Sunteți pe pagina 1din 4

34.

Neuromediatori si rolul lor in reglarea aportului alimentar Centrul foamei este situat in aria laterala a hipotalamusului, centrul satietatii in nucleul ventro-medial. Hipersecretia insulinica are efect hiperponderal prin cresterea utilizarii periferice de glucoza. Temperatura corpului (hipotermia creste pofta de mancare) Stimulatori ai foamei: dopamina, noradrenalina, endorfine, GABA ( ac gamma- aminobutiric) Inhibitori: adrenalina, serotonina, colecistochinina, prostaglandine Leptina este secretata in adipocitele din tesutul subcutanat, este hormonul satietatii. Variaza in functie de rase, la afro-americani nivelul este mai scazut, comparativ cu populatia din caucaz. Leptina suprima senzatia de foame la subiecti sanatosi, dar nu are acelasi efect la persoane obeze. Poate fi folosita in tratamentul obezitatii si functiei gonadice. Grelina este secretata de stomac: actioneaza asupra neuronilor corticali favorizeaza depunerea de lipide in t adipos abdominal, asociat cu sindr. Metabolic si ateroscleroza. Creste acumularea de trigliceride. Secretia de grelina creste cand alimentele contin multe grasimi. 35. Modificari ale comportamentului alimentar si factori de risc Anorexia nervoasa reprezinta refuzul de a mentine greutete corporala minima, prin refuzul consumului de alimente. Este de 20 de ori mai frecventa la fete intre 12-18 an, mai putin la adult. Factori de risc: f. Biologici tipuri de personalitate determinate genetic (obsesivcompulsiv) f. Psihologici , in general cei care au tulburari de alimentatie sunt perfectionisti Bulimia se caracterizeaza prin episoade repetate de mancat compulsiv, urmate de comportamente compensatorii inadecvate (varsaturi provocate, abuz de laxative, posturi). Consumul de alimente creste in perioade de stres Ortorexicii , obsesia unei alimentatii sanatoase.

Bariofobia tulburare de comportament alimentar la tineri implicati in activitati sportive de performanta pt a nu depasi o anumita greutate. 36. Necesarul de energie, consumul energetic si factorii determinanti Furnizorii de energie: alimentele prin continutul in trofine. Prin arderea un gram de substante nutritive rezulta: Glucide 4,1kcal/g Lipide 9,3kcal/g Proteine 4,1kcal/g 1kcal este cantitatea de energie necesara cresterii temperaturii unui litru de apa cu un grad (de la 14,5 la 15,5 grade Celsius) Consumul energetic se realizeaza de: Metabolismul bazal, Termogeneza, Efortul fizic Metabolismul bazal: asigura cheltuiala minima de energie necesara desfasurarii functiilor vitale, reprezinta 2/3 din consumul zilnic de energie. O persoana de 70Kg in conditii bazale consuma 1680 calorii in 24 ore. depinde de Greutate la adult normoponderal MB este de 1kcal/kg corp si ora MB=(10xG)+(6,25xI)-(5xV)-161 G=greutatea in kg I=inaltimea in cm V=varsta in ani Factori care influenteaza metab: MB scade cu 2-3% la fiecare 10 ani, este mare la copil, cea mai mare valoare este la pubertate, apoi scade. Sexul F au MB cu 10% mai mic pt ca au mai mult tesut adipos si musculatura mai putin dezvoltata Hipertrofia musculara creste MB Compozitia corpului si mai ales ponderea tesuturilor slabe creste MB, vascularizatia unui tesut, cele mai active sunt:creierul, ficatul, rinichii, desi detin numai 5% din greutate cheltuiesc 50-60% din MB. Proportia grasimilor- excesul de grasimi in organism scade MB pt ca grasimile au metabolism mai lent H tiroidian: hipertiroidia creste MB cu 50-100% STH si insulina cresc MB Stresul creste MB cu 10-15% Sarcina necesita consum suplimentar de energie (150kcal/zi in trim I, 350kcal/zi in trim II si III, 750kcal in lactatie)

