Colecia de working papers ABC-UL LUMI I FI NANCI ARE

WP nr. 1/2003

243


Impactul crizei economice asupra sistemelor fiscale europene i sistemului
fiscal romnesc


Miclea Georgiana-Loredana
Facultatea de Economie, anul II
Academia de Studii Economice din Bucureti
micleageorgiana@yahoo.com
Iovu Dana
Facultatea de Economie, anul II
Academia de Studii Economice din Bucureti
iovu.dana@gmail.com

Coordonatorul lucrrii
Lect.univ.dr. Gherghina Rodica


Rezumat. Demersul tiintific al autoarelor are n vedere, modificrile produse de criza
economic asupra sistemelor fiscale europene i a celui romnesc n perioada 2008-
2011.Msurile de austeritate impuse de majoritatea statelelor Uniunii Europene, inclusiv de
Romnia datorate crizei economice au condus la modificri majore n sistemele fiscale
menionate.Lucrarea prezint o analiz a sistemelor fiscale, evideniind modificrile aprute
ca urmare a crizei economice la nivelul impozitelor directe i indirecte. Datorit crizei
economice msurile de politic fiscal adoptate n statele europene, au avut un impact
puternic asupra nivelului i structurii veniturilor fiscale, asupra activitii economice i
implicit a scderii standardului de via a populaiei.

Cuvinte cheie: criza economic, sisteme fiscale, impozite directe, impozite indirecte.

Clasificare JEL: E62; H12.

Clasificare REL: 13Z.


Introducere

ncepnd cu anul 2008 i pna n prezent lumea se confrunt cu o criz economic
izbucnit in prim faz in Statele Unite ale Americii. Prezentm cteva aspecte referitoare la
principalele evenimente care au condus la declanarea crizei economice.
1 februarie 2007 a fost adoptat legea creterii salariului minim n SUA (Fair
Minimum Wage Act of 2007) care a blocat investiiile i implicit creditarea. De asemenea, a
redus drastic eficiena companiilor americane aflate n competiie cu economiile emergente, n
special China.
17 februarie 2007 banca britanic Northem Rock este naionalizat.
16 martie 2007 banca JPMorgan Chase & Co a cumprat banca de investiii Bear
Stearns la un pre foarte sczut, cu ajutorul bncii centrale americane (Federal Reserve).
7 septembrie 2008 cele mai mari bnci de credite ipotecare din Statele Unite ale
Americii Freddie Mac i Fannie Mae sunt puse sub supraveghere federal.
Miclea Georgiana Loredana, Iovu Dana
Impactul crizei economice asupra sistemului fiscal european i sistemului fiscal romnesc

244

15 septembrie 2008 compania Merrill Lynch (a treia banc mondial de investiii)
este preluat de Bank of America, iar Lehman Brothers (a patra banca de investiii din lume)
falimenteaz.
16 septembrie 2008 Banca central american si Guvernul american naionalizeaz
cel mai mare grup de asigurari din lume, American International Group (AIG), ameninat de
faliment, i i-au acordat un ajutor de 85 miliarde $. n acest timp statele europene si cele
asiatice anun, pe rnd, intrarea n recesiune.
1 decembrie 2008 SUA anun c erau de un an n recesiune.
Principalele cauze ce au condus la declanarea crizei pe lng aceste evenimente au
fost:
Existena balonului imobiliar speculativ al Americii acest balon a fost alimentat,
n primul rnd de cel mai puternic boom al creditului din istoria Americii i de
expansiunea unor ri emergente. Surplusul de capital aprut n aceste ri i
incapacitatea lor de a-l folosi pe plan intern au dus la fluxul net de resurse financiare
din aceste ri spre rile dezvoltate, n special spre SUA;
Politica FED
(1);

Dezvoltarea n ultimul deceniu a sistemului bancar din umbr sau paralel
(2)

Inovaiile financiare (securitizarea, CDS
(3)
);
Globalizarea.

Caracteristici ale sistemelor fiscale europene i ale sistemului fiscal romnesc

Apropierea fiscalitii rilor membre ale Uniunii Europene este o problem care a
dobndit o mare importan n dezbaterile lor, o dat cu afirmarea monedei unice.
Sunt multe state care cred c finalizarea pieei unice, mai ales dup introducerea euro,
impune un proces de armonizare fiscal, ns este dificil de acceptat c exist diferene ntre
regiunile fiscale ale statelor membre.
La nivelul Uniunii Europene politica fiscal este subordonat Comunitaii Europene
care prevede eliminarea taxelor vamale ntre statele membre i a oricror alte msuri cu efect
similar i asigurarea liberei concurene n cadrul pieei commune.
n acest sens se au n vedere mai ales impozitele indirecte (TVA, accize), impozitele
directe fiind doar subordonate scopului de neafectare a liberei concurene pe piaa, ns se
recomand membrilor incheierea de convenii de evitare a dublei impunerii internaionale.
n cadrul Uniunii Europene exist sarcini fiscale comune pentru toate statele membre
cum ar fi TVA-ul, dreptul de nregistrare, reinerile la sursa asupra plilor efectuate n contul
unor beneficiari nerezideni, sarcinile aferente salariilor platite si accizele.
Principalele sarcini fiscale specifice numai anumitor state ale Uniunii sunt: impozitele
sau taxele pe activitate (de exemplu taxa profesional in Frana, impozitul commercial in
Germania sau Luxemburg); impozitul asupra patrimoniului global( impozit pe avere datorat
de societi); impozitul pe salariu i alte impozite cum ar fi impozitul particular asupra
veniturilor realizate din extracia de petrol, din Marea Britanie, Danemarca, impozitul pe
solidaritatea averii din Frana etc.
Impozitul pe profit
n primul rand se face distincia ntre societile care datoreaz impozit pe profit si cele
in cazul crora prelevarea se face sub forma impozitului pe venit pltit de asociaii respectivei
societi. n unele ri este reglementat posibilitatea ca societile familiale s poat opta
pentru plata impozitului pe profit, de exemplu Frana. Chiar daca, in general, entitile fr
personalitate juridic nu sunt pltitoare de impozit pe profit, n Germania si Italia acestea sunt
obligate s plateac impozit pentru profitul realizat.
Colecie de working papers ABC-ul LUMI I FI NANCI ARE
WP nr. 1/2003

