CURSUL nr.4 PSIHOPEDAGOGIA COPILULUI CU DIFICULTATI DE INVATARE Forme si cauze a e !i"icu #a#i or !

e $n%a#are Semnificatia sintagmei dificultati de nvatare este prezenta (n plan teoretic) adesea contradictoriu si confuz, ca atare legatura cu practica este destul de dificila.Conceptul de dificultati de nvatare este cunoscut mai ales ca dificultati scolare si anume ca dificultati care le ntmpina unii elevi n asimilarea cunostintelor, n formarea competentelor. De obicei, dificultatile de nvatare apar de timpuriu, n nsusirea cititului (disle ie), a scrisului (disgrfie) si duc la manifestari de an ietate, nencredere n sine, pierderea motivatiei nvatarii. Premise a e a&ari#iei !i"icu #a#i or !e $n%a#are !rocesul nvatarii nu se realizeaza printr"un demers rectiliniu, numai cu succese, ci presupune si caderi si reveniri continue, depasirea de obstacole, bariere, reluarea efortului, reelaborarea strategiilor rezolutive, renuntarea la placerile, tentatiile sau atractiile imediate care vin din e terior. !resupune efort voluntar sustinut, ndelung, tenacitate pentru a atinge scopul nvatarii si pentru a depasi obstacolele impuse de rezolvarea sarcinilor, temelor nvatarii. C#iar si n cazul elevilor talentati (si c#iar n situatie de elitism) sau n cel al elevilor care au succese relativ constante si considerabile la scoala, la diferite discipline sau c#iar la toate, e ista posibilitatea aparitiei unor momente de sincopa, de caderi, deoscilatii, de slaba organizarea a activitatii de nvatare, cu efecte negative asupra calitatii acesteia. Sesizam astfel firescul si, uneori, c#iar necesarul aparitiei n cadrul situatiilor (si procesului) de nvatare a dificultatilor, a obstacolelor. De altfel, toate temele, sarcinile, problemele date spre rezolvare elevilor au un anumit grad de comple itate si dificultate rezolutiva. Dar tocmai acestea incita la rezolvare, l provoaca pe elev la ncercari repetate, i mentin motivatia epistemologica la un nivel optim. Depasirea acestor obstacole i ntaresc, consolideaza ncrederea n sine, dar, dimpotriva, esecurile repetate l determina la renuntari, fuga, teama de a se implica, o slaba motivatie, nencredere n sine. $nvatarea scolara, ca forma particulara a nvatarii umane, se caracterizeaza printr"o anumita succesiune, constanta si ritmicitate a secventelor, situatiilor si e perientelor de instruire, oferite elevilor. %otusi, nu ntotdeauna toti copii reusesc sa parcurga n totalitate secventele si e perientele de nvatare propuse de profesori. &par astfel lacune, cunostinte incomplete, priceperi si deprinderi insuficient formate si dezvoltate. !usi n fata altor secvente de instruire, care se fundamenteaza pe cele anterioare, de'a parcurse, elevii ntmpina obstacole, greutati, au probleme n parcurgerea materialelor, n asimilarea continuturilor, n rezolvarea e ercitiilor, problemelor. Dincolo de firescul aparitiei si prezentei dificultatilor n cadrul procesului de nvatare, e ista si situatii cnd pot sa apara si probleme grave, specifice, severe sau tulburari de nvatare. &cestea se ncadreaza n categoria dizabilitatilor de nvatare (dificultati de nvatare specifice) si fac obiectul de studiu al psi#opedagogiei speciale. Dar, n cadrul unei clasificari, si acestea sunt integrate tot n categoria copiilor cu dificultati de nvatare, deoarece cea de"a doua categorie (cei cu dizabilitati de nvatare) ntmpina dificultati si obstacole ale nvatarii scolare, datorita deficientei (afectarii), tulburarii (dezordinii) sau dizabilitatii respective. Scoala reprezinta spatiul n care copilul este trimis de catre parinti (printr"un acord sau contract social cu profesorii) pentru a lua contact cu variante tipuri de e periente de nvatare. Depasirea obstacolelor propuse de sarcinile si e igentele activitatilor curriculare reprezinta o premisa importanta si esentiala pentru un nou tip de e periente, sarcini si activitati. !utem vorbi astfel