2.Termogeneza necesara mentinerii temperaturii constante a organismului si include atat mecanisme fizice cat si chimice. 3.Consumul de alimente necesita energie pt masticatie,digestia, absorbtia si metabolismul alimentelor si reprezinta actiunea dinamica specifica (ADS). Intr-o alimentatie echilibrata ADS este in medie 10%din aportul energetic total. 4.Activitatea musculara necesita supliment energetic: de 20-30% la trecerea din clino in ortostatism Dublare in deplasare lenta De 4 ori mai mult in mers vioi 8-10 ori in munci grele sau in sport(ciclism, patinaj, ski) 37. Rolul proteinelor in organism si surse alimentare de proteine Rol plastic: suportul cresterii Rol structural: 15 % din greutatea corpului la normoponderali, locul 2 dupa apa(piele, oase, dinti, tendoane, ligamente, muschi, organe. Sunt prezente in compozitia unor factori biologici :enzime, hormoni, proteine carausi (Hb). Roluri legate de structura lor chimica (la un capat au o grupare aminoacida si la un capat una hidroxil-bazica) -echilibru acido-bazic -presiunea osmotica -mentin neutralitatea sangelui -leaga cationii -reprezinta sursa de azot pt organism -transforma energia chimica in lucru mechanic Rol in apararea organismului prin formarea de anticorpi ca raspuns la agresiunea agentilor infectiosi. Cresc rezistenta organismului la noxe: poluanti, aditivi alimentari,produse farmaceutice prin sporirea troficitatii locale si reducerea sau neutralizarea toxicitatii. Furnizoare de energie (in dieta saraca in glucide si lipide).

38. Clasificarea nutritionala a proteinelor In functie de caracteristicile biochimice si efectele biologice: complete,partial complete si incomplete. Proteine complete(calitatea Ia) :

-se gasesc in: ou,lapte,branza,carne,peste; -aduc toti aa esentiali in procent optim pt sinteza -stimuleaza cresterea la copil si mentine echilibrul azotat al adultului in cant mici. Proteine partial complete(calitatea a IIa) -se gasesc in: grau,paine,orez,soia,fasole -contin 1-3 aa esentiali limitanti -intretin cresterea numai in cantitati mari,la adult mentin echilibrul azotat. Proteine incomplete (calitatea a IIIa): -se gasesc in : porumb,colagen,elastina,reticulina -nu contin 1 sau mai multi aa esentiali -in orice cantitate nu stimuleaza cresterea,la adult nu mentin echilibrul azotat 39. Necesarul de proteine si consecintele aportului neadecvat exista o pierdere zilnica de azot numita cheltuiala endogena de azot sau coeficientul de uzura; Cantitatea de N eliminata prin urina este de 2mg/kcal bazala, adica 2 mg Nx1700(MB)=3400 mg N=3,4g 3,4 g Nx6,25=21 g proteine Recomandarile de siguranta depasesc acest minim proteic necesar ( o,8g/kgc/zi) 1-1,2 g proteine/kgc/zi, din care 35% proteine animale. Poate fi de 1,5-2g pt copii, maternitate, convalescenta Sportivi 2-2,5g/kg/zi Recomandari OMS pt nutrienti 10-15% pt proteine 15-30% pt.grasimi(AG saturati 10% si AG polinesaturati3-7%) 55-75%glucide totale(50-75% glucide complexe , 10% glucide rafinate si 27-40 g/zi fibre alimentare Deficienta de proteine: kwashiorkorul la copii de 1-3 ani; Excesul de proteine: cancer renal si de colon,pierderea urinara a calciului rezultand osteoporoza, litiaza urica si guta. Vegetarismul poate fi un risc datorita cantitatii si calitatii proteinelor.