Importana cunoaterii legislaiei i proteciei consumatorilor pentru operatorii lanului alimentar

Tranzitia catre economia de piata a influentat invariabil si evolutia pietei alimentare din Romania, sub aspect calitativ si cantitativ.
Astfel, marfa alimentara a capatat noi valente, in special din punct de vedere socio-economic, iar calitatea a fost redefinita si reproiectata in noul spatiu economic.

In urma integrarii Romaniei in spatiul economic european, s-au facut deja pasi importanti in armonizarea legislatiei romanesti cu cea a UE, in ceea ce priveste standardizarea, controlul si asigurarea calitatii alimentelor. In prezent, un accent deosebit se pune pe siguranta alimentelor, atat la producatorii, cat si la comerciantii de alimente. In aceste conditii, instruirea si informarea managerilor despre: functionarea pietei unice europene, regulile si normele care o guverneaza, costurile si beneficiile integrarii europene, reprezinta o prioritate.

In Romania, in urma aderarii la Uniunea Europeana, au loc schimbari majore in mediul de afaceri.
Comunitatea de afaceri reprezinta un factor-cheie in indeplinirea criteriului economic si in inregistrarea unui progres cert in urma aderarii la UE. Adoptarea si implementarea normelor si standardelor europene in tarile aderate este una din conditiile unei participari totale in Piata Unica.

Industria alimentara dispune de un semnificativ potential de dezvoltare asigurat in principal de: existenta materiilor prime de origine vegetala si animala,
capacitatile de productie instalate, resursele umane existente, dar care nu sunt valorificate in totalitate.

Cu toate acestea, productia realizata de bunuri alimentare a scazut, principalele cauze fiind:
reducerea ofertei de materii prime la unele grupe de produse alimentare; intrarea pe piata romaneasca a unor produse de import, la concurenta cu produsele din productia interna; liberalizarea preturilor si eliminarea totala a subventiilor de consum, ce au condus la diminuarea cererii solvabile.

Principalele probleme cu care se confrunta companiile din industria alimentara sunt:

necunoasterea normelor si standardelor europene care trebuie respectate pe Piata Unica; dificultatea de a identifica si accesa legislatia specifica sectorului alimentar; lipsa de instruire a managerilor in managementul afacerii prin proiecte si in domeniul politicilor, normelor si standardelor europene; investitii foarte mari pentru indeplinirea standardelor europene; necunoasterea instrumentelor de finantare a investitiilor din fonduri nerambursabile europene.

Din totalul bunurilor produse, 68% reprezint ponderea bunurilor alimentare, produse afectate de legislatia Pietei Unice. In plus fata de reglementarile specifice sectorului, companiile din industria alimentara sunt afectate de normele orizontale specifice productiei, precum cele referitoare: la mediu, la protejarea vietii si sanatatii, la reglementarile pietei muncii.

Caracteristica comuna a companiilor din industria alimentara din Regiunea de Dezvoltare Nord Est este vulnerabilitatea si riscul de disparitie, ca urmare a competitivitatii scazute si nealinierii la standardele de calitate si de mediu. Aproximativ 60% din unitatile de prelucrare a laptelui si 80% din cele de procesare a carnii ar putea fi inchise pentru ca nu indeplinesc normele sanitar-veterinare impuse de cerintele Uniunii Europene. Experienta Poloniei si Cehiei arata ca doar 30% din unitatile de procesare au mai supravietuit noilor conditii de productie.

Un sondaj comandat de catre Fundatia Europeana releva urmatoarele aspecte: aproximativ 70% dintre conducatorii intreprinderilor mici si mijlocii au declarat ca nu cunosc legislatia europeana si etapele aplicarii ei; aproximativ 30% dintre managerii de IMM-uri considera ca integrarea influenteaza negativ activitatea firmelor pe care le conduc, in principal in privinta standardelor de calitate, a taxelor, impozitelor, asigurarilor sociale si normelor de mediu din Uniunea Europeana.

Avand in vedere costurile importante generate de alinierea la normele si standardele europene, este esential pentru managerii din industria alimentara sa cunoasca provocarile si schimbarile majore generate de procesul de integrare.

GENERALITATI ACTE JURIDICE NORMATIVE

1. Conceptul de act juridic normativ 2. Prile constitutive ale actului juridic normativ 3. Elemente de structur ale actului juridic normativ

1. Conceptul de act juridic normativ

Conceptul de act juridic normativ definete toate formele sub care apar normele juridice dictate de organele statului. Fiecare stat i stabilete: denumirea actelor juridice normative i competena organelor care le emit. Cea mai general clasificare a actelor normative este cea care le submparte n: legi i acte normative subordonate legii.

