeri !i acelea!i

#)#

re!pon!a3ilitati. +re!terea !i !ta3ilitatea econo0iilor noa!tre vor a8uta pro!peritatea an!a03lului lu0ii in u!triale !i tarile in cur! e ezvoltareD 'e1a0 eci! !a inten!ifica0 cooperarea noa!tra in ca rul tuturor organizatiilor internationale[. A oua intalnire a lui F1& a fo!t in 1/&%4 in +ana a. Pre!e intele +o0i!iei Europene e!te un invitat per0anent. La fel4 !ecretarul general al O'U !au pre!e intele Gancii Mon iale. Din 1/&. !i pana in 1/()4 ca ur0are a hotararilor la varf ale F1&4 0o elul econo0ic neoCeEne!i!t a fo!t inlocuit cu cel neoli3eral. De!i a3ia la a !a!ea intalnire a Frupului4 e la Venetia4 in 1/()4 lupta contra inflatiei4 preocuparea pentru noi locuri e 0unca !i criza atoriei tarilor lu0ii a treia au evenit prioritati per0anente ale 0e03rilor grupului4 reactia !ociala nu a intarziat !a aparaD 2ncepan in 1/(*4 !e 0anife!ta irect opozitia !ocietatii civile ve!tice4 prin inter0e iul O'F1 urilor4 fata e lucrarile F1&. Dupa ca erea zi ului Gerlinului in 1/(/4 curentul cuno!cut rept Ocon!en!ul e la ;a!hington[ a per0i! generalizarea politicilor neoli3erale ale econo0iei e piata. 2n 1//&4 cu prile8ul celei e1a #"1a reuniuni4 a fo!t invitata !i 5u!ia4 evi ent nu pentru in u!tria4 ci4 pentru re!ur!ele !i puterea ei 0ilitara. F1& a evenit4 a!tfel4 F1(. La :ln4 in 1///4 F1( a anuntat inceperea unui proce! e re ucere con itionata a atoriei tarilor cele 0ai !arace. 2n anul #)))4 reuniunea tarilor in u!trializate a avut loc pe in!ula OCinaKa4 apartinan @aponiei4 pro3le0ele principale i!cutate fiin !ecuritatea popoarelor4 cooperarea !i ezar0area. 2n #)))4 tarile 0e03re F1& 9 eci4 fara 5u!ia< reprezentau 1# la !uta in populatia glo3ului4 *. la !uta in pro uctie !i %) la !uta in cheltuielile 0ilitare 0on iale. Pentru a1!i i0pune politicile econo0ice4 F1( !e !pri8ina pe in!titutii financiare internationale4 precu0 ?on ul Monetar 2nternational !i Ganca Mon iala4 in care tarile 0e03re F1( i!pun e 0a8oritatea capitalului. +a rul econo0ic al 0on ializarii4 e e!enta neoli3erala4 il con!tituie Organizatia Mon iala a +o0ertului 9OM+<. Acea!ta tre3uie !a !ervea!ca rept 0o el pentru refor0a !i!te0ului Organizatiei 'atiunilor Unite 9O'U<4 acuzate e 3irocratie !i ineficacitate. F1( nu reprezinta o in!tanta e putere for0ala= el nu i0pune 0a!uri efective nici !tatelor !i nici guvernelor tarilor 0e03re !au terte. Dar nicio econo0ie a lu0ii nu poate functiona fara a aptarea ca rului !au in!titutional la regulile !ta3ilite e in!titutiile 0on iale citate !au la viziunile !trategice pe ter0en lung pe care le ela3oreaza e7pertii grupului.

#)"

Daca F1( !1ar e7tin e prin inclu1 erea a cinci noi !tate 1 intre care4 Africa e Au 4 Grazilia4 +hina4 2n ia !i Me7ic 1 grupul ar acoperi aproape &) la !uta in P2G la nivel international !i .% la !uta in populatia lu0ii. Mai 0ulti anali!ti au !olicitat inclu erea intr1un viitor F11)4 a +hinei !i 2n iei4 tari i0portante ale planetei prin populatia lor 1 !unt pri0a !i a oua tara e pe glo34 prin nu0arul populatiei lor4 precu0 !i atorita rit0ului e cre!tere a econo0iilor celor oua tari a!iatice. Pri0ele reuniuni F1( in ace!t 0ileniu au fo!t in iulie #))14 la Feneva 9Elvetia< !i in iunie #))#4 la :anana!Ci! 9in +ana a<4 un e !tatele cele 0ai 3ogate ale planetei !1au anga8at !a !pri8ine tarile cele 0ai !arace in tentativa lor e a ie!i in !aracie. 5euniunea 0e03rilor F1( la Feneva4 in #))14 a pu! in evi enta o noua generatie 0ilitanta !i conte!tatoare4 care1!i 0anife!ta opinia negativa a!upra 0on ializarii neoli3erale4 pe planul !ocial4 al 0e iului !i al e0ocratiei. La Evian4 in #))"4 conte!tatarii au avut arii !peciale4 rezervate pentru a1!i 0anife!ta 0e!a8ul. A1a creat parca un echili3ru4 F1( !i anti F1(D 2ntre 11" iunie #))"4 !efii e !tat !i e guvern ai tarilor cele 0ai 3ogate !i 0ai puternice ale planetei !1au reunit pentru a #(1a oara upa 1/&.. Au00itul ur0ator al !tatelor puternic in u!trializate 9F1(< a avut loc intre /111 iunie #))*4 la Aea 2!lan 4 Feorgia 9AUA<. Pe!te #)) e 0ilioane e olari AUA au fo!t alocate pentru a!igurarea !ecuritatii !efilor e !tat !i e guvern care au participat la ace!t !u00it. Faz ele !i1au 8u!tificat politica tarifara evocan izolarea in!ulei4 ar !i faptul ca terenul e!te4 practic4 proprietate privata. Aea 2!lan e!te una intre cele 0ai co!ti!itoare !tatiuni e o ihna ale A0ericii4 un e nu calca picior e o0 care nu are in cont cel putin cateva 0ilioane e olari. Progre!iv4 ace!t grup e con ucatori a evenit o in!titutie 0on iala. +onte!tatiile !i criticile fata e F1( au capatat o noua turnura in cur!ul ulti0ilor ani4 in con itiile 0on ializarii. 5euniunea in #))" !1a e!fa!urat la Evian4 renu0ita !tatiune franceza4 poate toc0ai pentru a 0arca incercarea e a epa!i neconcor antele intre cele oua puteri4 AUA !i ?ranta4 a03ele tari 0e03re 'A,O4 fata e raz3oiul in 2raC4 eclan!at e ta3ara aliata4 con u!a e AUA !i Marea Gritanie. Doua !unt preocuparile principale care ani0a tarile F1( in ace!t eceniu= evolutia econo0iei 0on iale !i viitorul in!titutiilor internationale. A,,A+4 una in cele 0ai

#)*

puternice organizatii ale !ocietatii civile ve!t1europene ii conte!ta lui F1( !tatutul neoficial e Oguvern 0on ial[4 e O!in icat al actionarilor 0a8oritari ai econo0iei 0on iale[. Mon ializarea reprezinta un proce! contra ictoriu4 in care F1( a!igura o u3la functie4 e repro uctie a or inii econo0ice !i e a!ervire a ace!teia in 3eneficiul 0e03rilor !ai. +onte!tarea afir0ata tot 0ai puternic in ulti0ii ani !e in reapta a!upra naturii lui F1( ca in!titutie 0on iala= un 0ic grup e !efi e !tat reprezentan privilegiatii planetei nu poate !a1!i aroge 0onopolul e a eci e pentru toti. La Evian4 Feorge ;. Gu!h !pera !a o3tina un co0unicat co0un in Olupta contra terori!0ului[4 co0unicat i!cutat e8a in intalnirea pregatitoare a 0ini!trilor 8u!titiei in tarile F1( care !1a e!fa!urat la Pari! pe . 0ai #))". ,onE Glair !1a pronuntat pentru Onoi 0a!uri e lupta i0potriva ar0elor e i!trugere in 0a!a[4 precu0 !i pentru Oun plan e actiune pentru li0itarea utilizarii e 0ateriale ra ioactive[. 2n pofi a ri!curilor in ce in ce 0ai 0ari e rece!iune econo0ica4 !efii e !tat !i e guvern ai tarilor 0e03re F1( au anuntat ca !unt pregatiti !a !u!tina un nou val e privatizare !i o 0ai 0are e!chi ere a pietelor !tatelor lor pentru tarile !arace. Anuntul lor a evenit chiar realitate in anii ur0atoriD 5euniunea F1( in #)). !1a e!fa!urat la Fenova 92talia<. Au00itul F1( e la AanCt Peter!3urg4 in iulie #))%4 a ez3atut principalele pro3le0e cu care !e confrunta econo0ia 0on iala= !ta3ilitatea econo0ica internationala4 !upravegherea ecala8elor !i a eficientelor econo0ice in regi!trate 9!arcina care revine ?M2<. Preocuparea centrala a fo!t !ta3ilitatea econo0ica !i ezvoltarea 0e iului e afaceri in !tatele Uniunii Europene. F1( a o3tinut anga8a0entul 5u!iei e e!chi ere a !ectorului energetic pentru inve!titiile !traine4 e!i Mo!cova a refuzat !a !e anga8eze ca va aplica +arta pentru Energie a Uniunii Europene. Declaratia Au00itului F1( e la AanCt Peter!3urg recunoa!te iferentele e opinie legate e energia nucleara !i 0o ificarile cli0atice4 in ran ul celor 0ai i0portante puteri econo0ice ale lu0ii= O5ecunoa!te0 ca 0e03rii F1( a opta 0i8loace iferite pentru a!igurarea !ecuritatii energetice !i a prote8arii 0e iului. Aceia intre noi care au !au iau in calcul planuri e utilizare !au ezvoltare a unor tehnologii e energie nucleara con!i era ca ace!tea vor contri3ui la !ecuritatea energetica glo3ala4 re ucan conco0itent poluarea[. Energia nucleara nu pro uce

#).

gaze cu efect e !era4 fiin con!i erata e unii ecologi!ti un 0i8loc eficient e prote8are a cli0ei4 conco0itent cu !ati!facerea cererii cre!cute e electricitate. +riticii argu0enteaza ca nu e7i!ta o !olutie eficienta pentru !tocarea e!eurilor nucleare periculoa!e4 in ti0p ce centralele nucleare !unt vulnera3ile fata e atacurile terori!te !i au ca efect un ri!c !porit e proliferare a ar0a0entului nuclear. Declaratia F1( e la AanCt Peter!3urg !u!tine planurile !ugerate e autoritatile e la Mo!cova4 e creare a unor centre internationale in 5u!ia pentru pro ucere e co03u!ti3il nuclear pentru !tatele cu centrale ato0ice4 precu0 !i propunerea AUA e a infiinta o 3anca 0ultilaterala e co03u!ti3il nuclear. ,oate ace!te activitati ar ur0a !a !e e!fa!oare !u3 !upravegherea Agentiei 2nternationale pentru Energie Ato0ica 9A2EA<4 agentia e re!ort a O'U. O2ntentiona0 !a face0 eforturi co0une !upli0entare pentru a a!igura un acce! !igur la uraniu !la3 i03ogatit4 e!tinat reactoarelor energetice nucleare !i activitatilor e reciclare[4 !e 0ai arata in eclaratia !u00itului. 2n !ectiunea referitoare la 0o ificarile cli0atice !e arata ca F1( intentioneaza !a Oin eplinea!ca o3iectivul co0un !i 0ultiplu e a re uce e0i!iile e gaze cu efect e !era4 e i03unatatire a con itiilor e 0e iu4 intarire a !ecuritatii energetice !i re ucere a poluarii4 conco0itent cu eforturile e i0inuare a !araciei[. Docu0entul !e0naleaza !i iferentele e viziune referitoare la protocolul e la :Eoto a!upra !chi03arilor cli0atice4 propu! in 1//&. Au00itul F1( in #))& !1a e!fa!urat in iunie4 la Lieiligen a00 9Fer0ania<. 2ntre te0ele e i!cutie !1au aflat negocierile co0erciale internationale4 reactia 2ranului la pachetul e !ti0ulente oferite e !tatele occi entale4 !aracia en e0ica a celei 0ai 0ari parti a locuitorilor planetei. 2ntre &1/ iulie #))(4 Frupul F1( al tarilor in u!trializate a fo!t gaz uit e @aponia4 pe in!ula LoCCai o. 2ntalnirea a fo!t 0arcata e 0a8orarea preturilor la ali0ente !i petrol4 ar !1au i!cutat !i che!tiuni precu0 incalzirea glo3ala !au !ituatia in Hi03a3Ke. Potrivit Otra itiei[ 0ai recente a ace!tor reuniuni4 la e!chi ere4 0ii e 8aponezi au organizat prote!te4 acuzan li erii F1( ca nu fac ecat !a i!cute4 fara a lua 0a!uri concrete. La 0ar!ul e la Aapporo4 pe in!ula LoCCai o4 au participat4 printre altii4 0ilitanti anti1raz3oi !i anti1!aracie. 'u0eroa!e forte e or ine4 o parte in cei #).))) e politi!ti care tre3uiau !a a!igure !ecuritatea reuniunii au !upravegheat prote!tul. Un purtator e cuvant al organizatiei u0anitare O7fa04 filiala

#)%

8aponeza4 ,aCu0o Wa0a a4 a eclarat ca li erii 0arilor puteri ar tre3ui !a puna in practica 0a!uri concrete4 nu oar !a !e reunea!ca !i !a i!cute= OFrupul F1( tre3uie !a1!i a!u0e re!pon!a3ilitatea pentru pro0i!iunile facute Africii4 e pil a. ,re3uie !a1!i a!u0e re!pon!a3ilitatea pentru criza ali0entelor !i !chi03arile cli0atice[. ?ata e intalnirea F1( in #))& !1a i!cutat 0ai 0ult e!pre 0a8orarea preturilor la ali0ente !i efectele ace!tui lucru a!upra tarilor !arace. 'ivelul atin! e pretul international al petrolului a provocat4 e a!e0enea4 ingri8orare. @aponia a invitat la reuniunea celor 0ai 3ogate natiuni alte oua 0ari puteri econo0ice4 ar !i 0ari con!u0atori 1 gratie nu0arului 0are al populatiei lor 1 cu0 !unt +hina !i 2n ia4 potentiale 0e03re ale grupului4 ai o0a 5u!iei4 ar !i Africa e Au 4 pentru a ilu!tra i0portanta tot 0ai 0are pe care ace!t continent o 8oaca in te!erea intere!elor geo1politice pe planeta. 2n ti0pul celor trei zile ale !u00itului !1a i!cutat !i e!pre acor area e a8utor tarilor !arace in Africa4 e!pre progra0ul nuclear al +oreei e 'or 4 !ituatia in Hi03a3Ke4 un e pre!e intele 5o3ert Muga3e a o3tinut frau ulo! un nou 0an at. Prin eciziile oficiale !i neoficiale pe care le iau cu prile8ul !u00iturilor anuale4 e!te clar ca li erii F1( 1 un grup !elect !i privilegiat e tari ale planetei 1 influenteaza net 0er!ul evolutiilor econo0ice !i financiare in tarile lor4 ar !i in tarile !atelite4 e un e tarile F1( !e aprovizioneaza cu 0aterii pri0e !i un e1!i co0ercializeaza pro u!ele co0paniilor tran!nationale ale caror !e ii centrale !e afla4 in 0area lor 0a8oritate4 in !tatele F1(. Doctrina 0on iali!ta a grupului e!te ghi ata e politicile !ta3ilizarii4 li3eralizarii !i privatizarii4 Ofor0alizate[ in 1//) e econo0i!tul a0erican @ohn ;illia0!on4 !u3 enu0irea e Ocon!en!ul e la ;a!hington[. *. G ? *@ F#)4 a.fo't.creat.)a.'far'itu).ani)or.:90;.dupa.cri a.ru'a.'i.a'iatica;. regrupand.principa)e)e.'tate.indu'tria)i ate.'i.emergente.din.)ume;.care. in'umea a.90<.din.,rodu'u)."ntern.1rut.mondia) F#) inclu e !tatele 0e03re F&4 a ica principalele tari ezvoltate in lu0e 1 Fer0ania4 +ana a4 Atatele Unite4 ?ranta4 2talia4 @aponia4 Marea Gritanie 1 !i alte 1# !tate e0ergente 1 Africa e Au 4

#)&

Ara3ia Aau ita4 Argentina4 Au!tralia4 Grazilia4 +hina4 +oreea e Au 4 2n ia4 2n onezia4 Me7ic4 5u!ia !i ,urcia. +el e1al #)1lea loc e!te ocupat e Uniunea Europeana4 reprezentata e tara care a!igura la 0o0entul re!pectiv pre!e intia !e0e!triala4 in prezent +ehia. ?on ul ?on ul Monetar 2nternational 9?M2< !i Ganca Mon iala 9GM< participa4 e a!e0enea4 la lucrarile F#)4 relateaza 'eK!2n. Potrivit fon atorilor !ai4 F#) reprezinta V1@O %in Pro%usu Intern Brut )on%ia ( I@O %in $o)ertu internationa ( in$ uzan% s$4i)0uri e interne %in $a%ru UE( si %oua trei)i %in "o"u atia u)iiV4 ceea ce ii confera grupului greutate politica !i o legiti0itate puternica. F#) a fo!t infiintat in 1/// la initiativa F&. Dupa crizele financiare care iz3ucni!era !ucce!iv in A!ia4 5u!ia !i A0erica Latina4 ace!t clu3 al tarilor 3ogate a vrut !a creeze o organizatie 0ai e7tin!a4 in care principalele puteri 0on iale4 inclu!iv !tatele e0ergente4 !a poata lucra in co0un pentru rezolvarea !i evitarea ace!tor tur3ulente. La un nivel 0ai general4 F#) !erve!te !i rept foru0 pentru i!cutarea pro3le0elor 3ugetare !i 0onetare4 e co0ert4 cre!tere econo0ica !i energie. La inceput li0itat la o reuniune anuala a 0ini!trilor e finante !i !efilor 3ancilor centrale4 F#) a luat anvergura anul trecut4 o ata cu iz3ucnirea crizei financiare 0on iale4 can o pri0a reuniune la nivel e !efi e !tat a avut loc in 1. noie03rie la ;a!hington4 la propunerea fo!tului pre!e inte a0erican Feorge ;. Gu!h. Pe langa 0e03rii per0anenti4 Marea Gritanie4 care prezi eaza anul ace!ta F#)4 a invitat 0ai 0ulte !tate !i organizatii internationale la !u00itul in # aprilie4 printre care Apania4 A!ociatia 'atiunilor in A!ia e Au 1E!t 9AAEA'<4 Uniunea Africana !i 'oul Parteneriat pentru Dezvoltarea Africii 9'EPAD<. Prioritati e su))itu ui G*@ ii %eza)ages$ "e sustinatorii "o iti$i or noi Prioritatea acor ata !alvarii 3ancilor !au planurilor e relan!are a7ate pe inve!titii ii eza0age!c pe cei care cer F#) !a i!i 0o ifice !e0nificativ politicile vechi e cateva ecenii4 care au favorizat !au chiar provocat criza actuala4 in punctul lor e ve ere4 relateaza 'eK!2n4 citan A?P. +u cateva zile inainte e e!chi erea !u00itului li erilor F#)4 e la Lon ra4 !in icatele4 0ilitantii antiglo3alizare4 ar !i unii econo0i!ti !unt e parere ca T8u0atatile e 0a!ura nu !unt !uficienteT. F#) nu tre3uie !a !e 0ultu0ea!ca nu0ai cu T!chi03ari ne!e0nificative ale unui !i!te0 !ufocat e lip!a cre itelorT4 ci !a Tprezi eze o revizuire co0pleta a 0o ului in care e!te ge!tionata

#)(

econo0iaT4 con!i era !ecretarul general al +onfe eratiei Ain icale 2nternationale 9+A2<4 FuE 5i er. T+ei care cre ca !e vor putea intoarce la vechile o3iceiuri !e in!eala gravT4 a a augat el. Din punctul e ve ere al +A2 1 for0ata in "1# organizatii4 cu un total e 1&) e 0ilioane e 0e03ri in 1.& e tari !i teritorii 1 criza4 Tprovocata e orinta e ca!tig !i e lip!a e co0petenta in !ectorul financiarT4 Tare la 3aza politicile e privatizare4 e li3eralizare !i e eregle0entare a pietei 0uncii in ulti0ele eceniiT. Din ace!t 0otiv !i in pofi a a nu0eroa!e ezacor uri4 +A2 !1a alaturat activi!tilor antiglo3alizare !i unor econo0i!ti4 ca laureatul pre0iului 'o3el Paul :rug0an4 pentru a cere nationalizarea 3ancilor aflate in !ituatie e in!olva3ilitate. Econo0i!tul a0erican con!i era ca T!tatul tre3uie !a intervina !i4 aca in8ecteaza 3ani in 3anci4 ar tre3ui !a preia !i controlul a!upra lorT. 2n caz contrar4 Tcontri3ua3ilul i!i a!u0a in nou ri!curile4 iar econo0ia e piata nu face ecat !a o3tina 3eneficiileT4 a avertizat el. TE!te !ociali!0 pentru 3ogati !i capitali!0 pentru !araciT4 in punctul !au e ve ere. Pe langa nationalizarea unor 3anci4 pozitiile !in icatelor !e apropie e cele ale a!ociatiilor antiglo3alizare !i in ceea ce prive!te cererea e inve!titii pu3lice pentru a crea locuri e 0unca TecologiceT !au in ceea ce prive!te !porirea relativa a !alariilor in raport cu veniturile financiare4 a caror cre!tere a favorizat crizele repetate. T2n ulti0ii ") e ani4 o parte in ce in ce 0ai 0are in 3ogatia pro u!a a fo!t eturnata e la !ati!facerea nevoilor 0a8oritatii populatiei catre 3uzunarele catorva actionariT4 afir0a o a!ociatie in care fac parte Attac1Elvetia !i +o0itetul pentru anularea atoriei tarilor in lu0ea a treia. TAce!te capitaluri4 care au evenit e7ce!iv e a3un ente !i in ce in ce 0ai greu e renta3ilizat4 reprezinta una intre cauzele crizeiT4 a a augat a!ociatia4 e7pri0an u1!i tea0a ca reuniunea F#) va !ervi nu0ai la coor onarea politicilor e T!alvare a 3ancilor !i a actionarilorT !i la Trelan!area profiturilor lor4 in efavoarea 0uncitorilor !i negli8an 0e iulT. +u o zi inainte e reuniunea e la Lon ra4 un grup e e7perti O'U4 con u! e econo0i!tul a0erican @o!eph Atiglitz4 !i1a e7pri0at in oielile privin capacitatea F#) e a face fata crizei. TDeoarece F( !i F#) !1au aratat incapa3ile !a corecteze pro3le0ele in ca rul econo0ic !i in cel e regle0entare4 e7pertii au propu! infiintarea unor in!titutii otate cu legiti0itatea politica4 reala4 a tuturor locuitorilor lu0ii4 a ica un I'eK Deal 0on ialI !au un F1/# care !a lucreze !u3 egi a O'UT4 potrivit unui co0unicat al 'atiunilor Unite.

#)/

el e1al oilea !u00it F#) !e va e!fa!ura in cel 0ai 0are centru e conferinte in Lon ra4 E7cel4 in e!tul capitalei 3ritanice.

+. A$or%u Genera "entru Tari'e #i Co)er 6GATT:e!te un tratat 0ultilateral

interguverna0ental prin care $rile 0e03re !e o3lig$ !$ re!pecte anu0ite principii i reguli -n o0eniul relaiilor co0erciale> !$ re uc$4 !$ eli0ine !au !$ con!oli eze ta7ele va0ale i !$ -nl$ture re!triciile cantitative !au e alt$ natur$ in calea !chi03urilor co0erciale reciproce4 trecYn treptat la li3eralizarea ace!tora. 5ezult$ in acea!t$ efiniie c$ o3iectivul iniial principal al FA,,1ului a fo!t crearea e con iii favora3ile pentru e!f$urarea !chi03urilor co0erciale -ntre $rile 0e03re. Ace!t o3iectiv -i p$!treaz$ vala3ilitatea i -n prezent. Zn ulti0ii 1.1#) e ani -n!$4 ca ur0are a faptului c$ a cre!cut nu0$rul $rilor 0e03re i -n !pecial al $rilor -n cur! e ezvoltare4 atri3uiile i o3iectivele FA,,1ului !1au l$rgit4 -n eo!e3i pe linia !pri8inului ezvolt$rii co0erului e7terior al ace!tora i i0plicit a econo0iilor lor. 5eie!e acea!ta in preve erile p$rii a patra a FA,,1ului4 precu0 i in faptul c$ au fo!t !ta3ilite leg$turi organizate cu U'+,AD1ul prin crearea e la 1 ianuarie 1/%( a +entrului co0un pentru co0erul internaional FA,,1U'+,AD. +on iiile -n care a fo!t ela3orat i a -nceput !$ fie aplicat Acor ul Feneral pentru tarife i +o0er au eter0inat i !tructura organizatoric$ iniial$ eficitar$ a ace!tuia4 corectat$4 treptat4 pe parcur!ul activit$ii !ale. Dei FA,,1ul nu e!te o organizaie internaional$4 -n practic$ el e7ercit$ atri3uiile unui organi!0 internaional4 a!igurYn ca rul organizatoric core!punz$tor pentru negocierile co0erciale4 precu0 i !tructura organizatoric$ 0enit$ !$ ea rezultatelor ace!tor negocieri for0a unor in!tru0ente legale. Zn prezent4 activitatea FA,,1ului !e e!f$oar$ -n ca rul ur0$toarei !tructuri organizatorice= Ae!iunea p$rilor contractante> +on!iliul reprezentanilor> +o0itete i grupe e lucru !pecializate pe pro3le0e 9per0anente i te0porare<> Aecretariatul. \ Ae!iunea p$rilor contractante 90e03rii cu repturi epline< e!te alc$tuit$ in elegaii tuturor $rilor 0e03re i e!te forul !upre0 al FA,,> !e -ntrunete4 e regul$4 o at$ pe an 9!e!iune or inar$< !au e 0ai 0ulte ori pe an4 la cererea p$rilor contractante 9!e!iuni e7traor inare<. Are ca principale atri3uii= reptul i o3ligaia e a veghea la re!pectarea preve erilor Acor ului Feneral> apro3$ 0o ific$rile i co0plet$rile a u!e te7tului Acor ului Feneral> apro3$ prin vot 9tri0i! prin core!pon en$< pri0irea e noi 0e03ri -n FA,,> apro3$ crearea e noi organe -n !tructura organizatoric$ a FA,,1ului i le irecioneaz$ activitatea. \ +on!iliul reprezentanilor4 alc$tuit in reprezentanii $rilor 0e03re cu repturi epline4 a -nceput !$ funcioneze -n 1/%) i

#1)

-i e7ercit$ atri3uiile -ntre !e!iunile p$rilor contractante4 -n eplinin rolul e organ e7ecutiv. Are ur0$toarele atri3uii 0ai i0portante= -n ru0$ activitatea organelor in !u3or ine 9co0itete4 co0i!ii i grupe e lucru !pecializate pe pro3le0e<> organizeaz$ negocierile pentru pri0irea e noi 0e03ri -n FA,,> organizeaz$ con!ult$ri cu p$rile contractante a!upra iver!elor a!pecte ale evoluiei !chi03urilor co0erciale reciproce> ela3oreaz$4 cu !pri8inul organelor in !u3or ine4 reco0an $ri pentru Ae!iunea p$rilor contractante -n leg$tur$ cu pro3le0ele -n!cri!e pe or inea e zi a ace!tora. \ +o0itetele i grupele e lucru !pecializate pe pro3le0e a!igur$ activitatea per0anent$ a Acor ului Feneral4 !tu iin pro3le0ele ce le1au fo!t -ncre inate4 fie e c$tre Ae!iunea p$rilor contractante4 fie e c$tre +on!iliul reprezentanilor. +oncluziile i reco0an $rile lor !unt !upu!e apro3$rii organelor !uperioare. Zn afara co0itetelor !pecializate cu activitatea per0anent$ pot fi create i co0itete cu activitatea te0porar$ 9cu0 !unt4 e pil $4 +o0itetele pentru organizarea negocierilor co0erciale in ca rul run elor4 organizate perio ic e c$tre FA,,<4 a c$ror 0i!iune -nceteaz$ o at$ cu ter0inarea aciunii pentru care au fo!t create. \ Aecretariatul FA,,4 cu !e iul la Feneva4 -n eplinete funcii a 0ini!trative ce rezult$ in activitatea celorlalte organe ale FA,,1ului i e!te con u! e un irector general. El !pri8in$ erularea run elor e negocieri organizate e FA,, i pu3lic$ rezultatele ace!tora. Acor $ a!i!ten$ e !pecialitate $rilor -n cur! e ezvoltare. Din 1/%*4 0ai face parte in !tructura organizatoric$ a FA,,1ului i +entrul e co0er internaional4 care in 1/%( a evenit +entrul co0un e co0er internaional FA,,1U'+,AD. Principalele preve eri ale Acor ului Feneral pentru ,arife i +o0er ,e7tul Acor ului Feneral pentru ,arife i +o0er a !uferit pe parcur!ul e7i!tenei !ale4 o !erie e revizuiri i co0plet$ri i0pu!e e con iiile internaionale po!t3elice4 -n continu$ !chi03are. Zn prezentarea principalelor preve eri ale FA,,1ului !e au -n ve ere i ace!te revizuiri i co0plet$ri. \ Din te7tul Acor ului Feneral !e e!prin o !erie e principii fun a0entale care tre3uie !$ !tea la 3aza relaiilor co0erciale intre p$rile contractante i care au fo!t !tatornicite -n practica activit$ii FA,,1ului. Ace!tea !unt ur0$toarele= a< Principiul ne i!cri0in$rii -n relaiile co0erciale intre p$rile contractante. Acea!ta -n!ea0n$4 -n pri0ul rYn 4 c$ p$rile contractante tre3uie !$1i acor e reciproc clauza naiunii celei 0ai favorizate -n for0a ei necon iionat$ 9art. 2<4 iar4 -n al oilea rYn 4 c$ tre3uie !$1i acor e trata0ent naional -n 0aterie e i0pozite i regle0ent$ri interne 9art. 222<. A03ele clauze !e acor $ -n FA,, pe cale 0ultilateral$.

