Sunteți pe pagina 1din 16

MONITORINGUL INTEGRAT AL MEDIULUI Lucrare practică 4

METODOLOGIA DE CERCETARE A CALITĂŢII AERULUI ŞI POLUĂRII ACESTUIA. UTILIZAREA MODELELOR MATEMATICE ALE DISPERSIEI POLUANŢILOR AERULUI. STAS-URI PRIVIND CALITATEA AERULUI

1.

GLOSAR DE TERMENI (conform Legea 104 din 15 iunie 2011 privind calitatea aerului inconjurator)

Aer inconjurator - aerul din troposfera, cu exceptia celui de la locurile de munca, astfel cum sunt definite prin HG nr. 1.091/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul de munca, unde publicul nu are de regula acces si pentru care se aplica dispozitiile privind sanatatea si siguranta la locul de munca;

Aglomerare - zona care reprezinta o conurbatie cu o populatie de peste 250.000 de locuitori sau, acolo unde populatia este mai mica ori egala cu 250.000 de locuitori, avand o densitate a populatiei pe km 2 mai mare de 3.000 de locuitori;

Amplasamente de fond urban - locurile din zonele urbane in care nivelurile sunt reprezentative pentru expunerea, in general, a populatiei urbane;

Arsen, cadmiu, nichel si benzo(a)piren - cantitatea totala a acestor elemente si a compusilor lor continuta in fractia PM 10 ;

Compusi organici volatili (COV) - compusi organici proveniti din surse antropogene si biogene, altii decat metanul, care pot produce oxidanti fotochimici prin reactie cu oxizii de azot in prezenta luminii solare;

Contributii din surse naturale - emisii de poluanti care nu rezulta direct sau indirect din activitati umane, incluzand evenimente naturale cum ar fi eruptiile vulcanice, activitatile seismice, activitatile geotermale, incendiile de pe terenuri salbatice, furtuni, aerosoli marini, resuspensia sau transportul in atmosfera al particulelor natura le care provin din regiuni uscate;

Depuneri totale sau acumulate - cantitatea totala de poluanti care este transferata din atmosfera pe suprafete cum ar fi sol, vegetatie, apa, cladiri etc., cu o anumita arie, intr- un anumit interval de timp;

Emisii din surse difuze de poluare - emisii eliberate in aerul inconjurator din surse de emisii nedirijate de poluanti atmosferici, cum sunt sursele de emisii fugitive, sursele naturale de emisii si alte surse care nu au fost definite specific.

Emisii din surse fixe - emisii eliberate in aerul inconjurator de utilaje, instalatii, inclusiv de ventilatie, din activitatile de constructii, din alte lucrari fixe care produc sau prin intermediul carora se evacueaza substante poluante;

Emisii din surse mobile de poluare - emisii eliberate in aerul inconjurator de mijloacele de transport rutiere, feroviare, navale si aeriene, echipamente mobile nerutiere echipate cu motoare cu ardere interna;

Emisii fugitive - emisii nedirijate, eliberate in aerul inconjurator prin ferestre, usi si alte orificii, sisteme de ventilare sau deschidere, care nu intra in mod normal in categoria surselor dirijate de poluare;

Evaluare - orice metoda utilizata pentru a masura, calcula, previziona sau estima niveluri;

Hidrocarburi aromatice policiclice (PAH)- compusi organici formati in totalitate din carbon si hidrogen, alcatuiti din cel putin doua cicluri aromatice condensate;

Indicator mediu de expunere - nivelul mediu determinat pe baza unor masurari efectuate in amplasamentele de fond urban de pe intreg teritoriul tarii si care ofera

MONITORINGUL INTEGRAT AL MEDIULUI Lucrare practică 4

indicii cu privire la expunerea populatiei. Acesta este utilizat pentru calcularea tintei nationale de reducere a expunerii si a obligatiei referitoare la concentratia de expunere;

Marja de toleranta - procentul din valoarea-limita cu care poate fi depasita acea valoare, conform conditiilor stabilite in prezenta lege;

Masurari fixe - masurari efectuate in puncte fixe, fie continuu, fie prin prelevare aleatorie, pentru a determina nivelurile, in conformitate cu obi ectivele de calitate relevante ale datelor;

Masurari indicative - masurari care respecta obiective de calitate a datelor mai putin stricte decat cele solicitate pentru masurari in puncte fixe;