245

ntre statele europene exist diferene i ntre modul de calculare a impozitului pe
profit. n unele state se utilizeaz metoda imputrii (din impozitul datorat se scade impozitul
datorat in strintate), de exemplu n Marea Britanie, Italia, iar n alte state se ultilizeaz
metoda deducerii cu reintegrare ulterioara (permite o deducere a pierderilor, lund in
considerare, ulterior, anumite beneficii impozabile), de exemplu Germania, Belgia, Olanda.
Situaiile conflictuale respective, cand dou state sau mai multe revendic dreptul de a
percepe impozitul pe profit, sunt reglementate prin intermediul unei convenii fiscale.
Cota de impunere variaz sensibil de la stat la stat, Frana aproximativ 35%, Irlanda
12,5%.
Exist de asemenea diferene i ntre modalitile de plat ale impozitului pe profit.
Majoritatea statelor percep pli ealonate de-a lungul anului fiscal. n Danmarca, Irlanda i
Regatul Unit se practic plata ntregului impozit pe profit la sfritul anului.
Impozitul pe venit
n privina acestui tip de impozit, la nivelul Uniunii Europene nu exist o armonizare
ca in cazul impozitelor indirecte.
Dreptul de a colecta si de a stabili cota de impozitare variaza la nivelul statelor
membre. n unele state acest drept revine colectivitilor locale sau regionale, iar n alte state
acestea sunt colectate la nivel central i apoi distribuite in cote mai mari (Danemarca) sau mai
mici (Italia, Grecia) colectivitailor locale.
n unele state se practic impozitarea la nivelul cuplului a veniturilor obinute de cei
doi soi.
n cazul impozitului pe venit exista o serie de particulariti ale anumitor state membre
si n cazul bazei de impozitare. De exemplu, n Olanda baza de impozitare este compus din
trei categorii numite casete (venitul impozabil pentru munc i cas, venitul provenit din
dobanzi substaniale si venitul provenit din economisire i investii).
Impozitul pe avere
Impozitul pe averea persoanelor juridice este perceput doar n Grecia si Luxemburg,
cota de impunere fiind de 0,5% Luxemburg, respectiv 0,7% Grecia, iar ntre impozitul pe
avere si impozitul pe profit exist o relaie de deductibilitate.
Impozitul pe averea persoanelor fizice este reglementat in cinci state europene (
Spania, Frana, Suedia, Luxemburg, Grecia) iar cota de impunere variaz ntre 0,2% si 2,5%.
Accizele
Pe lng accizele reglementare la nivel comunitar (la bauturi alcoolice, pentru prodse
energetice i electricitate, pentru tutunul manufacturat), unele state membre pot institui accize
naionale pentru produse din aceeai categorie.
n Belgia, Olanda, Finlanda i Suedia exista taxe parafiscale
(4)
, accize pentru produsele
energetice si electricitate, n Frana exist o tax adiional pentru bauturile mixte, iar n
Belgia regsim o tax adiionala pentru un produs alcoolic ce a fost comercializat intr-un
ambalaj care nu mai poate fi refolosit. De asemenea, i n Romania exista taxe speciale
reglementate pentru uleiurile minerale, cafea, articole din cristal, bijuterii din aur, confecii
din blnuri naturale.
Contribuiile sociale
n ceea ce privete contribuiile sociale, cuantumul acestor prelevri variaz foarte
mult de la stat la stat. De regula angajatorul platete o cota mai mare decat angajatul. De
exemplu, n Austria contribuiile sociale platite de angajat sunt de 17,65% din slariul brut, iar
cel platit de angajator este de 40,4%. n Malta valorile sunt egale, de 10%. Exist i state unde
angajatul suport o povar mai mare decat angajatorul. De exemplu, n Irlanda cota
contribuiilor angajatorului atinge 12,75%, iar cea a angajatului 4%, iar n Slovenia angajatul
platete 37,6%, iar angajatorul 24,95%.
Miclea Georgiana Loredana, Iovu Dana
Impactul crizei economice asupra sistemului fiscal european i sistemului fiscal romnesc

246

De obicei, lucratori independeni, datoareaz o cot fix, care variaz de la 5% in
Irlanda la 29,8% n Spania.

Sistemul fiscal romnesc - caracteristici

Sistemul fiscal romanesc cuprinde trei componente:
A.Legislaia fiscal care reglementeaz si instituie impozite si taxe considerate
componente de baz ale veniturilor statului si care consfinesc dreptul de crean al statului
asupra contribuabilului.
Impozitele, taxele i contribuiile, reprezint resurse financiare publice ce se constituie
si se gestioneaza printr-un sistem unitar de bugete si anume: bugetul de stat, bugetul
asigurrilor sociale de stat, bugetele locale, bugetele fondurilor speciale, bugetul trezoreriei
statului i bugetele altor instituii publice cu caracter autonom ( Parlament, Preedenia
Romaniei, Guvernul etc.).
Impozitele si taxele reprezint fundamentul i motivaia pe care este construit
fiscalitatea. Ele sunt constituite prin legi sau alte acte normative bazate pe legi.
Gruparea impozitelor i a taxelor s-a facut, din punct de vedere structural, potrivit
clasficaiei bugetare a veniturilor, ceea ce corespunde i ordinii n care acestea au fost aezate
n bugetul de stat i in bugetele locale. In Romania impozitele sunt mparite n impozite
directe i impozite indirecte.
Impozitele directe reprezint forma cea mai uzual de impunere. n categoria
impozitelor directe sunt cuprinse urmatoarele venituri bugetare, cele mai importante:
impozitul pe venitul persoanelor fizice;
Categoriile de venituri supuse impozitului pe venit pot fi : venituri din activitai
independente (comert, profesii libere, din dreptri de proprietate intelectuala etc.), venituri din
salarii, venituri din cedarea folosinei bunurilor, venituri financiare, venituri din pensii,
venituri din activitai agricole, venituri din premii si jocuri de noroc, venituri din transferul
proprietilor imobiliare, venturi din alte surse.
De la 1 ianuarie 2005 cota de impunere este de 16% si se aplic asupra venitului
impozabil corespunzator fiecarei surse din fiecare categorie pentru determinarea impozitului.
Pentru aceast cot exist si anumite excepii cum ar fi veniturile din investiii
(neimpozabile sau impozabile cu cota de 1% in anumite cazuri) sau venituri i premii din
jocuri de noroc ( cota de 20% aplicabil sumei care depaeste un anumit plafon maxim
neimpozabil).
impozitul pe venitul persoanelor juridice.Acest tip de impozit se mparte la radul sau
in:
a)impozitul pe profit care are ca i subiect persoanele juridice romane si persoanele juridice
straine care desfaoar activitate prin intermediul unui sediu in Romania. Profitul se
determin ca diferent ntre veniturile totale si cheltuielile totale, acestea din urm fiind
ajustate cu anumite cheltuieli deductibile rezultand astfel profitul impozabil.
De la 1 ianuarie 2005 cota de impozit pe profit in Romania este de 16%.
b) impozitul pe veniturile microntreprinderilor
Baza impozabil a acestui tip de impozit o constituie suma veniturilor trimestriale din
orice surs, din care se deduc: veniturile din variaia stocurilor, veniturile din producia de
imobilizari necorporale sau corporale, veniturile din provizioane privind activitatea de
exploatare i veniturile financiare din provizioane, veniturile realizate din despagubiri de la
societaile de asigurare pentru pagubele produse la activele corporale proprii.
c) impozitul pe dividende. Acest tip de impozit se calculeaza prin aplicarea cotei de 16%
asupra dividentelor i se vars la bugetul de stat.
impozitul pe avere
Colecie de working papers ABC-ul LUMI I FI NANCI ARE
WP nr. 1/2003