#11

Aingura ar$ 0e03r$ a FA,, care acor $ clauza naiunii celei 0ai favorizate i trata0entul naional pe cale 3ilateral$ e!te AUA. 3< 2nterzicerea e c$tre p$rile contractante4 -n relaiile reciproce4 a re!triciilor cantitative4 !au a altor 0$!uri cu efecte !i0ilare la i0portul i e7portul e 0$rfuri 9art. 62<. Acea!ta -n!ea0n$ c$ p$rile contractante nu tre3uie !$ in!tituie !au !$ 0enin$ la i0portul i e7portul reciproc e 0$rfuri re!tricii e or in cantitativ4 cu0 !unt contingentele4 licenele e i0port i e7port4 inter iciile !au orice alte 0$!uri cu efecte !i0ilare. De la ace!te ou$ principii !unt a 0i!e4 up$ cu0 !e va ve ea4 unele erog$ri. c< Aplicarea ne i!cri0inatorie a re!triciilor cantitative 9!au a altor 0$!uri cu efecte !i0ilare< -n relaiile co0erciale intre p$rile contractante4 -n 0$!ura -n care4 -n anu0ite !ituaii4 ace!tea !unt a 0i!e 9ca erog$ri e la principiul V3[< 9art.6222<. De aici rezult$ c$4 atunci cYn 4 -n anu0ite !ituaii4 !unt a 0i!e re!tricii e or in cantitativ !au alte 3ariere netarifare4 ele tre3uie !$ fie aplicate f$r$ i!cri0inare4 a ic$ -n aceleai con iii fa$ e toate p$rile contractante. < Eli0inarea !au li0itarea !u3veniilor la e7port -n relaiile co0erciale intre p$rile contractante 9art.62V<. Din preve erile art. 62V rezult$ c$ p$rile contractante tre3uie !$ eli0ine !au !$ li0iteze !u3veniile e e7port -n 0$!ura -n care ace!tea afecteaz$ !erio!4 irect !au in irect4 intere!ele co0erciale ale celorlalte p$ri contractante. Zn a!tfel e !ituaii4 p$rile contractante !unt o3ligate !$ proce eze perio ic la e7a0inarea cazurilor concrete i ac$ !e face ova a c$ practicarea unor !u3venii e e7port e c$tre unele p$ri contractante a uce i0portante pre8u icii altor p$ri contractante4 pri0ele !unt o3ligate !$ -nl$ture !au !$ li0iteze aplicarea !u3veniilor re!pective. e< Prote8area econo0iilor naionale e concurena !tr$in$ !$ !e fac$4 -n principiu4 nu0ai cu a8utorul tarifelor va0ale4 care nu tre3uie !$ fie -n!$ prohi3ite 9art. 62< i 9art.V22<. f< ?olo!irea con!ult$rilor e c$tre p$rile contractante pentru evitarea pre8u icierii intere!elor co0erciale ale ace!tora 9art. 6622<. +u alte cuvinte4 p$rile contractante au reptul !$ folo!ea!c$ con!ult$rile i o3ligaia e a r$!pun e la ace!te con!ult$ri pentru a !e rezolva pe acea!t$ cale iferen ele e or in co0ercial intre ele. g< A optarea eciziilor e c$tre p$rile contractante prin con!en! general> eciziile !e !upun la vot nu0ai atunci cYn nu !e realizeaz$ con!en!ul general !au la cererea unei intre p$rile contractante4 fiecare i!punYn e un !ingur vot. Preve erile Acor ului4 precu0 i practica -n elungat$ a FA,,1ului4 au !tatornicit i unele e7cepii !au erog$ri e la principiile fun a0entale4 intre care4

#1#

0ai i0portante !unt ur0$toarele= a< 5ecunoaterea !i!te0ului preferinelor va0ale -n vigoare la ata !e0n$rii acor ului4 cu con iia ca li0itele ace!tor preferine -n vigoare !$ nu fie e7tin!e ulterior e c$tre p$rile contractante. Ace!tea vizau preferinele in!tituie anterior e c$tre 0etropole i i0periile coloniale. 3< A 0iterea cre$rii e zone e li3er !chi03 i e uniuni va0ale4 cu tarife va0ale e7terne co0une4 la care !$ participe ou$ !au 0ai 0ulte p$ri contractante 9art. 662V<4 cu con iia !$ nu fie in!tituite noi 3ariere 9tarifare i netarifare< fa$ e celelalte p$ri contractante. c< 'egocierea e protocoale prefereniale -ntre $rile -n cur! e ezvoltare4 p$ri contractante ale FA,,4 i in!tituirea Ai!te0ului generalizat e preferine va0ale nereciproce i ne i!cri0inatorii -n favoare $rilor -n cur! e ezvoltare 9ca o erogare e la clauza naiunii celei 0ai favorizate<> negocierea Ai!te0ului Flo3al e Preferine +o0erciale -ntre $ri -n cur! e ezvoltare4 0e03re ale Frupului celor &&4 tot ca o erogare e la clauza naiunii celei 0ai favorizate. < Autorizarea $rilor -n cur! e ezvoltare p$ri contractante la FA,, e a pro0ova 0$!uri e politic$ co0ercial$ cu caracter protecioni!t pentru ap$rarea econo0iei naionale i -n !pecial a in u!triei4 e concurena puternic$ a $rilor ezvoltate. Acea!ta reprezint$ o erogare e la 0ai 0ulte principii fun a0entale. Zntr1o anu0it$ 0$!ur$4 preve erile p$rii a patra in FA,, !e -n!criu i ele ca erog$ri e la unele principii fun a0entale -n favoarea $rilor -n cur! e ezvoltare p$ri contractante la FA,,. e< A 0iterea te0porar$ e re!tricii cantitative 9!au alte 0$!uri netarifare cu efecte !i0ilare< -n relaiile co0erciale intre p$rile contractante la i0portul unor pro u!e care ar periclita pro ucia intern$ !au -n !copul e a contri3ui la echili3rarea 3alanei e pl$i. \ Me03rii FA,,> acce!iunea la FA,,> retragerea in FA,, ,e7tul Acor ului Feneral pentru ,arife i +o0er a fo!t autentificat4 pe calea !e0n$rii unui act final4 e c$tre reprezentanii a #" e $ri 9care l1au negociat< enu0ite 0e03re fon atoare 9Au!tralia4 Gelgia4 Grazilia4 Gir0ania4 +ana a4 +eElon4 +hile4 +u3a4 AUA4 ?rana4 2n ia4 Li3an4 Lu7e03urg4 'orvegia4 'oua Heelan $4 PaCi!tan4 Olan a4 5ho ezia e Au 4 Anglia4 Airia4 +eho!lovacia4 Uniunea Au 1African$ i +hina<4 fiin -n!cri!e -n prea03ulul acor ului. De la !e0narea acor ului 9octo03rie 1/&*< i pYn$ -n !epte03rie 1//"4 nu0$rul !tatelor 0e03re la FA,, a cre!cut e la #" la 1"" in care 111 p$ri contractante i ## $ri 0e03ri e facto. Drept vot au nu0ai p$rile contractante. Me03rii e facto !unt fo!te colonii pe teritoriul c$rora au -nceput !$ fie aplicate preve erile Acor ului Feneral pentru ,arife i +o0er -nainte e cYtigarea

#1"

in epen enei lor politice 9prin inter0e iul 0etropolei parte contractant$ FA,,< i care4 -n virtutea preve erilor articolului 66V2 in Acor 4 au reptul4 ac$ ore!c4 !$ evin$ p$ri contractante up$ cYtigarea in epen enei politice. Printre $rile contractante !e nu0$r$ -n prezent i fo!te $ri !ociali!te4 -ntre care i 5o0Ynia 91/&1<. +Yt privete retragerea in FA,,4 articolul 6662 in Acor precizeaz$ c$ orice parte contractant$ are reptul e a !e retrage in FA,,4 atunci cYn a a!e luni e la epunerea ei -n Aecretariat. \ A erarea 5o0Yniei la FA,,> participarea ei la activitatea FA,,1ului Acor Yn o atenie eo!e3it$ ezvolt$rii relaiilor co0erciale cu toate $rile lu0ii4 5o0Ynia i1a 0anife!tat intere!ul fa$ e activitatea e!f$urat$ e FA,, cu 0uli ani -n ur0$. Ea a participat -n calitate e o3!ervator la FA,, -nc$ in anul 1/.&4 la invitaia Aecretarului FA,,4 iar in iulie 1/%%4 a fo!t !ta3ilit$ o leg$tur$ cu caracter tehnic -ntre +entrul e +o0er 2nternaional al FA,, i +a0era e +o0er i 2n u!trie a 5o0Yniei. Zn iulie 1/%( 5o0Ynia a a re!at oficial cererea e a erare la FA,, ca 0e03r$ cu repturi epline. Zn noie03rie 1/%(4 +on!iliul reprezentanilor a e7a0inat cererea 5o0Yniei i a hot$rYt crearea unui grup e lucru 9for0at in reprezentanii a #& $ri 0e03re<4 care a negociat cu ara noa!tr$ con iiile e a erare. Zn octo03rie 1/&14 +on!iliul reprezentanilor a a optat -n unani0itate raportul grupului e lucru4 precu0 i protocolul e a erare convenit. +onfor0 practicii uzuale a FA,,4 protocolul e a erare a fo!t !e0nat apoi i e 5o0Ynia 91. octo03rie 1/&1< i4 ca ur0are4 ara noa!tr$ a evenit 0e03r$ cu repturi epline la FA,,. 2ntrYn -n FA,, ca 0e03r$ cu repturi epline4 5o0Ynia 3eneficiaz$ e o !erie e avanta8e4 cu i0plicaii pozitive a!upra !chi03urilor noa!tre co0erciale. a< Prin intrarea -n FA,,4 5o0Ynia a o3inut pe cale 0ultilateral$ clauza naiunii celei 0ai favorizate in partea $rilor 0e03re 9cu e7cepia AUA care acor $ acea!t$ clauz$ nu0ai pe cale 3ilateral$ i in partea c$reia a o3inut1o a3ia -n 1/&.<> -n con!ecin$4 3eneficiaz$ e conce!iile tarifare negociate -n ca rul FA,,4 conce!ii care nu 0ai pot fi retra!e unilateral e c$tre p$rile contractante 9f$r$ a1i acor a co0pen!aii echivalente<. 3< A 0iterea 5o0Yniei -n FA,, ca parte contractant$ i0plic$ i eli0inarea treptat$ a re!triciilor cantitative i!cri0inatorii la e7portul e pro u!e ro0Yneti -n $rile 0e03re. c< +a orice parte contractant$4 5o0Ynia are reptul e a invoca preve erile Acor ului Feneral orete ace!t lucru4 cu con iia !$ -ntiineze -n !cri! e!pre acea!ta Aecretariatul FA,,1ului. +ererea e retragere intr$ -n vigoare up$ e7pirarea

#1*

pentru ,arife i +o0er i e a folo!i 0ecani!0ul con!ult$rilor 3i i 0ultilateral in ca rul FA,, pentru a1i ap$ra intere!ele co0erciale -n eventualitatea -n care anu0ite 0$!uri e politic$ co0ercial$ ale partenerilor in FA,, i1ar a uce pre8u icii. Zn ace!t !en!4 !e fac preciz$ri -n 0o e7pre! -n protocolul e acce!iune a 5o0Yniei la FA,,. < Prezena 5o0Yniei -n ca rul FA,, ca 0e03ru cu repturi epline -i ofer$ po!i3ilit$i !upli0entare pentru pro0ovarea intere!elor ei co0erciale. 5o0Ynia va putea participa irect la toate negocierile co0erciale ce vor fi organizate -n ca rul FA,, i va putea 0ilita4 -n !piritul preve erilor FA,,4 pentru crearea e con iii favora3ile i reciproc avanta8oa!e -n ce privete e!f$urarea relaiilor co0erciale cu p$rile contractante. e< Datorit$ faptului c$ i up$ in!tituionalizarea U'+,AD1ului4 FA,,1ul a r$0a! principalul 0ecani!0 in!tituional -n care !e ez3at i !e negociaz$ facilit$ile concrete -n o0eniul co0erului internaional i al politicii co0erciale4 5o0Ynia are po!i3ilit$i l$rgite e infor0are cu privire la aciunile viitoare ale $rilor 0e03re -n o0eniul politicii co0erciale4 ceea ce -i va per0ite !$ a opte la 0o0entul oportun 0$!urile core!punz$toare 0enite !$1i apere intere!ele4 f$r$ a contraveni preve erilor FA,,. Prezena 5o0Yniei -n FA,, -i per0ite o 0ai 0are a apta3ilitate la con iiile e e!f$urare a co0erului internaional i e pro0ovare a !chi03urilor !ale co0erciale. f< Zn !fYrit4 apartenena la FA,, a 5o0Yniei4 ca ar$ -n cur! e ezvoltare4 -i ofer$ po!i3ilitatea e a 3eneficia e 0$!urile !peciale a optate e p$rile contractante -n favoarea ace!tui grup e $ri4 potrivit preve erilor p$rii a patra in Acor ul Feneral pentru ,arife i +o0er. Protocolul e a erare a 5o0Yniei la FA,, a -n!cri! i o !erie e o3ligaii ce revin $rii noa!tre4 -n !chi03ul avanta8elor pe care le1a o3inut !au le va o3ine in partea celorlali 0e03ri. O3ligaiile 9anga8a0entele< 5o0Yniei ce au fo!t -n!cri!e !unt= a< 5o0Ynia !1a anga8at prin protocolul e acce!iune !$1i !porea!c$ i !$1i iver!ifice i0porturile e 0$rfuri in $rile 0e03re ale FA,, -n acelai rit0 -n care vor crete i0porturile totale. 3< Prin protocolul e acce!iune la FA,,4 5o0Ynia i1a !u0at anu0ite o3ligaii -n ce privete politica valutar$ pe care o va ur0a atYta vre0e cYt nu va fi 0e03r$ a ?on ului Monetar 2nternaional4 -n !en!ul c$ va aciona -n pro3le0ele valutare -n confor0itate cu !piritul Acor ului Feneral. Zn toa0na anului 1/&#4 5o0Ynia a fo!t pri0it$ ca 0e03r$ atYt la ?on ul 0onetar 2nternaional4 cYt i la Ganca 2nternaional$ pentru 5econ!trucie i Dezvoltare4 fiin -n felul ace!ta

#1.

o3ligat$ !$ re!pecte !tatutul celor ou$ organizaii financiare internaionale i preve erile -n!cri!e -n protocolul e a erare la ace!te organizaii cu care cola3oreaz$ FA,,1ul.

1*. Organizaii e$ono)i$e )on%ia e ! II

1. OPEC
O.P.E.+. !au Organizaia ^$rilor E7portatoare e Petrol e!te o organizatie interguverna0ental$ per0anent$4 care coor oneaz$ i unifor0izeaz$ politicile -n o0eniul petrolului ale $rilor 0e03re4 -n ve erea a!igur$rii unor preuri !ta3ile i echita3ile pentru pro uc$tori.

#1%

O.P.E.+. inclu e -n co0ponena ei !tatele e7plotatoare e petrol 3rut4 in iferent e naionalitatea ace!tora. Me03rii !$i !unt= 2raS 9!ept. 1/%)<4 2ran 9!ept. 1/%)<4 :uKait 9!ept.1/%)<4 `atar 9 ec. 1/%1<4 Ara3ia Aau it$ 9!ept. 1/%)<4 E0iratele Ara3e Unite 9nov. 1/%&<4Algeria 9iulie 1/%/<4 Angola 91 ian. #))&<4 Li3ia 9 ec. 1/%#<4 'igeria 9iulie 1/&1<4 Venezuela 9!ept. 1/%)<. Atatutul e 0e03ru al 2n oneziei 9!ept. 1/%)< e!te i!cuta3il eoarece ea nu 0ai e!te con!i erat$ e7portator e petrol. Printre fotii 0e03rii ai organizaiei !e nu0$r$ Fa3on 91/&.11//.<4 Ecua or 91/%"41//"<4 ar$ care i1a e7pri0at intere!ul e a re eveni 0e03r$ -n noe03rie #))%. Atatele can i ate la poziia e viitori 0e03rii ai organizaiei !unt= 'orvegia4 Golivia4 Me7ic4 Airia4 Au an. 2 eea e7i!tenei ace!tei organizaii ateaz$ in anii ]%)4 cYn co0paniile 0onopoli!te au luat 0$!uri e !c$ ere la 8u0$tate a preului petrolului 3rut e7portat e $rile pro uc$toare. Ace!t lucru a u! la pagu3e 0ateriale !e0nificative -n econo0iile $rilor pro uc$toare4 care au fo!t o3ligate !$ !e gYn ea!c$ la noi 0o alit$i e a!igurare a intere!elor lor i e prevenire a iro!irii !ur!elor lor e venit. A!tfel -n luna !epte03rie a anului 1/%)4 2raC1ul a invitat la Gag a o !erie e $ri pro uc$toare e petrol4 printre care Venezuela4 2ran4 Ara3ia Aau it$ !i :uKait. La acea!t$ -ntYlnire !1a n$!cut i eea -nfiin$rii unei organizaii e ap$rare a intere!elor pro uc$torilor4 luYn a!tfel fiin$ Organizatia Atatelor E7portatoare e Petrol O.P.E.+. Din 1/%. !e iul central al organizaiei !e afl$ la Viena4 Au!tria4 -n pri0ii ani e activitate aflYn u1 !e la Feneva. Li03a oficial$ a organizaiei e!te engleza cu toate c$ li03a oficial$ a 0a8orit$ii !tatelor 0e03re e!te ara3a 9& 0e03ri<. Doar un !ingur 0e03ru are li03a oficial$ engleza 9 'igeria<. Atatutul O.P.E.+. !tipuleaz$ c$ Oorice ar$ cu un !u3!tanial e7port net e iei care are intere!e fun a0ental a!e0$n$toare cu cele ale $rilor 0e03re poate eveni 0e03ru cu repturi epline al Organizaiei ac$ e!te acceptat e o 0a8oritate e in 0e03rii cu repturi epline4 avYn toate voturile 0e03rilor fon atori[. Atatutul face iferena -ntre cele " categorii e 0e03rii= 0e03ru fon ator4 0e03ru cu repturi epline i 0e03ru a!ociat. Atatut e 0e03ru fon ator au $rile care au fo!t reprezentate la pri0a conferin$ a O.P.E.+. i care au !e0nat -nelegerea iniial$4 -nfiinYn O.P.E.+.1 ul. Me03rii cu repturi epline !unt 0e03rii fon atori la care !e a aug$ acele $ri ale c$ror cereri e pri0ire au fo!t acceptate e +onferina O.P.E.+.

#1&

Me03rii a!ociai !unt $rile care nu !e calific$ pentru repturi epline ar care !unt a 0i!e -n anu0ite con iii !peciale4 up$ cu0 hot$r$te +onferina. 2n ca rul O.P.E.+. eciziile !e iau prin con!en! . ?iecare ar$ are4 teoretic4 !uveranitate a3!olut$ a!upra pro uciei !ale e petrol. ^$rile 0e03re eci 4 -n!$4 prin vot unani0 a!upra nivelului 0a7i0 al pro uciei pe -ntreaga organizaie4 ar i efalcat pe fiecare ar$ 0e03r$. Acopul principal al organizaiei confor0 !tatutului ei e!te eter0inarea celor 0ai 3une 0o alit$i pentru ap$rarea intere!elor !tatelor 0e03re -n 0o in ivi ual i colectiv4 -ntoc0irea i a optarea 0eto elor pentru a garanta !ta3ilizarea preurilor pe pieiele aciunilor petroliere internaionale -n ve erea eli0i0$rii fluctuaiilor $un$toare i inutile> con!i erarea continu$ a intere!elor naiunilor pro uc$toare i a nece!it$ii !ecuriz$rii venitului !ta3il a $rilor 0e03re> !u!inerea eficient$4 econo0ic$ i regulat$ cu petrol a naiunilor con!u0atoare i o -ntoarcere cin!tit$ a capitalului pentru inve!titorii in in u!tria petrolier$. 2nfluena OPE+ pe pia$ nu a fo!t -ntot eauna una e !ta3ilizare. Ea a alar0at lu0ea favorizYn inflaia atYt -n $rile -n cur! e ezvoltare4 cYt i cele ezvoltate prin folo!irea Oar0ei petrolului[ -n criza petrolului in 1/&"4 capacitatea OPE+ e a controla preul petrolului !1a i0inuat con!i era3il e atunci4 ca ur0are a e!coperirii i ezvolt$rii unor 0ari e7ploat$ri e petrol -n Folful Me7ic i Marea 'or ului. Oricu0 OPE+ are -nc$ o 0are influen$ a!upra preului petrolului. O.P.E.+. nu controleaz$ -n totalitate piaa petrolului4 $rile 0e03re pro ucYn apro7i0ativ *)P in ieiul 0on ial i 1*P in gazele naturale. Oricu0 e7porturile e petrol ale O.P.E.+. reprezint$ ca0 %)P in petrolul co0ercializat la nivel 0on ial i toc0ai e aceea O.P.E.+. poate avea o influen$ puternic$ a!upra pieei petrolului 0ai ale! atunci cYn eci e re ucerea !au creterea nivelului pro uciei. 2n ti0pul -ntYlnirilor or inare !au e7traor inare4 $rile 0e03re !ta3ile!c 9!au nu< cote e pro ucie. Penru c$ O.P.E.+. e!te o !ur!$ 0a8or$ e petrol4 eciziile O.P.E.+. e a crete !au re uce pro ucia pot 0icora !au 0a8ora preul ieiului. Ace!t lucru nu e!te vala3il -n cazul pro u!elor petroliere4 ca4 e e7e0plu4 3enzina4 un e particip$ 0ai 0uli factori. 2n unele $ri i0pozitele reprezint$ &)P in preul final pl$tit e con!u0atori4 aa ar chiar o !chi03are 0a8or$ -n preul ieiului poate avea o influen$ 0inor$ a!upra preurilor. Principalele o3iective ale O.P.E.+. !unt= +oor onarea i unificarea politicii petroliere a !tatelor 0e03re i g$!irea celor 0ai 3une 0eto e e ap$rare a intere!elor in ivi uale i colective4 a!tfel -ncYt !$ !e a!igure preuri corecte i !ta3ile pentru pro uc$torii e petrol.

#1(

A!igurarea unei aprovizion$ri regulate4 econo0ice i eficiente cu petrol a $rilor con!u0atoare. Acionarea -n ve erea !top$rii 0o ific$rilor iraionale privin preurile petrolului pe piaa 0on ial$ i ap$rarea intere!elor !tatelor e7portatoere e petrol. A!igurarea unui venit !ta3il> a!igurarea e o3Ynzi pro0oionale cu capitalul inve!tit e c$tre !tatele 0e03re4 precu0 i o re i!tri3uire corect$ a veniturilor o3inute e c$tre cei care inve!te!c -n in u!trie.

*. Organizaia Internaiona D a -un$ii

Organizatia 2nternaional$ a Muncii a fo!t fon at$ -n 1/1/. Zn conte7tul negocierilor e pace e up$ -ncheierea pri0ului r$z3oi 0on ial4 +onferina e Pace in 1/1/ a !ta3ilit o +o0i!ie a legi!laiei internaionale a 0uncii. +o0i!ia a a optat un te7t4 care la 11 aprilie 1/1/ a evenit parte a ,ratatului e Pace e la Ver!aille!. +u unele 0o ific$ri4 ace!t te7t reprezint$ i a!t$zi +on!tituia Organizaiei 2nternaionale a Muncii. ?ilozofia i 0i!iunea noii organizaii internaionale rezulta in prea03ulul +on!tituiei4 care

preve e c$ pacea unive!al$ nu poate fi -nte0eiat$ ecYt pe 3aza 8u!tiiei !ociale4 iar nea optarea e c$tre o naiune a unui regi0 e 0unc$ cu a ev$rat u0an4 -0pie ic$ eforturile celorlalte naiuni4 oritoare e a a0eliora !ituaia lucr$torilor -n propriile lor $ri. O2M a evenit o agenie !pecializat$ a O'U in 1/*%. 2n prezent 1(1 e !tate !unt 0e03re ale organizaiei. O2M are o !tructur$ tripartit$4 care a uce -0preun$ reprezentanii guvernelor4 patronatelor i !in icatelor4 -n con iii egale4 pentru a i!cuta che!tiuni legate e 0unc$ i politic$ !ocial$. Politicile O2M !unt fi7ate -n ca rul +onferinei 2nternaionale a Muncii4 care are loc -n fiecare an4 a unYn toi con!tituenii. +onferina a opt$ noi !tan ar e internaionale -n o0eniul 0uncii4 planul e activitate al O2M i 3ugetul. Zntre !e!iunile +onferinei4 O2M e!te coor onat e +on!iliul e a 0ini!traie4 care e!te co0pu! in #( reprezentani guverna0entali4 1* reprezentani ai pantronatelor i 1* reprezentani ai !in icatelor. Aecretariatul O2M e!te a!igurat e Giroul 2nternaional al Muncii4 care are !e iul la Feneva4 -n Elveia i are 3irouri -n 0ai 0ult e *) e !tate. Directorul general al O2M e!te -n prezent @uan AOMAV2A.

#1/

+. Stan%ar%e e internaiona e Jn %o)eniu )un$ii Atan ar ele internaionale -n o0eniul 0uncii !unt in!tru0ente 8uri ice ela3orate e c$tre con!tituenii O2M 9guvernele4 anga8atorii i !in icatele< care !ta3ile!c principii i repturile la 0unc$. Ace!tea !unt fie convenii4 care !unt tratate internaionale o3ligatorii ac$ !unt ratificate e !tatele 0e03er4 !au reco0 $ri4 care !erve!c ca nite ghi uri neo3ligatorii. Zn 0ulte cazuri conveniile !ta3ile!c principiile e 3az$ care !$ fie i0ple0entate e !tatele care le ratific$4 -n ti0p ce reco0a $rile !upli0entreaz$ conveniile a!igurYn ghi uri 0ai etaliate referitoare la 0o ul -n care ace!tea tre3uie aplicate. +onveniile i reco0a $rile !unt ela3orate e reprezentanii guvernelor4 anga8atorilor i lucr$torilor i !unt a optate e +onferina 2nternaional$ a Muncii care !e e!f$oar$ -n fiecare an. O at$ ce un !tan ar e!te a optat4 !tatele 0e03re4 confor0 +on!tituiei O2M4 tre3uie !$ le !upun$ autorit$ilor co0petente 9Parla0entului<. Zn cazul +onveniilor4 ace!ta -n!ea0n$ pentru ratificare. Dac$ o convenie e!te ratificat$4 -n general acea!ta intr$ -n vigoare pentru acel !tat e la ata ratific$rii. Atatele care au ratificat conveniile !e o3lig$ !$ aplice convenia -n legi!laia i practica naional$ i !$ tra!n0it$ rapoarte privin aplicarea ace!teia la intervale regulate. Dac$ e!te nece!ar4 O2M acor $ a!i!ten$ tehnic$. Zn plu!4 pot fi iniiate plYngeri -0potriva !tatelor care -ncalc$ o convenie pa care a ratificat1o. Con.enii e 'un%a)enta e +on!iliul e a 0ini!traie al O2M a i entificat ( convenii fun a0entale4 care rgle0enetaz$ o0eniile care !unt con!i erate ca principuii i repturi fun a0natele ale lucr$torilor. Li3erattaea e a!ociere i recunoaterea efectiv$ a reptului e negociere colectiv$4 eli0inarea tuturor for0elor e 0unc$ forat$ !au o3ligatorE4 eli0inarea efectiv$ a 0uncii copilului4 eli0inarea i!cri0in$rilor -n re!pect cu anga8area i profe!ia4 Ace!te principii !unt e a!e0enea prev$zute -n Declaraia privin Principiile i Drepturile ?un a0entale ale Muncii 91//(<. Zn 1//. O2M a lan!at o ca0panie pentru ratificarea unive!al$ a ace!tor ( convenii. +ele I $on.enii 'un%a)enta e a e OI- !unt ur0$toarele=

+onvenia nr.#/Q1/") privin 0unca forat$> +onvenia nr. (&Q1/*( privin li3ertatea !in ical$> +onvenia nr. /(Q1/*/ privin reptul la organizare i negociere colectiv$> +onvenia nr. 1))Q1/.1 privin egalitatea e re0unerare> +onvenia nr.1).Q1/.& privin a3olirea 0uncii forate>

##)

+onvenia nr. 111Q1/.( privin

i!cri0inarea 9anga8are i profe!ie<>

+onvenia nr. 1"(Q1/&" privin vYr!ta 0ini0$> +onvenia nr. 1(#Q1/// privin interzicerea celor 0ai grave for0e ale 0uncii copiilor +on!iliul e a 0ini!traie a e!e0nat alte E $on.enii $a instru)ente "rioritare(

-ncura8Yn !tatele !$ le ratifice in cauza i0portanei lor -n funcionarea !i!te0ului internaional e !tan ar e -n o0eniul 0uncii.