Mercur total gazos - vapori de mercur elementar si radicali gazosi de mercur, de exemplu din compusi de mercur solubili in apa care au o presiune de vapori suficient de mare pentru a exista in faza gazoasa;

Nivel - concentratia unui poluant in aerul inconjurator sau depunerea acestuia pe suprafete intr-o perioada de timp data;

Nivel critic - nivelul stabilit pe baza cunostintelor stiintifice, care daca este depasit se pot produce efecte adverse directe asupra anumitor receptori, cum ar fi copaci, plante sau ecosisteme naturale, dar nu si asupra oamenilor;

Obiectiv pe termen lung - nivelul care trebuie sa fie atins, pe termen lung, cu exceptia cazurilor in care acest lucru nu este realizabil prin masuri proportionate, cu scopul de a asigura o protectie efectiva a sanatatii umane si a mediului;

Obligatia referitoare la concentratia de expunere - nivelul stabilit pe baza indicatorului mediu de expunere cu scopul de a reduce efectele daunatoare asupra sanatatii umane, care trebuie atins intr-o perioada data;

Oxizi de azot - suma concentratiilor volumice (ppbv) de monoxid de azot (oxid nitric) si de dioxid de azot, exprimata in unitati de concentratie masica a dioxidului de azot (µg/m 3 );

Planuri de calitate a aerului - planurile prin care se stabilesc masuri pentru atingerea valorilor-limita sau ale valorilor-tinta;

PM 10 - particule in suspensie care trec printr-un orificiu de selectare a dimensiunii, astfel cum este definit de metoda de referinta pentru prelevarea si masurarea PM 10 , SR EN 12341, cu un randament de separare de 50% pentru un diametru aerodinamic de 10 µm;

PM 2,5 - particule in suspensie care trec printr-un orificiu de selectare a dimensiunii, astfel cum este definit de metoda de referinta pentru prelevarea si masurarea PM 2,5 ; SR EN 14907, cu un randament de separare de 50% pentru un diametru aerodinamic de 2,5 µm;

Poluant - orice substanta prezenta in aerul inconjurator si care poate avea efecte daunatoare asupra sanatatii umane si/sau a mediului ca intreg;

Prag de alerta - nivelul care, daca este depasit, exista un risc pentru sanatatea umana la o expunere de scurta durata a populatiei, in general, si la care trebuie sa se actioneze imediat;

Prag de informare - nivelul care, daca este depasit, exista un risc pentru sanatatea umana la o expunere de scurta durata pentru categorii ale populatiei deosebit de sensibile si pentru care este necesara informarea imediata si adecvata;

Prag inferior de evaluare - nivelul sub care, pentru a evalua calitatea aerului inconjurator, este suficienta utilizarea tehnicilor de modelare sau de estimare obiectiva;

Prag superior de evaluare - nivelul sub care, pentru a evalua calitatea aerului inconjurator, se poate utiliza o combinatie de masurari fixe si tehnici de modelare si/sau

MONITORINGUL INTEGRAT AL MEDIULUI Lucrare practică 4

masurari indicative;

Substante precursoare ale ozonului - substante care contribuie la formarea ozonului de la nivelul solului, unele dintre ele fiind prevazute la lit. B din anexa nr. 9;

Tinta nationala de reducere a expunerii - reducerea procentuala a expunerii medii a populatiei, stabilita pentru anul de referinta cu scopul de a reduce efecte le daunatoare asupra sanatatii umane, care trebuie sa fie atinsa, acolo unde este posibil, intr-o perioada data;

Titular de activitate - orice persoana fizica sau juridica ce exploateaza, controleaza sau este delegata cu putere economica decisiva privind o activitate cu potential impact asupra calitatii aerului inconjurator;

Valoare-limita - nivelul stabilit pe baza cunostintelor stiintifice, in scopul evitarii si prevenirii producerii unor evenimente daunatoare si reducerii efectelor acestora asupra sanatatii umane si a mediului ca intreg, ce se atinge intr-o perioada data si care nu trebuie depasit odata ce a fost atins;

Valoare-tinta - nivelul stabilit, in scopul evitarii si prevenirii producerii unor evenimente daunatoare si reducerii efectelor acestora asupra sanatatii umane si a mediului ca intreg, care trebuie sa fie atins pe cat posibil intr-o anumita perioada;

Zona - parte a teritoriului tarii delimitata in scopul evaluarii si gestionarii calitatii aerului inconjurator;

Zona de protectie - suprafata de teren din jurul punctului in care se efectueaza masurari fixe, delimitata astfel incat orice activitate desfasurata in interiorul ei, ulterior instalarii echipamentelor de masurare, sa nu afecteze reprezentativitatea datelor de calitate a aerului inconjurator pentru care acesta a fost amplasat.