247

Acest tip de impozit este aezat n legatur cu proprietatea deinut de persoanele
fizice sau juridice. Are pondere redus in bugetul statului pentru c statul stimuleaz creterea
averilor persoanelor fizice si juridice.
Impozitul pe avere mbrac urmatoarele forme: impozit pe averea propriu-zis,pe
circulaia averii, impozitul pe sporul de avere, impozitul pe sporul de avere dobndit pe timp
de rzboi, impozitul asupra creterii averii de la cumparare la revnzare.
Impozitele indirecte se ncaseaza prin adugarea la preul marfurilor si serviciilor a
unor cote de impozit. Acest tip de impozite predomin n veniturile fiscale ale rilor
emergente, acesta fiind si cazul Romaniei. Din categoria impozitelor indirecte fac parte:
taxele de consumaie, n special accizele. Acestea se percep asupra produselor care se
consum n cantiti mari si care nu pot si nlocuite de consumatori cu altele de acelasi
tip (alcool, tutun, produse energetice, cafea, aticole de cristal, bijuterii etc.)
taxa pe valoare adaugat. Aceasta reprezint principalul impozit in Romania din punct
de vedere al volumului ncasarilor la bugetul de stat precum si din punct de vedere al
sferei de aplicare.
Cota standard de impozitare este de 24%. Cota redus de 9% se aplica n urmatoarele
cazuri: servicii constnd in permiterea accesului la castele, muzee, case memoriale,
monumente istorice etc., livrarea de manuale colare, reviste, cri, ziare, livrarea de proteze si
accesorii ale acestora, cu excepia protezelor dentare, livrarea de produse ortopedice , livrarea
de medicamente de uz uman si veterinar, cazarea in cadrul sectorului hotelier. Cota redusa de
5% se aplic pentru achiziiile de locuine livrate ca parte a politicii sociale.
taxe vamale. Acestea reprezint acele prelevri bneti, percepute de ctre stat n
momentul n care bunurile trec graniele rii. Baza de impozitare o reprezint valoarea
n vam a marfurilor, iar cotele de impunere sunt prevazute n tariful vamal. n funcie
de nivelul lor, taxele vamale, menionate in tariful vamal sunt: taxe vamale in
condiiile aplicrii clauzei naiunii celei mai favorizate, taxe vamale autonome si taxe
vamale prefereniale.
taxele de timbru. Acest tip de taxe reprezint plata serviciilor prestate ori a lucrarilor
efectuate de diverse organe sau instituii publice care primesc, ntocmesc sau
elibereaz diferite acte, presteaz diferite servicii si soluioneaz anumite interese
legitime ale subiecilor.
n cazul contribuiilor sociale, n Romania toi angajatorii si angajaii, precum si alte
categorii de persoane, sunt cuprini n categoria contribuabililor la sistemul de asigurri
sociale de stat.
Contribuiile angajailor: contribuia la bugetul asigurrilor sociale de stat: 10,5%,
contribuia la bugetul asigurrilor pentru somaj: 0,5% i contribuia la bugetul asigurrilor
sociale de sntate: 5,5%.
Contribuiile angajatorilor: contribuia la bugetul asigurrilor sociale de stat: 20,8%;
25,8%; 30,8% n funcie de condiiile de munc (plafonat), contribuia la bugetul asigurrilor
sociale de sntate: 5,2%, contribuia pentru concedii si indemnizaii: 0,85%
(plafonat), contribuia la fondul de garantare pentru plata creanelor salariale: 0,25%,
contribuia la bugetul asigurrilor pentru omaj: 0,5%, contribuia de asigurare pentru risc si
accidente de munca si boli profesionale: 0,15% - 0,85%.

Alte cote de contribuii sociale sunt cota contribuiei individuale de asigurri sociale
este de 9,5%, indiferent de condiiile de munc i cota contribuiei individuale datorat la
bugetul asigurrilor pentru omaj este de 0,5%.

Miclea Georgiana Loredana, Iovu Dana
Impactul crizei economice asupra sistemului fiscal european i sistemului fiscal romnesc

248

B. Mecanismul fiscal cuprinde totalitatea procedeelor tehnice i metodelor prin care se
realizeaz actiunea de urmarire i de percepere a impozitelor i taxelor. Impunerea, ca
ansamblu de operaiuni prin care se stabilesc obligaiile platitorilor de impozite ctre stat,
const n identificarea tuturor categoriilor de persoane fizice sau juridice ce dein sau
realizeaza un anumit obiect impozabil, evaluarea bazei de calcul si cuantumul acesteia.

C. Aparatul fiscal cuprinde organe specializate care pun n micare mecanismul fiscal n
scopul realizarii obiectivului final, adic urmarirea i perceperea veniturilor bugetare.
Aparatul fiscal este format in Administraiile Finanelor Publice, Direcia de Inspecie Fiscal
din ANAF, mpreuna cu direciile judeene de inspectie fiscal i direcia de inspectie fiscal
din cadrul Direciei Generale de Administraie a Marilor Contribuabili.

Analiza comparativ a sistemelor fiscale europene si a sistemului fiscal romnesc

1. Evoluia principalelor categorii de impozite din Uniunea European
Exist multe motive pentru care veniturile fiscale guvernamentale variaz de la an la
an. Cu toate acestea, n general, principalele motive sunt schimbri n activitatea economic
(care afecteaz nivelurile ocuprii forei de munc, de vnzare de bunuri i servicii, etc),
precum i n legislaia fiscal (care afecteaz ratele de impozitare, baza de impozitare,
praguri, scutiri, etc), precum i ca modificri n nivelul PIB-ului.Criza, mpreun cu msurile
de politic fiscal adoptate n statele europene, au avut un impact puternic asupra nivelului i
structurii veniturilor fiscale n perioada 2009-2011, dei primele efecte au devenit vizibile n
2008.
n anul 2009 impactul crizei asupra finanelor publice a fost mai puternic pe partea
cheltuieli decat pe partea de venituri. n medie, din 2008 pana n 2009, contractarea
veniturilor a contribuit doar cu jumatate de punct procentual la nrautairea deficitului public.
Cheltuielile, pe de alta parte, au contribuit mult mai mult, aproximativ cu patru puncte
procentuale din PIB. Mai mult, n timp ce raportul cheltuieli-PIB a crescut semnificativ n
aproape toate rile imaginea de pe partea de venituri era n contrast: n aproape un sfert din
ri, declinul veniturilor a fost semnificativ, apropiindu-se de 2% din PIB sau mai mult, n
timp ce mai mult de o treime din ri au crescut de fapt veniturile, ca pondere n PIB. Acest
lucru arat ca dei strategia de iesire din criz a prevazut c, consolidarea ar trebui, ca o
regul, sa inceapa doar in 2010, nu toate rile au asteptat pan in acel an ca sa nceap
consolidarea pe partea de venituri.
Veniturile din impozite directe, considerate in general mai sensibile pentru ciclul
economic, in mod nesurprinzator au scazut mai mult decat taxele indirecte in 2009. Declinul
in medie a ponderii veniturilor fiscale in PIB a cumulat 0,8 puncte sau 6,5% in comparatie cu
0,3 puncte sau 2,5% -taxele indirecte.
Diferena dintre performantele (evoluia) celor doua tipuri de taxe , totui, s-a micorat
considerabil in anii 2008 si 2009 (-7,9% comparativ cu -5,3%). Acest lucru s-a ntamplat din
cauza c n cateva ari impozitele indirecte au produs scaderi ale veniturilor in 2008, iar in alte
tari s-au introdus masuri de sporire a veniturilor in 2009 bazate predominant pe impozitele
indirecte. Msurile de colectare a veniturilor bazate pe taxele directe au fost, din contra foarte
rare.






Colecie de working papers ABC-ul LUMI I FI NANCI ARE
WP nr. 1/2003

249

Figura 1. Evoluia impozitelor directe i indirecte, n perioada 2007- 2009 (%)
88
93
98
2007 2008 2009
TAXE DIRECTE TAXE INDIRECTE

Sursa: Eurostat, Taxation trends in the European Union, p. 10.

n timp ce scderea impozitelor pentru munc si capital, sunt consistente cu natura
taxei, scderea impozitelor implicite n consum este surprinzator de mare, reflectnd
slbiciunea veniturilor din TVA nregistrate n recesiune. Scderea este si mai surprinzatoare
lund n considerare c mai multe ri au crescut taxele pentru consum n 2009, ce ar fi trebuit
s provoace o cretere a ratelor taxelor implicite. Acest fenomen poate fi explicat printr-o
combinaie de factori. Mai ntai, cresterea recesiunii este posibil s fi crescut consumul
bunurilor primare, care sunt n mod normal, sub rezerva cotele de TVA mai mici. n al doilea
rnd, impozitul pe consum este afectat de declinul n activitatea de construcii, care a fost
deosebit de pronunat n aceast recesiune. n plus, stocurile acumulate de ntreprinderi
involuntar n timpul recesiunii reduc valoarea TVA-ului pltit. Nu n ultimul rnd, multe ri
au introdus msuri care vizeaz acordarea de ctre companii a posibilitii de a amna plata
impozitelor, inclusiv a TVA.