+onvenia nr. (1Q1/*& privin 2n!pecia Muncii +onvenia nr. 1#/Q1/%/ privin 2n!pecia Muncii 9-n agricultur$< +onvenia nr. 1**Q1/&% privin con!ult$rile tripartite 9!tan ar ele internaionale ale 0uncii< +onvenia nr. 1##Q1/%* privin Politica e Ocupare

Ce e E o0ie$ti.e strategi$e a e OI- sunt:

pro0ovarea i realizarea !tan ar elor i principiilor repturilor fun a0entale -n 0unc$ crearea oportunit$ilor 0ai 0ari pentru fe0ei i 3$r3ai pentru a!igurarea e locuri e 0unc$ i venituri ecente

+reterea acoperirii i eficacit$ii proteciei !ociale pentru toi +on!oli area triparti!0ul i ialogului !ocial O3iectivul !trategic al Organizaiei

2nternaionale a Muncii e!te cel e a pro0ova oportunit$i pentru fe0ei i 3$r3ai a!tfel -ncYt ace!tea !$ ezvolte o 0unc$ pro uctiv$4 ecent$4 lucrYn -n con iii e !iguran$4 egalitate4 echitate i e0nitate u0an$[.

1+. Organizaii internaiona e Jn Su%?Estu Euro"ei

1. Pro$esu %e Coo"erare Jn Euro"a %e Su%?Est 6SEECP:
Proce!ul e +ooperare -n Europa e Au 1E!t 9AEE+P< e!te o !tructur$ e cooperare regional$ nein!tituionalizat$. Ea a ap$rut -n anul 1//%4 cYn Gulgaria a organizat o reuniune a 0initrilor e e7terne ai !tatelor in regiune4 pentru a pune 3azele unei noi for0e e cooperare4 up$ apariia noilor !tate pe teritoriul fo!tei 2ugo!lavii.

##1

AEE+P poate fi con!i erat rept continuatorul cola3or$rii 3alcanice4 iniiat e 'icolae ,itule!cu -n perioa a inter3elic$ i reluat$ conferinelor 0initrilor 5o0Ynia i ,urcia. Atate participante la AEE+P= Al3ania4 Gulgaria4 Frecia4 Mace onia4 5o0Ynia4 Aer3ia i Muntenegru i ,urcia4 $ri fon atoare4 iar in fe3ruarie #))14 Go!nia i Leregovina. +roaia are !tatut e o3!ervator. 2niial4 principalul for politic al AEE+P a fo!t reprezentat 0initrilor afacerilor e7terne. Pri0a reuniune a efilor e !tat i e guvern in Europa e Au 1E!t a avut loc -n +reta4 la ata e #1* noie03rie 1//&4 la iniiativa Freciei. Ulterior4 reuniunile AEE+P la nivel -nalt4 care au evenit principalul for politic al AEE+P4 au intrat -n calen arul e aciuni al ace!tei iniiative regionale4 organizYn u1!e anual. La nivel 0ini!terele e lucru4 au loc anual cel puin patru -ntYlniri ale irectorilor politici in e e7terne ale !tatelor participante la AEE+P. Ace!tea au ca o3iectiv ur0$rirea e reuniunile anuale ale up$ cel e1al oilea r$z3oi 0on ial !u3 for0a e e7terne la care participau Al3ania4 Gulgaria4 Frecia4 2ugo!lavia4

realiz$rii hot$rYrilor a optate la reuniunile la nivel -nalt !au la cele 0ini!teriale4 precu0 i preg$tirea ocu0entelor ce vor fi a optate la reuniunile la nivel -nalt !au 0ini!teriale. +oor onarea activit$ilor e!te a!igurat$ e Pree inia -n e7erciiu 9PiE<4 care e!te einut$ prin rotaie4 pe o urat$ e un an 91 aprilie1"1 0artie<4 reprezentat$ e c$tre 0ini!trul afacerilor e7terne al fiec$rei $ri 0e03re. Pree inia -n e7erciiu a!igur$ i activit$ile e !ecretariat ale AEE+P4 organizYn reuniunile anuale la nivel -nalt i ale 0initrilor e e7terne4 -ntYlnirile irectorilor politici i alte activit$i ale AEE+P. Zn acelai ti0p4 Pree intele -n E7erciiu reprezint$ AEE+P la reuniuni internaionale i e!te gaz $ a reuniunilor prev$zute 9cele ale efilor e !tat !au guvern4 0initrilor e e7terne i ale +o0itetului irectorilor politici<. Zn funcie e evoluiile in regiune4 PiE poate convoca reuniuni e7traor inare. +heltuielile aferente organiz$rii i particip$rii la iver!ele reuniuni4 la toate nivelurile 9 irectori politici4 0initri i efi e !tat !au e guvern<4 !unt !uportate e !tatul care eine PiE. ,roica AEE+P= for0at$ -n prezent in Go!nia i Leregovina4 ca Pree inte -n E7erciiu4 Aer3ia i Muntenegru4 fo!t PiE4 i 5o0Ynia4 care va eine pree inia Proce!ului -n perioa a 0ai #))*1aprilie #))..

###

+a foru0 e ialog politic i con!ultare4 inclu!iv la cel 0ai -nalt nivel4 AEE+P con!tituie un in!tru0ent i0portant pentru pro0ovarea intere!elor $rilor participante e integrare -n !tructurile politice4 e !ecuritate i econo0ice europene i euro1atlantice. Zn acelai ti0p4 revenirea Aer3iei i Muntenegrului -n ca rul AEE+P per0ite o a3or are unitar$ a pro3le0aticii regionale4 -n !piritul i litera +artei relaiilor e 3un$ vecin$tate4 !ta3ilitate4 !ecuritate i cooperare -n Europa e Au E!t. Zn ca rul AEE+P4 a optarea hot$rYrilor !e face prin con!en!. La reuniunile AEE+P particip$4 -n calitate e invitai4 reprezentani ai unor organizaii i in!tituii internaionale4 printre care= Pree inia Uniunii Europene i a +o0i!iei Europene4 Pree inia OA+E4 O+EM' i 2+E4 Pactul +EEQO'U4 Ganca Mon ial$4 GE5D4 GE2 etc. Zn ulti0a perioa $ !1a e7tin! practica Tinvitailor !pecialiT ai PiE4 conte7t -n care a fo!t po!i3il ca la 5euniunea efilor e !tat i e guvern in !tatele participante la AEE+P 9Gelgra 4 / aprilie #))"<4 precu0 i la 5euniunea 0initrilor e e7terne in $rile AEE+P 9Aara8evo4 / iunie #))"<4 !$ participe i 5epu3lica Mol ova. Docu0entul e 3az$ al activit$ii AEE+P -l con!tituie +arta relaiilor e 3un$ vecin$tate4 !ta3ilitate4 !ecuritate i cooperare -n Europa e Au 1E!t4 !e0nat$ la 1# fe3ruarie #))) la Gucureti4 care reprezint$ un ocu0ent politic 0a8or4 e !u3!tan$4 o pre0ier$ -n ge!tionarea relaiilor inter!tatale in acea!t$ regiune a Europei. AEE+P evine4 a!tfel4 un partener cre i3il4 e viitor4 pentru co0unitatea internaional$. +arta e la Gucureti e!te un ocu0ent e 3az$ al AEE+P4 reprezentYn un ca ru cuprinz$tor pentru cooperarea regional$ -n o0enii e intere! co0un4 -n !copul con!oli $rii relaiilor e 3un$ vecin$tate -ntre toate !tatele in zon$4 pentru tran!for0area ace!teia -ntr1o regiune a p$cii4 !ecurit$ii4 !ta3ilit$ii i cola3or$rii. AEE+P a fo!t conceput ca o e7pre!ie a !oli arit$ii intre !tatele in zon$4 e natur$ !$ tran!0it$ co0unit$ii internaionale un 0e!a8 coerent i cre i3il cu privire la c$ile e !oluionare a pro3le0elor cu care !e confrunt$ popoarele !tatelor in regiune. E!te -n cur! e e7tin ere i o i0en!iune parla0entar$ a cooper$rii -n ca rul AEE+P4 0arcat$4 pentru -nceput4 prin -ntYlniri ale efilor co0i!iilor e politic$ e7tern$ in parla0entele naionale. Zn prezent !e i!cut$ a!upra po!i3ilit$ilor e realizare e conferine perio ice ale pree inilor parla0entelor $rilor participante la Proce!. Zn perioa a /111 0ai #))"4 la Gu va1 Muntenegru4 a avut loc o pri0$ -nt-lnire a fe0eilor parla0entare in $rile AEE+P. e Ata3ilitate4 +on!iliul Europei4 O'U4 OM+4

##"

(lementul definitoriu al ((C& este acela c8 reprezint8 singurul forum din sud5estul (uropei provenit ?i gestionat de statele din interiorul regiunii (Qregional o7ners/ipQ), prin care se dore?te s8 se contribuie semnificativ la Bmbun8t89irea climatului politic dintr5o zon8 confruntat8 de mai mul9i ani cu conflicte. Zn ace!t conte7t4 !ituaia i pro3le0atica in !paiul AEE+P 3eneficiaz$ e atenie prioritar$ in partea in!tituiilor euro1atlantice i europene. A!tfel4 cu ocazia +on!iliului European e la Aalonic 9#1 iunie #))"< a fo!t organizat4 pentru pri0a at$4 i un Au00it UE 1 $rile in Galcanii e Ve!t 9-n nu0$r e cinci4 care !unt i !tate participante la AEE+P= Al3ania4 Go!nia i Leregovina4 +roaia4 Mace onia4 Aer3ia i Muntenegru<4 eveni0ent care a confir0at per!pectiva european$ a grupului re!pectiv e $ri4 care !e al$tur$ a!tfel4 in ace!t punct e ve ere4 celorlalte !tate AEE+P 9Frecia4 5o0Ynia4 Gulgaria4 ,urcia<. Pe agen a reuniunilor AEE+P figureaz$ ca te0e 0a8ore= 0$!uri e -nt$rire a !ta3ilit$ii4 !ecurit$ii i a relaiilor e 3un$ vecin$tate> 0$!uri e inten!ificare a cooper$rii 0ultilaterale econo0ice i co0erciale -n zon$4 cu accent pe cooperarea tran!frontalier$4 0o ernizarea infra!tructurilor -n tran!porturi4 co0unicaii i energie4 pro0ovarea co0erului i inve!tiiilor> pro0ovarea cooper$rii -n o0eniile u0anitar4 !ocial i cultural> cooperarea -n o0eniul 8u!tiiei4 -n co03aterea cri0ei organizate4 traficului ilicit cu roguri i ar0e4 precu0 i a terori!0ului. La reuniunea la nivel -nalt e la ACop8e4 in fe3ruarie #))14 !tatele AEE+P au a optat pentru pri0a oar$ un ocu0ent e cola3orare econo0ic$ enu0it O&lan de ac9iune pentru cooperare economic8 regional8T. Prin ace!t ocu0ent Oaction5orientedT4 AEE+P i!pune4 pentru pri0a oar$ e un portofoliu propriu -n ceea ce privete inten!ificarea cooper$rii econo0ice -n Au 1 E!tul Europei. +rearea pieei regionale e energie= la 1. noie03rie #))#4 la Atena4 cu prile8ul 5euniunii 0initrilor energiei4 a fo!t !e0nat un Me0oran u0 e Znelegere privin piaa regional$ e energie in Europa e Au 1E!t. Un o3iectiv e!enial al -nelegerii -l reprezint$ integrarea !i!te0elor e electricitate al regiunii -n !i!te0ul UE4 pYn$ -n anul #)).4 confor0 cerinelor relevante ale irectivei UE privin electricitatea. Zn ti0pul PiE a 5o0Yniei 9aprilie 1///10artie #)))<4 AEE+P !1a con!acrat pe plan internaional4 prin 0enionarea e7pre!$ a ace!tei iniiative regionale e cooperare -n ou$ ocu0ente i0portante ale 'A,O i4 re!pectiv4 Uniunii Europene. A!tfel4 -n Declaraia +on!iliului Alianei 'or 1Atlantice 9;a!hington4 aprilie 1///<4 'A,O a !alutat activitatea AEE+P4 con!i erYn 1o co0ple0entar$ aciunilor proprii pentru 0eninerea p$cii4 !ta3ilit$ii i !ecurit$ii -n

##*

Europa e Au 1E!t. La rYn ul !$u4 Uniunea European$ a -n!cri! -n 0o e7pre! AEE+P pe li!ta participanilor la Pactul e Ata3ilitate pentru Europa e Au 1E!t 9+ologne i Aara8evo4 iunie1iulie 1///<. Aigla ace!tei iniiative e cooperare4 o0ologat$ -n ti0pul pree iniei ro0Yne 1 AEE+P 1 a fo!t preluat$ in cele ou$ te7te 0ai !u!10enionate. PYn$ atunci4 iniiativa folo!ea !igla AEE+4 care putea a natere la confuzii4 fiin e!eori confun at$ cu AE+2. Una din cele mai importante contribu9ii ale &i( a Rom:niei la ((C& a fost semnarea Cartei rela9iilor de bun8 vecin8tate, stabilitate, securitate ?i cooperare Bn (uropa de ud5(st, la #2 februarie 2GGG la )ucure?ti, care constituie documentul de baz8 al acestei structuri regionale de cooperare. La 5euniunea 0initrilor afacerilor e7terne ai $rilor AEE+P 9Gelgra 4 1/ iunie #))#<4 5o0Ynia a propu! localizarea la Gucureti a Gur!ei regionale e electricitate. Propunerea !1a 3azat pe con!i erentul c$ 5o0Ynia e!te ara cea 0ai avan!at$ in regiune -n ceea ce privete -n eplinirea acSui!1ului co0unitar -n o0eniul energiei electrice4 cu un gra e li3eralizare a pieei e energie electric$ e ""P4 cu o pia$ energetic$ activ$4 3azat$ pe planificarea co0ercial$ zilnic$4 or$ e or$ 9-ncepYn cu augu!t #)))<4 f$r$ pro3le0e e colap!4 ori alte feno0ene negative. Acea!t iniiativ a 5o0Yniei a fo!t reiterat$ cu prile8ul Au00it1ului e la Gelgra 4 in / aprilie #))". 5o0Ynia con!i era c$ !o!i!e 0o0entul trecerii -ntr1o nou$ etap$ a 0i!iunii politice a AEE+P4 prin con!acrarea !a ca in!tru0ent e!enial al apropierii 0ai rapi e a regiunii e proce!ele e integrare european$. Zn acea!t$ etap$4 cooperarea -n Europa e Au 1E!t tre3uia centrat$ pe o3iectivul integr$rii europene4 ca platfor0$ politic$ re-nnoit$ a AEE+P. +on!i er$0 c$4 printr1o a!tfel e Platfor0$ regional$ -nnoit$4 vo0 reui !$ pro0ov$0 o nou$ i entitate Galcanilor i !$ europene i ale proiectului Europei L$rgite. 5o0Ynia a !u!inut aprofun area aciunii co0une -n o0enii e intere! prioritar precu0= facilitarea co0erului4 teleco0unicaiilor4 proiectelor -n o0eniul energetic4 ca i -n cooperarea pe linia 0ini!terelor e interne4 ar0onizarea proce urilor va0ale -n corelaie cu e7igenele Uniunii Europene. 5o0Ynia a propu! i e7plorarea 0ai atent$ a co0ple0entarit$ilor perfor0anei econo0ice4 a co0petitivit$ii la nivel regional. intre pieele4 econo0iile i politicile naionale e utilizare a forei e 0unc$4 !$ fi0 0ai -n r$znei -n a!u0area e!chi e0 noi platfor0e e oportunitate pentru toate !tatele participante e a 3eneficia e 0eritele integr$rii

##.

Practic4 5o0Ynia con!i er$ c$ AEE+P poate prelua rolul

e catalizator al leg$turilor

econo0ice -ntre E!tul i Ve!tul Europei4 care va a uce noi 3eneficii regionale4 inclu!iv prin crearea e noi locuri e 0unc$ la nivelul co0unit$ilor locale. Zn ace!t ca ru4 5o0Ynia a !olicitat !pri8in 0ai concret in partea partenerilor in Uniunea European$ i in Pactul e Ata3ilitate pentru -ncura8area inve!tiiei private -n perfor0ana econo0ic$ oferit$ e 0i8loacele tehnologiei infor0aiei. Z0preun$ cu celelalte !tate participante la AEE+P4 5o0Ynia -i propune !$ acioneze -n plan regional pentru a!u0area 0ai eficient$ a politicilor in o0eniul @u!tiiei i Afacerilor 2nterne 9@A2< privin co03aterea cri0inalit$ii4 a traficului ilegal4 i0igraiei ilegale4 precu0 i realizarea unui !i!te0 integrat e Previziune -n regiune4 care !$ a une contri3uii guverna0entale i ale organizaiilor neguverna0entale. O contri3uie 0a8or$ -n !u!inerea noii viziuni europene -n regiune tre3uie !$ ai3$ cooperarea inter1parla0entar$4 Parla0entul 5o0Yniei !u!inYn AEE+P. +u ocazia 5euniunii 0initrilor e e7terne in $rile AEE+P 9Aara8evo4 / iunie #))"<4 5o0Ynia a accentuat in nou nece!itatea ezvolt$rii unor infra!tructuri regionale 0o erne4 capa3ile !$ a!igure integrarea zonei -n cori oarele pan1europene i regionale. 5o0Ynia !u!ine fer0 cererea 5epu3licii Mol ova e a fi pri0it$ ca !tat participant la AEE+P4 con!i erYn !olicitarea re!pectiv$ ca o e7pre!ie a -nele!ului profun pe care 5epu3lica Mol ova i1l a!u0$ -03r$iYn valorile i reperele in +arta AEE+P. Zn ace!t conte7t a fo!t !alutat$ e!chi erea guvernului e la +hiin$u fa$ e parcur!ul European al 5epu3licii Mol ova -n fa0ilia Europei Unite. Di0en!iunea regional$ a iplo0aiei ro0Yneti va acor a pe 0ai eparte o atenie prioritar$ AEE+P. Aunt avute -n ve ere evalu$rile confor0 c$rora4 ac$ proce!ul e integrare a $rilor in Europa e Au 1E!t -n !tructurile atlantice i europene va face ca unele intre for0ele actuale e cooperare regional$ !$ nu 0ai Osupravie9uiasc8[4 e!te e ateptat4 -n !chi034 !$ !porea!c$ i0portana i rolul AEE+P4 ca !ingura !tructur$ care verific$ criteriile e O regional o7ners/ip[ i Oregional leaders/ip[. Ace!te evoluii au c$p$tat o !e0nificaie aparte pentru 5o0Ynia -n ti0pul e7ercit$rii Pree iniei -n e7erciiu 9PiE< a AEE+P4 -n perioa a 0ai #))*1aprilie #)).. ?aptul c$4 -n paralel cu finalizarea o3iectivului 0a8or al negocierilor e a erare la UE4 ara noa!tr$ realiza i 0an atul e i0en!iunea parla0entar$ a

##%

PiE al AEE+P4 poate reprezenta o valoare a $ugat$ pentru an!a03lul politicii e7terne a Fuvernului 5o0Yniei. O3iectivele pree iniei ro0Yne -n e7erciiu a AEE+P vizau con!oli area proce!ului e preluare e c$tre acea!t$ !tructur e cooperare regional a conceptelor e Tregional oKner!hipT i Tregional lea er!hipT -n ge!tionarea pro3le0elor regiunii4 precu0 i a!u0area rolului e catalizator al proce!ului integr$rii europene a $rilor in Europa e Au 1E!t 9EAE<4 conco0itent cu inten!ificarea cooper$rii -n ve erea ezvolt$rii econo0ice a $rilor participante la Proce!. A1a ur0$rit con!oli area vocaiei AEE+P e Ovoce a regiunii[ prin i entificarea unei reale agen e regionale= tran!for0area AEE+P -n foru0 regional e creare e !trategii i e aciuni e punere -n aplicare a ace!tora4 -n confor0itate cu nevoile !pecifice ale !tatelor participante> pro0ovarea rolului e coor onator i catalizator al cooper$rii orientate !pre rezultate concrete -ntre iver!ele !tructuri e cooperare regional$ 9Pactul e Ata3ilitate pentru Europa e Au 1E!t 1 PAEAE 14 Aouthea!t European +ooperative 2nitiative 1 AE+2 14 2niiativa +entral European 1 2+E4 Organizaia +ooper$rii Econo0ice a M$rii 'egre 1 O+EM' 1<> creterea vizi3ilitii Proce!ului4 atYt pe plan european cYt i pe plan internaional. +a linie general$ e aciune4 !1a ur0$rit con!oli area Platfor0ei pentru integrare european$ propu!$ e partea ro0Yn$ la reuniunea la nivel -nalt e la Gelgra 9/ aprilie #))"<. Zn ace!t !cop4 !1 au valorificat 0ecani!0ele in!tituionale +on!ultativ 2nfor0al<. ValorificYn e7periena acu0ulat$ -n proce!ul negocierilor e a erare la Uniunea European4 5o0Ynia a acor at atenie eo!e3it$ unor o0enii !en!i3ile4 e 0a7i0 intere! pentru UE= ge!tiunea frontierelor4 controlul 0igraiei4 co03aterea 0igraiei ilegale4 a cri0inalit$ii internaionale organizate i a traficului ilicit. PiE ro0Yn$ a AEE+P a !u!inut con!oli area i coor onarea eforturilor !tatelor in Galcanii e Ve!t -n proce!ul integr$rii europene4 -n confor0itate cu liniile irectoare !ta3ilite -n Agen a Aalonic 91% iunie #))"<. Alte te0e care au fo!t prioritare= a. %o)eniu "o iti$ #i a se$uritWii= pro0ovarea can i aturilor la 'A,O ale $rilor +artei A riatice i continuarea Opoliticii u?ilor desc/ise[ a Alianei> ezvoltarea i0en!iunii e i0plicare a 5o0Yniei4 inclu!iv prin AEE+P4 -n ez3aterea la nivelul UE privin Galcanii e Ve!t 9?oru0ul UE1Galcanii e Ve!t4 +o0itetul

##&

parla0entare> a optarea +artei Aoli arit$ii Antiterori!te> !pri8inirea can i aturii 5epu3licii Mol ova pentru o3inerea !tatutului e 0e03ru cu repturi epline -n ca rul AEE+P. 0. %o)eniu e$ono)i$= 0o ernizarea reelelor i infra!tructurilor regionale e energie4 tran!port i teleco0unicaii>> pro0ovarea iniiativei Gur!ei regionale -n regiune> !u!inerea inve!tiiilor !tr$ine -n Europa e Au 1E!t. e electricitate e la Gucureti> pro0ovarea ezvolt$rii econo0ice !u!tena3ile> ezvoltarea 2MM1urilor i a co0erului

*. Iniiati.a Centra Euro"eanD 6ICE:

2niiativa +entral European$ 92+E< e!te o for0$ fle7i3il$ i prag0atic$ e cooperare regional$ care reunete 1& !tate= Al3ania4 Au!tria4 Gelaru!4 Go!nia i Leregovina4 Gulgaria4 5epu3lica +eh$4 +roaia4 2talia4 Ucraina4 Ungaria4 Mace onia4 Mol ova4 Polonia4 5o0Ynia4 Alovacia4 Alovenia4 Aer3ia i Muntenegru. Pri0ul pa! -n irecia cre$rii ace!tei organizaii a fo!t f$cut -n noie03rie 1/(/4 la Gu ape!ta4 cu prile8ul reuniunii vice 1 pre0ierilor i 0initrilor e e7terne in Au!tria4 Ungaria4 2talia i 5?A 2ugo!lavia4 cYn !1au pu! 3azele unei iniiative e cooperare regional$4 !u3 nu0ele e OPatrulater[. Acopul iniiativei era acela e a ezvolta cooperarea politic$4 econo0ic$4 tehnic$4 tiinific$ i cultural$ -ntre cele patru !tate 0e03re. O at$ cu a 0iterea +eho!lovaciei4 -n 1//)4 nu0ele ace!tei !tructuri a evenit OFrupul Pentagonal[4 iar -n 1//14 prin a erarea Poloniei4 !1a tran!for0at -n OFrupul Le7agonal[. ZncepYn in anul 1//#4 prin a erarea a trei noi !tate 9Go!nia i Leregovina4 +roaia i Alovenia< !tructura re!pectiv$ e cooperare regional$ a c$p$tat actuala enu0ire e 2niiativa +entral European$ 92+E<. Liniile irectoare ale activit$ii 2+E !unt !ta3ilite i a optate -n ca rul reuniunilor anuale ale efilor e guvern i re!pectiv4 ale 0initrilor e e7terne ai !tatelor 0e03re i au la 3az$ principiile +artei O'U4 ocu0entele proce!ului e la Lel!inCi i4 0ai recent4 ezvolt$rile in ca rul UE i PAEAE. Zn confor0itate cu poziia !a !trategic$ i !tatutul !$u -n Europa4 2+E are -n co0ponena !a !tate 0e03re e7tre0 e iferite= ou$ !tate 0e03re UE 9Au!tria i 2talia4 c$rora li !e vor a $uga Polonia4 5. +eh$4 Alovacia4 Alovenia i Ungaria<>

##(

apte !tate 0e03re +E?,A 9Gulgaria4 5epu3lica +eh$4 +roaia4 Polonia4 5o0Ynia4 Alovacia4 Alovenia i Ungaria 1 in #))* au r$0a! oar 5o0Ynia4 Gulgaria i +roaia<> patru !tate care au aparinut fo!tei 2ugo!lavii 9Go!nia1Leregovina4 +roaia4 Mace onia i Uniunea Aer3ia i Muntenegru<> trei !tate fo!te 0e03re U5AA 9Gelaru!4 5epu3lica Mol ova i Ucraina<> a!e !tate 0e03re 'A,O 95. +eh$4 2talia4 Polonia4 Ungaria 1 la care !e vor a $uga Alovacia i Alovenia<.

De a!e0enea4 Al3ania4 5o0Ynia4 Gulgaria4 5epu3lica Mol ova i Ucraina !unt 0e03re ale O+EM'4 iar la AE+2 particip$ Al3ania4 Gulgaria4 +roaia4 Go!nia1Leregovina4 Mace onia4 Alovenia4 5o0Ynia4 Ungaria i Uniunea Aer3ia1 Muntenegru. Deciziile 2+E !unt reflectate -n ocu0ente finale4 eclaraii i reco0an $ri politice4 a optate prin con!en! -n ca rul reuniunilor efilor e guvern i 0initrilor e e7terne. Zn lip!a unor for0e in!tituionalizate4 -ntre !tatele 0e03re 2+E au loc con!ult$ri perio ice pe pro3le0e econo0ice4 politice4 culturale i !ociale up$ cu0 ur0eaz$= 5euniunile efilor e guvern 9-n luna noie03rie a fiec$rui an<. Pe lYng$ i!cuiile e or in general4 !$ a opt$ hot$rYri referitoare la orient$rile politice i econo0ice pier erea !tatutului e 0e03ru. 5euniuni ale 0initrilor e e7terne 1 !e organizeaz$ -n pri0ul !e0e!tru al fiec$rui an i uneori -n 0ar8a reuniunii efilor e guvern. +u acea!t$ ocazie4 !e iau ecizii privin pro3le0ele politice ale regiunii4 o0eniile i for0ele e cooperare4 !tructura Frupului e lucru4 che!tiunile e 3uget i e per!onal4 i !e nu0e!c !au revoc$ Directorul Feneral i Directori Fenerali a 8unci ai Aecretarului E7ecutiv al 2+E. 5euniuni !ectoriale a 1hoc ale 0initrilor e interne4 culturii4 agriculturii4 8u!tiiei etc.> ZntYlniri perio ice ale irectorilor politici in MAE> Zn 0ar8a reuniunilor pri0ilor 0initri4 au loc ?oru0uri Econo0ice i ale ,ineretului -ntYlniri ale pree inilor +a0erelor e +o0er4 Ageniilor e pro0ovare a inve!tiiilor4 etc> Lunar4 au loc reuniunile +o0itetului +oor onatorilor 'aionali care are !arcina e a ur0$ri i !incroniza activit$ile 2+E4 atYt la nivel naional4 cYt i -ntre !tatele 0e03re. e cooperare -n ca rul 2+E4 crearea i izolvarea grupurilor e lucru !au o3inerea !au

##/

O co0ponent$ e 3az$ a 2niiativei o reprezint$ Frupurile e lucru 9;orCing Froup! Q ;F<4 care ez3at i for0uleaz$ propuneri e proiecte i aciuni4 -n o0enii !pecifice e cooperare4 pe care le tran!0it +o0itetului +oor onatorilor 'aionali !pre analiz$4 apro3are. +ele 1. grupuri e lucru cuprin e7peri in= agricultur$4 turi!04 co03aterea cri0ei organizate4 tran!porturi4 energie4 0e iu4 -ntreprin eri 0ici i 0i8locii4 tiin$ i tehnologie4 0inorit$i4 cultur$4 infor0aii i 0a!! 0e ia etc. Una !au ou$ $ri coor oneaz$ activit$ile e!f$urate -n ca rul fiec$rui grup e lucru4 pe o 3az$ 0ai 0ult !au 0ai puin per0anent$. De notat c$ nu0ai un nu0$r re u! e ;F au o activitate 0ai !u!inut$ 9agricultur$4 turi!04 cri0$ organizat$4 cultur$<4 -n ti0p ce 0a8oritatea lor au avut cel 0ult o reuniune -n ulti0ii oi ani4 in cauza intere!ului re u! al $rilor 0e03re. +oor onarea general$ a activit$ilor care !e e!f$oar$ -n ca rul 2+E e!te a!igurat$ prin rotaie e !tatul care eine pree inia organizaiei -n anul calen ari!tic re!pectiv. 2+E i!pune e un Aecretariat E7ecutiv4 cu !e iul la ,rie!te4 a c$rui !arcin$ e!te !$ a!i!te pree inia -n e7ercitarea atri3uiilor !ale i4 A03a!a orul au!triac Laral Aecretariatului E7ecutiv al 2+E. La !e iul GE5D in Lon ra funcioneaz$ un Aecretariat pentru proiecte 2+E4 care ofer$ a!i!ten$ -n preg$tirea core!punz$toare a o!arelor e finanare a proiectelor. PYn$ -n prezent4 activit$ile e!f$urate -n ca rul 2+E au fo!t finanate prin contri3uiile voluntare ale $rilor 0e03re. +ea 0ai 0are contri3uie o are guvernul italian4 care pe lYng$ co!turile pe care le !uport$ pentru funcionarea Aecretariatului E7ecutiv4 ali0enteaz$ i un fon !pecial e!chi! la GE5D 9,ru!t ?un <4 e un e !unt finanate parial o !erie e proiecte e cooperare tehnic$ i e inve!tiii4 -n 3eneficiul $rilor 0e03re 2+E. +ontri3uia total$ a 2taliei la 2+E e!te e!ti0at$ la apro7i0ativ #. 0ilioane UAD. Zn anul #))# !1a hot$rYt con!tituirea unui ?on progra0e i proiecte4 la care contri3uie fiecare contri3uii anuale. Ulti0ele reuniuni ale 2+E au evi eniat intere!ul !tatelor 0e03re pentru= Znt$rirea cooper$rii -ntre 2+E i alte organizaii regionale i pan1europene4 intre care UE i +o0i!ia European$ ocup$ un loc i!tinct> e +ooperare 2+E4 e!tinat finan$rii e e intre $rile 0e03re4 -n 3aza unei !c$ri :rei e a!e0enea4 !$ preg$tea!c$ i !$ ur0$rea!c$ -n eplinete funcia e Director general al nu0eroa!ele reuniuni i conferine organizate !u3 egi a ace!tei !tructuri e cooperare regional$.