deo piramida (a personalitatii elevilor) care se construieste si se reconstruieste continuu, prin restructurari si rea'ustari pe parcurs. $n masura n care straturile de la baza piramidei nu sunt bine consolidate, e ista sansa unui prabusiri iminente. Dificultatile de nvatare pot fi identificate nca c#iar si de catre familie, nainte ca profesorul (de regula, nvatatorul, institutorul) sa le depisteze. ( ista nsa o reticenta general valabila a familiei de a ascunde si de a nega problemele copilului, n speranta ca timpul le va rezolva. De aceea, cel mai adesea, aceste probleme sunt identificate si evidentiate ca atare de"abia la scoala, cnd copilul se confrunta cu un alt tip de disciplina scolara, alte rigori, alte e igente carora nu le poate face fata. (le se amplifica si devin o constanta a activitatii lui scolare pe masura ce nainteaza pe treptele scolaritatii, pe masura ce sarcinile devin tot mai comple e, mai solicitante, mai diverse. Cronicizarea unor dificultati de nvatare constituie premisa esentiala pentru aparitia altor dificultati, nu numai pentru aceeasi disciplina (dificultati de nvatare particularizate), ci c#iar si pentru aceeasi arie curriculara si pentru celelalte arii curriculare (celelalte discipline din planul de nvatamnt). Diminuarea si c#iar nlaturarea dificultatilor de nvatare trebuie sa fie solutia pentru nlaturarea esecului scolar provocat de acestea. !rofesorul este persoana care poate lua cele mai potrivite decizii (planuri de interventie educativa individualizate, sarcini diferentiate, activitati n plus cu acesti copii, rabdare, tact pedagogic). $n unele situatii nsa se poate face apel si la o ec#ipa de interventie (psi#olog scolar, consilier, psi#opedagog, pediatru, psi#iatru), pentru a obtine un plan de interventie supervizat de specialisti. )u n ultimul rnd, parintii au un rol decisiv pentru nlaturare dificultatilor de nvatare (suport afectiv, colaborare cu profesorii, ntelegere, implicare n activitatile zilnice scolare si e trascolare ale copiilor lor). PRINCIPALELE DIFICULTATI DE INVATARE Dificultatile de nvatare pot fi legate de deficitul dezvoltarii intelectuale, lipsa unor aptitudini, dar adesea sunt simptomul unei inadaptari scolare sau efectul unei metodologii didactice care nu tine seama de individualitatea elevilor. !rintre primele ordonari ale problemelor de nvatare sunt evidentiate urmatoarele * tulburarile sau deficientele intelectuale+ tulburarile senzoriale+ tulburarile motorii+ tulburarile perceptiv vizuale+ tulburarile perceptiv auditive+ instabilitatea comportamentala+ in#ibitia de tip emotional+ tulburarile limba'ului+ tulburarile psi#omotricitatii+ deficite de atentie si concentrare+ #iperactivitatea+ impulsivitatea+ abstractia. &ceste manifestari ale dificultatilor de nvatare se ntlnesc si n diagnosticarea medicala a unor boli psi#ice ce necesita interventie de specialitate, dar care includ rolul foarte important al familiei si scolii.