Figura 2. Evoluia impozitelor pe tipuri de impozit, n perioada 2007-2009 (%)

92
94
96
98
100
102
2007 2008 2009
RATELE TEXELOR PE CAPITAL RTELE TAXELOR PE MUNCA
RATELE TAXELOR PE CONSUM

Sursa:Eurostat, Taxation trends in the European Union, p. 11.

Reducerile de taxe au predominant doar ntr-un sfert din cazuri, insa Statele Membre
au introdus msuri de cretere a taxelor. Msurile de cretere a taxelor, totui, au avut asupra
mediei un impact bugetar destul de mare, astfel au reprezentat mai mult de un sfert din totalul
efectului.
Miclea Georgiana Loredana, Iovu Dana
Impactul crizei economice asupra sistemului fiscal european i sistemului fiscal romnesc

250

Figura 3. Ponderea taxelor ca procent din PIB n 2009
Reduceri de taxe, ca % din PIB
Cresteri de taxe, ca % din PIB

Sursa:Eurostat, Taxation trends in the European Union, p.13.

Tipul de msuri adoptate difer semnificativ dac acestea vizeaz creterea sau
reducerea impozitelor. Resursele bugetare investite n reducerea de taxe au fost puternic
ndreptate spre reducerea impozitelor forei de munc. Creterea de msuri a fost n schimb
foarte mult concentrat asupra impozitelor pe consum, reprezentnd mai mult de trei sferturi
din total.
Un domeniu n care debutul crizei economice i financiare n mod clar a avut un
impact mare a fost impozitarea consumului. Stagnant din anul 2002, ratele standard de TVA
s-au schimbat de multe ori ncepnd cu anul 2009, n marea majoritate a cazurilor crescnd.
Media a crescut puternic.Viteza i gradul de cretere este impresionant, 2 puncte
procentuale n medie, n doar trei ani.

Figura 4. Media ratelor de TVA pentru UE-27, n perioada 2007-2011

19
19.5
20
20.5
21
2007 2008 2009 2010 2011
Media ratelor de TVA

Sursa:Eurostat, Taxation trends in the European Union, p. 21.

Un alt aspect remarcabil al acestei tendine este de rspndirea rapid a acestuia la un
grup mare de ri (a se vedea tabelul 1). Numai o singur ar a schimbat rata TVA-ului n
2008, micorand-o, dar ase au crescut-o n 2009 i nou state n anul urmtor.Tendin a
continuat n 2011.
Colecie de working papers ABC-ul LUMI I FI NANCI ARE
WP nr. 1/2003

251

n mod similar, o tendin clar de cretere a fost vizibila pentru impozitele pe
consum, accize. Tabelul 2 evideniaz faptul c creterea a avut loc n mai multe ri i pentru
sume semnificative, de pn la 1,5% din PIB.
n 2010, raportul fiscal general, adic suma de impozite i contribuii la asigurrile
sociale, n cele 27 de State Membre (UE-27) s-a ridicat la 39,6% ca medie ponderat PIB,
mai mult de 40% peste nivelurile nregistrate n Statele Unite ale Americii i in Japonia.
Nivelul de impozitare n UE este ridicat, nu numai fa de aceste dou state, dar, n
comparaie cu alte economii avansate, printre cele mai importante membre non-europene
OECD, numai Canada i Noua Zeeland avnd raporturi fiscale, care depesc 30% din PIB.
n ceea ce privete rile mai puin dezvoltate, acestea sunt de obicei caracterizate prin
raporturi fiscale relativ sczute.

Figura 5. Raportul fiscal general ca procent in PIB n UE-27, SUA si Japonia (2010)
0
10
20
30
40
UE-27 US JP

Sursa:Eurostat, Taxation trends in the European Union.Main results, p.3.

Datele pentru impozitul pe consum arat c acesta a fost pe un trend descendent
ncepnd cu 2007, crescand apoi din 2010.

Figura 6. Evoluia taxelor pe consum, n perioada 2008-2010 (%)
Sursa:Eurostat, Taxation trends in the European Union.Main results, p. 10.
19
19.5
20
20.5
21
21.5
22
22.5
23
2008 2009 2010
UE-27
EA-17
Miclea Georgiana Loredana, Iovu Dana
Impactul crizei economice asupra sistemului fiscal european i sistemului fiscal romnesc

252

Trendul ascendent n anul 2010 a fost destul de larg, n comparaie cu anul precedent;
rata impozitelor pe consum a crescut n majoritatea Statelor Membre (a se vedea tabelul 4 din
anex). Numai n opt ri indicatorul a sczut. n patru cazuri (Danemarca, Germania, Cipru i
Ungaria) raportul a sczut destul de puin, n timp ce n Estonia, Malta, Austria i Finlanda
scderea a fost de aproximativ o jumtate de punct procentual.
Creterea larg a ratelor impozitelor pe consum n 2010 poate fi atribuit n mare
msur majorrii cotelor de TVA, nou ri crescnd ratele TVA in 2010, printre care i
Romania i Bulgaria.
n ceea ce privete impozitul pe venit, a fost o tendin larg pentru a crete ratele
acestuia n 2010. La fiecare cinci ani, la ase State Membre s-a nregistrat o cretere a ratelor
i, ca o consecin media UE a fost atinsa n 2012.

Figura 7. Evoluia impozitului pe venit (2008-2012)

35
40
45
50
55
2008 2009 2010 2011 2012
UE-27
EA-17

Sursa:Eurostat, Taxation trends in the European Union.Main results, p. 16.

Aceast cretere poate fi atribuit crizei economice i financiare, deoarece pn n
2009, a existat o tendin clar, constant i larg rspndit de scadere a ratei.
n mod similar cu tendina nregistrat pentru impozitul pe venit, din a doua jumtate
a anilor 1990, ratele impozitului pe profit, n Europa au fost reduse de la mijlocul anilor
nouzeci, de la o medie de 35,3% la 23,5% n prezent (a se vedea tabelul 4 din anexa A). Ins,
n primul rnd criza a ncetinit aceast tendin n mai multe ri ceea ce a dus la o stabilizare
n media UE n 2012 i chiar o uoar cretere pentru zona euro. Tendina de scdere a fost
oprita n 2010, cu o scdere de doar 0,1 puncte procentuale din PIB. O tendin similar n
mare parte este vizibil, de asemenea, n ali indicatori, cum ar fi veniturile din impozitele pe
capital i pe venitul din afaceri.
n anul 2011, veniturile fiscale in UE-27 (inclusiv contribuiile sociale) au crescut n
mod substanial la 40,0% din PIB (de la 39,6% din PIB n 2010), dup patru ani de declin.
Veniturile fiscale n EA-17 au urmat o tendin similar i au crescut de la 40,3% din PIB n
2010 la 40,8% din PIB n 2011 (a se vedea tabelul 3).
n 2011, veniturile fiscale au constituit cca 90% din veniturile totale ale guvernului n
Uniunea European.