2. METODOLOGIA DE CERCETARE A CALITĂŢII AERULUI ŞI POLUĂRII ACESTUIA

Metodologia de cercetare trebuie să respecte câteva principii generale. In general aceste principii se refera la:

stabilirea de obiective precise, care să nu dea loc la confuzii şi care să fie urmărita timp îndelungat. În acest fel cercetarea are un scop bine cunoscut;

stabilirea principalilor indicatori sau parametri urmăriţi, care va tine seama de doua elemente primordiale: tipul indicatorilor şi nivelul lor. Tipul indicatorilor se stabileşte. În general în funcţie de datele care caracterizează obiectivul urmărit .

stabilirea metodelor de analiza, care trebuie să ia în consideraţie o serie de calităţi ale acestora ca: limita de detecţie sau cea mai mica cantitate de substanţa posibilă a fi pusa în evidenţă în probă; sensibilitatea sau decelarea celei mai mici variaţii în proba a concentraţiei substanţei determinate, selectivitatea sau evitarea interferentei cu prezenta altor substanţe prezente în probă, exactitatea sau posibilitatea ca valorile obţinute prin determinări să fie cât mai apropiate de concentraţiile reale existente în probă şi rapiditatea sau timpul cel mai scurt necesar pentru determinarea substanţei cercetate;

stabilirea locului şi ritmului prelevării probelor, care trebuie efectuate – cu maximă rigurozitate pentru a nu introduce artefacte încă din primul moment al determinării. O probă se consideră reprezentativă atunci când compoziţia apei recoltare este identică cu cea a apei din care s-a făcut recoltarea sau are aceeaşi compoziţie la locul şi momentul când s-a făcut recoltarea. Locul recoltării poate fi diferit, după modul de utilizare a apei şi scopul urmărit. Momentul recoltării şi frecventa acesteia se vor stabili în funcţ ie de variabilele luate în considerare. În general, frecventa recoltelor trebuie să depăşească frecvenţa variaţiilor sau cel mult să se suprapună lor; sub acest aspect se cunosc doua tipuri de recoltări şi anume:

MONITORINGUL INTEGRAT AL MEDIULUI Lucrare practică 4

recoltare instantanee sau probe unice când variaţiile sunt reduse şi determinările sunt manuale;

recoltări continue sau probe medii când variaţiile sunt mari şi determinările sunt instrumentale.

stabilirea terminologiei de exprimare a rezultatelor, care trebuie să fie unitara pentru a permite posibilitatea de interpretare corelativa a rezultatelor obţinute şi a trage conc1uzii valabile.

3.

EVALUAREA CALITATII AERULUI INCONJURATOR SI AMPLASAREA PUNCTELOR DE PRELEVARE

3.1.

Evaluarea calitatii aerului inconjurator si amplasarea punctelor de prelevare pentru masurarea concentratiilor de dioxid de sulf, dioxid de azot, oxizi de azot, particule in suspensie PM 10 si PM 2,5 , plumb, benzen si monoxid de carbon din aerul inconjurator, precum si pentru masurarea concentratiilor de arsen, cadmiu, nichel si benzo(a)piren din aerul inconjurator si din depuneri

Calitatea aerului inconjurator se evalueaza in toate zonele si aglomerarile in conformitate cu urmatoarele criterii:

1. Calitatea aerului inconjurator se evalueaza in toate amplasamentele, cu exceptia celor

enumerate la pct. 2, in conformitate cu criteriile stabilite la pozitiile A.2 si A.3 pentru amplasarea punctelor de prelevare pentru masurarile fixe. Principiile prevazute la pozitiile A.2 si A.3 se aplica, de asemenea, in masura in care sunt relevante, identif icarii amplasamentelor specifice in care este determinata concentratia poluantilor relevanti, atunci cand calitatea aerului inconjurator este evaluata prin masurari indicative sau prin modelare.

sanatatii umane nu se

evalueaza in urmatoarele amplasamente:

