Cealalta Ancuta

-argumentare-

Mihail Sadoveanu a fost un mare exponent al literaturii traditionale la noi,autor de romane,povestiri si nuvele.Scriitorul sa remarcat prin arta lui de povestitor si a fost asemanat din aceasta perspectiva cu maestrii incontestabili ai genului(cronicarul I. Neculce sau I. Creanga). ovestirea este specia epica de mica intindere cu un nr. mic de persona!e(mai mic decat cel al nuvelei) si cu actiune simpla,derulata pe un singur fir narativ.In povestire actiunea este verosimila,iar atentia naratorului se concentrea"a asupra evenimentialului. #ehnica structurala principala u"itata aici de autor este cea a insertiei sau a povestirii in rama dublata de inlantuirea planurilor trecut-pre"ent si urmata de inlantuire. $Cealalta %ncuta$ evoca o alta poveste de dragoste din vremuri apuse, mult mai pline de evenimente decat cele ale timpului narativ. Naratorul este, de data aceasta, mesterul Ienache coropcarul. $Iernile pe atunci erau mai tari$, spune acesta, figurand imprecis timpul evenimential, completandu-l apoi cu detalii de atmosfera a vremurilor. &eschiderea spatiului narativ incepe prin pre"entarea oamenilor de altadata, din $vremea veche$, diferiti de cei din timpul povestirii, cand prin targuri nu

mai erau atatia $venetici$, cu atatea dughene noi, incat coropcarii, van"atorii ambulanti de maruntisuri, erau tinuti la mare cinste. rotagonistul istorisirii propriu-"ise este un 'ra"as nebun(,care avusese neobra"area sa-si ridice ochii catre duduca )arvara,sora vestitului vornic *obeica.+ucrul respectiv este 'cu prime!die(,asa cum il averti"ea"a %ncuta si il determina sa devina un proscris,( deoarece se pune cu stapanirea(. ersona!ul este mandru,experimentat(stapaneste taina armelor) si este un vornic neinfricat,care iubeste cu pasiune,'pentru o dragoste pot sa-mi dau viata si tineretile mele.( -orta lui iesita din comun constituie un element al miraculosului si creea"a suspans in text..n alt element miraculos este redat prin inserarea ideii de catre narator potrivit careia hangita stapaneste taine oculte. Inceputul povestirii este de tip ex abrupto deoarece intriga prevalea"a in fata expo"itiunii.&esfasurarea actiunii surprinde momente conflictuale de maxima intensitate pe care finalul deschis le re"olva. $Cealalta %ncuta$ este astfel tot o povestire cu final deschis, misterul intamplarii de la #imisesti ramanand nede"legat, naratorul avand numai o vaga banuiala ca iscusita isprava ar fi fost opera legendarei %ncute.