Colecie de working papers ABC-ul LUMI I FI NANCI ARE
WP nr. 1/2003

253

Figura 8. Evoluia impozitelor in UE-27 SI EA-17 (2007-2011)

38.5
39
39.5
40
40.5
41
41.5
2007 2008 2009 2010 2011
UE-27
EA-17

Sursa:Eurostat, Economy and finance, p. 1.

Raportul veniturilor fiscale n PIB n zona euro (EA-17) a fost puin mai mare dect n
UE-27. Figura 9 arat ca raportul veniturilor fiscale n PIB n anul 2011 a fost mai mare n
Danemarca, Belgia i Frana (48,6%, 46,7% i 45,9%); cele mai mici valori fiind nregistrate
n Lituania (26,4% din PIB), Bulgaria (27,2% din PIB) i Letonia (27,7% din PIB).

Figura 9. Veniturile fiscale totale ca procent din PIB pe ri (2011)
33
35.1
37.1
42.8
27.3
34.5
40
43.7
44.9
32.4
38.1
37.5
45.9
46.7
27.7
34.9
28.8
48.6
39
26.4
37.8
27.2
36.1
35.2
32.4
30.4
43.6
40
40.8
20
25
30
35
40
45
50
E
E
M
T
H
U
I
T
R
O
C
Z
D
E
A
T
S
E
P
L
L
U
S
I
F
R
B
E
L
V
E
L
S
K
D
K
N
L
L
T
U
K
B
G
P
T
C
Y
E
S
I
E
F
I
U
E
-
2
7
E
A
-
1
7
EE MT HU IT RO CZ DE AT
SE PL LU SI FR BE LV EL
SK DK NL LT UK BG PT CY
Sursa:Eurostat, Economy and finance, p. 2.

n 2011 veniturile fiscale n UE-27 au rmas relativ egal distribuite: ntre contribuiile
sociale (13,9% din PIB), impozitele pe producie i importuri (13,4%), ct i impozitele
curente pe venit, avere, etc (12,6%). Cota de venituri a contribuiilor sociale a crescut sensibil
din 2008 n 2009, a sczut uor in perioada 2009 - 2010 i a rmas relativ stabil ntre 2010 i
2011.
Miclea Georgiana Loredana, Iovu Dana
Impactul crizei economice asupra sistemului fiscal european i sistemului fiscal romnesc

254

Impozitele pe producie i importuri au crescut cota de impozitare total in 2009 -
2011. Aceasta ca urmare a creterii cotelor de TVA n multe ri i introducerea de noi taxe,
cum ar fi taxele de pasageri aerieni (nregistrat ca un impozit indirect) i taxele bancare, care
sunt taxele pe bilanurile contabile ale instituiilor de credit i sunt luate n considerare ca
impozitele pe proprietate.
Cele mai nalte rate ale impozitelor pe producie i importuri n raport cu PIB au fost
nregistrate n Suedia (18,6%), Danemarca i Ungaria (ambele 17,0%), n conformitate cu
nivelul general ridicat de impozitare. Cele mai mici cote ale impozitelor indirecte s-au
nregistrat n Spania (10,2%), Slovacia (10,8%) i Elveia (6,6%), acesta din urm avnd un
nivel sczut de impozitare.
Impozitele pe venit acoper att impozitele pe venitul persoanelor fizice sau al
gospodriilor populaiei i venitul sau beneficiile societilor. De departe cele mai mari taxe
sunt de remarcat pentru Danemarca, care a ridicat echivalentul la 29,7% din PIB, la aceste
impozite n 2011. Cu toate acestea, raportul comparativ ridicat pentru Danemarca se datoreaz
faptului c cheltuielile pentru bunstare sunt finanate prin intermediul impozitelor pe venit
i, n consecin, cifrele pentru contribuiile sociale efective sunt relativ foarte mici n alte
ri. Ponderile cele mai mari sunt nregistrate de ctre: Norvegia i Suedia, care se ridic la
21,6% i 18,7% din PIB, respectiv de la impozitele curente pe venit, avere, etc. La cellalt
capt al scalei, Lituania (4,4% din PIB n 2011) i Bulgaria (4,9% din PIB n 2011) au avut
venituri relativ mici din aceste taxe.
Pe lng categoriile principale de venituri fiscale, figura 12 prezinta, o componenta in
care sunt incluse n definiia veniturilor fiscale: impozitele pe capital. Aceste impozite au
reprezentat 0,3% din PIB n UE-27 n 2011, cu rate sczute nregistrate n principal, pentru
unele dintre noile Statele Membre i n rile nordice. Acestea variaz de la 0,7% din PIB n
Belgia i 0,5% n Frana i Ungaria, pentru la valori foarte mici sau inexistente n mai multe
ri. Sumele mari din Ungaria sunt cauzate de o nou tax pentru instituiile de credit
introdusa n cursul anului 2010.























Colecie de working papers ABC-ul LUMI I FI NANCI ARE
WP nr. 1/2003

255



Figura 10. Principalele categorii de impozite, 2011 (% din PIB)
13.1
14.8
11.8
17
11.5
14.2
11.4
13
10.2
15.5
14.4
14.7
11.6
11.9
12
17
14.3
12
14.6
14
14
12.7
14.4
10.8
14.4
18.6
13.6
14.4
11.6
6.6
13.4
13
14.3
7.3
15.4
1
15.8
12.1
5
10.6
12.1
16.9
13.4
8.7
8.6
9.8
11.1
13.1
6.2
14.8
14.7
11.5
9.3
8.8
15
12.3
12.7
7.4
7.8
4.1
9.5
6.8
12.9
14.5
0.7
0.3
0.1
0.3
0.3
0
0.4
0.1
0.4
0.5
0.4
0
0
0
0.1
0.5
0.2
0.3
0
0
0
0
0
0
0.2
0
0.2
0
0.1
0.2
0.3
0.3
16
4.9
7.2
29.7
11.4
6.6
12.1
8.6
9.6
11.3
14.3
11.7
7.4
4.4
14
6.4
13
11.4
13
7
9.9
5.8
7.9
5.4
16.3
18.7
15.6
17.5
21.6
14.9
12.6
11.9
BE
BG
CZ
DK
DE
EE
IE
EL
ES
FR
IT
CY
LV
LT
LU
HU
MT
NL
AT
PL
PT
RO
SI
SK
FI
SE
UK
IS
NO
CH
UE-27
EA-17
Impozite pe productie si import Contributii efective
Impozite pe capital Impozite pe venit, avere etc.
Sursa:Eurostat, Economy and finance, p. 4.

2. Evoluia principalelor categorii de impozite din Romnia
La nivel general ponderea taxelor n PIB n anul 2010 n Romania a fost de 27,2% cu 8
puncte procentuale mai mica dect media UE-27 (35,6%). Astfel, n anul 2010 Romnia avea
cel mai scazut nivel al taxelor exceptnd Lituania (27,1%).
n decursul anului 2010 n Romnia s-a realizat a treia si, cea mai mare majorare a
taxelor indirecte din UE printre care majorarea cotei TVA de la 19% la 24%. Taxele indirecte
ocupau 45,2% din totalul veniturilor din taxe n comparaie cu media taxelor indirecte din UE-
27 (38,5%), n timp ce contribuiile sociale aveau un procent de 32,2%, iar ponderea taxelor
directe doar 22,6%. Aceste taxe ajuta n principal bugetul de stat cu o pondere de 63,4% din
totalul veniturilor, n timp ce pentru bugetele locale sunt alocate doar 4% dintre acestea.
n 2009 n timpul celei de a doua caderi economice, Romnia a avut o scadere de 6,6%
a PIB-ului n comparaie cu PIB 2008 contrar perspectivelor ce se aratau mult mai optimiste.
Totui, toate masurile ce s-au luat privind marirea TVA-ului n 2010 i cresterea nivelului
accizelor n 2009 au ajutat la colectarea unor venituri mai mari din impozite indirecte, fapt ce
Miclea Georgiana Loredana, Iovu Dana
Impactul crizei economice asupra sistemului fiscal european i sistemului fiscal romnesc

256

a ajutat economia sa-i revina ct de ct din pierderile cauzate de impozitele directe i
contribuiile sociale.
Figura 11. Evolutia veniturilor fiscale i a componentelor acestora (2008-2011)
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
2008 2009 2010 2011
%
P
I
B
Venituri fiscale
Impozite indirecte
Impozite directe
Contributii sociale

Sursa:Anexe, Tabel 6. Evoluia principalelor categorii de impozite in perioada 2008 2011.