!rincipalele tipuri de invatare pot fi clasificate astfel* a) dupa intentie* " nvatare spontana, neintentionata " nvatare intentionata, constienta, bazata pe ntelegere b)dupa forma* avem , tipuri de nvatare aflate n strnsa interdependenta si conditionare reciproca o nvatare cognitiva, constnd n dobndirea de cunostinte, operatii, deprinderi intelectuale, la baza carora sta ntelegerea si e ercitiul. o nvatare psihomotorie, bazata pe nsusirea constienta a unor sc#eme motorii si implicnd* sc#ema corporala, orientare, coordonare, viteza, ritm. o nvatare instrumentala - se nsusesc mi'loacele, instrumentele, specifice de comunicare, implicate n limba'ul verbal (oral si scris), n nsusirea numeratiei si a instrumentelor de calcul, n nsusirea semnelor de punctuatie, ortografie, etc. o nvatarea afectiva - se nsusesc reactiile adecvate la starile si situatiile afectogene o nvatarea practica - se afla la baza formarii deprinderilor implicate n 'oc, n unele activitati scolare, n activitati de autoservire si gopodaresti, n alte activitati practice, manuale. o nvatarea morala - consta n nsusirea conceptelor de etica, n formarea deprinderilor de conduita sociala, n respectarea regulilor de convietuire n comunitate, etc. $n cazul elevilor cu C(S, raportul obisnuit ntre formele de nvatare (cognitiva, afectiva, instrumentala, psi#omotorie, practica, morala), ct si ntre nvatarea spontana si cea intentionata, este mai mult sau mai putin modificat, aceasta depinznd de tipul si gradul deficientei, precum si de vrsta copiilor. Cauze a e !i"icu #a#i or sco are si !e in%a#are Se crede ca dificultatile de invatare sunt cauzate de dificultatile sistemului nervos, care afecteaza primirea, procesarea sau comunicarea informatiei. &ceste probleme pot avea agregare familiala. .nii copii cu dificultati de invatare sunt de asemenea #iperactivi, incapabili sa stea linistitit, sunt usor de distras si au o capacitatea foarte mica de concentrare a atentiei. !si#iatrii si psi#ologii arata ca dificultatile de invatare sunt tratabile. Daca daca nu sunt depistate si tratate la timp ele pot avea un efect tragic de bulgare de zapada. De e emplu, un copil care in scoalaprimara nu reuseste sa inteleaga adunarea, nu va putea invata algebra in liceu. Copilul, care incearca foarte mult sa invete, devine tot mai frustrat si dezvolta probleme emotionale cum sunt stima de sine scazuta in fata esecului repetat. .nii copii cu dificultati de invatare se comporta problematic la scoala pentru ca mai degraba ar dori sa fie priviti ca fiind rai decat prosti. !rincipalele cauze ale aparitiei dificultatilor de invatare pot fi sintetizate astfel. a. cauze 'io o(ice si "izio o(ice* nasteri premature(cca. /"0 cazuri din 12 nascuti prematur prezinta deficiente de nvatare)+ nasteri grele, prelungite, cu incidente+ imaturizare morfologica, structurala(ra#itism, debilitate fizica generala)+ probleme metabolice, deficit de calciu, magneziu, vitamine, deficit sau e cedent de arderi energetice+ probleme #ormonale prelungite+

praguri senzoriale(vizuale si acustice) minimale, minim normale, plasate la limita normalitatii+ '. cauze &si)o o(ice nivelul intelectual minimal"normal, undeva spre zona intelectului limita, cu care uneori se poate nvecina starea de deficiente de invatare+ probleme de perceptie discrete, ascunse, greu de sesizat, ntre care* contrarierea receptiva+ usoara dezorientare spatio"temporo"ritmica+ le'era neelaborare a sc#emei corporale+ partiala insuficienta discriminativa ntre obiectul si fondul perceptiei+ anumite precaritati n constanta formei, a conservarii cantitatii+ usoare dezec#ilibrari emotionale, probleme afective+ relative demotivari, carente motivationale sensibile (3anore ie motivationala)+ o partiala imaturitate psi#ica generala(tendinte de infantilism prelungit)+ ritmul dezvoltarii psi#ice lent si inegal, inconstant in sensul unei parcurgeri stadiale sincopate, fie cu unele e tensii, dilatari, fie, dimpotriva, comprimari grabite pe unele stadii relative la constructivismul piagetian+ evaziunea infantila prelungita, sub forma de reverie, pierderea simtului conte tului real de catre copil+ timiditate e cesiva+ comple e de inferioritate, cronicizate+ fobie scolara* copilul nu vrea sa plece din familie, plnge dupa mama, saptamni n sir+ le ofobia si grafofobia+ c. Cauze e am'ien#a e se submpart, la rndu"le, n patru subcategorii* cauze scolare, cauze familiale, cauze sociale si cauze relationale. 1.cauze scolare suprasolicitarea teoretica si practica, continut de invatamant supradimensionat, ritm prea alert+ inadecvarea programelor scolare la conditiile concrete de pregatire pentru viata+ compartimentarea prea stricta, transanta pe discipline de nvatamnt si slaba lor intercalare+ insuficienta pregatire psi#o"pedagogica a profesorilor+ lipsa specialistilor si asistentei adecvate in* orientare scolara, consiliere sociala, adaptari curriculare, atentie si stimulare timpurie a copiilor+ stres scolar prelungit+ le ofobia si grafofobia+ esecul scolar+ diminuarea aptitudinii pentru scolaritate, ultimele trei cauze fiind preamintite si n categoria cauzelor psi#ologice, desi plasarea lor aici este mai legitima+ frauda scolara. 2.cauzele familiale carente afective in familie+ dezinteresul familiei pentru educatia copilului+ lipsa unui program si regim organizat de munca si viata al copilului+