2. Respectarea

valorilor-limita

stabilite

in

scopul

protectiei

a) toate amplasamentele din zone in care publicul nu are acces si unde nu exista locuinte

permanente;

b) in incinta obiectivelor industriale in cazul carora se aplica prevederile referitoare la sanatate si siguranta la locul de munca, in conformitate cu art. 3 alin. (1) din Legea 104/2011;

c) pe partea carosabila a soselelor si drumurilor, precum si pe spatiile care separa sensurile

de mers ale acestora, cu exceptia cazurilor in care pietonii au in mod normal acces la spatiile

respective. Amplasarea la macroscara a punctelor de prelevare 1. Protectia sanatatii umane

a) Punctele de prelevare destinate protejarii sanatatii umane se amplaseaza in asa fel incat sa

furnizeze date despre urmatoarele:

ariile din interiorul zonelor si aglomerarilor in care apar cele mai mari concentratii la care populatia este susceptibila a fi expusa in mod direct sau indirect pentru o perioada de timp semnificativa in raport cu perioadele de mediere ale valorii/valorilorlimita/tinta;

nivelurile din alte perimetre (arii) din zonele si aglomerarile reprezentative pentru nivelul de expunere a populatiei;

depunerile care reprezinta expunerea indirecta a populatiei prin lantul alimentar.

b) In general, punctele de prelevare se amplaseaza astfel incat sa se evite masurarea unor

micromedii din imediata vecinatate. Un punct de prelevare se amplaseaza astfel incat sa fie reprezentativ pentru calitatea aerului pentru un segment de strada cu o lungime egala sau mai

MONITORINGUL INTEGRAT AL MEDIULUI Lucrare practică 4

mare de 100 m, in cazul statiilor de trafic, pentru o arie egala sau mai mare de 250 m x 250 m, in cazul statiilor de tip industrial, si de cativa km2, in cazul statiilor de fond urban.

c) Statiile de fond urban sunt amplasate astfel incat nivelul de poluare sa fie influe ntat de

contributiile integrate ale tuturor surselor din directia opusa vantului. Nivelul de poluare nu trebuie sa fie dominat de o sursa unica, cu exceptia cazului in care o astfel de situatie este tipica pentru o zona urbana mai mare. Punctele de preleva re trebuie sa fie reprezentative pentru evaluarea calitatii aerului pe o arie de mai multi km2.

d) Statiile de fond rural se amplaseaza astfel incat nivelul de poluare caracteristic sa nu fie

influentat de aglomerarile sau de zonele industriale din vecinatatea sa, adica de zonele aflate la

o distanta mai mica de 5 km.

e) Atunci cand se evalueaza aportul surselor industriale, cel putin unul dintre punctele de

prelevare este instalat pe directia dominanta a vantului dinspre sursa, in cea mai apropiata zona rezidentiala. Atunci cand concentratia de fond nu este cunoscuta, se amplaseaza un punct de prelevare suplimentar inaintea sursei de poluare, pe directia dominanta a vantului.

In mod deosebit acolo unde sunt depasite pragurile de evaluare, punctele de prelevare se amplaseaza astfel incat sa fie monitorizat modul in care sunt aplicate cele mai bune tehnici disponibile (BAT).

f) Punctele de prelevare trebuie, de asemenea, sa fie reprezentative pentru amplasamente

similare care nu se afla in imediata lor vecinatate.

g) Punctele de prelevare pentru As, Cd, Ni, BaP si depuneri vor fi situate, cand este posibil, pe

acelasi amplasament cu cele pentru prelevarea PM10 . 2. Protectia vegetatiei si a ecosistemelor naturale Punctele de prelevare destinate protectiei vegetatiei si ecosistemelor naturale se amplaseaza la peste 20 km distanta de aglomerari sau la peste 5 km distanta de alte arii construite, instalatii industriale, autostrazi sau sosele cu un trafic care depaseste 50.000 de vehicule pe zi. Punctul de prelevare trebuie sa fie amplasat in asa fel incat aerul prelevat sa fie reprezentativ pentru calitatea aerului dintr-o zona inconjuratoare de cel putin 1.000 km2. Un punct de prelevare poate sa fie amplasat la o distanta mai mica sau sa fie reprezentativ pentru ca litatea aerului dintr-o arie mai putin extinsa, din motive care tin de conditiile geografice sau de necesitatea de a proteja unele arii vulnerabile.