Dup cum se poate observa n Fig.11 veniturile fiscale n anul 2008 (la nceputul
izbucnirii crizei) au fost de 18,7% din PIB atingnd cel mai mare nivel, urmnd o scdere a
acestora n anul 2009 atingnd un nivel minim (17,5% PIB) n timpul celui de- al doilea prag
al crizei economice. n anul 2010 urmeaz o cretere cu un punct procentual a veniturilor
fiscale (18,5% PIB), iar n anul 2011 s-a nregistrat o scdere cu doar 0,2 puncte procentuale
(18,3% PIB). Aceste oscilaii au avut loc n principal datorit asistenei financiare acordate
Romniei printr-un program de creditare n anii 2009, 2010, 2011 n schimbul creia ara a
spus da unor reforme cum ar fi: reforma pensiilor, masuri de consolidare fiscala. Pe partea
veniturilor ctre buget s-au aplicat puine masuri cum ar fi largirea bazei de impozitare a
venitului personal prin introducerea bonurilor de mas, venituri provenite din interese
financiare ale bncilor la crearea unui depozit i nfiinarea unor noi plai i comisioane,
lrgirea bazei de impozitare a contribuiilor sociale prin includerea in acesta categorie a
drepturilor privind proprietatea intelectual. Dintre toate aceste modificri unele au adus
consecine negative; astfel mririle semnificative ale accizelor privind tutunul, modificarea
TVA cu 5 pucte procentuale i creterea preului la combustibil au influienat creterea
inflaiei. Reformele privind taxele s-au pus in aplicare in Decembrie 2011. De asemenea, au
avut loc i modificari pe piaa forei de munc prin continua reducere a numarului de angajai
din sectorul bugetar i scaderea salariilor acestora cu 25% in anul 2010. Pe partea veniturilor
pe lng majorarea accizelor la anumite produse si creterea cotei de TVA a avut loc largirea
bazei de impozitare a contribuiilor de asigurari sociale de snatate prin supunerea la plata
acestora, iar pe partea de cheltuieli, reduceri ale subveniilor i cheltuielilor de capital.
Dupa cum se observa si in fig.13, contribuiile sociale au avut o pondere de 9,3% din
PIB n anul 2008, iar in anul 2009 au nregistrat o cretere de 0,1 puncte procentuale (9,4%
PIB), pentru ca apoi in anul 2010 sa scada la 8,8% din PIB ce s-a meninut i n anul 2011.


Colecie de working papers ABC-ul LUMI I FI NANCI ARE
WP nr. 1/2003

257



Figura 12. Evoluia impozitelor indirecte i impozitelor directe (2008-2011)
5
6
7
8
9
10
11
12
13
2008 2009 2010 2011
%
P
I
B
Impozite indirecte
Impozite directe

Sursa: Anexe, Tabel 7. Evoluia veniturilor fiscale, impozitelor indirecte, impozitelor directe si contribuiilor
sociale n perioada 2008 2011.

n urma reformelor ce au avut loc n Romnia impozitele indirecte au urmat un trend
ascendent ncepnd cu anul 2009 (Fig. 12). n anul 2008 (la nceputul crizei) acestea au avut o
pondere n PIB de 12%. n anul 2009 ponderea acestora a fost de 11% din PIB urmnd ca in
anul 2010 sa creasca cu 1,3 puncte procentuale (12,3% din PIB) ca urmare a majorarii
accizelor, reforma aplicata n anul 2009. n anul 2011 s-a nregistrat o cretere de 0,3 puncte
procentuale (12,6% din PIB) acest fapt fiind datorat n mare parte majorarii cotei de TVA cu 5
puncte procentuale, de la 19% la 24%.
n cazul impozitelor directe situaia este opusa impozitelor indirecte (Fig. 12); acestea
au fost n continu scdere din anul 2008, veniturile ctre bugetul de stat fiind acoperite n
mare parte de impozitele indirecte si contribuiile sociale. n anul 2008 ponderea impozitelor
directe in PIB a fost de 6,7%, urmata de o scadere de 0,2 puncte procentuale in anul 2009
(6,5% din PIB). n anul 2010 impozitele directe au fost 6,2% din PIB n continua scadere faa
de anul 2009, ca in anul 2011 aceasta scdere s se accentueze pna la o pondere de 5,8% din
PIB.














Miclea Georgiana Loredana, Iovu Dana
Impactul crizei economice asupra sistemului fiscal european i sistemului fiscal romnesc

258




Figura 13. Evoluia veniturilor fiscale i a componentelor acestora (2008-2011)
94.893
86.572
93.883
105.959
60.319
53.782
62.251
72.662
34.574
32.79
31.632
33.298
51.988
51.261
49.552
50.808
0 20 40 60 80 100
2008
2009
2010
2011
milioane lei
Contributii sociale Impozite directe Impozite indirecte Venituri fiscale

Sursa: Anexe,Tabel 7. Evoluia veniturilor fiscale, impozitelor indirecte, impozitelor directe si contribuiilor
sociale n perioada 2008 2011.

Din categoria impozitelor indirecte, vom analiza TVA- ul si accizele impreuna cu
taxele pe consum (vezi Fig. 14). Att TVA-ul ct si accizele au suferit modificari majore;
prima modificare a fost n anul 2009 prin majorarea accizelor. Acestea mpreuna cu taxele pe
consum aveau o pondere de 3,2% din PIB, n anul 2010 erau pe locul 12 faa de media UE-27
avnd ponderea de 3,4% din PIB. Discrepana dintre anul de baza 2008 n care poanderea era
de 2,7% din PIB i anul 2011 unde aceasta a fost de 3,3% din PIB este de 0,6 puncte
procentuale.
Ponderea in PIB a TVA-ului n anul 2008 a fost de 7,9% fiind urmata de o scadere
considerabil n anul 2009 datorita celei de a doua decade a crizei economice, cand s-a
nregistrat o pondere de 6,6% din PIB. n anul 2010 acesta a crescut cu 1,2 puncte procentuale
ajungnd la o pondere in PIB de 7,8%. n decursul acestui an a avut loc o majorare a cotei de
TVA cu 5 puncte procentuale de la nivelul de 19% la 24%, acest fapt conducnd la o cretere
a ponderii in PIB n anul 2011 cu 0,6 puncte procentuale ajungnd la 8,4% (vezi Fig. 14).







Colecie de working papers ABC-ul LUMI I FI NANCI ARE
WP nr. 1/2003

259




Figura 14. Evoluia TVA, accize i taxe de consum (2008-2011)
2
2.5
3
3.5
4
4.5
5
5.5
6
6.5
7
7.5
8
8.5
9
2008 2009 2010 2011
%
P
I
B
TVA
Accize si taxe de consum

Sursa: Anexe, Tabel 6. Evoluia principalelor categorii de impozite in perioada 2008 2011.