e igenta e trema, nedublata de spri'in si asistenta instructiv educativa+ #iper"protectie, diri'ism e cesiv al copilului+ nivel social, cultural si financiar scazut+ #iperpedanterie n familie (snobism socio"cultural)+ familii dezorganizate sau #ipercomple e+ climat familial tensionat, agresiv, alcoolism+ divergente religioase+ bilingvismul, trilingvismul n familie+ e emple negative, sub forma unor modele oferite de fratii mai mari, rude etc.+ stres familial prelungit(e ploatare prin munca)+ pedepsirea e cesiva, socuri psi#ice, crize acute+ dispute intrafamiliale cronice si violente, n legatura cu loc, ierar#izare , mncare, copil+ disimularea si retorsiunea comunicationala tip minciuna. 3.cauze sociale mutarea, sc#imbarea domiciliului in alta localitate(de la sat la oras), in alt cartier, la o alta scoala+ migratie internationala (spre alte tari si culturi)+ departarea de scoala+ cartiere cu risc ridicat pentru tentatii la comportament antisocial, delincventa 'uvenila, droguri. 4.cauze relationale (desprinse recent din cele sociale) e primate prin doua genuri de dificultati aferente persoanei in cauza* a. Dificultati de comunicare limba' nedezvoltat, sarac, dezorganizat prin nonstimulare+ tulburari de articulatie, ritm, fluenta, voce+ tulburari de relatare, evocare+ tip nesociabil, introvertit (3autism relational)+ b.Dificultati de integrare n grup* re'ectare de catre grup+ periferizare n grup+ razbunare nediferentiata fata de membrii grupului. De&is#area* e+aminarea* e%a uarea si &re%enirea !i"icu #a#i or !e $n%a#are .na dintre cele mai mari probleme, acuzata frecvent de cei care lucreaza cu copiii scolari sau sunt mereu in prea'ma lor, putnd sa"i observe continuu si a'ungnd sa"i cunoasca foarte bine, ramne identificarea oportuna si corecta a copiilor cu reale dificultati de nvatare. &ceasta pentru ca se tinde prea des spre categorizarea facila a scolarilor cu dificultati de invatare drept copii cu deficiente mintale, e ercitndu"se, ulterior presiuni pentru 3impingerealor spre scoli speciale"a'utatoare. Daca dificultatile de nvatare sunt nsotite si cu tulburari emotionale si de factura comportamentala, atitudinea educatorilor devine si mai energica, intransigenta c#iar. .nul dintre criteriile acceptate ca pragmatice pentru identificarea grosiera a dificultatilor de nvatare ramane, desigur, diminuarea sistematica si ndelungata a performatei scolare a elevilor suspectati de dificultati de nvatare.

Deficientele dificultatilor de invatare din finalul anilor 402 au introdus intre conotatiile comune si esentiale ale dificultatilor de invatare asa"numita 3discrepanta severa in unul sau mai multe domenii performantional"scolare, intre reusita efectiva si reusita asteptata a copilului in raport cu vrsta cronologica, e perienta de viata, calitatea educatiei 3consumate si, nu in ultimul rnd, aparenta sa generala. !rin 3discrepanta severa trebuie sa se inteleaga insa faptul ca reusita efectiva scade sub 526 din cea scontata.