#")

+on!oli area proce!ului e ezvoltare econo0ic$ a !tatelor -n tranziie !pre o econo0ie e pia$> 5e ucerea ecala8ului -ntre $rile 0e03re i participarea activ$ la proce!ul e integrare european$> Znt$rirea cooper$rii -ntre !tatele 0e03re -n iver!e o0enii e activitate4 cu accent pe cola3orarea tran!frontalier$4 co03aterea cri0ei organizate i a traficului ilegal per!oane. e

AvYn -n ve ere nu0$rul relativ 0are e $ri 0e03re 2+E 91&< i4 0ai ale!4 ina0ica !tructurii ace!tora !e i0pune a aptarea o3iectivelor i funciilor 2+E4 pornin intere!elor co0une. De i0portan$ e!enial$ va fi ezvoltarea relaiilor 2+E cu UE e o 0anier$ coerent$ i cuprinz$toare4 3azat$ pe con!oli area cola3or$rii intre cele ou$ !tructuri -n o0enii e intere! co0un. 5o0Ynia !1a pronunat ca Planul e Aciune al 2+E #))* 1 #))% !$ fie ela3orat a!tfel -ncYt !$ contri3uie la i0ple0entarea viziunii UE a!upra !ta3ilit$ii -n regiune. A fo!t pozitiv$ i pYn$ -n prezent caracteri!tica 2+E4 e !tructur$ orientat$ c$tre for0ularea i i0ple0entarea e proiecte concrete e a!i!ten$. AvYn -n!$ -n ve ere c$ fon urile e care i!pune 2+E !unt 0o e!te4 apare nece!ar$ g$!irea e !pri8in financiar in afar$ a!tfel -ncYt !$ crea!c$ nu0$rul e proiecte4 atYt in ivi uale4 pentru o !ingur$ ar$4 cYt i proiecte care !$ ai3$ ca 3eneficiari 0ai 0ulte $ri 2+E. Zn afara cooper$rii cu UE -n acea!t$ privin$4 e!te util !$ !e continue e7periena pozitiv$ e pYn$ -n prezent a unor raporturi !trYn!e 2+E1GE5D= proiectele iniiate -n ca rul 2+E cu caracter e !tu ii e feza3ilitate4 0ai ale! -n o0eniul infra!tructurilor4 !$ fie apoi ezvoltate -n proiecte e lucr$ri pe 3aza unor cre ite GE5D. Zn ace!t conte7t4 partea ro0Yn$ a !e0nat cu GE5D acor ul pentru un -0pru0ut -n valoare e #* e 0ilioane e EU5O e!tinat rea3ilit$rii i 0o erniz$rii a cinci !taii e cale ferat$4 acea!ta up$ ce !tu iul e feza3ilitate fu!e!e realizat !u3 for0a unui proiect 2+E4 care a alocat -n ace!t !cop o 8u0$tate e 0ilion e EU5O. ?aptul c$ 2+E va continua !$ ai3$ ca 0e03ri i $ri care fac parte in noul concept UE al TEuropei l$rgiteT 0otiveaz$ e7tin erea zonei e cooperare -n ca rul 2niiativei la o0enii cu0 !unt co03aterea cri0ei organizate4 a traficului e per!oane i a terori!0ului4 precu0 i !ecuritatea i controlul frontierelor4 prin a optarea e !tan ar e co0une -n efinirea i aciunea fa$ e a!tfel e e la i entificarea

#"1

feno0ene. 5o0Ynia evi eniaz$ i -n ace!t ca ru potenialul pe care -l ofer$ +entrul regional e la Gucureti pentru co03aterea cri0inalit$ii tran!1frontaliere. Activit$ile i proiectele realizate -n ca rul iferitelor Frupuri e Lucru i ,a!C ?orce1uri ale 2+E4 pe o0enii4 pla!eaz$ ara noa!tr$ -n poziia ual$ e 3eneficiar4 ar i e furnizor e e7perien$ i a!i!ten$4 -n zone cu0 ar fi tranziia e0ocratic$4 refor0ele econo0ice4 integrarea euro1atlantic$ i european$4 e intere! efectiv pentru alte $ri 2+E. De 0enionat4 e a!e0enea4 c$ 2+E acor $ o atenie eo!e3it$ i !pri8in$4 inclu!iv cu re!ur!e proprii4 tran!punerea -n practic$ a unor proiecte in ca rul Pactului e Ata3ilitate pentru Europa e Au 1E!t 9PAEAE<. 5o0Ynia a fo!t pri0it$ -n 2+E la 1 iunie 1//%4 cu ocazia reuniunii e la Viena a 0initrilor afacerilor e7terne ai $rilor 0e03re ale ace!tei organizaii. La Au00it1ul 2+E e la Varovia 9noie03rie #))"<4 o0nul A rian 'iA,AAE4 pri0ul 0ini!tru al 5o0Yniei4 -n acea vre0e4 a !u!inut -n i!cur!ul !$u c$ !chi03$rile i!torice au e!chi! noi per!pective pentru toate !tatele i popoarele in zona 2niiativei +entral Europene. Proce!ul f$r$ prece ent al l$rgirii Uniunii Europene precu0 i l$rgirea 'A,O au fo!t percepute ca o 0o alitate e a -n ep$rta vechile 3ariere in Europa. Zn acelai ti0p4 ele !u3liniaz$ nece!itatea unor 0ai 0ari eforturi pentru a con!oli a unitatea Europei i !oli aritatea -ntre !tate4 3azat$ pe valorile e0ocratice co0une. Zn viitorul apropiat4 aproape 8u0$tate intre !tatele 2niiativei +entral Europene vor fi 0e03re ale UE. A!tfel4 5o0Ynia va !pri8ini con!oli area rolului 2+E4 e liant -ntre E!tul i +entrul Europei i toto at$ e partener !oli -n ialogul in!tituional cu UE4 +E i 'A,O. 5o0Ynia i1a reafir0at -ntregul !pri8in pentru con!oli area 2+E ca actor i0portant -n tra!area arhitecturii viitoare a Europei. De a!e0enea4 ara noa!tr$ -i e7pri0$ intere!ul fa$ e creterea rolului 2+E -n o0enii ca= practica unei 3une autoguvern$rii locale4 prin crearea unor proiecte profe!ional$ a viitorilor funcionari pu3lici up$ criteriile UE> 2.M.M.1uri4 prin -0p$rt$irea celor 0ai 3une e7periene -n 0aterie e 0anage0ent po!t1 privatizare i acce! la fon urile e ezvoltare> Privit$ prin pri!0a viitoarei integr$ri -n UE4 5o0Ynia con!i er$ creterea co0petitivit$ii econo0ice ca fiin o prioritate eci!iv$ atYt pentru guvernul ro0Yn4 cYt i pentru toate !tatele 0e03re 2+E4 0anife!tYn o preocupare particular$ -n ezvoltarea reelei e infra!tructuri e e for0are

#"#

energie i e tran!port4 0ai cu !ea0$ c$ ara noa!tr$ va fi che0at$ !$ 8oace un rol i0portant -n viitorul cori or european 'or 1 Au 4 care va lega A riatica e Marea 'eagr$. De a!e0enea4 !e i0pune urgentarea re e!chi erii cur!ului !uperior al Dun$rii4 pentru care e!te nece!ar$ g$!irea e fon uri la nivel european i internaional> -n ace!t !en!4 Proce!ul e +ooperare Dun$rean$4 lan!at -n 0ai #))#4 ofer$ un ca ru e7celent pentru i0ple0entarea unor proiecte e integrare !ocio1econo0ic$ european$ a !tatelor 0e03re 2+E. O preocupare eo!e3it$ a guvernului ro0Yn o con!tituie co03aterea cri0inalit$ii4 a 0igraiei i a traficului ilegale4 v$zute ca o3ligaii co0un a!u0ate e toate !tatele 0e03re 2+E4 iar -nt$rirea cola3or$rii -ntre 2+E i AE+2 -n ace!t o0eniu4 concretizat$ -n !e0narea Znelegerii e cooperare -n ca rul +entrului e la Gucureti4 reprezint$ un pa! i0portant eforturile e aliniere la regle0ent$rile UE -n 0aterie. Dup$ Praga i +openhaga4 2+E tre3uie !$ fac$ o nou$ ova $ a fle7i3ilit$ii i ina0i!0ului !$u4 re-nnoin u1i viziunea politic$4 atYt a!upra a8u!t$rii politicilor regionale pentru o3inerea unei 0ai 3une coerene la nivel !ocial4 econo0ic i legi!lativ4 cYt i a!upra i0ple0ent$rii unor progra0e europene cu0 ar fi ,A+2A4 PLA5E !au +A5DA.

+. A$or%u %e Li0er S$4i)0 Centra ?Euro"ean 6CEATA:

Acor ul e Li3er Achi03 +entral1European 9+entral European ?oreign ,ra e Agree0ent 1 +E?,A< a fo!t -ncheiat -n 1//# -ntre Polonia4 Ungaria i +eho!lovacia4 -n con iiile i!pariiei !i!te0ului +AE54 -n i eea facilit$rii !chi03urilor i a cooper$rii econo0ice intra1regionale4 i4 i0plicit4 a !pri8inirii ezvolt$rii econo0ice a $rilor participante.,oto at$4 acor ul a fo!t v$zut ca un in!tru0ent e preg$tire a !tatelor participante pentru a erarea la Uniunea European$4 el fiin acce!i3il oar acelor $ri care aveau e8a -ncheiat un acor e a!ociere cu UE.Zn ti0p4 acor ul a fo!t l$rgit prin inclu erea Aloveniei4 5o0Yniei4 Gulgariei i +roaiei. Hona e li3er !chi03 a evenit funcional$ pentru pro u!e in u!triale la 1 ianuarie #))14 cu oar cYteva e7cepii4 eli0inate i ele -n #))#. Zn general4 rezultatele concrete ale +E?,A au fo!t 0ai !la3e ecYt !e atepta!e iniial4 0a8oritatea $rilor participante -nregi!trYn o ina0ic$ 0ult 0ai puternic$ a !chi03urilor cu UE4 fa$ e cea a !chi03urilor -n ca rul Acor ului.

#""

Pentru 5o0Ynia4 operaiunile co0erciale -n ca rul zonei e li3er !chi03 !1au !ol at cu un eficit co0ercial cronic4 evi eniin ezechili3rele e7i!tente -n !tructura !chi03urilor i -n co0petitivitatea relativ$ a 0$rfurilor. Ace!t eficit !e atoreaz$4 -n principal4 !chi03urilor cu $rile central1europene4 ale c$ror pro u!e e e7port !1au ove it a fi 0ai co0petitive ecYt cele ro0Yneti. +u toate ace!tea4 volu0ul !chi03urilor intra1regionale a cre!cut con!tant4 iar !porul e e!chi ere econo0ic$ i e co0petitivitate pe care acor ul le1a favorizat a contri3uit !en!i3il la preg$tirea econo0iilor pentru a erarea la Uniunea European$. Zn ur0a integr$rii -n Uniunea European$4 -n #))*4 a Poloniei4 +ehiei4 Alovaciei4 Ungariei i Aloveniei4 nu0$rul $rilor participante la prezentul Acor e Li3er Achi03 +entral1european !1a re u! la oar trei4 i anu0e 5o0Ynia4 Gulgaria i +roaia.Zn atari con iii4 !1au for0ulat -ntre3$ri privitoare la viitorul Acor ului4 -n !pecial -n con iiile integr$rii 5o0Yniei i Gulgariei -n Uniunea European$ -n #))&. +E?,A !1a ove it a fi un ca ru e7celent e preg$tire pentru a erarea la Uniunea European$ a econo0iilor $rilor can i ate. E. Pro$esu %e Coo"erare &unDreanD 2 eea unui proce! politic e cooperare -n regiunea Dun$rii a ap$rut cu ocazia lan!$rii propunerii ro0Yne e analiz$ a oportunit$ii relu$rii con!ult$rilor -ntre !tatele 0e03re ale +o0i!iei Dun$rii pentru revizuirea +onveniei e la Gelgra in 1/*( privin regi0ul navigaiei pe Dun$re 9la cea e1a ./1a !e!iune a +o0i!iei Dun$rii4 e!f$urat$ -n luna aprilie #))).4 la Gu ape!ta<4 propunere care !1a 3ucurat e o larg$ !u!inere a !tatelor 0e03re. Zn ace!t conte7t4 Au!tria a propu! p$rii ro0Yne lan!area unei iniiative co0une4 care !$ reprezinte nucleul unui viitor proce! politic e cola3orare -ntre !tatele in regiunea Dun$rii4 -n concor an$ cu politicile regionale ale Uniunii Europene. 2niiativa !1a 3ucurat e !pri8inul i i0plicarea activ$ a +o0i!iei Europene i a Pactului e Ata3ilitate pentru Europa e Au 1E!t. Lan!area Proce!ului e +ooperare Dun$rean$ a avut loc la Viena4 la #& 0ai #))#4 -n ca rul unei +onferine a 0initrilor afacerilor e7terne in $rile un$rene. AvYn -n ve ere rolul 5o0Yniei -n Vcon!truirea[ Proce!ului e +ooperare Dun$rean$4 fo!tul pri01 0ini!tru A rian '$!ta!e a e!chi! +onferina4 !u!inYn i!cur!ul principal al ace!teia.

#"*

Au participat4

e a!e0enea4

o0nul +hri! Patten4 co0i!arul european pentru afaceri

e7terne4 i o0nul Erhar Gu!eC4 coor onatorul !pecial al Pactului e Ata3ilitate. Parti$i"anii a Pro$esu %e Coo"erare &unDreanD= +ele 1" !tate in 3azinul hi rografic al Dun$rii 9cele 1) !tate riverane= Fer0ania4 Au!tria4 Alovacia4 Ungaria4 +roaia4 2ugo!lavia4 5o0Ynia4 Gulgaria4 5epu3lica Mol ova i Ucraina4 precu0 i " !tate neriverane4 avYn -n!$ 0a8oritatea teritoriului !ituat$ -n ca rul 3azinului hi rografic al fluviului= +ehia4 Alovenia4 Go!nia i Leregovina<4 +o0i!ia European$ i Pactul e Ata3ilitate. O0ser.atori= !tate intere!ate i capa3ile !$ contri3uie la activit$ile Proce!ului AUA4 5u!ia4 ?rana4 ,urcia4 Mace onia precu0 i organizaii i !tructuri regionale cu profil un$rean !au preocup$ri -n zon$ +o0i!ia Dun$rii4 +o0i!ia 2nternaional$ pentru protecia ?luviului Dun$rea4 +o0itetul Per0anent pentru +ori orul V224 +E?,A4 AEE+P etc. Proce!ul e +ooperare Dun$rean$ nu e!te o nou$ organizaie regional$ 9 eci o !tructur$ in!tituionalizat$<4 ci un ca ru politic Mo alit$i e funcionare= 1 e!f$urarea e conferine la nivelul 0initrilor afacerilor e7terne4 o at$ la # ani4 care vor i entifica priorit$ile e aciune pentru cooperarea un$rean$4 precu0 i proiecte care ur0eaz$ !$ fie pro0ovate -n ca rul Proce!ului ace!tea fiin inclu!e -ntr1o li!t$ e7e0plificativ$ e proiecte prioritare> 1 20plicarea e!f$urarea unor reuniuni4 la nivel e -nali funcionari4 pentru analiza Pactului e Ata3ilitate -n Proce!ul e +ooperare Dun$rean$. !ta iului e realizare a proiectelor re!pective. Pactul e Ata3ilitate a avut la -nceputul anului #))) 9-n paralel cu iniiativa ro0Yno1au!triac$< iniiativa lan!$rii unei conferine un$rene4 care !$ reprezinte un foru0 e i!cuii al pro3le0elor un$rene -n iferite o0enii. Dup$ lan!area e0er!ului ro0Yno1au!triac4 cele ou$ iniiative au fo!t cone7ate4 a!tfel -ncYt cele ou$ !tate i Pactul e Ata3ilitate au fo!t4 al$turi e +o0i!ia European$4 co1iniiatorii Proce!ului e +ooperare Dun$rean$. Pactul e Ata3ilitate a participat activ la preg$tirea lan!$rii P+D coor onatorul !pecial al Pactului4 l. Erhar Gu!eC4 participYn atYt la cea e1a oua reuniune preg$titoare a +onferinei e lan!are 9Gucureti4 % fe3ruarie #))1<4 cYt i la +onferina e lan!are e la Viena i acionYn 4 cu e cooperare i pro0ovare4 cu prioritate4 a preocup$rilor i o3iectivelor principale ale !tatelor in regiunea un$rean$>

#".

iver!e prile8uri4 pentru pro0ovarea folo!irii P+D ca un in!tru0ent -n !pri8inul ezvolt$rii regiunii Dun$rii. +aracterul e noutate al ace!tui Proce! con!t$ -n faptul c$ intro uce4 -n pre0ier$4 o un$rean$4 fiin pri0ul proce! politic e icat un$rene -n an!a03lul lor 9celelalte !tructuri !au organizaii avYn i0en!iune politic$ a cola3or$rii -n regiunea !paiului i pro3le0aticii caracter tehnic !au !ectorial<. El a fo!t conceput ca un e7erciiu politic e integrare al !tatelor un$rene4 prin participarea -n ca rul !$u atYt a +o0i!iei Europene i Pactului e Ata3ilitate4 cYt i a unor !tate 0e03re ale UE4 al$turi e !tate can i ate la a erare 9precu0 i alte !tate aflate fie -n ca rul Proce!ului e Ata3ilizare i A!ociere4 fie -n alte relaii e cooperare cu UE<. Ae poate afir0a c$ interaciunea ro0Yno1au!triac$ -n preg$tirea lan!$rii P+D a prefigurat fericit efectele 3enefice ale ace!tei cooper$ri. Al$turi e i0en!iunea politic$4 cooperarea -n ca rul Proce!ului e +ooperare Dun$rean$ e!te pro0ovat$ i prin cele a!e i0en!iuni !ectoriale= econo0ic$4 navigaie4 a 0e iului -ncon8ur$tor4 turi!tic$4 cultural$ i a cooper$rii !u31regionale. O0ie$ti.e= Proce!ul are ca o3iectiv principal ar0onizarea i coor onarea iniiativelor legate e cooperarea -n 3azinul Dun$rii4 a!tfel -ncYt !$ poat$ fi evitate !uprapunerile i pre-ntY0pinat$ iro!irea re!ur!elor. Rea izarea "roie$te or= pentru fiecare proiect e cooperare4 i entificat rept prioritar4 !e !ta3ilete4 pe 3az$ e Vvoluntariat[4 un !tat !au o organizaie care !$ preia rolul e coor onare a activit$ilor pentru realizarea !a. A!tfel4 5o0Ynia a preluat rolul e coor onare pentru proiectele legate e activit$ile econo0ice 1 e e7e0plu= organizarea +onferinei e afaceri un$rene4 -n octo03rie #))"4 la Gucureti> realizarea unui centru un$rean pentru artizanat i -ntreprin eri 0ici i 0i8locii> realizarea unui centru pentru pro0ovarea pro u!elor un$rene> !ta3ilirea unei 3aze e ate a agenilor econo0ici un$reni> crearea unei 3ur!e un$rene a turi!0ului.

E!te e re0arcat faptul c$ ace!te proiecte tre3uie !$ fie e8a via3ile i funcionale 9inclu!iv -n privina !ur!elor e finanare<4 -n !en!ul c$ Proce!ul e +ooperare Dun$rean$ nu va aciona pentru atragerea e fon uri pentru ace!te proiecte4 ca -n 0o elul Pactului e Ata3ilitate. De fapt4

#"%

apro3area li!tei e o3iective prioritare i proiecte funcioneaz$ ca o Oo0ologare[ politic$ in partea P+D4 a i0portanei lor 9ca un O!eal of SualitE[ politic<. /. Pa$tu %e Sta0i itate "entru Euro"a %e Su%?Est 6PSESE: O3iectivele PAEAE con!i erate realiza3ile pentru perioa a ur0$toare4 !ta3ilite cu ocazia Me!ei 5egionale e la Aalonic 91% ece03rie #))#<4 au fo!t ur0$toarele= De0ocraia Local$ i +ooperarea ,ran!frontalier$ 1 cooperare !i!te0atic$ -ntre !u3iecii locali in regiune 9guverna0entali4 civici i in lu0ea afacerilor<4 pentru -nt$rirea co0ple0entarit$ii econo0ice4 a coeziunii !ociale i reconcilierii4 precu0 i pentru con!oli area e0ocraiei i !ta3ilit$ii locale> Ma!!10e ia 1 realizarea e refor0e legi!lative4 crearea unui ?on al ,eleviziunii4 e infor0are inten!ificarea preg$tirii ziaritilor4 -nt$rirea poziiei 0i8loacelor

in epen ente i a !tan ar elor 8urnali!tice internaionale -n Au E!tul Europei> 2nfra!tructura 1 cofinanarea progra0elor e ezvoltare a infra!tructurii in regiune i in!tituionalizarea parteneriatului -n o0eniul tran!porturilor 9rutiere4 feroviare4 aeriene<4 energiei electrice i teleco0unicaiilor4 acor $rii e prioritate inve!tiiilor e capital> crearea Pieei 5egionale a Energiei> 2nve!tiiile i co0erul 1 a!igurarea unui cli0at e afaceri favora3il4 la care !$ contri3uie Acor urile 3ilaterale econo0ic$ -n regiune> Fe!tionarea i !ta3ilizarea 0ic$rilor e populaii 1 a aptarea !trategic$4 -ntr1o 0anier$ co0prehen!iv$4 pentru ca integrarea etnic$ !$ evin$ ura3il$ i !$ per0it$ 0$!uri eficiente4 la nivel naional4 -n zonele pre i!pu!e 0igraiei4 legale !au ilegale i azilului4 precu0 i o 0ai 3un$ a 0ini!trare a frontierelor. A1a avut -n ve ere ca activit$ile care au ca o3iectiv nu0ai a!pectele u0anitare legate e refugiai !$ fie eli0inate treptat> +ri0a organizat$ 1 !pri8inirea eforturilor pentru crearea unor in!tru0ente co0une e lupt$ -0potriva cri0ei organizate prin eficientizarea +entrului 5egional pentru +o03aterea +ri0ei ,ran!frontaliere e la Gucureti i prin preg$tirea per!onalului !$u la nivelul !tan ar elor EU5OPOL 9inclu!iv -n !piritul rezultatelor +onferinei e Li3er Achi034 a unui !i!te0 e 0onitorizare eficient4 a0plificarea oportunit$ilor e inve!tiii4 e ocupare a forei e 0unc$ i e ezvoltare

#"&

0ini!teriale e la Lon ra 1 #. noie03rie #))#4 privin co03aterea cri0ei organizate -n Au E!tul Europei<. Prin$i"a e e a$iuni rea izate Jn $a%ru )ese or %e u$ru( au vizat realizarea e progre!e -n o0eniile= 0a!!10e ia i e0ocraia local$Qcooperarea tran!frontalier$= Jn %o)eniu )ass? )e%ia= 0a8orarea ti0pilor e e0i!ie pentru progra0ele cu te0atic$ !pecial$ 9corupie4 reconciliere4 tineret4 etc.<> -nfiinarea TGalCan ,ru!t for De0ocracET4 care creeaz$ pre0i!ele finan$rii proiectelor regionale repturilor o0ului> inten!ificarea activit$ilor privin in o0eniile e0ocraie i e infor0are -03un$t$irea refor0elor

legi!lative4 a preg$tirii ziaritilor4 -nt$rirea poziiei 0i8loacelor

in epen ente i a !tan ar elor 8urnali!tice internaionale -n Au E!tul Europei prin pro0ovarea unei T0e ia profe!ionaleT4 inclu!iv cu !pri8inul Uniunii Europene> Jn %o)eniu %e)o$raiei o$a e #i $oo"erDrii trans'ronta iere4 ,a!C ?orce1ul pe acea!t$ pro3le0atic$ in ca rul PAEAE a facilitat ur0$toarele aciuni e cooperare tran!frontalier$= a. -anage)entu #i sta0i izarea )i#$Dri or %e "o"u aii: -n cur!ul anului #))" fuziunea intre 2niiativa privin Migrarea4 Azilul i 2niiativa privin 5evenirea 5efugiaiilor !1a concretizat -n MA5524 care !1a orit a fi o for0$ 0ai eficient$ e aciune -n o0eniu a PAEAE> !1a a optat un TProgra0 co0ple0entaritatea cu PAA. +onferina privin Aecuritatea i +ontrolul ?rontierelor 9Ohri QMace onia4 0ai #))"<= crearea unor in!tru0ente e lucru e7acte pentru !ta3ilirea unui control eficient4 !trict4 ar e!chi! al frontierelor> ezvoltarea unui !i!te0 integrat e a!i!ten$ a -n ace!t o0eniu -n concor an$ cu !tan ar ele UE> $rile participante la conferin$ !1au anga8at pentru alinierea legi!laiilor naionale -n 0aterie la nor0ele e co0un acor !ta3ilite prin Declaraia ?inal$4 -n !pecial a celor referitoare la autorit$ile va0ale civile i a nor0elor legale privin azilul regi0ul !tr$inilor. 0. Cri)a organizatD 1 au fo!t !ta3ilite raporturile e lucru intre EU5OPOL i +entrul 5egional AE+2 pentru +o03aterea +ri0inalit$ii ,ran!frontaliere e la Gucureti= +o03aterea traficul cu fiine u0ane= la ?oru0ul 5egional Mini!terial 9Aofia4 1) ece03rie #))"< reprezentanii !tatelor Pactului e Ata3ilitate au a optat o eclaraie co0un$ referitoare la nece!itatea acor $rii e protecie victi0elor i 0artorilor e AciuneT al MA552 pentru !pri8inirea i

#"(

i0plicai -n cazuri e trafic e per!oane4 -n !pecial a !ituaiilor -n care 0inorii au avut e !uferit> La 1% iulie #))"4 a fo!t !e0nat Acor ul intre 5o0Ynia i Giroul +oor onatorului Apecial al Pactului e Ata3ilitate privin e!chi erea la Gucureti a Aecretariatului e Au 1E!t 9APO+<. O3iectivul pentru +o03aterea +ri0ei Organizate -n Europa

general= facilitarea ialogului i cooper$rii intre autorit$ile locale4 ageniile regionale i internaionale !pecializate -n co03aterea cri0ei organizate. O0ie$ti.e e "ro"use e PAEAE4 pentru viitor4 -n ceea ce privete cooperarea ou$ co0ponente= o0eniul cooper$rii tran!frontalier$ i cri0a organizat$= De0ocraia Local$ i +ooperarea ,ran!frontalier$4 va cuprin e a!igurarea e7pertizei politice nece!are autorit$ilor locale -n tran!frontaliere> acor area

e !pri8in pentru activit$ile !pecifice Euro1regiunilor

9reconciliere inter1etnic$4 -03un$t$irea cli0atului econo0ic4 -nle!nirea 0icului trafic e frontier$ pentru cet$enii cu o0iciliul -n i0e iata zon$ a frontierelor4 etc<> +ri0a organizat$ 1 !ti0ularea i i0ple0entarea +onveniei O'U privin co03aterea cri0ei organizate tran!naionale4 -n !pecial pentru crearea 0ecani!0elor legale protecie a 0artorilor> facilitarea ialogului intre +entrul 5egional AE+2 e e la

Gucureti i EU5OPOL i alte agenii !pecializate pentru eficientizarea operaiunilor e inve!tigare a o!arelor operative privin cri0a organizat$> Fe!tionarea feno0enului privin 0igrarea 1 !oluionarea eficient$ a !ituaiilor -nc$ e7i!tente privin refugiaii i per!oanele care au fo!t nevoite !$1i p$r$!ea!c$ propriile locuine4 -n !pecial cele in Go!nia i Leregovina4 +roaia4 Aer3ia i Muntenegru i :o!ovo> -nfiinarea unui ?oru0 e ialog pe pro3le0e e Migrare4 Azil4 Vize i +ontrol al ?rontierelor4 care !$ !e organizeze regulat4 la nivel e e7peri.