Impozitele directe ocupa ultimul loc ca pondere n PIB-ul Romniei faa de impozitele
indirecte si contribuiile sociale. Acestea nu au suferit mari modificari cota de impozitare fiind
unica att pentru impozitele pe venit ct i pentru cele pe profit, i anume 16%.
n decursul celor 4 ani analizai ponderea impozitului pe venit n PIB s-a micat
ajungand n jurul valorii de 3% , exceptie facnd anul 2011 cnd s-a nregistrat o pondere de
5,4%. n anul 2008 ponderea impozitului pe venit n PIB a fost de 3,4% urmnd o usoara
crestere cu 0,1 puncte procentuale in anul 2009 (3,5% PIB). n anul 2010 acesta a scazut pna
la o pondere de 3,3% PIB (Vezi Fig. 15).

Ponderea impozitul pe profit n PIB a fost in continua scadere ncepnd cu anul 2008
pna n anul 2010, urmat apoi de o uoara cretere in anul 2011. Aceasta pondere a fost n
anul 2008 de 3%, iar n anul 2009 de 2,7%. Cea mai mare scadere s-a nregistrat ntre anii
2009 i 2010 ajungnd n 2010 la o pondere de 2,3% din PIB. n anul 2011 aceastaa a crescut
cu 0,1 puncte procentuale atingnd ponderea de 2,4% din PIB (vezi Fig. 15).











Miclea Georgiana Loredana, Iovu Dana
Impactul crizei economice asupra sistemului fiscal european i sistemului fiscal romnesc

260



Figura15. Evoluia impozitului pe venit i impozitului pe profit (2008-2011)
2
2.5
3
3.5
4
4.5
5
5.5
6
2008 2009 2010 2011
%
P
I
B
Impozit pe venit
Impozit pe profit

Sursa: Anexe, Tabel 6. Evoluia principalelor categorii de impozite in perioada 2008 - 2011

Concluzii

n perioada analizata att n Uniunea Europeana ct i n Romnia au crescut cheltuielile in
raport cu veniturile. Romnia ca parte integrant a Uniunii Europene se afl pe ultimele locuri
ca nivel de impozitare. Att n Romnia ct i n UE pe parcursul anilor analizai, nivelul
impozitelor indirecte s-a modificat drastic faa de cel al impozitelor directe, datorita
modificrilor ce au avut loc la nivelul fiecarei ari din Uniunea European inclusiv in
Romnia (majorare TVA, accize). De asemenea, s-a nregistrat i o cretere a contribuiilor
sociale.
n perioada ce urmeaz att la nivelul Romniei ct i la nivelul Uniunii Europene se ateapt
o cretere a veniturilor fiscale ca urmare a modificrilor majore petrecute n structura
impozitelor majoritaii rilor membre UE.

Note
(1)
Reducerea n anul 2008 a dobnzii de politic monetar. Politica lui Alan Greenspan conform careia nu se
impiedica formarea bulelor speculative
(2)
Instituii care se poart ca nite banci, fac operaiuni specific bancare dar nu sunt reglementate conform
acestora. Exemple: bnci de investiii, mprumutatori ipotecari nebancari, fonduri mutuale de piaa monetar,
fonduri de investiii cu acoperirea riscului etc.
(3)
Credit Default Swaps. Cumpratorul CDS primete protecie din partea vnztorului care asigur credibilitatea
instrumentului financiar sau a produsului. Prin aceasta aciune riscul este transferat vnztorului.
(4)
Taxe i tarife ce sunt colectate de diverse instituii pentru anumite servicii. Acestea nu apar in Codul Fiscal i
sunt n general constituite ca urmare a unui act normativ al Guvernului.

Bibliografie
Banca Naionala a Romniei (2011), Raport anual 2011, pp.10
Comisia European (2012), Government finance statistics,pp.31
Comisia European (2011), Taxation trends in the European Union. Focus on the crisis: The main impacts on
EU tax systems
Comisia European (2012), Taxation trend in the European Union. Main results
Jossens, E., Wahrig, L. (2012), Economy and finance
Vcarel, I. (2007), Finane publice, Ed. Didactic i Pedagogic, Bucureti.
http://www.dictionar-economic.com/index.php?do=view&id=310
http://www.mmunicii.ro/
http://www.taxeonline.ro/
Colecie de working papers ABC-ul LUMI I FI NANCI ARE
WP nr. 1/2003

261

http://ro.wikipedia.org/wiki/Criza_economic%C4%83_mondial%C4%83_din_2008%E2%80%932012
http://ro.wikipedia.org/wiki/Sistemul_fiscal_rom%C3%A2n
Miclea Georgiana Loredana, Iovu Dana
Impactul crizei economice asupra sistemului fiscal european i sistemului fiscal romnesc

262


Anexe

Tabel 1.Modificarea cotelor de TVA pe ri, puncte procentuale
Sursa: Eurostat


Tabel 2. Evoluia accizelor 2009-2010
Accize
Energie Tutun si alcool Impact bugetar % din
PIB
2009
Cretere
EE, GR, HU, LV,
(2009-2011),RO ,SI
,ES
FI, HU, LV, LT(2009-
2011), RO, SI, ES
EE:0,1; GR:0,13; HU:
0,1; LV:0,9; LT:0,7
(2009-2011); SI: 0,71;
ES:0,05 (2009),
0,04(2010)
Descretere
IT,LT(2009-2011)
2010
Cretere
BG,CZ, DK, EE, GR,
HU, LV, SI
BG, CY, CZ, DK, EE,
FI, GR, HU, LV,
PL, SI
BG: 0.34; DK: 0.4;
EE: 0.8 (2010), 0.02
(2011);
GR: 1.5; HU: 0.3; LV:
0.09
Drescretere
PL, SK PL: -0.07; SK: -0.02
Sursa : Eurostat

2008 2009 2010 2011
PT(-1) EE(+2)
IE(+0,5)
LV(+3)
LT(+1)
HU(+5)
UK(-2,5)

CZ(+1)
IE(-0,5)
GR(+4)
ES(+2)
LT(+2)
PT(+1)
RO(+5)
FI(+1)
UK(+2,5)

LV(+1)
PL(+1)
PT(+2)
SK(+1)
UK(+2,5)
Colecie de working papers ABC-ul LUMI I FI NANCI ARE
WP nr. 1/2003

263


Tabel 3. Totalitatea impozitelor (incluzand contributiile sociale), % din PIB
2007 2008 2009 2010 2011
BE 44,0 44,4 43,5 43,9 46,7
BG 33,3 33,2 28,9 27,4 27,2
CZ 37,2 35,5 34,5 33,8 34,5
DK 48,9 48,1 48,1 47,6 48,6
DE 39,3 39,4 39,7 38,1 40,0
EE 31,9 32,1 35,9 34,2 33,0
IE 31,4 29,7 28,2 28,2 30,4
EL 32,1 31,7 30,3 31,0 34,9
ES 37,1 33,2 30,4 31,9 32,4
FR 43,2 42,9 41,6 42,5 45,9
IT 43,0 42,9 43,1 42,3 42,8
CY 40,9 39,1 35,1 35,7 35,2
LV 30,5 29,1 26,6 27,3 27,7
LT 29,7 30,2 29,,3 27,1 26,4
LU 35,7 35,3 37,1 37,1 38,1
HU 39,9 40,0 39,5 37,7 37,1
MT 34,3 33,9 34,2 33,3 35,1
NL 38,7 39,1 38,2 38,8 39,0
AT 42,0 42,6 42,7 42,0 43,7
PL 34,8 34,3 31,8 31,9 32,4
PT 32,9 32,8 31,0 31,5 36,1
RO 29,0 28,0 27,0 27,2 27,3
SI 37,8 37,2 37,6 38,0 37,5
SK 29,3 29,2 28,8 28,1 28,8
FI 43,0 43,1 43,1 42,1 43,6
SE 47,3 46,5 46,9 45,8 44,9
UK 36,3 37,5 34,9 35,6 37,8
UE-27
(medie)