CURSURILE numere e , si - PSIHOPEDAGOGIA COPILULUI CU DIFICULTATI DE INVATARE .ANIFEST/RILE E0TERIOARE a e aces#or !i"icu #12i cons#i#uie in!ica#oare 3 sau semne &re%es#i#oare 3 a e inca&aci#12ii !e a $n%12a. LA COPIII DE GRADINI Desi tiparele in care se incadreaza cresterea copiilor variaza de la individ la individ, dezvoltarea inegala sau intarzieri semnificative in dezvoltare pot semnala prezenta incapacitatii de invatare. (ste foarte important de retinut ca aceste comportamente, enumerate mai 'os, trebuie sa fie prezente continuu de"a lungul timpului pentru a putea fi considerate semne prevestitoare. 7rice copil normal poate prezenta ocazional unul sau doua dintre aceste comportamente pe parcursul dezvoltarii sale. In sfera limbajului * dezvoltarea inceata in rostirea cuvintelor si a formularii propozitiilor+ probleme de pronuntie+ dificultati in invatarea de cuvinte noi+ dificultati in e ecutarea unor comenzi simple+ dificultati in intelegerea intrebarilor+ dificultati in e primarea dorintelor+ dificultati in rostirea cuvintelor care rimeaza+ pierderea interesului atunci cand i se citeste sau i se povesteste ceva. Perceptie, memorie probleme in memorarea alfabetului sau a zilelor saptamanii+ slaba memorie a procedurilor de zi cu zi, a rutinei+ dificultati privind cauza si efectul, succesiunea si numararea+ dificultati in retinerea ideilor de baza, cum ar fi* marime, forma, culoare+ Concentrare nu se poate concentra mult timp+ comportament impulsiv+ este #iperactiv, neobosit+ dificultati in sc#imbarea activitatilor+ repetarea obsesiva a unei idei, inabilitatea de a trece la o alta idee (perseverenta). Locomotie lipsa usurintei de miscare+ ec#ilibru precar+ dificultate in manevrarea obiectelor mici+ stangacie la alergat, sarit sau catarat+

dificultati in invatarea legarii sireturilor, a inc#eierii nasturilor sau a altor activitati individuale+ evitarea coloratului sau a trasarii. Comportamentul in societate dificultati de interactionare cu altii, prefera sa se 'oace singur+ predispus la sc#imbari bruste de temperament+ se simte repede frustrat+ este greu de tinut in frau, are temperament isteric. Deoarece interventia timpurie este foarte importanta, legea prevede ca 8nspectoratul Scolar sa aiba un departament special, care sa poata identifica si interveni in asemenea situatii. 8ar gradinita, la care copilul este inscris, poate indruma familiile catre departamentul 8nspectoratului Scolar, care ofera aceste servicii. De asemenea, familiile trebuie sa consulte si doctorul copilului, care ar trebui sa stie sa indrume familia astfel incat copilul sa poata primi a'utor medical corespunzator.

LA COPIII DE COAL PRIMAR !e parcursul scolii primare incep sa apara problemele la invatatura, datorita cerintelor crescande, comple e, pe care copilul le intalneste. Dificultatile intampinate la invatarea subiectelor pentru scoala si a abilitatilor sociale si9sau emotionale pot deveni o problema. Semnele de avertizare pentru aceasta grupa de varsta pot include oricare din semnele de avertizare enumerate mai sus, pentru copiii de gradinita, plus cele de mai 'os* Limbaj !atematica invatarea inceata a sunetului corespunzator literei+ erori repetate la citire sau la pronuntarea literelor+ dificultati in amintirea cuvintelor de baza, la prima vedere+ inabilitate in a reda o povestire pe episoade+ probleme la invatarea timpului sau numararea banilor+ confuzie la folosirea semnelor matematice (:, ", , 9, ;)+ transpunerea gresita a secventelor numerice+ dificultati in memorarea teoremelor+ dificultate cu valoarea materiala a obiectelor+ dificultati in amintirea pasilor matematici in rezolvarea unor operatii mai grele. Atentie / Organizare dificultati de concentrare dificultati in terminarea temelor la timp+ inabilitatea de a urmari directii multiple+ un neobisnuit dezinteres+ probleme de intelegere a directiei (stanga, dreapta)+ respingerea ideilor, conceptelor noi sau sc#imbarilor in rutina de zi cu zi. Locomotie