Legea este un act normativ cu valoare juridic superioar, adoptat de Parlament, organul suprem al puterii de stat. n categoria de legi intr: Constituia ca lege fundamental a unui stat; Codul ca lege n care reglementrile mbrac o anumit form de sistematizare.
La rndul lor, legile se clasific n: 1. legi constituionale sau fundamentale; 2. legi organice; 3. ordinare.

1. Legi constituionale sau fundamentale Legile constituionale sunt legile de revizuire a Constituiei. Constituia are ca obiect: reglementarea principiilor fundamentale ale organizrii sociale i de stat; sistemul organelor i separaiei puterilor n stat; drepturile, libertile i ndatoririle fundamentale ale cetenilor. Constituia are poziia principal (primar) n ierarhia legilor i a celorlalte acte juridice normative, deoarece dispune de for juridic superioar fa de toate acestea. De aceea, coninutul actelor juridice normative trebuie s fie conform cu prevederile Constituiei.

2. Legile organice reglementeaz anumite domenii prevzute de Constituie n mod limitativ. - legi organice adoptate, n baza importanei lor, printr-o procedur mai pretenioas, care necesit obinerea unei majoriti calificate n Parlament. Conform Constituiei Romniei, legile organice se adopt cu votul majoritii membrilor fiecrei Camere a Parlamentului. 3. Legile ordinare reglementeaz celelalte domenii ale vieii sociale. - legi ordinare celelalte legi. Conform Constituiei Romniei, legile ordinare se adopt cu votul majoritii membrilor prezeni din fiecare Camer a Parlamentului.

 Actele normative subordonate legii

Acestea au denumiri i forme diferite n cadrul sistemului de drept al fiecrui stat. n Romnia, din categoria actelor normative subordonate legii fac parte: Hotrrile de Guvern; Ordonanele Guvernului; Ordinele minitrilor; Hotrrile cu caracter normativ, ale organelor administraiei locale.

Hotrrile se emit pentru organizarea executrii legilor.

2. Prile constitutive ale actului juridic normativ

n tehnica legislativ s-au instituit anumite pri constitutive ale actelor normative. n Romnia normele de tehnic legislativ pentru elaborarea actelor normative sunt instituite prin Legea nr. 24/2000. (M.Of. nr. 139/31.03.2000 )

Modelul de act normativ nu este general, ci el se adapteaz n funcie de: caracterul actului normativ;

ntinderea actului normativ;

obiectul pe care l reglementeaz.

Legile au n general urmtoarele elemente constitutive: a. b. c. d. e. f. g. titlul actului normativ preambulul formula introductiv dispoziiile sau principiile generale dispoziiile de fond dispoziiile finale i tranzitorii anexe.

a. titlul actului normativ constituie elementul de identificare al acestuia. Acesta trebuie: - s fie concis i - s exprime clar obiectul respectivei reglementri.

b. preambulul const ntr-o introducere succint, care prezint considerentele de natur social, economic, politic, juridic avute n vedere la elaborarea actului normativ. Acesta - nu este obligatoriu, fiind ntocmit de regul n cazul anumitor acte normative importante; - nu conine norme juridice.

c. formula introductiv partea actului normativ care invoc temeiul legal, constituional, n baza cruia este dat reglementarea;

d. dispoziiile sau principiile generale stabilesc dispoziiile sau principiile general valabile pentru actul normativ n totalitatea sa;

e. dispoziiile de fond concretizate n articole. n funcie de problematica i ntinderea actului normativ, dispoziiile de fond pot fi grupate pe subdiviziuni (titluri, capitole, seciuni, paragrafe); f. dispoziiile finale i tranzitorii: dispoziiile finale propriu-zise stabilesc data intrrii n vigoare a actului normativ, atunci cnd se dorete o meniune expres n acest sens (alta dect cea a publicrii n Monitorul Oficial); dispoziiile tranzitorii sunt necesare n cazurile care implic tranziia de la un act normativ vechi la unul nou.

g. Actele normative mai pot cuprinde i Anexe, care fac corp comun cu legea i au aceeai for juridic. Necesitatea lor este determinat de faptul c prin coninutul lor sunt redate organigrame, tabele, schie, statistici, etc.