39,6 39,3 38,4 39,6 40,0
Sursa: Eurostat

Miclea Georgiana Loredana, Iovu Dana
Impactul crizei economice asupra sistemului fiscal european i sistemului fiscal romnesc

264


Tabel 4. Ratele taxelor pe consum, munc si capital in Uniunea European
Munc Consum Capital
2007 2008 2009 2010 2007 2008 2009 2010 2007 2008 2009 2010
BE 42,4 42,5 41,5 42,5 22,0 21,2 20,9 21,4 31,5 32,6 30,9 29,5
BG 30,4 27,4 20,5 24,4 22,9 24,9 21,4 22,8 20,7 .. .. ..
CZ 41,5 39,2 36,4 39,0 22,0 21,2 21,6 21,1 22,2 19,8 19,3 16,7
DK 36,6 36,2 35,0 34,8 33,9 32,6 31,5 31,5 47,2 43,4 43,8 ..
DE 38,7 39,2 38,8 37,4 19,7 19,7 19,8 19,8 24,2 23,0 22,1 20,7
EE 34,0 33,7 35,0 37,0 23,7 21,1 27,6 25,6 8,8 10,5 14,0 9,1
IE 25,7 25,3 25,5 26,1 25,1 23,3 21,6 21,6 19,1 16,3 14,9 14,0
EL 33,0 32,2 29,7 31,3 15,5 14,8 14,0 15,8 .. .. .. 16,5
ES 33,7 33,1 31,8 33,0 15,9 14,1 12,3 14,6 43,3 31,7 27,2 ..
FR 41,4 41,5 41,1 41,0 19,5 19,1 18,5 19,3 39,1 38,1 35,6 37,2
IT 42,4 43,0 42,6 42,6 17,2 16,5 16,3 16,8 35,9 35,6 39,1 34,9
CY 24,0 24,7 26,1 27,0 21,0 20,8 17,9 18,8 .. .. .. 31,1
LV 31,1 28,5 28,7 32,5 19,6 17,4 16,9 17,3 14,5 17,0 10,3 7,4
LT 33,2 32,7 33,1 31,7 17,9 17,6 16,5 18,2 11,3 12,7 10,9 6,8
LU 31,2 31,7 31,7 32,0 27,1 27,3 27,3 27,3 .. .. .. ..
HU 41,0 42,1 41,0 39,4 27,0 26,6 28,2 27,2 18,7 18,6 18,8 17,5
MT 20,5 19,6 20,2 21,7 19,8 19,3 19,5 18,9 .. .. .. ..
NL 35,1 36,2 35,5 36,9 26,7 26,9 26,2 27,0 15,5 16,6 15,4 12,5
AT 41,0 41,3 40,3 40,5 21,6 21,6 21,7 21,4 25,7 26,5 27,0 24,1
PL 34,1 32,6 30,7 30,1 21,4 21,1 19,0 20,2 23,4 22,8 20,5 20,5
PT 23,7 23,3 23,1 23,4 19,0 18,0 16,2 17,4 33,7 37,5 33,8 30,7
RO 30,2 27,3 24,3 27,4 18,0 17,7 16,9 18,9 .. .. .. ..
SI 35,9 35,9 34,9 35,0 23,8 23,9 24,2 24,1 23,6 21,7 21,0 22,5
SK 31,0 33,1 31,2 32,0 20,2 18,7 17,3 17,7 17,5 16,9 17,1 15,9
FI 41,3 41,4 40,4 39,3 26,5 26,0 25,7 25,2 26,6 28,0 29,9 28,4
SE 41,3 41,2 39,4 39,0 27,4 27,8 27,6 28,1 33,6 26,2 33,5 34,9
UK 26,5 26,4 26,1 25,7 18,0 17,5 16,8 18,4 42,3 44,7 38,9 ..
UE-27
(medie)

36,4 36,7 36,0 36,0 39,6 39,3 38,4 19,7 33,0 31,4 29,9 ..
Sursa: Eurostat

Colecie de working papers ABC-ul LUMI I FI NANCI ARE
WP nr. 1/2003

265


Tabel 5. Ponderea in PIB a principalelor categorii de impozite, 2011
Impozite pe
productie si
importuri
Impozite curente
pe avere, venit
etc.
Impozite pe
capital
Contribuii
sociale efective
BE 13,1 16 0,7 14,3
BG 14,8 4,9 0,3 7,3
CZ 11,8 7,2 0,1 5,4
DK 17 29,7 0,3 1,0
DE 11,5 11,4 0,2 15,8
EE 14,2 6,6 .. 12,1
IE 11,4 12,1 0,4 5,0
EL 13 8,6 0,1 10,6
ES 10,2 9,6 0,4 12,1
FR 15,5 11,3 0,5 16,9
IT 14,4 14,3 0,4 13,4
CY 14,7 11,7 0 8,7
LV 11,6 7,4 0 8,6
LT 11,9 4,4 0 9,8
LU 12 14,0 0,1 11,1
HU 17 6,4 0,5 13,1
MT 14,3 13,1 0,2 6,2
NL 12 11,4 0,3 14,8
AT 14,6 13 0 14,7
PL 14 7 0 11,5
PT 14 9,9 0 9,3
RO 12,7 5,8 0 8,8
SI 14,4 7,9 0 15
SK 10,8 5,4 0 12,3
FI 14,4 16,3 0,2 12,7
SE 18,6 18,7 0 7,4
UK 13,6 15,6 0,2 7,8
UE-27 (medie)
13,4 12,6 0,3 12,9
Sursa: Eurostat




Miclea Georgiana Loredana, Iovu Dana
Impactul crizei economice asupra sistemului fiscal european i sistemului fiscal romnesc

266


Tabel 6. Evoluia principalelor categorii de impozite in perioada 2008 - 2011
% PIB
Impozit pe
venit
Impozit pe
profit
TVA Accize si taxe
pe consum
2008 3,4 3,0 7,9 2,7
2009 3,5 2,7 6,6 3,2
2010 3,3 2,3 7,8 3,4
2011 5,4 2,4 8,4 3,3
Sursa: Eurostat

Tabel 7. Evoluia veniturilor fiscale, impozitelor indirecte, impozitelor directe si
contribuiilor sociale n perioada 2008 2011
% PIB
Venituri fiscale Impozite
indirecte
Impozite
directe
Contributii
sociale
2008 18,7 12,0 6,7 9,3
2009 17,5 11,0 6,5 9,4
2010 18,5 12,3 6,2 8,8
2011 18,3 12,6 5,8 8,8
Sursa: Eurostat

Tabel 8. Evoluia veniturilor fiscale, impozitelor indirecte, impozitelor directe si
contribuiilor sociale n perioada 2008 2011
Mil. Lei
Venituri fiscale Impozite
indirecte
Impozite
directe
Contributii
sociale
2008 94,893 60,319 34,574 51,988
2009 86,572 53,782 32,790 51,261
2010 93,883 62,251 31,632 49,552
2011 105,959 72,662 33,298 50,808
Sursa: Eurostat