lipsa usurintei de miscare, lipsa de coordonare sau stangacie+ dificultati in copiatul de la tabla+ dificultati in alinierea coloanelor matematice+ scris urat, greoi. Comportament social dificultati in intelegerea e presiilor faciale sau a gesturilor+ dificultati in intelegerea situatiilor sociale+ tendinta de a interpreta gresit comportamentul colegilor si9sau al adultilor aparenta lipsa a bunului sim<. Daca profesorii nu au discutat de'a posibilitatea unei evaluari profesionale a copilului, parintii pot sa ceara scolii de care apartine copilul sa faca o evaluare formala. 7 cerere trimisa directorului scolii ar trebui sa fie rezolvata de catre conducerea scolii in scurt timp.

LA ELEVII DE LICEU .nele probleme legate de invatatura pot aparea sau pot fi detectate abia mai tarziu. Sc#imbarile fizice care se petrec in adolescenta, precum si cerintele crescande ale profesorilor de liceu, pot aduce aceste probleme la lumina. !erformantele academice, pana acum satisfacatoare, incep sa se inrautateasca. &bilitatile sociale insuficiente pot duce la sc#imbari in relatiile cu cei de aceasi varsta si aparitia problemelor disciplinare. =rustrarea crescanda si slaba parere despre sine pot conduce la depresie si9sau accese de furie. Semne prevestitoare, la elevii de de liceu, includ urmatoarele probleme, probleme care trebuie sa fie prezente tot timpul, de"a lungul dezvoltarii sale, pentru a putea fi luate in considerare. Limbaj !atematica "tu#ii sociale evitarea cititului si scrisului+ tendinta de a interpreta gresit informatia+ dificultati in alcatuirea rezumatelor+ slaba intelegere la citit+ dificultati in intelegerea te telor tematice+ probleme la intrebarile incomplet formulate+ dificultati la despartirea in silabe+ slaba intelegere a conceptelor abstracte+ dificultati la scrierea eseelor, a povestirilor+ dificultati la invatarea limbilor straine+ greutati in aplicarea matematicii. $tentie %rganizare dificultati in mentinerea ordinii+ probleme la testele care prezinta intrebari cu multiple raspunsuri+ greutati in luarea de notite+

greutate la corectarea greselilor, la verificarea unei teme. Comportament dificultati in acceptarea criticilor+ dificultati in acceptarea sau oferirea feedbac>"ului+ probleme la negociere sau apararea intereselor+ slaba rezistenta la presiunea celor de varsta lui+ dificultati in intelegerea altor puncte de vedere. Din nou, parintii au dreptul sa cear? o e aminarea a copilului la scoala de care apartine, care se determine daca elevul prezinta incapacitatea de a invata. Sintetiznd, putem spune c? elevii cu dificult?<i medii de nv?<are, vor avea niveluri de performan<? semnificativ sub nivelul a@teptat n ma'oritatea ariilor curriculare, n ciuda interven<iilor corespunz?toare. $n compara<ie cu colegii lor, se confrunt? cu dificult?<i mult mai mari n* dobndirea abilit?<ilor de scriere, citire, calcul n<elegerea conceptelor. de asemenea, pot avea* ntrziere de vorbire @i limba' asociate respect de sine sc?zut nivel sc?zut de concentrare abilit?<i sociale insuficient dezvoltate ( ist? mai multe domenii n care elevii cu dificult?<i medii de nv?<are se confrunt? cu obstacole n calea nv?<?rii, fiindu"le afectat? capacitatea de a * se autoorganiza lucra eficient f?r? supraveg#ere @i indica<ii n<elege informa<ii comple e, n scris efectua n scris teme mai lungi n<elege @i aplica concepte matematice n<elege @i aplica concepte generale deprinde @i aplica noi abilit?<i f?r? a avea n mod frecvent posibilitatea de a le repeta re<ine informa<ii comple e f?r? posibilitatea repet?rii acestora n<elege pe deplin informa<iile transmise verbal @i comunica ideile clar @i eficient crede c? pot nv?<a avea ncredere s? nceap? @i s? desf?@oare sarcini se concentra asupra unor sarcini pentru perioade e tinse lucra n grupuri c?uta a'utor atunci cnd este cazul (levii cu dificult?<i medii de nv?<are r?spund ntr"un mediu de nv?<are n care se simt n siguran<? @i au acces la spri'in de cte ori au nevoie.