=. Iniiati.a %e Coo"erare Jn Su%?Estu Euro"ei 6SECI:

2niiativa e +ooperare -n Au 1E!tul Europei 9Aouthea!t European +ooperative 2nitiative 1 AE+2< a fo!t lan!at$ -n ece03rie 1//%4 up$ !e0narea acor urilor e pace e la DaEton4 la propunerea co0un$ a Uniunii Europene i Atatelor Unite4 cu !copul ezvolt$rii unei !trategii econo0ice i e 0e iu via3ile -n regiune.

#"/

5euniunea inaugural$ a avut loc la Feneva4 -n perioa a .1% ece03rie 1//%4 la % ece03rie 1//% fiin a optat$ Declaraia e principiu privin cooperarea -n ca rul AE+2. AE+2 e!te o !tructur$ !u3regional$ care -ncura8eaz$ cooperarea -ntre !tatele participante i facilitarea integr$rii lor -n !tructurile europene. AE+2 ur0$rete coor onarea planurilor -ncura8eaz$ tran!ferul e CnoK1hoK i realizarea e inve!tiii -n !ectorul privat. Atatele participante la AE+2 !unt= Al3ania4 Go!nia1Leregovina4 Gulgaria4 +roaia4 Mace onia4 Frecia4 Mol ova4 5o0Ynia4 Alovenia4 ,urcia i Ungaria. in e Atatele o3!ervatoare !unt Au!tria4 Azer3ai8an4 Gelgia4 ?rana4 Fer0ania4 Apania4 AUA i Ucraina. Organi!0ul AE+2<. +o0itetul ecizional e!te +o0itetul e Agen $ are e Agen $ 9TAgen a +o00itteeT<4 for0at coor onatorii naionali pentru AE+2 9care coor oneaz$4 -n plan intern4 participarea la proiectele rept !arcin$ i entificarea preocup$rilor co0une legate econo0ia i protecia 0e iului -n regiune4 precu0 i !ta3ilirea li!tei e priorit$i pe 3aza c$rora !unt concepute i ezvoltate proiecte concrete. Priorit$ile e aciune4 !elecionate e +o0itetul e Agen $ al AE+24 la cea e1a #*1a -ntYlnire 9Aalonic4 1& ece03rie #))#<4 vizi3il i0inuate fa$ e aciunile preconizate la -nfiinarea AE+24 -n 1//%4 !unt= ,ran!portul pe Dun$re> 2niiativa 5Yului Aava i a 5Yului ,i!a. A1a con!i erat c$ e7periena co0ercial$ i e afaceri cYtigat$ e AE+2 prin proiectele un$rene -n aria ezvolt$rii infra!tructurii e tran!port i a 0anage0entului apelor e!te valoroa!$ i poate fi folo!it$ i pentru rYul Aava i ,i!a4 -n !pecial -n atragerea e finan$ri> +o0itetele naionale AE+2P5O4 in!pirate up$ 0o elul EU5OP5O al O'UQ+EE4 !e ove e!c active -n $rile -n care e7i!t$ un intere! !u!inut pentru ar0onizarea i !i0plificarea proce urilor -n 0aterie e a 0ini!traie4 co0er i tran!port. O at$ cu lan!area Pactului e Ata3ilitate !1a evi eniat po!i3ilitatea ca4 atorit$ naturii co0ple0entare i o3iectivelor co0une ale celor ou$ iniiative4 activit$ile lor !$ fie coor onate. Zn ace!t !en!= La #& ianuarie #))"4 -n pri0a zi a !e!iunii e iarna a A un$rii Parla0entare a +on!iliului Europei4 o0nul r. Erhar Gu!eC4 +oor onatorul Apecial al Pactului e Ata3ilitate a !u3liniat faptul c$ !1a reuit fuzionarea activit$ilor AE+2 cu cele ale e ezvoltare regional$4 a!igur$ o 0ai 3un$ prezen$ a !ectorului privat -n econo0ia zonei4

#*)

Pactului4 ur0Yn a !e ela3ora progra0ele concrete e tran!punere -n practic$ ale ace!tei reorganiz$ri> +entrul AE+2 Pactului e la Gucureti a evenit +entrul 5egional pentru +o03aterea +ri0inalit$ii ,ran!frontaliere -n care !unt inclu!e Aecretariatele unor iniiative ale e Ata3ilitate 9+o03aterea +ri0ei OrganizateQAPO+ i lupta -0potriva corupieiQAPA2<> +on!iliul +on!ultativ e Afaceri al AE+2 a fo!t O izolvat[ -n +on!iliul +on!ultativ e Afaceri al Pactului e Ata3ilitate4 creYn u1!e +on!iliul +on!ultativ pentru Afaceri al Europei e Au 1E!t> +o0itetele AE+2P5O au trecut -n !u3or inea noului +on!iliu +on!ultativ e Afaceri al Europei e Au 1E!t> ZntYlnirile +o0itetului e Agen $ al AE+24 care aveau loc la fiecare ou$ luni4 !unt progra0ate in ce -n ce 0ai rar4 ca Oane7$[ a unor reuniuni ale Pactului e Ata3ilitate. +u ocazia reuniunii +o0itetului e Agen $ al AE+2 in #% ianuarie 1//(4 5o0Ynia a propu! -nfiinarea la Gucureti a unui +entru 5egional AE+2 pentru co03aterea infracionalit$ii tran!frontaliere. Zn ca rul reuniunii e la Feneva4 in 1. aprilie 1//(4 a fo!t acceptat proiectul $rii noa!tre privin in!tituirea +entrului. La #% 0ai 1///4 a avut loc la Palatul Parla0entului in Gucureti reuniunea e icat$ cere0oniei e !e0nare a Acor ului e cooperare pentru prevenirea i co03aterea infracionalit$ii tran!frontaliere4 avYn ca parte integrant$ +arta e organizare i funcionare a +entrului 5egional AE+2. Atatele !e0natare !unt Al3ania4 Go!nia1Leregovina4 Gulgaria4 Frecia4 Mace onia4 5epu3lica Mol ova4 5o0Ynia4 ,urcia i Ungaria. 5o0Ynia a ratificat Acor ul e cooperare pentru prevenirea i co03aterea infracionalit$ii tran!frontaliere prin Legea nr. #)( in 1///. Acor ul a intrat -n vigoare la 1 fe3ruarie #))). Zn luna iulie #))14 la Gucureti4 a fo!t negociat Acor ul e !e iu 9tratat 3ilateral< cu +entrul AE+2 privin !tatutul 8uri ic4 regi0ul oficialilor iniiativei i elegaiilor la reuniuni4 precu0 i !pri8inul acor at e 5o0Ynia. Ace!ta a fo!t !e0nat la # octo03rie #))1 e c$tre l. general +on!tantin DEFE5A,U4 pentru ara noa!tr$ i e l. Erhar GUAE:4 +oor onatorul AE+2. Acor ul !e in!crie -n li0itele tra iionale ale practicilor iplo0atice intre un !tat i o organizaie internaional$4 recuno!cYn i garantYn o ga0$ e i0unit$i4 privilegii i facilit$i.

#*1

Proiectul are ou$ co0ponente= 1.+o0ponenta e7tern$ 9+entrul AE+2< 1 in!tituie internaional$ interguverna0ental$4 cu !tatut e 0i!iune iplo0atic$> Directorul +entrului are rang e a03a!a or4 iar 0e03rii in!tituiei au !tatut iplo0atic. Organi!0ul principal e!te +o0itetul +o0un e +ooperare 9@oint +ooperation +o00ittee 1 @++< care reunete reprezentani ai !tatelor 0e03re in ca rul a 0ini!traiei va0ale i poliiei. La reuniunile @++ particip$ Organizaia Mon ial$ a V$0ilor i 2',E5POL 9au !tatut e con!ilieri per0aneni< i o3!ervatori 9!tate i organizaii internaionale<. Zn ca rul +entrului funcioneaz$ patru grupuri e lucru pentru co03aterea= Din anul ,raficului e ?iine U0ane> ,raficului e roguri> ?rau e co0erciale> ,erori!0ului. #))"4 +entrul 5egional AE+2 pentru +o03aterea 2nfracionalit$ii

#. +o0ponenta intern$ 9Punctul 'aional ?ocal< ,ran!frontaliere a evenit +entrul 5egional pentru +o03aterea +ri0inalit$ii ,ran!frontaliere.

Q. Organi a5ia.pentru./emocra5ie.=i./e -o)tare.%conomic2.>.?4A3 6O&&E ! GUA-: a fo!t -nfiinat$ prin !e0narea4 la #" 0ai #))%4 -n ca rul "ri)u ui Su))it a Re'i or %e
Stat GUA- e la :iev4 a Atatutului 9+artei< ace!teia> p-n$ atunci e7i!ta un ?or +on!ultativ FUAM fon at la 1) octo03rie 1//&4 la Atra!3ourg4 e c$tre Pree inii !tatelor= Feorgia4 Ucraina4 5epu3lica Azer3ai 8an i 5epu3lica Mol ova

La 1 iunie #))&4 prin in!tituirea Aecretariatului FUAM e la :iev4 a intrat -n funcie Aecretarul Feneral al Aecretariatului ODDE FUAM4 l Valeri +LE+LELAALV2L24 precu0 i +oor onatorii e Progra0e 91 !epte03rie #))&<.

Zn perioa a 1(11/ iunie #))&4 la Gacu 9Azer3ai 8an<4 a avut loc a %oi ea Su))it O&&E ! GUA-4 prece at e reuniunea FUAM Polonia 91( iunie #))&<4 reuniunea +on!iliului Minitrilor Afacerilor E7terne FUAM 91( iunie #))&<4 reuniunea FUAM AUA4 FUAM @aponia 91( iunie #))&<4 reuniunile !ectoriale -n trei 3locuri 9econo0ic4 al organelor e rept i u0anitar< la nivel -nalt4 precu0 i reuniunea +on!iliului +oor onatorilor 'aionali.

#*#

Zn ca rul Au00it1ului a avut loc reuniunea +on!iliului aefilor e Atat 9+aA< care !1a e!f$urat -ntr1un for0at e7tin!4 la care au participat Pree intele 5epu3licii Azer3ai 8an4 Feorgiei4 Ucrainei4 Pri010ini!trul 5epu3licii Mol ova4 iar -n calitate e invitai !peciali Pree intele Poloniei4 Lituaniei4 5o0Yniei4 Vicepree intele Gulgariei4 Vice1!picherul E!toniei4 Mini!trul Econo0iei Letoniei4 precu0 i ali invitai in Au!tria4 AUA4 @aponia4 OA+E4 O+EM'4 U'EA+O4 efii 0i!iunilor iplo0atice acre itai -n Azer3ai 8an.

Ur0$torul Su))it O&&E ! GUA-4 a avut loc la 1 iulie #))(4 la Gatu0i 9Feorgia<4 prece at e reuniunea +on!iliului Minitrilor Afacerilor E7terne FUAM4 reuniunile !ectoriale -n trei 3locuri 9econo0ic4 al organelor e rept i u0anitar< la nivel -nalt i reuniunea +on!iliului +oor onatorilor 'aionali 9++'< FUAM. COOPERAREA GUA- ! ;APONIA Pri0a iniiativ$ e cooperare a fo!t lan!at$ -n ca rul Au00it1ului FUAM e la GaCu e c$tre Vice0ini!trul Afacerilor E7terne al @aponiei4 care a tra!at o0eniile prioritare e cooperare cu FUAM -n ca rul politicii Fuvernului nipon OArca li3ert$ii i pro!perit$ii -n regiunea M$rii 'egre[. Zn ace!t !en!4 la 1%1#* !epte03rie #))&4 la ,oCio4 au avut loc un !e0inar -n o0eniul tehnologiei e econo0i!ire a energiei. 5epu3lica Mol ova a fo!t reprezentat$ la eveni0entul -n cauz$ e c-te un e7pert in ca rul Mini!terului 2n u!triei i 2nfra!tructurii i Aca e0iei e atiine. O3iectivele !e0inarului au fo!t= pro0ovarea !ta3ilit$ii ezvolt$rii econo0iei e pia$ -n !tatele FUAM4 !ecuritatea energetic$4 precu0 i !chi03ul e e7perien$ -n o0eniul econo0i!irii energiei. De a!e0enea4 la 11/ fe3ruarie #))/4 la ,oCio4 partea nipon$ a organizat un !e0inar -n o0eniul pro0ov$rii inve!tiiilor i co0erului. Participanii au efectuat !chi03 e e7perien$ i a celor 0ai 3une practici4 precu0 i au luat cunotin$ e 0ecani!0ele e conlucrare i perfecionare a activit$ilor in!tituiilor e pro0ovare a inve!tiiilor i co0erului. COOPERAREA GUA- ! SUA Atatele Unite ale A0ericii4 pe toat$ perioa a e7i!tenei FUAM a acor at un intere! !porit ace!tei Organizaii. Pri0ul proiect 0are care a fo!t finanat e AUA a fo!t OProiectul e facilitare a co0erului i tran!port$rii[ care inclu e a!i!ten$ tehnic$ pentru Mini!terele Afacerilor 2nterne4 inclu!iv -n #*"

!i!te0ul e !chi03 e infor0aii4 pentru Aerviciile va0ale i Aerviciile Fr$nicereti ale !tatelor 0e03re. 5eprezentani e nivel -nalt in Departa0entul e Atat al AUA particip$ cu regularitate la lucr$rile Au00it1urilor FUAM4 precu0 i la reuniunile 0ini!teriale. De a!e0enea4 la ") octo03rie #))&4 la ;a!hington a avut loc reuniunea co0un$ a +oor onatorilor 'aionali FUAM cu un ir e oficiali e rang -nalt in ca rul Departa0entului e Atat al AUA i altor in!tituii guverna0entale a0ericane. Participanii la eveni0ent au a3or at !u3iectele ce in e !ta iului actual al i0ple0ent$rii iver!elor proiecte -n ca rul FUAM4 -n !pecial activitatea +entrelor Virtuale FUAM i contri3uia lor la co03aterea cri0elor organizate tran!frontaliere4 con!oli area !ecurit$ii energetice -n regiune prin iver!ificarea !ur!elor e energie4 con!oli area Aecretariatului FUAM4 ezvoltarea i aprofun area parteneriatelor FUAM1 UE4 FUAM 1 Polonia4 FUAM@aponia4 precu0 i per!pectivele e cooperare pe viitor cu partenerii a0ericani. Zn conte7tul proiectului e a!i!ten$ tehnic$ a Aecretariatului FUAM4 -n luna ece03rie #))( !tatele 0e03re FUAM au 3eneficiat fiecare e c-te un !i!te0 e vi eoconferin$ in partea AUA confor0 Proiectului e facilitare a !chi03ului e infor0aii i co0unicare -ntre Mini!terele Afacerilor E7terne ale !tatelor 0e03re i Aecretariatul FUAM. COOPERAREA GUA- ! UE LN CA&RUL POLITICII UE FPARTENERIATUL ESTICG Aecretarul Feneral FUAM !1a a re!at +MAE FUAM 9-n ca rul reuniunii ace!tuia la #% fe3ruarie #))/4 :iev< cu propunerea e a e7a0ina oportunitatea $oo"erDrii GUA- ! UE Jn $a%ru FParteneriatu ui Esti$[4 0otiv-n c$ toate !tatele 0e03re FUAM !unt i0plicate -n acea!t$ iniiativ$ i po!i3ilitatea FUAM1ului !$ ofere pentru UE un $a%ru instituiona izat %e $oo"erare cu po!i3ilitatea e a atrage -n ace!t ca ru i pe Geloru!ia 9e7cluz-n varianta cooper$rii cu Ar0enia la iniiativa Azer3ai 8anului<. Minitrii au !alutat acea!t$ propunere i au i!pu! ca Aecretariatul !$ vin$ cu propuneri concrete -n ace!t !en!. A!tfel4 a fo!t propu! %is$utarea a$estui su0ie$t Jn $a%ru reuniunii e2traor%inare CCN GUA- 9preconizat$ pentru #*1#. 0artie #))/4 :iev<4 cu participarea e7perilor -n cooperare cu UE. CONAERINE

#**

Au3 au!piciul Pree iniei 5epu3licii Azer3ai 8an -n FUAM4 -n ve erea realiz$rii proiectelor !ale4 -n pri0$vara anului #))(4 la Gacu4 au fo!t organizate4 + $on'erine internaiona e= 1. #. Principiile e Aoluionare a +onflictelor ne!oluionate pe teritoriul FUAM 91.11% aprilie #))(<4 la care au participat reprezentani ai 0e iului politic i e tiin$. +onferina 2nternaional$ VFUAM tranzit[4 preconizat$ pentru #/1") aprilie #))(4 la Gacu4 -n ca rul c$reia au fo!t i!cutate !u3iectele privin ar0onizarea 3azei legi!lative4 -nl$turarea i0pe i0entelor i ezvoltarea infra!tructurii cori orului e tran!port FUAM4 precu0 i po!i3ilit$ile e e7tin ere a cori orului ,ran!1ca!pic i Pan1european. ". +onferina 2nternaional$ cu te0atica OAtrategia ezvolt$rii FUAM[4 #/1") 0ai #))(4 Gacu. Acopul +onferinei a fo!t !ti0ularea !ta3ilit$ii ezvolt$rii econo0ice a !tatelor 0e03re FUAM4 ezvoltarea co0erului i inve!tiiilor ca ur0are a glo3aliz$rii pieelor e e!facere i !erviciilor -n ca rul ODDE FUAM. Zn ca rul conferinei ate au participat i Pree inii A!ociaiilor G$ncilor FUAM. SECRETARIATULUI GUAMenion$0 c$ la #% fe3ruarie #))/4 la :iev4 a avut loc cere0onia e inaugurare a Se$retariatu ui GUA- e c$tre Minitrii Afacerilor E7terne ai !tatelor 0e03re. La eveni0ent au fo!t invitai reprezentanii elitei politice in Ucraina4 corpului iplo0atic acre itat -n Ucraina4 precu0 i a elitei oa0enilor e afaceri. Zn ca rul cere0oniei au inut !peech aefii Mi!iunilor Diplo0atice ale Poloniei i +ehiei.

. http://guam-organi ation.org/ .

1E. Organizaii internaiona e nere$unos$ute o'i$ia

1. C u0u Bi %er0erg

#*.

;$r 'i 'ost imposibil sa concepem planul nostru menit pentru intreaga lume, daca l&am 'i destainuit in acei ani. ,nsa lumea este mai comple<a i este pregatita sa accepte o conducere globala. Su!eranitatea supranaionala 'ormata dintr&o elita intelectuala i banc3eri ai lumii este, 'ara indoiala, mai atragatoare decit autodeterminarea naionala, practicata in ultimele secole=. ! &a.i% Ro$9e'e er( )e)0ru "er)anent a $ u0u ui Bi %er0erg( 1111. Poate tot 0ai 0ulti intre voi a1ti auzit in ulti0ii ani e +lu3ul Gi er3erg4 'oua Or ine Mon iala4 Fuvern Mon ial !i alte che!tii e ace!t gen. 2n!a precu0 0a!oneria !i alte grupari !ecrete ace!te infor0atii au fo!t luate e cei 0ai 0ulti oa0eni rept teorii ale con!piratiei. Voi incerca in cateva articole !a e0on!trez 9!au 0acar !a ri ic unele !e0ne e intre3are<ca ceea ce unii nu0e!c teorie con!pirativa e!te e fapt o realitate 3ine 0u!a0alizata in care !unt i0plicati cei 0ai influienti !i puternici oa0eni ai planetei4 cu o putere 0ult incolo e cea a pre!e intilor e !tat !au oricare alta 0are functie oficiala. O 0u!a0alizare la care 0a!!10e ia !i1a 8ucat perfect rolul4 fiin lau ata pu3lic pe . iunie 1//1 e fon atorul clu3ului Gil er3erg4 Davi 5ocCefeller in partea +ouncil on ?oreign 5elation! 9+?5<: V untem recunoscatori conducerilor publicatiilor ./e Jas/ington &ost, ./e !e7 Ror6 .imes, .ime -agazine si altor mari publicatii ai caror directori au participat la intalnirile noastre si au respectat promisiunea lor de discretie pentru ultimii 1G de ani. "r fi fost imposibil pentru noi sa dezvoltam planul nostru global daca am fi devenit subiecti ai luminilor presei in toti acesti ani, dar lumea este mult mai sofisticata si mai pregatita acum sa inainteze spre o gu!ernare globala D[ De!pre +?54 C4ester 5ar%4 a0iral !i fo!t 8u ecator in Marina Militara AUA4 0e03ru in +?5 ti0p e 1. ani !punea= V copul principal al C+R este slabirea suveranitatii U" si a independentei nationale si supunerea ei unui gu!ern unic mondial.V 2n!a nu e!pre a!ta vo0 i!cuta in ace!t 0aterial. Aici vo0 incerca !a ne a0inti0 e un e a pornit ace!t grup4 cine !unt fon atorii lui !i cu0 au a8un! ace!tia !a etina controlul 0onetar !i politic 0on ial.

#*%

+ea 0ai !curta !i oficiala efinitia a +lu3ului Gil er3erg ar fi ur0atoarea= o organizatie ce inclu e li eri politici4 oa0eni e afaceri4 aca e0icieni !i ziari!ti4 care !e intrune!te anual incepan in 1/.*. Organizatia !u!tine o agen a glo3ali!ta !i afir0a ca notiunea e !uveranitate nationala e!te epa!ita. Printre participantii la reuniunile trecute ale grupului !1au nu0arat LillarE +linton4 Gill +linton4 Donal 5u0!fel 4 LenrE :i!!inger4 regele @uan +arlo! al Apaniei4 5egina Geatri7 a Olan ei !i ,onE Glair4 reprezentanti ai +on!iliilor e A 0ini!tratie e la 2GM4 6ero74 5oEal Dutch Ahell4 'oCia !i Dai0ler. 2ntalnirea in #))( !1a e!fa!urat la ;e!tfiel ! Marriott in +hantillE 9Virginia<4 cea in #))/ langa Atena. La fiecare patru ani4 reuniunile !e e!fa!oara in AUA !au +ana a. Din cauza caracterului !ecret al intalnirilor !i al refuzului e a prezenta co0unicate e pre!a4 grupul a fo!t acuzat frecvent e co0ploturi la nivel 0on ial. Participantii nu au voie !a vor3ea!ca e!pre cele i!cutate in ti0pul reuniunilor. Frupul Gil er3erg poarta nu0ele unui hotel in Olan a un e 0e03rii fon atori printul Gernhar al Olan ei4 @o!eph 5etinger4 Davi 5ocCefeller !i Deni! LealeE !1au intalnit pri0a ata in 1/.*. Participantii la intalnirile grupului !unt prote8ati e !erviciile !ecrete ale principalelor !tate reprezentate4 in frunte cu +2A. 2!toria +lu3ului Gil er3erg !e confun a cu aceea a planetei noa!tre upa cel e1al Doilea 5az3oi Mon ial. Pri0a reuniune oficiala a avut loc intre #/ !i "1 0ai 1/.*4 in localitatea olan eza Oo!ter3eeC. Atunci a !i i0pru0utat nu0ele Lotelului Gil er3erg4 a0fitrionul intalnirii4 al carui proprietar era Printul Gernhar 4 tatal actualei 5egine Geatri7 a Olan ei. De1a lungul e7i!tentei !ale4 e!i i!i neaga cu vehe0enta re!pon!a3ilitatea pentru e!fa!urarea i!toriei4 +lu3ul a avut cuvantul eci!iv in eveni0ente ca raz3oiul in Vietna04 crearea organizatiilor +E+A4 Eurato0 !i +EE4 precur!oare ale Uniunii Europene4 raz3oiul e Wo0 :ippur4 loviturile e !tat in Grazilia4 2n onezia4 +hile4 Argentina4 Lon ura!4 Fuate0ala4 e3arcarea trupelor a0ericane in Pana0a4 3o03ar area +eceniei4 raz3oiul in Folf4 inventarea !i !u!tinerea euro4 conflictele ne!far!ite intre 2!rael !i Pale!tina. Unii critici nu ezita !a1i con!i ere pe 3il er3ergeri irect ra!punzatori e atentatele in 11 !epte03rie. +lu3ul Gil er3erg e!te pretutin eni. 1 2n!a cu0 au a8un! ace!te per!ona8e atat e puternice !i infuiente pe plan 0on ialN Aa privi0 putin in trecutul unora intre ei4 5oth!chil 4 Morgan4 5ocCefeller=

#*&

2n 1(1.4 'athan 5oth!chil a preluat controlul a!upra econo0iei europene4 provocan o ca ere a 3ur!ei in Lon ra. 2n acel 0o0ent4 Europa era !atula e raz3oi4 iar viitorul intregului continent epin ea e ezno a0antul 3ataliei e la ;aterloo. Daca ar0ata lui 'apoleon ieea victorioa!a4 20periul francez ur0a !a eina puterea a!upra Europei. Daca4 in contra4 catiga ar0ata coalitiei anglo1pru!o1olan eze4 con u!a e ucele e ;ellington4 a8ungea Anglia intr1o pozitie e putere. Oricu0 5oth!chil nu avea ni0ic e pier ut4 intrucat finana!e a03ele ta3ere. Dupa cu0 !e tie4 3atalia e la ;aterloo a avut ca rezultat infrangerea lui 'apoleon. +el care a finanat recon!trucia Europei i !ta3ilizarea !i!te0ului econo0ic upa raz3oaiele napoleoniene a fo!t 5oth!chil . ?on urile in care el a i0pru0utat naiunilor Europei4 in atoran u1le4 au provenit intr1o inelaciune cele3ra. Utilizan reeaua !a e !pioni4 'athan 5oth!chil a aflat inaintea celorlali englezi care era rezultatul i0portantei 3atalii e la ;aterloo. Le1a tran!0i! agenilor !ai e la 3ur!a !a van a puternic aciuni4 lucru care i1a eter0inat pe ceilali !a crea a ca el tie ceva i ca ucele e ;ellington a pier ut 3atalia e la ;aterloo. ,oata lu0ea a intrat in panica4 gra3in u1!e !a !cape e aciunile 3ritanice Vfara valoare[4 pentru a1i !alva 0acar o parte in averi. Dupa cateva ore4 3ur!a in Lon ra !e pra3ui!e total. +an a !o!it tirea oficiala ca ;ellington catiga!e e fapt 3atalia e la ;aterloo4 era e8a prea tarziu. 5oth!chil cu0para!e cea 0ai 0are parte in piaa pe o !u0a e ni0ic. 2n cateva !ecun e4 aciunile 3ritanice au cre!cut pe!te valoarea lor iniiala i iata cu0 pe!te noapte4 averea e8a fa3uloa!a a lui 5oth!chil !1a 0ultiplicat e #) e ori. Din aceti 3ani4 clanul 5oth!chil a at apoi i0pru0uturi 9evi ent cu o3anzile e rigoare< arilor europene4 atat e ornice !a !e refaca upa lunga perioa a e raz3oi 9finanat tot e 5oth!chil < i !a a8unga laD !ta3ilitate econo0ica. ,ot !ta3ilitatea econo0ica a fo!t invocata i pentru a 8u!tifica crearea ?e eral 5e!erve. Pri0a 3anca !upranaionala in lu0e a aparut in ur0a unei fal!e crize financiare4 eclanate e un alt 0e03ru al elitei4 3ancherul @. P. Morgan. 2n 1/)&4 @. P. Morgan a inceput !a ra!pan ea!ca zvonul ca 3ancile au ificultai i nu vor 0ai putea face ra03ur!ari. +a i in e7e0plul anterior cu 'athan 5oth!chil 4 ace!t zvon a capatat cre i3ilitate pentru ca venea e la o per!oana e!pre care !e pre!upunea ca tie ce !pune. A1a creat panica4 toata lu0ea !1a inghe!uit !a ii retraga epozitele in 3anci4 lucru ce a u! la fali0ente in lan 9aproape .*)) e 3anci au i!parut atunci<.

