Tema si viziunea Enigma Otiliei v2

Scriitorul,criticul si istoricul literar George Calinescu isi ilustreaza conceptiile estetice privitoare la romanul modern in Enigma Otiliei, respingand modul de a scrie a lui Camil Petrescu optand pentru romanul realist,obiectiv de natura balzaciana dar in care sunt prezente tehnici moderne intrucat acesta sustinea ca tipul firesc de roman romanesc este deocamdata cel obiectiv. Romanul este unul citadin,social, de tip fresca.Enigma Otiliei este un roman de natura balzaciana. In primul rand, acest lucru este sugerat de catre titlu. Initial, romanul a purtat denumirea de Parintii Otiliei, insta titlul a fost schimbat de catre editor,cu acordul lui George Calinescu, din ratiuni comerciale. Titlul initial sugera filiatia dintre acest text si romanele despre familie ale lui Balzac. Caracterizarea determinista este un alt element balzacian. Mediul in care traiesc personajele le caracterizeaza in mod indirect.Casa lui Giurgiuveanu il prezinta pe Costache asa cum camera Otiliei sugereaza dezordinea din viata tinerei, dificultatea de a lua o decizie: Eu sunt o zapacita, nu stiu ce vreau. Personajele tip isi fac si ele simtita prezenta in text. Tipurile din acest roman sunt:cocheta reprezentata de Otilia,aristocratul in persoana lui Pascalopol sau dementul, acesta fiind Titi. Tema fundamentala a textului este si ea de inspiratie balzaciana, tema mostenirii,sugerand marile texte balzaciene dezvoltate in jurul tematicii banului. Romanul prezinta elemente moderne precum ambiguizarea personajelor tip sau caracterul analitic al naratorului. Daca in textele lui Balzac personajul tip era construit dupa o linie directoare care il definea, in acest romana, Calinescu complica personajele tip atasandu-i o trasatura suplimentare care apropie personajele de complexitatea personajelor moderne. Astfel, Giurgiuveanu nu este doar avarul pe care il regasim portretizat si in textele lui Balzac, el este si un om care-si iubeste sincer fiica, tot asa cum si Felix nu este ambitiosul fara scrupule, ci un individ de esenta romantica, un ins care isi proiecteaza o iubire romantioasa alaturi de Otilia.. Constructia narativa este organizata pe planuri care se succed. In formula balzaciana, planurile naratuve au u relief stabil putand fi foarte usor delimitate unul de celalalt,pe cand in literatura moderna planurile narative sunt intretaiate facand naratiunea complexa. Spre deosebire de textul balzacian propriu-zis in care naratorul omniscient controleaza autoritar discursul narativ, in acest text, naratorul pare sa delege competenta narativa unor

personaje, asa cum se intampla cu Felix in debutul romanului, atunci cand sunt descrise strada Antim sau casa lui Giurgiuveanu. Naratorul comentator face si el parte din opera. Spre deosebire de descrierile expozitive facute de naratorul textelor lui Balzac, descrieri pe care le percepe ca atare orice cititor, in acest text observam un narator care face descrieri analitice, care pare sa construiasca lumea textului pentru a-si exersa spiritul critic pe ea, pentru a o comenta critic si nu doar pentru a o infatisa ca atare cititorului. In aceasta maniera de a comenta critic lumea infatisata, vede Manolescu o scadere a acestui roman in sensul in care Calinescu nu a reusit sa se transfere intr-un scriitor veritabil, ci a ramas constant in dimensiunea sa de critic, intervenind ca un critic in discursul naratorului.