(levii cu astfel de cerin<e au adesea dificult?<i mai mari n n<elegerea lumii din 'ur @i beneficiaz? de acces la personalul @colii, care i poate sf?tui @i spri'ini, att n probleme practice ct @i personale. Pre#area eficient& a curriculumului implic? o serie de strategii, inclusiv* a'utor pentru dezvoltarea abilit?<ilor organizatorice @i posibilitatea de a le folosi atent? supraveg#ere @i ndrumare sarcini mp?r<ite n etape mai mici, realizabile oportunit?<i frecvente de a oferi feedbac> informa<ii n scris, care nu sunt comple e sau e tinse folosirea semnelor @i simbolurilor n clas? pentru a eviden<ia informa<iile c#eie sau pentru a facilita comunicarea evitarea activit?<ilor e tinse n scris a'utor @i spri'in pentru prezentarea rezultatelor muncii lor @i accesul la ec#ipamente %8C strategii pentru prezentarea conceptelor matematice pe etape @i o varietate de posibilit?<i de a le repeta @i aplica oportunit?<i pentru a repeta @i consolida conceptele @i informa<iile c#eie oportunit?<i frecvente de a repeta @i aplica abilit?<ile nou deprinse folosirea semnelor @i simbolurilor pentru a sublinia informa<iile transmise verba @i a"i a'uta s?"@i comunice eficient ideile l?udarea elevilor @i oportunitatea de a le recunoa@te succesele pentru a le spori respectul de sine, a"i a'uta s? aib? ncredere n capacitatea lor de a nv?<a @i de a ini<ia @i duce la ndeplinire sarcini oportunit?<i @i activit?<i pentru dezvoltarea capacit?<ii de concentrare oportunit?<i frecvente de a lucra n colaborare, pe perec#i sau n grupuri mici incura'are @i spri'in pentru a"i convinge s? cear? a'utor atunci cnd au nevoie elevii cu dificultati medii de invatare au nevoie de un curriculum planificat diferentiat si de aran'amente pentru evaluare adaptate. .nii elevi vor* beneficia #e programe #e terapie lingvistica necesita ajutor pentru a se #eplasa 'i asisten(& necesita programe specializate @i metode diferite de predare a abilit?<ilor de citire9scriere @i de calcul necesita metode specifice de predare a comunic?rii alternative sau augmentative )emersul corectiv*recuperator se bazeaz? pe urm?toarele cerin(e* definirea ct mai e act? a trebuin<elor educa<ionale ale elevului+ precizarea obiectivelor"cadru ale nv?<?rii @i opera<ionaliz?rii acestora pentru fiecare caz n parte+

evaluarea aptitudinilor @i capacit?<ilor elevului n raport cu obiectivele propuse+ adaptarea metodelor la necesit?<ile elevului cu tulbur?ri de nv?<are+ asigurarea bazei materiale necesare desf?@ur?rii activit?<ii de nv?<are+ conceperea unor modalit?<i alternative de instruire atunci cnd cele propuse ini<ial nu au efect+ asigurarea cone iunii inverse (reevaluarea periodic? a programului)+ considerarea evalu?rii @colare n termenii formativi+ diverse metode de educare a copiilor.