#*(

Apoi +ongre!ul a0erican a e0arat o ancheta pentru a !ta3ili care e!te cauza ace!tui eza!tru i cu0 poate fi el evitat. +o0i!ia in!arcinata cu acea!ta 0i!iune era con u!a e !enatorul 'el!on Al rich. Ace!ta era li erul parti ei repu3licane in Aenat4 ar i trezorier al lo8ii 0a!onice in 5ho e 2!lan i o0ul 3ancherilor 9 e altfel avea !a evina 0e03ru al clanului 5ocCeffeler4 fiica !a A33E Freene Al rich ca!atorin u1!e cu @ohn D. 5ocCefeller @r.<. Al rich a propu! ca !oluie V!alvatoare[ crearea unei Ganci +entrale care !a vegheze pentru ca eza!trul in 1/)& !a nu !e 0ai repete nicio ata. 2!toria a aratat ca el !1a 0ai repetat e atunci e 0ai 0ulte ori. 2n 1/1)4 ?e eral 5e!erve Act a fo!t !e0nat iniial4 nu e legi!latorii a0ericani aa cu0 era fire!c4 ci e 3ancheri4 in ca rul unei intalniri !ecrete4 organizate in ca!a lui @.P. Morgan in @eCEll 2!lan . Apoi ocu0entul i1a fo!t at lui Al rich care l1a prezentat +ongre!ului. 2niial nu a avut !ori e iz3an a4 ar in 1/1"4 can ;oo roK ;il!on a evenit pree inte al AUA4 a fo!t apro3at. 2n !chi03ul !u!inerii financiare i politice in alegeri4 ;il!on le pro0i!e!e 3ancherilor ca4 o ata a8un! pree inte4 va apro3a fara !a clipea!ca con!tituirea ?e eral 5e!erve. +u oua zile inainte e +raciun4 can o 0are parte in 0e03rii +ongre!ului a0erican nu erau prezeni4 ?e eral 5e!erve Act a fo!t tran!for0at in lege4 fiin apro3at e +ongre! i e pree intele AUA. Dupa 0uli ani4 ;oo roK ;il!on !cria cu regret= S!a9iunea americana este controlata de sistemul de credit. istemul de credit este unul privat, cre?terea na9iunii ?i toate activita9ile noastre sunt in mainile a doar ca9iva oameni, care nu fac altceva decat sa controleze ?i sa distruga libertatea economica. "m a3uns sa fim una din cele mai prost guvernate, cele mai complet controlate ?i mai dominate guverne din lumea civilizata. !u avem un guvern cu opinie libera, manat de propriile convingeri, ci un guvern aservit opiniei ?i supus presiunilor unui mic grup de oameni care il controleaza.< Aenatorul Loui! Mc?a en !punea in 1/"# in +ongre!ul a0erican= S&rin constituirea +ederal Reserve a fost construit un sistem bancar mondial. Un superstat, controlat de banc/erii internationali care ac9ioneaza impreuna pentru a transforma lumea in sclavul lor. +ederal Reserve a uzurpat guvernulS. Pu3licului i !1a !pu! atunci ca ?e eral 5e!erve e!te !oluia i eala i unica pentru a 0enine !ta3ilitatea econo0ica 9!una cuno!cut4 nu1i aaN<. Atrazile i ziarele erau pline e afie in care

#*/

a0ericanilor li !e arata cu0 inflatia4 o0a8ul i criza econo0ica !unt e acu0 e o0eniul trecutului4 atorita apariiei ?e eral 5e!erve. A ur0at in!a 0area criza econo0ica in 1/#/ 9,he great epre!!ion<4 care a pre at AUA cu totul in 0ainile 3ancherilor. 2n 1/** a fo!t i0ple0entat !i!te0ului Gretton ;oo ! pentru a re!ta3ili econo0ia upa al Doilea 5az3oi Mon ial 9o alta criza generata cu finanarea acelorai 3ancheri<. +u ace!t prile8 au aparut alte in!tituii financiare e genul ?e eral 5e!erve4 ar pe !cara 0ai e7tin!a= ?on ul Monetar 2nternaional i Ganca Mon iala. ?e eral 5e!erve a oprit in 1/&1 converti3ilitatea olarului in aur4 pro ucan o noua criza pe piaa4 care a tran!for0at olarul a0erican in principala 0one a e !chi03 90ai ale! pentru co0erul cu petrol< a planetei. De fiecare ata !1a invocat nevoia e !ta3ilitate econo0ica. Li!ta utilizarii ace!tui !cenariu e!te lunga i !e incheie 9!pera0< cu actuala criza financiara4 orche!trata e aceeai 3ancheri in u03ra prin inter0e iul organizaiilor lor= ?e eral 5e!erve4 Ganca Mon iala4 ?M2 i 3ancile centrale 9naionale< ale celor 0ai 0ari puteri ale lu0ii. Aplican cu !crupulozitate !cenariul cuno!cut4 ace!tea au creat acu0 panica nece!ara acceptarii unei noi autoritai financiare4 unice la nivel 0on ial4 con u!e e acela!i grup re!tran! . *

*. ORGANIZAII TERORISTE
,erori!0ul4 con!i erat ti0p -n elungat e c$tre e7peri ca o pro3le0$ intern$ a unui !tat4 la !fYritul !ecolului 66 a evaluat -n unul in cele 0ai periculoa!e feno0ene pentru !ecuritatea internaional$. A!t$zi co03aterea eficient$ a terori!0ului internaional i i0inuarea eventualelor con!ecine eza!truoa!e ale ace!tuia !unt -n li!ta celor 0ai arz$toare pro3le0e in o0eniul a!igur$rii !ecurit$ii !tatelor. Pro3le0a contracar$rii flagelului terori!t poate fi !oluionat$ oar prin unificarea i coor onarea eforturilor la nivel naional i internaional. Mi8loacele folo!ite e teroriti !unt e7tre0 e variate 9r$piri e per!oane4 lu$ri e o!tatici4 a!a!inate4 pro ucerea e e7plozii4 i!trugerea #.)

unor e ificii pu3lice4 !a3otarea c$ilor ferate4 a in!talaiilor in u!triale !au a 0i8loacelor e teleco0unicaii4 ruperea igurilor4 otr$virea apei4 r$!pYn irea 3olilor contagioa!e etc.<. Din ar!enalul 0eto elor Otra iionaleT fac parte= atentatele a!upra efilor e !tate4 atacurile a!upra 0i!iunilor iplo0atice !i iplo0ailor acre itai4 a!upra per!onalit$ilor politice !au altor per!oane recuno!cute pentru opiniile lor4 atacarea unor in!tituii pu3lice !au -ntreprin eri co0erciale4 a avioanelor4 forelor e or ine .a. Potrivit infor0aiilor vehiculate prin 0a!!10e ia4 -n prezent4 -n lu0e acioneaz$ pe!te .)) e organizaii i grup$ri terori!te e iferite orient$ri. Dar4 incolo e !tati!tici4 realitatea e!te 0ult 0ai ureroa!$. Atentatele in 11 !epte03rie #))14 a!upra Atatelor Unite4 au ar$tat punctele vulnera3ile ale actualului concept e !ecuritate. ,erori!0ul a ap$rut ca o 0o alitate e aciune a celor !la3i -0potriva celor puternici. Atacurile terori!te vizeaz$ -n !pecial !ecuritatea populaiei4 ca 0i8loc e pre!iune a!upra !tatelor. Zn configurarea atacurilor nu e!te nevoie e un P2G e % trilioane e olari !au e -nalte perfor0ane -n tehnologiile 0ilitare i !paiale. Principalii factori care conteaz$ !unt factorul u0an i efectele p!ihologice. Activit$ile terori!te pot fi pu!e -n aplicare e orice per!oan$4 f$r$ a avea cunotine !peciale aprofun ate. O 3o03$ poate fi confecionata in 0ateriale care pot fi procurate cu relativ$ uurina. Ace!te aciuni !e pot -ntY0pla oriun e. ,erori!0ul poate -03r$ca iver!e for0e 9atacuri chi0ice4 atacuri cu 3o03e4 otr$viri -n 0a!a etc.<. De cele 0ai 0ulte ori4 aciunile terori!te nu love!c -n fora 0ilitar$ a unui !tat4 ci -n !ocietatea civila. Acopul lor e!te i0plicarea e0oional$ a populaiei. Acea!ta face ca pre!iunea p!ihologic$ a!upra !tatului !$ fie 0ult 0ai puternic$ ecYt -n cazul unui conflict 0ilitar cla!ic. Principalul o3iectiv al aciunilor e ace!t gen e!te r$!pYn irea fricii. AvYn ca !cop infor0area !pecialitilor autorit$ilor pu3lice a3ilitate cu prevenirea i co03aterea terori!0ului4 !avanilor -n o0eniu i reprezentanilor !ociet$ii civile4 !e propune !pre atenie prezentul Guletin

#.1

Apecial privin organizaiile internaionale terori!te4 e7tre0i!te i para0ilitare. Organizaii internaiona e teroriste( e2tre)iste #i "ara)i itare a ?FXAI&AG 6a ?XAYI&A ? Baza: Frupare terori!t$ tran!naional$ cu caracter politico1religio! e orientare ra ical1i!la0ic$. ?or0at$ -n PaCi!tan -n 3aza !tructurii MaCta3 al1Li 0at 9creat$ -n anii () cu concur!ul !erviciilor !peciale ale AUA4 Ara3iei Aau it$4 PaCi!tanului -n !copul finan$rii i acor $rii !uportului tehnico1organizatoric voluntarilor i!la0ici participani la operaiunile 0ilitare in Afgani!tan -0potriva trupelor !ovietice<. ?or0aiunea integreaz$ -n !ine !tructuri cu opiuni ra icale irecionate !pre opunerea rezi!tenei forelor coaliiei -n Afgani!tan. Din !epte03rie 1//# li erii organizaiei acor $ prioritate -n activitatea !a actelor e teroare fapt ce coinci e cu -nceperea operaiunilor 0ilitare ale O'U pe teritoriul in Ao0alia. 5eprezentanii grup$rii au participat -n conflictele ar0ate in Afgani!tan 91//#<4 Ao0alia 91//#1 1//"<4 Go!nia i Leregovina 91//#11//.<4 :a0ir 91//"<4 +aucazul e 'or 91//.<4 :o!ovo 91///<4 A!ia +entral$ 91///<. Au realizat actele terori!te in 11.)/.#))1 pe teritoriul AUA4 provocYn criza politico0ilitar$ e a0ploare glo3al$. Alte enu0iri ale organizaiei !unt= Fruparea i!la0ic$ pentru prote8area l$caurilor !finte4 Organizarea MYntuirii 2!la0ice4 5eeaua lui U!a0a 3en La en4 Ar0ata 2!la0ic$ e eli3erare a l$caurilor !finte. Li erul 0ilitar1politic al grup$rii 1 eihul U!a0a Moha00e 3en La en 9OE0ir[4 ODirector[<. Activitatea organizaiei e!te iri8at$ e c$tre +on!iliul !upre0 9Ma8li! a!h1Ahura< ce inclu e -n !ine patru co0itete= Pro3le0e e or in 0ilitar4 Pro3le0e financiar1econo0ice4 Pro3le0ele religiei i reptului4 Pro3le0ele infor0aiei4 contrainfor0aiei i propag$rii i eologice. La 0o0ent4 ca ur0are a evoluiei !ituaiei internaionale !tructurarea organizatoric$ a grup$rii nu e!te clar$. +a ur0are a ecentraliz$rii aparatului e con ucere lip!ete centrul unic e co0an $. Efectivul organizaiei nu e!te cuno!cut4 avYn o 0$ri0e

#.#

varia3il$4 -n!$ up$ unele calcule nu0$rul per!oanelor i0plicate -n grupare atinge cifra e #)1.) 0ii. +onfor0 atelor ate pu3licit$ii e c$tre forele e coaliie4 -n perioa a anilor #))11#))# au fo!t are!tai #*)) 0e03ri ai grup$rii4 originari in pe!te &) !tate ale lu0ii. Fruparea i!pune e ar0a0ent perfor0ant4 tehnic$ 0ilitar$4 0i8loace e teleco0unicaii avan!ate4 fi7Yn u1!e tentative e e7peri0entare a ar0elor e ni0icire -n 0a!$ cu aplicarea ele0entelor 3iologice4 nucleare4 ra iologice4 ele0ente to7ice. Preg$tirea 0ilitar$ a cur!anilor !e efectueaz$ -n 3aza unor progra0e !tan ar e ce inclu e preg$tirea -n ur0$toarele o0enii= i eologic4 preg$tirea fizic$ i 0ilitar$4 !tu ierea p$rilor co0ponente ale ar0elor i 0ecani!0elor e7plozi3ile teleghi ate4 lupta corp la corp4 tehnica eva $rii in -nchi!oare. Pe parcur!ul anilor /)4 confor0 atelor in !ur!ele e!chi!e e infor0aii4 -n centrele re!pective au !tu iat pe!te *) 0ii e re3eli. Zn calitate e infra!tructur$ -ntru preg$tirea ca relor !unt utilizate in!tituiile e -nv$$0Ynt in iferite !tate in Europa e Ve!t 9preg$tirea piloilor !inucigai !1a efectuat -n coala e aviaie in oraul ?lori a4 AUA !u3 acoperirea unei legen e operative 3ine argu0entate<. Para0etri operativi !unt orientai !pre 3locarea c$ilor e co0unicaii> eturnarea aeronavelor> luarea o!taticilor in 0e iul 0i!iunilor iplo0atice4 realizarea actelor e teroare fa$ e iferite o3iecte civile !au 0ilitare4 a!a!inarea li erilor politici in AUA4 Europa occi ental$4 ai regi0urilor ara3e e orientare proocci ental$. Zn cazul realiz$rii actelor terori!te4 e regul$ !unt utilizate ele0ente e7plozi3ile teleghi ate !au 0ecanice. Zn calitate e purt$tori ai 0ecani!0elor e7plozi3ile prioritate !e acor $ auto0o3ilelor !au iver!anilor1!inucigai. O tr$!$tur$ !pecific$ a grup$rii !e con!i er$ planificarea etaliat$ i e urat$ a operaiunilor 0enite a fi realizate4 ce inclu e efectuarea aciunilor e cercetare operativ$ a o3iectelor4 o3!ervaiile e urat$ 9prin inter0e iul !i!te0ului ;e31 +a0<4 aplicarea tehnologiilor co0puterizate perfor0ante 9+a 1+a0< -n !copul aprecierii para0etrilor operaiunii etc. Zn !copul realiz$rii leg$turii operative pe larg !e aplic$ po!i3ilit$ile canalelor anoni0e a!igurate e

#."

provai eri ai !i!te0ului 2nternet 9Lot0ail4 Wahoo4 Li3ertE!urf<4 prin inter0e iul progra0elor e10ail4 chat4 3ulletin 3oar 4 ;ap4 precu0 i iferite 0i8loace ne tra iionale. Atenie !e acor $ preg$tirii4 tra ucerii -n iferite li03i cu repartizarea ulterioar$ a ghi urilor practice cu referire la realizarea aciunilor e partizani 9OEnciclope ia @iha ului[4 !tatutele 0ilitare<> planificarea i realizarea activit$ilor cu caracter iver!ioni!tterori!t> confecionarea i utilizarea 0ecani!0elor e7plozi3ile> realizarea 0$!urilor e a!igurare 0aterial1tehnic$ i financiar$ a grup$rilor i!la0ice e orientare ra ical$ 9prin inter0e iul a!i!tenei u0anitare4 aciuni e 3inefacere4 !tructuri co0erciale<. Al1O`A2DA[ i!pune e o reea e centre !pecializate -n preg$tirea 0ercenarilor -n iver!e regiuni ale lu0ii4 cu0 ar fi Afgani!tanul 9.. lag$re<4 Gangla e4 Go!nia i Leregovina4 2n onezia4 We0en4 PaCi!tan4 Ao0alia4 Au an4 +ecenia 9?e eraia 5u!$<. O parte con!i era3il$ a celulelor i rezi enturilor e pe!te hotare activeaz$ -n regi0 e con!ervare autono0$4 iar -n unele cazuri !u3 acoperirea iferitor !tructuri cu profil !ocial4 religio!4 cultural. +o0ponena no0inal$ a ace!tora e!te co0pletat$ in 0e iul cet$enilor 3$tinai ai !tatelor europene convertii la i!la0. Zn calitate e acte e acoperire !unt practicate paapoartele fal!ificate i 3uletinele e i entitate 9AUA4 Fer0ania4 Elveia4 +ana a4 Go!nia i Leregovina4 Al3ania4 ?e eraia 5u!$4 Ao0alia4 We0en<. +onfor0 atelor in !ur!ele e!chi!e e infor0aii4 -n fe3ruarie #))# oar pe teritoriul AUA activau pe!te 1)) e 0e03ri ai organizaiei. Zn rezultatul aciunilor co0une ale !erviciilor !peciale occi entale4 i!raelite4 ara3e -n perioa a 1///1#))1 !1a reuit e0a!carea reelei e agentur$ terori!t$ in Marea Gritanie4 +ana a4 Apania4 Fer0ania4 ?rana4 Gelgia4 AUA4 2talia4 PaCi!tan etc. +analele e finanare ale grup$rii terori!te !unt a!igurate in contul cre$rii unei infra!tructuri 3ine iri8ate4 ce conin ele0ente e finanare intern$ i e7tern$. Ace!tea inclu -n !ine activitatea financiar13ancar$> tran!ferurile 3ancare prin inter0e iul car urilor> traficul e fiine u0ane4 ar0a0ent4 0uniii> co0ercializarea pro u!elor petroliere> contra3an a cu 0etale preioa!e 9aur4 3riliante<4 a

#.*

!tupefiantelor> aciuni e caritate i !uport u0anitar etc. Printre actele terori!te !$vYrite e c$tre 0e03rii grup$rii al1O`A2DA[4 pute0 evi enia= 1 ece03rie 1//#4 A en 9We0en< 1 aruncarea -n aer a hotelului cu per!onal 0ilitar in AUA 9## victi0e<> 1 1//"4 LanglE 9AUA< 1 3o03ar area cartierului general al +2A 9# victi0e<> 1 fe3ruarie 1//"4 'eK WorC 9AUA< 1 aruncarea -n aer a +entrului +o0ercial Mon ial 9% per!oane ece ate4 pe!te 1))) r$nii<> 1 ece03rie 1//*4 Manila 9?ilippine< 1 tentativa e a!a!inare a pree intelui AUA4 a Papei e la 5o0a> 1 1//%4 Dahran 9Ara3ia Aau it$< 1 aruncarea -n aer a caz$r0ilor ?orelor Ar0ate ale AUA 9pe!te .)) victi0e<> 1 1//(4 :enia4 ,anzania 1 aruncarea -n aer a a03a!a elor AUA 9pe!te ()) victi0e<> 1 #)))4 Ai neE 9Au!tralia< 1 planificarea unei !erii e acte terori!te la +entrala ato0oelectric$ -n ti0pul @ocurilor Oli0pice> 1 11 !epte03rie #))14 'eK WorC 1 eturnarea a * aeronave 9".*& victi0e<> #))#4 :arachi 9PaCi!tan< 1 aruncarea -n aer a auto0o3ilului !taionat lYng$ +on!ulatul AUA 9pe!te %) victi0e< etc. Actual0ente activitatea operativ$ a grup$rii !1a fi7at -n pe!te /. e $ri in A!ia4 Europa4 !tatele +A24 Africa4 A0erica Latin$4 AUA4 !tatele ara3e. NotD: O!a0a 3in La en4 li erul grup$rii terori!te tran!naionale Oal 1 `ae a[4 n$!cut -n 1/.&4 originar in Ara3ia Aau it$. Zn$li0ea circa 1/. c04 greutatea pe!te &) Cg4 con!tituia corpului u!c$iv$. Ochi e culoare c$prui4 3runet. Vor3ete -n li03a ara3$ i putun$4 !tYngaci. Pe parcur!ul ulti0ilor ecenii a planificat4 finanat i realizat un ir e acte terori!te -n reptate !pre AUA. O!a0a 3in La en a con!tituit o3iect e inve!tigare fe eral$ a 0arelui

#..

8uriu in 'eK WorC 91//%<4 fiin acuzat e pro0ovarea terori!0ului internaional. Pentru acor area infor0aiilor ce ar uce la capturarea ace!tuia autorit$ile a0ericane acor $ re0unerare e!ti0at$ la cifra e #. 0ilioane olari. BRIGA&A @// 6Brigatta @//: Frupare operativ10ilitar$ in ca rul organizaiei terori!te tran!naionale al1O`A2DA[. +onfor0 atelor a fo!t -nfiinat$ -n 1//( con!tituin parte co0ponent$ a forelor ar0ate ale e0iratului i!la0ic Afgani!tan. +onfor0 atelor in !ur!ele e!chi!e e infor0aii4 efectivul nu0eric al ace!teia a con!tituit circa 1.)) 0ercenari originari in Ara3ia Aau it$4 Li3ia4 Airia. Zn #))1 gruparea a fo!t practic lichi at$ e c$tre Aliana e 'or -n regiunea :un uz. Ta i0an?e?A'ganistan 6-i#$area Is a)i$D Ta i0an: Micare politico1religioa!$ para0ilitar$ in Afgani!tan -nte0eiat$ cu !u!inerea PaCi!tanului4 prioritar fiin con!tituit$ in putuni. Zn perioa a anilor 1//%1#))1 0icarea !u! 0enionat$ a o3inut controlul eplin a!upra capitalei i a $rii. ,eritoriile controlate au fo!t utilizate pentru a0pla!area 3azelor 0ilitare i a centrelor e in!truire a unui ir e grup$ri terori!te tran!naionale. Dup$ actele terori!te in 11 !epte03rie i operaiunile a0ericane -n Afgani!tan 0icarea a pier ut controlul a!upra teritoriilor re!pective ezintegrYn u1!e -n 0ai 0ulte for0aiuni. ?o!tul li er politic i 0ilitar 1 hogele Muha00e O0ar. +ola3orarea= cu organizaia lui U!a0a 3en La en4 !erviciile !peciale i re!pectiv forele ar0ate ale PaCi!tanului. Organizaia Tineri or Ara0i Naiona i#ti "entru E i0erarea Pa estinei Frupare para0ilitar$ pale!tinian$ cu un nu0$r ne-n!e0nat e 0e03ri4 creat$ cu !uportul !erviciilor !peciale ale Li3iei -n !copul influenei a!upra 0ic$rii pale!tiniene e rezi!ten$. Atatutul actual al grup$rii nu e!te cuno!cut4 !e pre!upune c$ e la -nceputul anilor /) printro ecizie a guvernului li3ian activitatea organizaiei a fo!t !i!tat$. Arontu Ara0 "entru E i0erarea Pa estinei. Organizaie pale!tinian$ cu !tatut 0ilitar1politic4 -nte0eiat$ up$ retragerea !a in rYn urile ?A,L 91/%/<. +onfor0 atelor in !ur!ele e!chi!e e

#.%

infor0aii4 -n #))1 a con!tituit apro7i0ativ ")) e 0e03ri4 i!locate -n Li3an i 2raS. Zn plan politic i financiar e!te orientat$ !pre 2raS4 fiin fapt o filial$ a Parti ului Ara3 al 5enaterii Aociali!te 9GAA,L<. Ar)ata Naiona D "entru E i0erarea Pa estinei 6Nationa Li0eration Ar)H o' Pa estine: +on!tituie una in co0ponentele aripei 0ilitare ale Organizaiei pentru Eli3erarea Pale!tinei 9OEP< i a 0ic$rii ?A,L. +reat$ -n 1/%*. Di!pune e !tatut oficial al forelor ar0ate ale Pale!tinei -n e0igrare. A participat -n r$z3oaiele ara3o1i!raelite4 precu0 i conflictele ar0ate interne in !tatele ara3e. +a ur0are a iniierii ialogului i!raelito1pale!tinian parial organizaia !1a auto izolvat. O parte in 0e03rii ace!teia au a erat la !tructurile !tatele e 0eninere a or inii pu3lice a autono0iei pale!tiniene in !ectorul Faza !au -n co0ponena efectivelor 0ilitare a iferitor !tate ara3e. Punctele e i!locare !e con!i er$ a fi Airia i Li3an. Arontu &e)o$rati$ "entru E i0erarea Pa estinei 6&e)o$rati$ Li0eration Aront o' Pa estine>&LAP: Organizaie 0ilitar1politic$ pale!tinian$. Znfiinat$ -n 3aza uneia intre fraciunile ?rontului Popular pentru Eli3erarea Pale!tinei con!tituin filial$ a OEP. Gaza i eologic$ con!tituie co03inarea concepiilor 0ar7i!te i naionali!0ului ara3. Progra0ul politic e!te irecionat !pre realizarea !copurilor naionale 9eli3erarea Pale!tinei e !u3 ocupaia i!raelian$< prin revoluionarea 0a!elor. Din 1//1 frontul !1a e!co0pu! -n ou$ fraciuni up$ principiul a er$rii la Declaraia regle0ent$rii conflictului ara3o1i!raelit. Zn co0ponena fraciuni ra icale au intrat Aliana forelor pale!tiniene4 iar fraciunea 0o erat$ e!te !u!inut$ e c$tre li erii Organizaiei pentru Eli3erarea Pale!tinei. +onfor0 atelor in !ur!ele e!chi!e e infor0aii4 efectivele 0ilitare ale fraciunii 0o erate !unt localizate -n 2or ania con!tituin circa 1.)1#)) re3eli. Zn perioa a anilor 1/%/11/(( reprezentanii 0ic$rii au participat -n conflictele ar0ate e!f$urate pe teritoriul !tatelor ara3e fiin irect i0plicai -n realizarea unor acte terori!te e a0ploare4 printre care= e

#.&

1 1/&*4 2!rael 1 luarea e o!tatici -n coala or. Maalot 9#& ece ai4 1#* r$nii<> 1 1/&.4 ,el1Aviv4 2!rael 1 luarea e o!tatici -n hotelul AavoE 911 victi0e<> 1 1/&/4 2!rael 1 aruncarea -n aer a unor auto3u!e e cur!$. Arontu Po"u ar "entru E i0erarea Pa estinei 6Po"u ar Li0eration Aront o' Pa estine ?PLAP: Organizaie 0ilitar1politic$ pale!tinian$4 -nte0eiat$ -n 1/%& prin !ciziunea grup$rilor ?rontului Pale!tinian pentru Eli3erare4 for0aiunilor para0ilitare A3tal al1AIu a i Aha3a3 lil12ntiSa0. 2 eologia fun a0ental$ a frontului con!tituie pro0ovarea 0ar7i!0ului ra ical. Aarcinile tra!ate con!tituie eli3erarea Pale!tinei cu aplicarea forelor ar0ate> lichi area !tatului 2!rael> planificarea i realizarea unor revoluii. Actual0ente li erii for0aiunii opteaz$ -0potriva a opt$rii eclaraiilor privin regle0entarea panic$ a iferen ului pale!tinian4 continuarea confrunt$rilor ar0ate -0potriva 2!raelului. +onfor0 regi!trelor oficiale ale Departa0entului e Atat ale AUA4 ale Uniunii Europene gruparea e!te inclu!$ -n li!ta organizaiilor terori!te. Zn perioa a anilor #)))1#))* e c$tre 0e03rii grup$rii au fo!t !$vYrite acte terori!te cu aplicarea ele0entelor e7plozi3ile teleghi ate> luarea o!taticilor in 0e iul anga8ailor iplo0atici> eturnarea navelor aeriene. Leg$turile e7terneQ cola3orarea Airia> Li3an> unele !tructuri cu viziuni ra icale in Europa Occi ental$> +hina. 2nternet1!ite= KKK.u0K.e u> KKK.0e03er!.tripo .co0. Printre cri0ele cu tent$ terori!t$ !e inclu = 1 1/&#4 e7plozie -n aeroportul in ,el1Aviv 9#% victi0e<> 1 1/&.11/&( eturnarea repetat$ ale aeronavelor civile -n oraele Pari!4 Vena4 Atena> 1 #))14 2eru!ali0 1 a!a!inarea 0ini!trului turi!0ului al !tatului 2!rael4 5ehava0i Hevi. Arontu Po"u ar Pentru E i0erarea Pa estinei>PLAP?GC 6Po"u ar Li0eration Aront o' Pa estine?Genera Co))an%:

#.(

Organizaie 0ilitar1politic$ pale!tinian$4 -nte0eiat$ -n 3aza fraciunii ra icale a ?rontului Popular pentru Eli3erarea Pale!tinei. Din 1/(" e!te 0e03r$ a Organizaiei pentru Eli3erarea Pale!tinei. Me03rii ace!teia au participat -n aciunile -0potriva forelor i!raelite4 la realizarea unor !arcini e or in 0ilitar1politic in regiunea Orientului Apropiat. +onfor0 regi!trelor oficiale ale Departa0entului e Atat ale AUA gruparea e!te inclu!$ -n li!ta organizaiilor terori!te. Paralel for0aiunea i!pune !tructuri !pecializate pe pro3le0e 0ilitare i politice localizate pe teritoriul Airiei i Li3anului. +onfor0 atelor in !ur!ele e!chi!e e infor0aii4 efectivul frontului con!tituie circa /)) 0e03ri activi. Para0etrii operativi e activitate !unt orientai !pre luarea e o!tatici4 ecapitarea reprezentanilor 0i!iunilor iplo0atice4 eturnarea aeronavelor civile. Printre aciunile violente co0i!e !e inclu = 1 1/&) 1 aruncarea -n aer a aeronavei co0paniei elveiene AKi!!air 9#". victi0e<> 1 1/(( 1 aruncarea -n aer a aeronavei Going1&*& -n Marea Gritanie 9#&) victi0e<. Menin leg$turi cu grup$rile terori!te in Airia4 Li3an4 2ran. Di!pun e celule con!pirative -n unele !tate europene 9Fer0ania4 ?rana4 Gelgia etc.<. +oncepiile li erilor grup$rii !unt pro0ovate prin inter0e iul 0i8loacele e co0unicare -n 0a!$ 9+entrul 2nfor0aional in Pale!tina al1 `u !> po!tul e tran!0i!iune ra io al1`u ! Pale!tinian Ara3 5a io<. 2nternet1!ite KKK.alSu !.orgQpale!tine Arontu Po"u ar Pentru E i0erarea Pa estinei ! Co)an%a)entu S"e$ia 6Po"u ar Li0eration Aront o' Pa estine ! S"e$ia Co))an%)ent: Frupare 0ilitar1politic$ pale!tinian$4 -nte0eiat$ e c$tre A3u Aali0 -n 3aza fraciunii ra icale a grupului cu e!tinaie !pecial$. Zn prezent nu e!te parte a ?rontului Popular pentru Eli3erarea Pale!tinei. Pe parcur!ul anilor /) 0e03rii for0aiunii au participat la realizarea proce!elor cu caracter 0ilitar1politic -n iferite regiuni ale Pale!tinei. Atatutul actual al organizaiei nu e!te cuno!cut. +onfor0 regi!trelor

#./

oficiale ale Departa0entului e Atat ale AUA gruparea e!te inclu!$ -n li!ta organizaiilor terori!te. Li erii grup$rii cola3oreaz$ cu grup$rile terori!te in Airia4 Li3anul e Au 4 2ran4 2raC. Di!pun e celule con!pirative -n unele !tate europene 9Fer0ania4 ?rana4 2talia4 Marea Gritanie4 Gelgia4 Apania<. Para0etrii operativi realizarea actelor terori!te cu aplicarea 0ecani!0elor e7plozi3ile teleghi ate4 -n !pecial -n !tatele in Europa occi ental$. A!tfel4 -n 1/(. cu concur!ul 0e03rilor grup$rii a fo!t aruncat -n aer re!taurantul in oraul ,orrehon 9Apania< fiin ucii 1( 0ilitari ai ?orelor Ar0ate ale AUA. Arontu %e E i0erare a Pa estinei 6Pa estinian Li0eration Aront>PLP: Organizaie 0ilitar1politic$ pale!tinian$4 creat$ -n 3aza fraciunii ra icale e orientare pro1iraCian$ recuno!cut$ ca for0aiune autono0$ -n ca rul Organizaiei pentru Eli3erarea Pale!tinei. PYn$ -n 1/(/ co0an a0entul ace!tei fiin i!locat pe teritoriul ,uni!iei4 ulterior localizYn u1!e -n 2raC. Zn perioa a anilor 1/("11//& 0e03rii for0aiunii au participat la confrunt$rile ar0ate in 2!rael4 Li3an4 Airia. Ulterior gruparea !1a ez0e03rat -n patru fraciuni autono0e= ?raciunea A33a! 9Li3an4 ,uni!ia4 2raS<4 ?raciunea Fane0 9Airia<4 ?raciunea 2aacu3 9Li3an<4 ?raciunea pro1li3ian$.+onfor0 regi!trelor oficiale ale Departa0entului e Atat ale AUA i Uniunii Europene gruparea e!te inclu!$ -n li!ta organizaiilor terori!te. AAT3 6AATA3 ! -o.e)ent 'or t4e Li0eration o' Pa estine ? -i#$area "entru E i0erarea Pa estinei: E!te con!i erat$ gruparea principal$ cu !tatut 0ilitar1politic in ca rul Organizaiei. Alte enu0iri= ?orele principale e !ecuritate 9al1A0n ar15ai!i<4 Aepte03rie negru 9AElul al1A!Kar <4 ?urtuna 9al1A!ifa<4 Puterea 1&. Micarea a fo!t -nte0eiat$ e c$tre 2a!ir Arafat 9OA3u A00ar[< i Lalil Vazir 9OA3u @iha [< -n :uKeit 91/.&<. De la -nceputul anilor %) activeaz$ oficial -n calitate e organizaie ar0at$ acor Yn prioritate activit$ilor partizanilor. Aarcinile iniiale ale organizaiei erau irecionate !pre lichi area !tatului 2!rael4 repatrierea e0igranilor evrei4 re-ntoarcerea refugiailor pale!tinieni.