3. Elemente de structur ale actului

juridic normativ
Norma juridic, cu structura sa intern este cuprins n articolele actului normativ.
Elementul structural al actului normativ l formeaz articolul. Articolul, de regul, conine o dispoziie de sinestttoare. Exist cazuri cnd, n cuprinsul actului normativ, un articol conine o singur norm, sau dimpotriv, o norm este cuprins n mai multe articole.

NORMA JURIDIC

Definiia normei juridice

Norma juridic poate fi definit ca o regul general i obligatorie de conduit, al crei scop este acela de a asigura ordinea social, regul ce poate fi adus la ndeplinire pe cale statal, n caz de nevoie prin constrngere.

Scopul normei juridice

Scopul normei juridice este de a asigura convieuirea social, prin orientarea comportamentului uman, n direcia promovrii i consolidrii relaiilor sociale, potrivit idealurilor i valorilor care guverneaz respectiva societate.

Structura normei juridice

Structura logic Structura tehnic-legislativ

Structura logic Din punct de vedere al structurii logice, norma juridic e alctuit din: 1. ipotez 2. dispoziie 3. sanciune.

1. Ipoteza descrie mprejurrile n care intr n aciune dispoziia sau sanciunea normei. 2. Dispoziia alctuiete miezul normei juridice.

Dispoziia poate: - s ordone o anumit conduit; - s prevad obligaia de abinere de la svrirea unei fapte; - s cuprind anumite permisiuni; - fi determinant sau relativ-determinant.

3. Sanciunea conine urmrile nefavorabile care survin n condiiile nerespectrii dispoziiei sau ipotezei. Dup ramura de drept, sanciunile pot fi: - civile; - disciplinare; - administrative; - financiare; - penale.

Structura tehnic-legislativ Dac ipoteza, dispoziia i sanciunea alctuiete structura intern a normei juridice, construcia sa tehnico-legislativ formeaz structura extern i dinamic a acesteia.

Clasificarea normelor juridice

a.

Dup criteriul ramurii de drept se disting norme juridice de drept: civil, penal, administrativ, constituional, comercial.

b. Dup criteriul forei juridice a actului normativ n care este cuprins norma juridic: decrete hotrri guvernamentale ordonane decizii.

Decret - act emis de organul suprem al puterii de stat, prin care se stabilesc dispoziii obligatorii sau prin care se reglementeaz anumite situaii individuale. Hotrre guvernamental dispoziie emisa de guvern. Ordonan ordin, dispoziie ce provine de la o autoritate. Decizie hotrre dat de o autoritate pentru cei aflai n subordinea sa.

c. Dup criteriul structurii logice: norme complete norme incomplete.

d. Dup criteriul sferei de aplicare: norme generale norme speciale norme de excepie.

e. Dup criteriul criteriul modului de reglementare a conduitei: norme onerative (care oblig subiectul s svreasc o aciune); norme prohibitive (care oblig subiectul s se abin de la svrirea unei aciuni); norme permisive.

f. Normele organizatorice norme care privesc organizarea instituiilor i organismelor sociale. Coninutul acestor norme cuprind: modul de nfiinare, scopurile, competenele, relaiile cu alte instituii, etc.

Interpretarea normelor juridice

Genurile interpretrii normelor juridice
Interpretarea normelor juridice se clasific n:
interpretare oficial interpretare neoficial.

 Interpretarea oficial este realizat de ctre organe de stat care au atribuii:

fie n procesul elaborrii normelor juridice,
fie n procesul aplicrii normelor juridice.

RSPUNDEREA JURIDIC

Definiie
Sensul noiunii de rspundere juridic este acela de obligaie de a suporta consecinele nerespectrii unor reguli de conduit, obligaie ce revine autorului faptei contrare acestor reguli i care poart ntotdeauna amprenta dezaprobrii sociale a unei asemenea fapte.

Formele rspunderii juridice

Exist mai multe tipuri de rspundere juridic: cu caracter politic; civil; penal; administrativ; disciplinar.

Condiiile rspunderii juridice

Pentru ca rspunderea juridic n oricare din formele sale s se declaneze, este nevoie de existena cumulativ a unor condiii: conduita ilicit vinovia legtura cauzal.

Conduita ilicit prin conduit ilicit se nelege un comportament (aciune sau inaciune) care nesocotete o prevedere legal. Vinovie vinovia este atitudinea psihic a celui ce comite o fapt ilicit fa de fapta sa i fa de consecinele acesteia.

Legtura cauzal legtura cauzal ntre fapt i rezultat.