#%)

Operaiunile 0ilitare contra 2!raelului !unt organizate e pe teritoriul Li3anului i 2or aniei. Li erii ?A,L -n 1//" au recuno!cut -n 0o oficial in epen ena i integritatea !tatului 2!rael4 neacceptYn 0eto ele forate e !oluionare a pro3le0elor e7i!tente fiin iniiat$ proce ura e refor0are a !tructurilor 0ilitare. 5eiein in ace!te con!i erente reprezentanii Departa0entului e Atat al AUA au e7clu! organizaia re!pectiv$ in regi!trul organizaiilor terori!te. Zn!$4 in toa0na #))# !unt fi7ate ate ce ate!t$ fapte ale ra icaliz$rii 0ic$rii cu i0plicarea -n coliziunile 0ilitare -0potriva 2!raelului. +artierul general al grup$rii e!te i!locat pe teritoriul autono0iei Pale!tiniene. +onfor0 atelor in !ur!ele e!chi!e e infor0aii4 efectivul for0aiunii e!te evaluat la 1# 0ii per!oane. Para0etrii operativi -n perioa a anilor ()1/) !1au ate!tat acte terori!te vizavi e V2P1per!oane i reprezentane iplo0atice> eturnarea aeronavelor civile> luarea o!taticilor> r$pirea auto0o3ilelor guverna0entale. Printre infraciunile e a0ploare evi enie0= 1 1/&14 5otter a0 1 iver!iune a!upra unor -ntreprin eri cu pericol tehnogen> 1 1/&14 5o0a4 +airo4 A0an 1 eturnarea avioanelor cu pa!ageri> 1 1/&14 +airo 1 a!a!inarea pri010ini!trului 2or aniei4 Va!fi at1,ella> 1 1/&#4 Munhen 1 luarea o!taticilor i a!a!inarea a 11 !portivi ai !elecionatei oli0pice a 2!raelului> 1# 1 1/&#1&"4 A0!ter a04 GanCoC4 Gru7el4 ;a!hington4 Vina4 Ottava4 Montrealle4 Pari! 1 atacuri a!upra 0i!iunilor iplo0atice i!raelite> 1 1/&(4 Laifa 1 luarea o!taticilor 9"/ per!oane a!a!inate4 ( per!oane r$nite<> 1 1/&(4 Lon ra 1 a!a!inarea a03a!a orului iraCian> 1 1/(%4 Frecia 1 aruncarea -n aer a aeronavei +o0paniei a0ericane ,;A. AATA3 a ?Anti'a%a Organizaie 0ilitar1politic$ pale!tinian$4 for0at$ -n 3aza grup$rii !cizioni!te ce !1au retra! in co0ponena ?A,L

#%1

conte!tYn !toparea luptei ar0ate i -nceperea negocierilor cu 2!rael. +o0ponena con ucerii i efectivul nu !unt cuno!cute. Organizaia i1a a!u0at re!pon!a3ilitatea pentru unele aciuni terori!te -n anul #)))4 fapt ne confir0at pYn$ -n prezent. AAT3 ! Co)an%a)entu Pro.izoriu 6AATA3 ! Pro.isorH Co))an%)ent: Organizaie 0ilitar1politic$ pale!tinian$. Znte0eiat$ -n 3aza grup$rii !cizioni!te4 ieit$ in co0ponena ?A,L 91/("<. +o0ponena ace!teia e!te con!tituit$ e per!oane cu viziuni ra icale -n ve erea regle0ent$rii politice a conflictului ara3o1i!raelit. +onfor0 atelor in !ur!ele e!chi!e e infor0aii4 efectivul grup$rii con!tituie #))) per!oane. Zn calitate e !ectoare ale i!loc$rii !unt teritoriile Li3anului i a Airiei. AAT3 ! Consi iu Re.o uionar 6Re.o utionarH Coun$i : Frupare 0ilitar1politic$ pale!tinian$4 creat$ -n 3aza fraciunilor ra icale ale ?A,L. Zn perioa a anilor ()1/) gruparea avea ca proiecie realizarea actelor terori!te -0potriva efectivelor 0ilitare ale AUA i 2!raelului. La finele anilor /) organizaia a -nregi!trat o !c$ ere 3ru!c$ a activit$ii operative> !tatutul actual e activitate ne fiin cuno!cut> nu !e e7clu e ver!iunea evoluiei !pre grupare a 0ercenarilor i0plicai -n realizarea iferitor 0i!iuni cu caracter !pecial -n favoarea iferitor !tate. +onfor0 regi!trelor oficiale ale Departa0entului e Atat al AUA gruparea e!te inclu!$ -n li!ta organizaiilor terori!te. Li erii grup$rii cola3oreaz$ cu grup$rile terori!te in Airia4 Li3anul e Au 4 2ran4 2raC. Para0etrii operativi= realizarea actelor terori!te cu aplicarea ele0entelor e7plozi3ile> eturnarea aeronavelor> luarea e o!tatici in 0e iul iplo0ailor> activitate terori!t$ -n privina li erilor politici e orientare proocci ental$. Prepon erent actele terori!te !unt -n reptate -0potriva AUA4 Marii Gritanii4 ?ranei4 2!raelului. A1au fi7ate celule ale organizaiei pe teritoriile Airiei4 Au anului4 Li3anului4 +iprului4 5o0Yniei. +ontactele e7terne 1 organizaia AAALA 9Li3an<> Lez3ollah> Parti ul Muncitore!c in :ur i!tan. Pe parcur!ul anilor ()1/) 0e03rii grup$rii au realizat pe!te /) acte terori!te=

#%#

1 1/&"4 5o0a 1 eturnarea aeronavei co0paniei Pan A0> 1 1/&* 1 aruncarea -n aer a aeronavei co0paniei ,;A 9(( e victi0e<> 1 1/&%1&&4 Da0a!c4 5o0a4 2!la0a3a 4 A3u1Da3i 1 acte terori!te -n reptate contra reprezentanilor iplo0atici !irieni> 1 1/(#4 Lon ra 1 atentat a!upra a03a!a orului !tatului 2!rael> 1 1/(.4 5o0a4 Vena 1 acte terori!te -n Aeroport> 1 1/(%4 2!ta03ul 1 act terori!t -n !inagog$> 1 1//*4 Geirut 1 a!a!inarea a03a!a orului !tatului 2or ania. Uniunea Is a)i$D a Cur%istanu ui 6Is a)i$ Union o' Cur%istan: Frupare para0ilitar$ cu caracter religio!1politic a Curzilor in 2raC4 -nte0eiat$ e c$tre veteranii r$z3oiului in Afgani!tan. Zn prezent for0aiunea !1a !eg0entat -n cYteva fraciuni cu iferite viziuni4 orientate -n plan politic !pre 2ran4 Ara3ia Aau it$ i ,urcia. ,en inele grup$rii con!tituie crearea pe teritoriul 2raCului a !tatui i!la0ic :ur i!tan prin eclararea 8iha ului. Fruparea a participat la eli3er$rile ar0ate -0potriva trupelor !ovietice in Afgani!tan i r$z3oiul civil. Zn ?rana activeaz$ o reprezentan$ a Uniunii 2!la0ice a :ur i!tanului. Parti%u &e)o$rat Cur% %in Ira9 6Cur%is4 &e)o$rati$ PartH o' IraZ>C&P?IRAX: Frupare 0ilitar1politic$ a Curzilor in 2raS4 -nte0eiat$ la -nceputul anilor %) e c$tre generalul Mu!tafa Garzani. O3iectivele politice ale for0aiunii !unt orientate !pre for0area unui !tat in epen ent al Curzilor -n regiunea 2raCului e 'or . Me03rii grup$rii au luat parte la confrunt$rile 0ilitare irecionate -0potriva forelor guverna0entale> la conflictul iraniano1iraCian e partea 2ranului> r$!coala in 1//1. Au3 controlul ace!tora e!te partea e nor a 2raCului> e co0un cu alte for0aiuni politice a iniiat proce ura con!tituirii unui guvern autono0 al Curzilor. Mi8loacele e finanare parvin in contra3an a cu pro u!e petroliere> e7portul ilicit al ar0a0entului 0ilitar. +ontactele e7terne !unt orientate !pre AUA4 ,urcia4 2!rael4 Airia 9coor onarea activit$ii e!te realizat$ prin inter0e iul !erviciilor !peciale ale !tatelor enunate<. Mi8loacele e infor0are -n 0a!$ +entrul 2nfor0aional :ur cu !e iul -n

#%"

Olan a 9KKK.7!*allQCica a0<> reeaua infor0aional$ a0ericano1Cur $ 9KKK.Cur i!tan.org<> po!tul e e0i!ie ra io Vocea :ur i!tanului 2raCianQ 5a io Voice of 2raSi :ur i!tan 9ourKorl .co0pu!erve.co0Qho0epage!gara<. A re!a electronic$ C peurope-aol.co0. 2nternet1!ite KKK.C p.pp.!e Parti%u &e)o$rat Cur% %in Iran 6Cur%is4 &e)o$rati$ PartH o' Iran>C&P?IRAN: Frupare 0ilitar1politic$ !eparati!t$ a Curzilor in 2ran. ?on at$ -n anii &) e c$tre A3 urah0an :a!e0lu. Opiunile politice con!tituie acor area in epen enei i a autono0iei l$rgite pentru regiunile co0unit$ii Cur e. +onfor0 atelor4 li erii parti ului au fo!t are!tai fiin ulterior ecapitai e c$tre !erviciile !peciale ale 2ranului. Parti%u Co)unist Cur% %in Iran 6Iranian Co))unist PartH: ?or0aiune 0ilitaro1politic$ cu viziuni ra icale e !tYnga a Curzilor in 2ran. Gaza i eologic$ con!tituie co03inarea i eilor 0ar7i!te i naionali!te Cur e. Poate fi -ntYlnit !u3 enu0irea e= Organizaia Cur $ a parti ului co0uni!t iranian4 +o0itetul 0uncitorilor revoluionari ai :ur i!tanului 2ranian. Parti%u Co)unist Cur% %in Ira9 6IraZi Co))unist PartH: Activitatea ace!tei for0aiuni e!te interzi!$. Di!pune e propriile efective 0ilitare. Hona e i!locare con!tituie regiunea 2raCului e 'or . Ele0entele 0ilitar1operative acioneaz$ !u3 for0$ e celule con!pirative pe -ntreg teritoriul 2raCului4 unele !tate europene. Atatutul actual al Parti ului +o0uni!t :ur KKK.KpiraS.org Parti%u -un$itores$ %in Cur%istan 6Cur%istan 5or9ers PartH>C5P: Organizaie 0ilitar1politic$ e orientare !eparati!t$ a co0unit$ii Cur e in ,urcia4 -nte0eiat$ la congre!ul e con!tituire a cercului 0ar7i!t e tineret OA!ociaia !tu enea!c$ e0ocrat1patriotic$[ 9AnCara4 1/&(<. Progra0ul !tatutar al ace!teia coninea ele0ente co03inate ale 0ar7i!01lenini!0ului> naionali!0ului Cur > concepiilor 0aoi!te privin r$z3oiul naional. Aarcinile -naintate preve eau in 2raC nu e!te cuno!cut. 2nternet !ite=

#%*

recunoaterea i entit$ii naional1culturale a Curzilor4 acor area autono0iei regiunii Cur e in ,urcia> realizarea li3ert$ilor i repturilor politice privin utilizarea li03ii> -ncetarea pre!iunilor i repre!iunilor in partea autorit$ilor turceti. ZncepYn cu anul 1/&/ con ucerea P:: -i e!f$oar$ activitatea -n e0igrare4 prepon erent pe teritoriile Li3anului4 Airiei4 ale unor !tate europene> in augu!t 1/(* !unt aplicate aciunile violente irecionate !pre recunoaterea !tatului in epen ent :ur i!tan in Au 1e!tul ,urciei. De la 0i8locul anilor /) li erii grup$rii opteaz$ pentru con!tituirea !tructurilor guverna0entale i parla0entare -n e0igrare. +a ur0are a are!t$rii li erilor fraciunii acea!ta !1a auto izolvat4 a!tfel refuzYn u1!e la confrunt$rile violente4 recurgYn la !oluionarea panic$ a pro3le0ei Cur e. Alte enu0iri ale aripei politice a P:: !unt= Uniunea Popular De0ocratic$> +ongre!ul li3ert$ilor i e0ocraiei :ur i!tanuluiQ:ADE:> Parti ul popular al li3ert$ii etc. +onfor0 regi!trelor oficiale ale Departa0entului e Atat al AUA4 ale ecretelor prezi eniale in ?rana4 Marea Gritanie4 Fer0ania4 gruparea e!te inclu!$ -n li!ta organizaiilor terori!te. Efectivele 0ilitare ale P:: !1au for0at -n anii ()4 oficial refor0ate -n Ar0ata e eli3erare1naional$ a :ur i!tanului concentrate pe teritoriul Ar0eniei 9noie03rie4 1//"<. +onfor0 atelor in !ur!ele e!chi!e e infor0aii 91//&<4 co0ponena no0inal$ a ar0atei !e e!ti0a la circa .)))) re3eli 9"))) fe0ei<. VYr!ta 0e ie a ace!tora con!tituie #)1#. ani> co0ponena etnic$ Curzi4 ar0eni 9")P<4 turci4 ara3i4 per!ani. +ontactele e7terne ale P:: !erviciile !peciale ale Airiei 92!tih3arat<> Aerviciul 'aional e +ontrainfor0aii al Freciei> !erviciile !peciale ale Ar0eniei> Ar0ata Aecret$ e Eli3erare a Ar0eniei> Parti ul +o0uni!t in 2talia> organizaiile cu ten ine co0uni!te in Frecia> Uniunea Patriotic$ a :ur i!tanului. A1au fi7at cazuri e influenare in partea li erilor P:: a autorit$ilor guverna0entale in ?rana4 ?e eraia 5u!$4 Frecia4 fo!ta 2ugo!lavie4 5o0Ynia4 Li3an4 Airia4 5epu3lica Au African$. +entrele e in!truire ale re3elilor Curzi !e con!i er$ a fi a0pla!ate pe teritoriile Ar0eniei4 Freciei4 2raCului4 2ranului4 +iprului4

#%.

Li3anului4 5o0Yniei4 Airiei. Zn acelai ti0p P:: i!pune e !u!inere financiar$ in partea ia!porei Cur e in Au!tria4 Gelgia4 Marea Gritanie4 Olan a4 ?e eraia 5u!$4 Fer0ania4 +A2 9:azah!tan4 :-rgiz!tan4 Feorgia<. Organizaii erivate= ?rontul 'aional Popular pentru Eli3erarea :ur i!tanului4 +ongre!ul 'aional al :ur i!tanului4 +o0itetul e Aoli aritate al :ur i!tanului4 :ur i!h 5elation Froup4 A0erican :ur i!h Aupport 'etKorC. Mi8loacele e infor0are -n 0a!$ in po!e!ie 1 re!ur!e electronice4 e tipar4 canalul e televiziune MED1,V cu tran!0i!iune -n Gelgia4 Marea Gritanie 9KKK.0e 1tv.3eg<4 ziarul OzgurpolitiCa 9Politica Li3er$<> agenia infor0aional$ DEM. 2nternet1!ite 9Ar0ata 'aional$ e Eli3erare a :ur i!tanului KKK.pCC.org<4 KKK.ariga.co0QCur i!h.ht0l 9+ongre!ul 'aional al :ur i!tanului<4 KKK.argC.orgQernC 9?rontul 'aional e Eli3erare a :ur i!tanului E5':< 3A-AS 6-o.e)ent o' Is a)i$ Resistan$e ? -i#$area Rezistenei Is a)i$e: Frupare para0ilitar$ politico1religioa!$ i!locat$ -n autono0ia Pale!tinian$4 fon at$ -n 3aza !tructurilor ilegale ale organizaiei ra icale Micarea ?railor Mu!ul0ani. Aarcinile e 3az$ con!tituie for0area !tatului i!la0ic Pale!tina. Me03rii ace!teia au luat parte la r$!coala populaiei pale!tiniene 9al12ntifaa < -n perioa a anilor 1/(&11//"> ulterior a iniiat o ca0panie e acte terori!te irecionate !pre !a3otarea proce!ului e regle0entare panic$ a conflictului i realizarea proiectului e con!tituire a autono0iei Pale!tina. +onfor0 regi!trelor oficiale ale Departa0entului e Atat al AUA4 a Uniunii Europene gruparea e!te inclu!$ -n li!ta organizaiilor terori!te. +onfor0 atelor in !ur!ele e!chi!e e infor0aii4 efectivul no0inal al organizaiei !e e!ti0eaz$ la cYteva zeci e 0ii e re3eli. 5Yn urile ace!tora !unt co0pletate in 0e iul veteranilor r$z3oiului in Afgani!tan4 precu0 i tineretului cu categoria e vYr!t$ e pYn$ la #) ani. 5e3elii !e caracterizeaz$ printr1un gra -nalt e 0otivaie i eologic$4 capa3ili !pre 8ertfire e !ine. Aelectarea per!oanelor1!inucigae !e efectueaz$ -n 3az$ e concur! -n ca rul o3tilor locale la propunerea i0a0ilor l$caurilor !finte 9 oar -n #))1 au fo!t preg$tite #.) per!oane<.

#%%

Ae0nele i!tinctive ale 0ic$rii !unt co03inezoanele e culoare neagr$ cu in!cripie OAllah AC3ar[ 9pe parcur!ul realiz$rii actelor terori!te ace!tea nu !unt utilizate<. +analele principale e furnizare a ar0a0entului tra!eul fluvial1tere!tru pe!te Marea Moart$ i rYul 2or an in 2or ania 90alul e ve!t<> tra!eul !u3teran prin inter0e iul unor tuneluri a0ena8ate artificial in irecia Egiptului 9!ectorul Faza<> tra!eul 0ariti0 e pe teritoriul Li3anului 9!ectorul Faza<. Principalul volu0 e ar0a0ent e!te achiziionat in Li3an4 Au an4 5epu3lica Au African$4 unele !tate in A0erica e Au . Aur!ele financiare parvin in partea ia!porei pale!tiniene> aciunile e !pon!orizare 1 in partea 2ranului> alocaiile 1 in partea antreprenorilor originari in !tatele Folfului Ara3ic> 0i8loace financiare i0portante !unt acor ate e c$tre organizaiile 0u!ul0ane neguverna0entale in Europa i AUA. +ontactele e7terne !unt orientate !pre 2ran 9acor area a!i!tenei 0ilitar1politice<4 Au an 9preg$tirea 0ilitar$ a 0ercenarilor LAMAA -n centrele e in!truire cu concur!ul reprezentanilor !erviciilor !peciale<4 gruparea Lez3ollah4 alte autorit$i guverna0entale in !tatele europene4 a0ericane4 africane. Mi8loacele e infor0are in po!e!ie iferite ziare4 revi!te4 +entrul 2nfor0aional Pale!tinian cu !e iul -n oraul Geirut 9KKK.pale!tine1info.org<. 2nternet!ite= KKK.ha0a!.net4 KKK.ha0a!.org4 KKK.u00ah.netQ!o!QlinC!.htn4 KKK.i!la0ic1revival.co04 KKK.a!1!ahKa.co0.linC!.ht0. +ele 0ai i0portante acte terori!te co0i!e e c$tre 0e03rii grup$rii LAMAA= 1 1//*4 Afula i ,el1Aviv organizarea unor e7plozii -n lan -n locuri pu3lice 9") victi0e<> 1 1//%4 2eru!ali0 aruncarea -n aer a unor auto3uze e cur!$ 9*. victi0e<> 1 1//&4 2eru!ali0 organizarea e7ploziilor -n centre co0erciale 9#1 ece ai4 "./ r$nii<> 1 #))#4 Laifa 1 organizarea e7ploziei -n loc pu3lic 91% ece ai4 "( r$nii<. Li erii grup$rii cola3oreaz$ cu reprezentanii !erviciilor !peciale ale

#%&

2ranului4 Au anului4 Li3anului4 Ara3iei Aau ite etc. 3EZBOLLA3 ! Tur9estanu %e Est Frupare politico1religioa!$ para0ilitar$. +o0ponena con ucerii4 efectivul4 nivelul e otare cu ar0a0ent nu !unt cuno!cute. Fruparea activeaz$ -n 0o ca0uflat !u3 for0$ e celule clan e!tine4 inclu!iv pe teritoriul :azah!tanului i :-rgiz!tanului. Ansar?e?3es0o a4 6Ansar?e?3es0o a4 Su""orters 'or t4e PartH o' Go% ! PDrta#ii Parti%u ui ui A a4: Organizaie 0ilitar$ in 2ran. +o0ponena e!te con!tituit$ in veterani ai conflictului iraniano1iraCian. Efectivul nu0eric nu e!te cuno!cut fiin organizat$ up$ principiul regional. Me03rii grup$rii conlucreaz$ cu reprezentanii !erviciilor !peciale. Acor $ !u!inere politic$ li erilor guverna0entali> perio ic !unt antrenai -n contracararea aciunilor e prote!t e!f$urate e c$tre opoziie. Zn !copul pro0ov$rii activit$ii propagan i!tice utilizeaz$ po!i3ilit$ile reelei 2nternet prin inter0e iul reelelor electronice e7terne 9+ana a4 AUA<. 3EZBOLLA3 ! Li0an 63ez0o a4 ! PartH o' Go%> Le0anon ? Parti%u ui A a4>Li0an: Organizaie para0ilitar$ politico1religioa!$ a 0inorit$ilor iite4 fon at$ -n 1/&" -n !copul pro0ov$rii concepiilor 8iha ului -0potriva 2!raelului> crearea unui !tat i!la0ic -n Li3an. Organizaia !e caracterizeaz$ prin prezena ten inelor pro1iraniene> pro0ovarea politicii violente -0potriva 0ilitarilor AUA i 2!raelului. Zn perioa a anilor () 0e03rii grup$rii au luat parte la confrunt$rile ar0ate -0potriva 2!raelului 9 e partea ?rontului e 5ezi!ten$ 2!la0ic$ in Li3an<> la organizarea e0on!traiilor -n 0a!$. Zn calitate e !e0n i!tinctiv 0e03rii Parti ului lui Allah poart$ 3erete e culoare ver e. +entrele e preg$tire a re3elilor !unt a0pla!ate -n localit$ile Gaal3eC4 He3 ani4 Wanta4 precu0 i 2ran. Actele terori!te !unt irecionate !pre luarea o!taticilor in 0e iul elitei politice europene4 a reprezentanilor 0i!iunilor iplo0atice> terori!0ul aviatic> aruncarea -n aer a o3iectivelor 0ilitare in ge!tiunea AUA4 2!raelului4 ?ranei. +onfor0 atelor in !ur!ele e!chi!e e

#%(

infor0aii4 pe parcur!ul conflictului li3anezo1izraelian cu concur!ul irect al for0aiunii au fo!t ecapitai circa #.) 0ilitari i!raelieni. Organizaia i!pune e infra!tructur$ operativ$ ra0ificat$ practic -n toate regiunile lu0ii. Apaiul operativ al organizaiei inclu e Penin!ula Ara3$4 Africa4 Europa4 unele !tate ale +A24 A!ia e !u 1e!t. Mi8loacele e infor0are -n 0a!$ in po!e!ie po!tul e tran!0i!iune ra io an1'uur> !taia ,V al1 Manar 9KKK.al0anar.co0<> ziarul al1Ahee . 2nternet1!ite1uri KKK.0oSaKa0a.org> KKK.hiz3ollah.org> KKK.na!rallah.net. 3EZBOLLA3 ! Pa estina 63ez0o a4 ! PartH o' Go%>Pa estine: Frupare para0ilitar$ politico1religioa!$ pale!tinian$4 creat$ -n !ectorul Faza -n perioa a anilor &). Acea!ta con!tituie o !u3 iviziune autono0$ -n ca rul @iha ului 2!la0ic al Pale!tinei. Li erul for0aiuni !e con!i er$ a fi eihul A3 el1Aziz al1U a. +onfor0 atelor in !ur!ele e!chi!e e infor0aii4 efectivul nu0eric al for0aiunii con!tituie circa #))) per!oane. 3EZBOLLA3 !Tur$ia 63ez0o a4 ! PartH o' Go%>Tur9is4: ?or0aiune para0ilitar$ e7tre0i!t$ cu caracter politico1religio!4 -nte0eiat$ cu !uportul neoficial al !erviciilor !peciale turceti -n ca rul proiectului e con!oli are a !tructurilor irecionate !pre co03aterea !eparati!0ului Cur . Ulterior gruparea a ieit e !u3 controlul autorit$ilor fiin irect influenat$ e c$tre li erii i!la0ului ra ical. Li er al grup$rii e!te 2!a Alt!oi. Zn perioa a anilor #)))1#))1 0a8oritatea reprezentanilor grup$rii au fo!t are!tai i con a0nai la iferii ter0eni e etenie4 ceilali fiin -n e0igrare. Efectivul nu0eric al LEHGOLLA 9,urcia< con!tituie circa ou$zeci 0ii e re3eli. Me03rii for0aiunii au participat la realizarea a pe!te 1))) e aciuni cri0inale 9*(* atentate cu tent$ politic$4 1( acte terori!te4 1* cazuri e luarea a o!taticilor<. 3EZBOLLA3 63I&;AZ: ?or0aiune para0ilitar$ politicoreligioa!$ in Ara3ia Aau it$4 creat$ -n anii () cu intenii e r$!turnare a regi0ului con!tituional. +o0ponena con ucerii i efectivul nu0eric nu !unt cuno!cute cu e7actitate. Aectorul e activitate -l con!tituie regiunile in Ara3ia Aau it$ populate e c$tre iii. Me03rii grup$rii au participat la

#%/

organizarea a!a!in$rii iplo0ailor Ara3iei Aau ite acre itai -n PaCi!tan4 ,urcia4 ,hailan a4 a realizat un act e iver!iune la o uzin$ e pro u!e petroliere in Airia. 3EZBOLLA A'ganistan 63ez0o a44 ! PartH o' Go%>A'ganistan: Frupare politico1religioa!$ para0ilitar$4 creat$ cu concur!ul autorit$ilor iraniene. Li erul politic :ari 2aC a!t. +onfor0 atelor in !ur!ele e!chi!e e infor0aii4 efectivul nu0eric al ace!teia con!tituie circa ".)) 0e03ri. 3EZBOLLA3 6Ba4rain: ?or0aiune para0ilitar$ politicoreligioa!$ in Gahrain4 -nte0eiat$ e c$tre ele0entele opoziioni!te ale 0inorit$ii iite. Acopul politic al ace!teia con!tituie etronarea ina!tiei guvernatoare cu for0area repu3licii i!la0ice. Li erul for0al e!te Ali Ah0a Lai e0 Mutaccaui. Efectivul nu e!te cuno!cut. Para0etrii operativi e activitate inclu !$vYrirea actelor terori!te -n reptate contra per!oanelor fizice4 organizarea iver!iunilor la o3iectivele cu pericol tehnogen i i0portan$ !trategic$. 3EZBOLLA 6Cur%istanu Ira9ian: Frupare para0ilitar$ politicoreligioa!$ a Curzilor in 2raC. Efectivul nu e!te !ta3ilit. Fruparea activeaz$ contra ar0atei turceti pe teritoriile 2raCului e 'or . -i#$area Arai or -usu )ani Organizaie tran!naional$ cu caracter politico1religio!4 fon at$ e c$tre eihul La!an al1Ganna 91/#/<. Progra0ul e activitate al 0ic$rii -03in$ ele0ente ale i!la0ului refor0i!t i a celui fun a0ental. 2 eea e 3az$ con!tituie crearea unui !tat 0u!ul0an unitar cu enu0irea e +alifat. Pe parcur!ul !ecolului 66 0icarea a trecut prin cYteva etape e tran!for0are4 -n prezent !e!izYn u1!e ecentralizarea grup$rii. ?iecare filial$ i!pune e etaa0ente proprii4 iar filialele ecentralizate activeaz$ -n 0ai 0ult e .) e $ri. Efectivul 0ic$rii con!tituie cYteva zeci 0ii e 0e03ri. ?ilialele 0ic$rii !unt localizate -n= 1 Egipt 9aparatul !ecret< 1 -n 1/(1 !1a efectuat un atentat reuit -0potriva pree intelui Anvar a!1Aa at>

#&)

1 Airia 9avangar a e lupt$4 gruparea lui A nan OCla< 1 -n 1/(. fiin lichi at$4 -n prezent !e afl$ -n e0igrare -n 2or ania i We0en> 1 :o!ovo 1 a fo!t creat$ cu !copul e a !u!ine Ar0ata pentru Eli3erarea a regiunii :o!ovo> 1 +A2 1 +ecenia4 Ucraina4 :azah!tan4 Uz3eCi!tan4 Azer3ai 8an. Aon%u -on%ia a ;i4a%u ui 6G o0a Aun% 'or ;i4a%: Organizaie nonguverna0ental$ cu caracter tran!naional4 !u!inut$ financiar e c$tre ?rontul 2nternaional 2!la0ic. Zn co0petena ace!teia intr$ a!igurarea financiar$ i 0aterial1tehnic$ a 0ilitarilor i ten inelor ele0entelor ra icale -n pro0ovarea proiectului glo3al 0ilitar1politic al @iha ului -n zonele e conflict 9:a0ir4 Afgani!tan4 :o!ovo4 +ecenia4 ?ilippine etc.<. +a ur0are a pre!iunilor in partea !tatelor europene activitatea ace!teia e!te -n !tare latent$. Ur)a#ii ui Ra)i 6T4e &es$en%ants o' S4a)i : Frupare ar0at$ -n ,urcia4 creat$ la iniiativa cet$enilor turci originari in +aucazul e 'or -ntru !u!inerea re3elilor ceceni -0potriva forelor fe erale. Efectivele !unt con!tituite in veterani ai conflictului cecen i a3haz. +u concur!ul 0e03rilor grup$rii !1au realizat acte terori!te pe teritoriile ?e eraiei 5u!e4 Fer0aniei4 ?ranei4 ,urciei. Ar)ata Ir an%ezD %e E i0erare Naiona D 6Iris4 Nationa Li0eration Ar)H>INLA: Organizaie terori!t$ e !tYnga a o3tii catolice in 2rlan a e 'or 4 fon at$ -n 3aza for0aiunii Ar0atei 2rlan eze 5epu3licane. Progra0ul politic e!te irecionat !pre recunoaterea in epen enei regiunii Ul!ter. +a ur0are a contra iciilor e or in intern activitatea 0ilitar1operativ$ e!te ne-n!e0nat$. Organele e con ucere +on!iliul Militar i +o0an a0entul Feneral 9re!pon!a3il e planificarea operativ$4 activitatea e infor0aii i contrainfor0aii4 pro3le0ele ingineriei 0ilitare4 finanare i achiziii<. Para0etrii operativi atacarea patrulelor 0ilitare4 po!turilor e poliie> acte terori!te -n reptate !pre o3iecte e i0portan$ econo0ic$> pla!area infor0aiilor -n reeaua 2nternet cu caracter e a0eninare> acte e teroare vizavi e populaia civil$>

#&1

aciuni e tYlh$rie cu !copul autofinan$rii. Zn calitate e 0i8loace e co0itere a actelor terori!te !unt utilizate auto0o3ilele1capcan$. +analele e finanare e7proprierea ilicit$ a 0i8loacelor financiare> co0ercializarea rogurilor -n 2rlan a i Dane0arca> aciuni e e!crocherie4 e!torcare4 anta8. +ontactele e7terne grup$rile terori!te in ?rana4 Fer0ania4 2talia4 Gelgia. 2nternet1!ite= KKK.ir!0.orgQir!0.ht0l ETA 6BasZue Aat4er an% an% Li0ertH ! BasZue 3o)e an% an% Aree%o) ! Patria #i Li0ertatea Bas$i or:. Frupare para0ilitar$ a 3a!cilor in Apania4 creat$ -n 3aza a!ociaiei !tu eneti EL2' i organizaiei e tineret Parti ul 'aional al Ga!cilor. Principiile i eologice ale E,A !e 3azeaz$ pe co03inarea iferitor concepii 0ar7i!te. Aarcinile eclarate con!tituie eli3erarea naional$ a 3a!cilor> aprecierea naional$ a teritoriilor i!torice populate e c$tre poporul 3a!cilor -n regiunea e 'or a Apaniei 9^ara Ga!cilor4 provincia 'avarra<. Zn proce!ul evoluiei interne in perioa a anilor &)1/) organizaia E,A !1a ifereniat -n aripa 0ar7i!te7tre0i!t$ 9E,A 1 Militar< i 0o erat1naionali!t 9E,A 1 Politico Militar<4 fiecare intre ele4 ulterior4 frag0entYn u1!e -n cYteva fraciuni. +a ur0are a influenei !erviciilor !peciale4 li erii organizaiei !1au ezi! e concepia 0ilitar$ e !oluionare a conflictului. Din pri0$vara #))) !e o3!erv$ ten ine e revenire la activitatea terori!t$ -ntru i0punerea organelor !tatale -n conte7tul organiz$rii referen u0ului pentru auto eter0inarea ^$rii Ga!cilor. Zn perioa a 0artie1augu!t #))1 gruparea 3a!cilor a !$vYrit #. acte terori!te cu utilizarea auto0o3ilelor1capcan$ 91. 0ori4 *. r$nii<. +onfor0 regi!trelor oficiale ale Departa0entului e Atat ale AUA i Uniunii Europene gruparea e!te inclu!$ -n li!ta organizaiilor terori!te. +onfor0 atelor e!chi!e4 efectivul no0inal al organizaiei !e e!ti0eaz$ la cYteva !ute e re3eli. +ontactele interne Parti ul 'aional al Ga!cilor 9#*P in populaie<> organizaia !ocial1politic$ O+ongre!ul pentru pace -n ^ara Ga!cilor 9+PEL<[> Micarea 'aional$ pentru Eli3erarea Ga!cilor> Frupul e 5ezi!ten$ Antifa!ci!t. +ontactele e7terne gruparea e7tre0i!t$ e !tYnga P25A 9Marea Gritanie<4 Grigatta 5o!!a 92talia<4 Action Directe

#&#

9?rana<4 !erviciile !peciale ale Li3anului4 'icaragua4 We0en4 Portugalia4 ?rana. Mi8loacele e infor0are -n 0a!$ in po!e!ie ziarul Ehin> po!tul e tran!0i!iune ra io Ehin Eratia> centrul poligrafic Orvin AA. 2nternet!ite= KKK.igp.apc.orgQeh8> KKK.he81navvare.org> KKK.contra!t.orgQ0irror!Qeh8 LISTA Organizaiei 'aiunilor Unite privin grup$rile terori!te internaionale = 1. AGU AAWWA? F5OUP #. A?FLA' AUPPO5, +OMM2,,EE 9AA+< ". O5FA'2HA,2O' O? ,LE ULEMA4 PA:2A,A' *. A:2DA GA': P52VA,E L2M2,ED .. A:2DA 2'VEA,ME', +O. L,D. %. AL1A:L,A5 ,5UA, 2',E5'A,2O'AL &. AL GA5A:A E6+LA'FE L.L.+. (. AL1GA5A:AA, /. AL1GA5A:AA, GA': 1). AL1GA5A:AA, ;252'F AE5V2+E 11. AL1GA5A:A, GA': O? AOMAL2A 9GAA< 1#. AL1GA5A:A, ?2'A'+E F5OUP 1". AL1GA5A:A, ?2'A'+2AL LOLD2'F +O. 1*. AL1GA5A:A, FLOGAL ,ELE+OMMU'2+A,2O'A 1.. AL1GA5A:A, F5OUP O? +OMPA'2EA AOMAL2A L2M2,ED 1%. AL1GA5A:A, 2',E5'A,2O'AL 1&. AL1GA5A:A, 2'VEA,ME',A 1(. AL ?U5`A' 1/. AL1LAMA,2 A;EE,A GA:E52EA #). AL1LA5AMA2' c AL MAA@ED AL1A`AA +LA52,W ?OU'DA,2O' #1. AL1LA5AMA2'= A?FLA'2A,A' G5A'+L

#&"

##. AL1LA5AMA2'= ALGA'2A G5A'+L #". AL1LA5AMA2'= GA'FLADEAL G5A'+L #*. AL1LA5AMA2'= E,L2OP2A G5A'+L #.. AL1LA5AMA2' ?OU'DA,2O' 92'DO'EA2A< #%. AL1LA5AMA2' ?OU'DA,2O' 9PA:2A,A'< #&. AL1LA5AMA2' ?OU'DA,2O' 9U'2O' O? ,LE +OMO5OA< #(. AL1LA5AMA2' ?OU'DA,2O' 9U'2,ED A,A,EA O? AME52+A< #/. AL1LA5AMA2' 2ALAM2+ ?OU'DA,2O' "). AL1LA5AMA2' 2ALAM2+ ?OU'DA,2O' "1. AL1LA5AMA2'= ,LE 'E,LE5LA'DA G5A'+L "#. AL1LA5AMAW' ?OU'DA,2O' 9:E'WA< "". AL1LA5AMAW' ?OU'DA,2O' 9,A'HA'2A< "*. AL12,2LAAD AL12ALAM2WA Q A2A2 ".. AL1@2LADQ EFWP,2A' 2ALAM2+ MOVEME', "%. AL1'U5 LO'EW P5EAA ALOPA "&. AL `A]2DAQ 2ALAM2+ A5MW "(. AL 5AAL2D ,5UA, "/. AL1AL2?A4 LO'EW P5EAA ?O5 2'DUA,5W A'D +OMME5+E *). A'AA5 AL12ALAM *1. A5MED 2ALAM2+ F5OUP *#. AAA, ,5UA, 5EF. *". AAGA, AL1A'AA5 **. GA ,A`;A ?O5 +OMME5+E A'D 5EAL EA,A,E +OMPA'W L2M2,ED *.. GA': AL ,A`;A L2M2,ED *%. GA5A:AA, GOA,O' *&. GA5A:AA, +O'A,5U+,2O' +OMPA'W *(. GA5A:AA, F5OUP O? +OMPA'2EA

#&*

*/. GA5A:AA, 2',E5'A,2O'AL .). GA5A:AA, 2',E5'A,2O'AL ?OU'DA,2O' .1. GA5A:AA, 2',E5'A,2O'AL4 2'+ .#. GA5A:AA, 'O5,L AME52+A4 2'+. .". GA5A:AA, 5ED AEA ,ELE+OMMU'2+A,2O'A .*. GA5A:AA, ,ELE+OMMU'2+A,2O'A +O. AOMAL2A4 L,D. ... GA5A:AA, ;25E ,5A'A?E5 +OMPA'W .%. GA5A:A, GA':A A'D 5EM2,,A'+EA .&. GA5A:A, +OMPU,E5 +O'AUL,2'F 9G++< .(. GA5A:A, +O'AUL,2'F F5OUP 9G+F< ./. GA5A:A, FLOGAL ,ELEPLO'E +OMPA'W %). GA5A:A, 2',E5'A,2O'AL +OMPA'2EA 9G2+O< %1. GA5A:A, POA, E6P5EAA 9GPE< %#. GA5A:A, 5E?5EALME', +OMPA'W %". GA5A:A, ,ELE+OMMU'2+A,2O'A +OMPA'W L2M2,ED %*. GA5A:A ,5AD2'F +OMPA'W %.. GA5A:O ,5AD2'F +OMPA'W4 LL+ %%. GE'EVOLE'+E 2',E5'A,2O'AL ?OU'DA,2O' %&. GE'EVOLE'+E 2',E5'A,2O'AL ?U'D %(. GOAA'A:A 2DEAL'A ?U,U5A %/. D@AMA, LOUMA, DAA;A AALA?2A 9DLDA< &). EAA,E5' ,U5:2A,A' 2ALAM2+ MOVEME', &1. FLOGAL 5EL2E? ?OU'DA,2O' 9F5?< &#. FUL? +E',E5 A.5.L. &". LA5A:A, UL1MU@AL2D2' Q LUM &*. LEWA,UL ULWA &.. LO,EL 'AA+O &%. 2',E5'A,2O'AL 2ALAM2+ 5EL2E? O5FA'2HA,2O'4 2'DO'EA2A4 G5A'+L O??2+E &&. 2',E5'A,2O'AL 2ALAM2+ 5EL2E? O5FA'2HA,2O'4

#&.

PL2L2PP2'EA4 G5A'+L O??2+EA &(. 2ALAM2+ A5MW O? ADE' &/. 2ALAM2+ 2',E5'A,2O'AL G52FADE 922G< (). 2ALAM2+ @2LAD F5OUP (1. 2ALAM2+ MOVEME', O? UHGE:2A,A' (#. @A2AL121MOLAMMED (". @AMA]A, AL1,A;L2D ;A]AL1@2LAD 9@,@< (*. @AM]WAL ,A]A;U' AL12ALAM2A (.. @EMAAL 2ALAM2WAL (%. LA@'A, AL DAA;A AL 2ALAM2WA 9LD2< (&. LAAL:A51E1,AWW2GA ((. LAAL:A5 2 @LA'FV2 9L@< (/. L2GWA' 2ALAM2+ ?2FL,2'F F5OUP /). MA:L,AG AL1:L2DAMA,QAL :2?AL /1. MAMOU' DA5:AHA'L2 2MPO5,1E6PO5, +OMPA'W /#. MEADO;G5OO: 2'VEA,ME',A L2M2,ED /". M2FA1MALAWA2A' A;2AA4 FUL? A'D A?52+A' +LAMGE5 /*. MO5O++A' 2ALAM2+ +OMGA,A', F5OUP /.. MOVEME', ?O5 5E?O5M 2' A5AG2A /%. 'ADA 2',E5'A,2O'AL A'A,AL, /&. 'ADA MA'AFEME', O5FA'2HA,2O' AA /(. 'AA+O 'AA5EDD2' LOLD2'F A.A. //. 'AA+OAE5V2+E A.5.L. 1)). 'AA+O,E6 A.A 1)1. 'AA5EDD2' +OMPA'W 'AA+O AAA D2 ALMED 2D52A AA5EDD2' E+ 1)#. 'AA5EDD2' ?OU'DA,2O' 1)". 'AA5EDD2' F5OUP 2',E5'A,2O'AL LOLD2'F L2M2,ED 1)*. 'AA5EDD2' 2',E5'A,2O'AL F5OUP L2M2,ED

#&%

LOLD2'F 1).. OHLAM P5OPE5,2EA L2M2,ED 1)%. PA5:A ,5AD2'F +OMPA'W 1)&. 5AG2,A ,5UA, 1)(. 5ED AEA GA5A:A, +OMPA'W L2M2,ED 1)/. 5EV2VAL O? 2ALAM2+ LE52,AFE AO+2E,W 952LA< 11). 52WADUA1AAL2:L2' 5E+O''A2AAA'+E A'D AAGO,AFE GA,,AL2O' O? +LE+LE' MA5,W5A 95A5AG+M< 111. AA'AGEL 5EL2E? AFE'+W L2M2,ED 11#. AA5A P5OPE5,2EA L2M2,ED 11". AOMAL2 2',E5'A,2O'AL 5EL2E? O5FA'2HA,2O' 11*. AOMAL2 2',E5'E, +OMPA'W 11.. AOMAL2 'E,;O5: AG 11%. APE+2AL PU5POAE 2ALAM2+ 5EF2ME', 9AP25< 11&. ,A2GAL 2',E5'A,2O'AL1GOA'2A O??2+EA 11(. ,LE O5FA'2HA,2O' O? AL1`A2DA 2' ,LE 2ALAM2+ MAFL5EG 11/. ,U'2A2A' +OMGA,A', F5OUP 1#). UMMAL ,AMEE5 E1'AU 9U,'< 1#1. ;A?A LUMA'2,A52A' O5FA'2HA,2O' 1##. ;ALDE'GE5F AF 1#". WOUAAE? M. 'ADA 1#*. WOUAAE? M. 'ADA c +O. FEAELLA+LA?, M.G.L. LISTA Departa0entului e Atat al Atatelor Unite ale A0ericii privin grup$rile terori!te internaionale 9?,O< 1. A3u 'i al Organization 9A'O< #. A3u AaEEaf Froup ". Al1AS!a MartEr! Griga e *. An!ar al12!la0

#&&

.. Ar0e 2!la0ic Froup 9F2A< %. A!3at al1An!ar &. Au0 AhinriCEo (. Ga!Sue ?atherlan an Li3ertE 9E,A< /. +o00uni!t PartE of the Philippine!Q'eK PeopleI! Ar0E 9+PPQ'PA< 1). +ontinuitE 2ri!h 5epu3lican Ar0E 11. Fa0a]a al12!la0iEEa 92!la0ic Froup< 1#. LAMAA 92!la0ic 5e!i!tance Move0ent< 1". LaraCat ul1Mu8ahi in 9LUM< 1*. Liz3allah 9PartE of Fo < 1.. 2!la0ic @iha Froup 1%. 2!la0ic Move0ent of Uz3eCi!tan 92MU< 1&. @ai!h1e1Moha00e 9@EM< 9Ar0E of Moha00e < 1(. @e0aah 2!la0iEa organization 9@2< 1/. al1@iha 9EgEptian 2!la0ic @iha < #). :ahane +hai 9:ach< #1. :ongra1Fel 9:F:4 for0erlE :ur i!tan ;orCer!I PartE4 P::4 :ADE:< ##. La!hCar1e ,aEEi3a 9L,< 9Ar0E of the 5ighteou!< #". La!hCar i @hangvi #*. Li3eration ,iger! of ,a0il Eela0 9L,,E< #.. Li3Ean 2!la0ic ?ighting Froup 9L2?F< #%. Moroccan 2!la0ic +o03atant Froup 9F2+M< #&. Mu8ahe in1e :halS Organization 9ME:< #(. 'ational Li3eration Ar0E 9EL'< #/. Pale!tine Li3eration ?ront 9PL?< "). Pale!tinian 2!la0ic @iha 9P2@< "1. Popular ?ront for the Li3eration of Pale!tine 9P?L?< "#. P?LP1Feneral +o00an 9P?LP1F+< "". Al1`a]i a

#&(

"*. 5eal 25A ".. 5evolutionarE Ar0e ?orce! of +olo03ia 9?A5+< "%. 5evolutionarE 'uclei 9for0erlE ELA< "&. 5evolutionarE Organization 1& 'ove03er "(. 5evolutionarE People]! Li3eration PartEQ?ront 9DL:PQ+< "/. Aalafi!t Froup for +all an +o03at 9FAP+< *). Ahining Path 9Aen ero Lu0ino!o4 AL< *1. ,anzi0 `aIi at al1@iha fi Gila al15afi aEn 9`@G5< 9al1`ai a in 2raS< 9for0erlE @a0aIat al1,aKhi KaIal1@iha 4 @,@4 al1HarSaKi 'etKorC< *#. Unite Aelf1Defen!e ?orce! of +olo03ia 9AU+< LISTA Uniunii Europene privin grup$rile terori!te internaionale 1. A3u 'i al Organi!ation 9A'O<4 9a.C.a. ?atah 5evolutionarE +ouncil4 Ara3 5evolutionarE Griga e!4 GlacC Aepte03er4 an 5evolutionarE Organi!ation of Aociali!t Mu!li0!< #. Al1AS!a MartErI! Griga e ". Al1AS!a e.V. *. Al1,aCfir an Al1Li8ra .. 'uclei ,erritoriali Anti0periali!ti 9Anti120periali!t ,erritorial Unit!< %. +ooperativa Artigiana ?uoco e Affini Occa!ional0ente Apettacolare 9Arti!an!I +ooperative ?ire an Ai0ilar Occa!ionallE Apectacular< &. 'uclei Ar0ati per il +o0uni!0o 9Ar0e Unit! for +o00uni!0< (. Au0 AhinriCEo 9a.C.a. AUM4 a.C.a. Au0 Aupre0e ,ruth4 a.C.a. Aleph< /. Ga33ar :hal!a 1). +++++ +ellula +ontro +apitale4 +arcere i !uoi +arcerieri e le !ue +elle 9+ell Again!t +apital4 Pri!on4 Pri!on ;ar er! an Pri!on

#&/

+ell!< 11. +o00uni!t PartE of the Philippine!4 inclu ing 'eK People! Ar0E 9'PA<4 Philippine!4 linCe to Ai!on @o!e Maria +. 9a.C.a. Ar0an o LiKanag4 a.C.a. @o0a4 in charge of the +o00uni!t PartE of the Philippine!4 inclu ing 'PA< 1#. +ontinuitE 2ri!h 5epu3lican Ar0E 9+25A< 1". e Eu!Ca i ,a A!Cata!unaQ,ierra Va!ca E Li3erta QGa!Sue ?atherlan an Li3ertE 9E.,.A.< 9,he folloKing organi!ation! are part of the terrori!t group E.,.A.= :.a.!.4 6aCi4 ECin4 @arrai1 LaiCa1Aegi4 Fe!tora! pro1a0ni!tha4 A!Cata!una4 Gata!una 9a.C.a. Lerri Gata!una4 a.C.a. Eu!Cal LerritarroC< 1*. Fa0aIa al12!la0iEEa 92!la0ic Froup<4 9a.C.a. Al1Fa0aIa al1 2!la0iEEa4 2F< 1.. Freat 2!la0ic Ea!tern ;arrior! ?ront 92GDA1+< 1%. Frupo! e 5e!i!tencia Antifa!ci!ta Pri0ero e Octu3reQAntifa!ci!t 5e!i!tance Froup! ?ir!t of Octo3er 9F.5.A.P.O.< 1&. La0a! 9inclu ing La0a!12zz al1Din1al1`a!!e0< 1(. Liz3ul Mu8ahi een 9LM< 1/. LolE Lan ?oun ation for 5elief an Develop0ent #). 2nternational AiCh Wouth ?e eration 92AW?< #1. Aoli arieta 2nternazionale 92nternational Aoli aritE< ##. :ahane +hai 9:ach< #". :hali!tan Hin a3a ?orce 9:H?< #*. :ur i!tan ;orCer!I PartE 9P::<4 9a.C.a. :ADE:> a.C.a. :O'F5AFEL< #.. Li3eration ,iger! of ,a0il Eela0 9L,,E< #%. LoEali!t Volunteer ?orce 9LV?< #&. Mu8ahe in1e :halS Organi!ation 9ME: or M:O< 0inu! the f'ational +ouncil of 5e!i!tance of 2ran] 9'+52< 9a.C.a. ,he 'ational Li3eration Ar0E of 2ran 9'LA4 the 0ilitant King of the ME:<4 the PeopleI! Mu8ahi in of 2ran 9PMO2<4 Mu!li0 2ranian Atu entI! AocietE<

#()

#(. 'ational Li3eration Ar0E 9E8Mrcito e Li3eracin 'acional< #/. Orange Volunteer! 9OV< "). Pale!tine Li3eration ?ront 9PL?< "1. Pale!tinian 2!la0ic @iha 9P2@< "#. Popular ?ront for the Li3eration of Pale!tine 9P?LP< "". Popular ?ront for the Li3eration of Pale!tine1Feneral +o00an 4 9a.C.a. P?LP1Feneral +o00an < "*. 5eal 25A ".. Grigate 5o!!e per la +o!truzione el Partito +o0uni!ta +o03attente 95e Griga e! for the +on!truction of the ?ighting +o00uni!t PartE< "%. 5e Lan Defen er! 95LD< "&. 5evolutionarE Ar0e ?orce! of +olo03ia 9?A5+< "(. 5evolutionarE 'ucleiQEpana!tatiCi Pirine! "/. 5evolutionarE Organi!ation 1& 'ove03erQDeCati Ev o0i 'oe0vri *). 5evolutionarE PeopleI! Li3eration Ar0EQ?rontQPartE 9DL:PQ+<4 9a.C.a. Devri0ci Aol 95evolutionarE Left<4 Dev Aol< *1. Ahining Path 9AL< 9Aen ero Lu0ino!o< *#. Atichting Al AS!a 9a.C.a. Atichting Al AS!a 'e erlan 4 a.C.a. Al AS!a 'e erlan < *". Grigata 66 Luglio 9,Kentieth of @ulE Griga e< **. Ul!ter Defence A!!ociationQUl!ter ?ree o0 ?ighter! 9UDAQU??< *.. Unite Aelf1Defen!e ?orce!QFroup of +olo03ia 9AU+< 9Auto efen!a! Uni a! e +olo03ia< *%. 'ucleo i 2niziativa Proletaria 5ivoluzionaria 9Unit for 5evolutionarE Proletarian 2nitiative< *&. 'uclei i 2niziativa Proletaria 9Unit! for Proletarian 2nitiative< *(. ?.A.2. ?e erazione Anarchica 2nfor0ale 9Unofficial Anarchi!t ?e eration<

#(1

SUBIECTE EUA-EN 1. A. Organizaiile internaionale. Definiie4 ele0ente caracteri!tice G. Evoluia 'A,O up$ Vr$z3oiul rece[ +. Analiz$ co0parat$ 'A?,A ME5+OAU5 *. A. +ategorii e organizaii internaionale G. Atructura civil$ a con ucerii 'A,O +. ?on ul Monetar 2nternaional ele0ente efinitorii +. A. Organizaii internaionale e !ecuritate. Acopuri i tipologie G. Atructura 0ilitar$ a con ucerii 'A,O +. Ganca Mon ial$ prezentare general$ E. Aorganizaii internaionale neguverna0entale efiniie4 principii e con!tituire i funcionare G. 'oul concept !tategic al Alianei 'or 1Atlantice +. De!tinaia -0pru0uturilor acor ate e Ganca Mo ial$ /. A. Definirea politicii e !ecuritate naional$ G. ,ran!for0area 0ilitar$ a 'A,O +. Ganca 2nternaional$ pentru 5econ!trucie i Dezvoltare9 G25D<1 prezentare general$ =. A. Organizaiile internaionale i glo3alizarea G. Organizaia pentru Aecuritate i +ooperare -n Europa prezentare general$ +. F1(. Prezentare general$ Q. A. 'ece!itatea ela3or$rii politicii e !ecuritate naional$ G. +ontri3uia OA+E la ge!tionarea crizelor politico 0ilitare

#(#

+. F #). Prezentare general$ I. A. ?un a0entele politicii e !ecuritate naional$ G. Organizaia pentru +ooperare i Dezvoltare Econo0ic$ 9 O+DE< +. Acor ul Feneral pentru ,arife i +o0er 9FA,,< 1. A. Organizaiile internaionale -n epoca glo3aliz$rii G. +o0unitatea Atatelor 2n epen ente +. Organizaia ^$rilor E7portatoare e Petrol 9OPE+< 1@. A. Atatutul 8uri ic al organizaiilor internaionale G. +ooperarea Econo0ic$ A!ia1Pacific 9 APE+< +. Organizaia 2nternaional$ a Muncii ele0ente efinitorii 11. A. Organizaia 'aiunilor Unite i!toric G. A!ociaia 'aiunilor in A!ia e Au 1E!t 9 AAEA'< +. Atan ar ele internaionale -n o0eniul 0uncii confor0 cerinelor O2M 1*. A. Acopul i !arcinile O'U G. Uniunea African$ prezentare general$ +. Proce!ul e +ooperare -n Europa e Au 1E!t 9 AEE+P< 1+. A. Atructura organizatoric$ a Organizaiei 'aiunilor Unite G. Liga Ara3$ organizare i 0o e funcionare +. Proce!ul e +ooperare Dun$rean$ prezentare general$ 1E. A. +on!iliul e Aecuritate al O'U !tructur$4 rol4 funcionare G. Organizaia Atatelor A0ericane +. 2niiativa e +ooperare -n Au 1E!tul Europei 9AE+2< 1/. A. Viitorul O'U opiuni pentru 0o ernizare G. Acor ul 'or A0erican e +o0er Li3er 9 'A?,A< prezentare +. +lu3ul Gil er3erg con!tituire4 concepii privin rolul !$u 1=. A. 'A,O con!tituirea i rolul organizaiei G. ME5+OAU5 organizarea i !copul organizaiei +. Apecificul con!tituiriii funcion$rii organizaiilor terori!te

#("