Amplasarea la microscara a punctelor de prelevare Se tine cont de urmatoarele criterii:

fluxul de aer din jurul orificiului de admisie al sondei de prelevare nu va fi limitat (liber pe un arc de 270 de grade) sau obstructionat de elemente care sa afecteze circulatia aerului in apropierea sondei (in mod normal, sonda se plaseaza la cativa metri distanta de cladiri, balcoane, copaci sau alte obstacole si la mai putin de 0,5 m de cea mai apropiata cladire in cazul punctelor de prelevare reprezentative pentru calitatea aerului la fatada cladirilor);

in general orificiul de admisie al sondei de prelevare este poziti onat intre 1,5 m (inaltimea de respiratie) si 4 m distanta fata de sol. In alte cazuri pot fi necesare pozitionari la inaltime mai mare (de pana la 8 m). Acestea sunt indicate si daca statia este reprezentativa pentru o arie mai mare;

orificiul de prelevare nu se plaseaza in imediata apropiere a surselor pentru a evita captarea directa de emisii neamestecate cu aerul inconjurator;

orificiul de evacuare al sondei de prelevare trebuie sa fie plasat in asa fel incat sa se evite recircularea aerului evacuat catre orificiul de admisie;

MONITORINGUL INTEGRAT AL MEDIULUI Lucrare practică 4

sondele de prelevare din statiile de trafic rutier se amplaseaza la cel putin 25 m de extremitatea intersectiilor mari si la cel mult 10 m de bordura trotuarului; pentru masurarea concentratiilor de arsen, cadmiu, nichel si benzo(a )piren din aerul inconjurator sondele de prelevare din statiile de trafic rutier se amplaseaza la cel putin 25 m de extremitatea intersectiilor mari si cel putin 4 m de axul celei mai apropiate benzi de circulatie;

pentru masurarea depunerilor in statiile de fond rural se aplica, pe cat posibil, ghidurile si criteriile EMEP. De asemenea, se iau in considerare urmatorii factori:

sursele de interferenta;

securitatea;

accesul la energie electrica si la comunicatiile telefonice;

vizibilitatea amplasamentului in raport cu imprejurimile sale;

siguranta publicului si a operatorilor;

oportunitatea amplasarii unor sisteme de prelevare pentru mai multi poluanti in acelasi loc;

planurile de urbanism.

Documentarea si revizuirea selectiei amplasamentelor Procedura de selectare a amplasamentului trebuie sa fie complet documentata in faza de clasificare a tipurilor de statii de prelevare, prin mijloace cum ar fi fotografiile ariei inconjuratoare cu coordonate geografice si harti detaliate. Amplasamentele se revizuiesc la intervale regulate de timp, cu reactualizarea documentatiei, pentru a verifica daca se respecta in continuare criteriile de selectie.

2.2 Criteriile de clasificare si amplasare a punctelor de prelevare pentru evaluarea concentratiilor de ozon Masurarilor fixe li se aplica urmatoarele:

Amplasarea la macroscara

Tipul

 

Reprezentativitate 1)

 

statiei

Obiectivele masurarii

Criteriile amplasarii la macroscara

Urbana

Protectia sanatatii umane:

Cativa km 2

Departe de influenta emisiilor locale precum traficul, statiile de benzina etc. Spatii aerisite in care pot fi masurate niveluri bine omogenizate; Spatii precum zonele rezidentiale si comerciale ale oraselor, parcurile (departe de arbori), marile bulevarde sau piete cu trafic foarte redus ori inexistent, spatii deschise utilizate in general in amenajarile educative, sportive sau recreative.

evaluarea expunerii populatiei urbane la ozon, adica acolo unde densitatea populatiei si concentratiile de ozon sunt relativ ridicate si reprezentative pentru expunerea populatiei in general

Suburbana

Protectia sanatatii umane

Cateva zeci de km 2

La oarecare distanta de zonele de emisii maxime, in directia/directiile dominante ale vanturilor si in conditii favorabile formarii ozonului; In zonele in care populatia, culturile sensibile si ecosistemele naturale situate la marginea unei aglomerari

si

a vegetatiei:

evaluarea

expunerii

populatiei

si

a vegetatiei

situate

la marginea

aglomerarilor urbane, acolo

unde pot aparea cele mai

MONITORINGUL INTEGRAT AL MEDIULUI Lucrare practică 4

 

ridicate niveluri de ozon, la

 

sunt expuse la niveluri de ozon ridicate; In cazul in care este necesar, de asemenea, cateva statii suburbane in directia opusa vantului fata de zona de emisii maxime, cu scopul de a determina nivelurile regionale de fond ale ozonului.

care pot fi

expuse in mod

direct sau indirect populatia si vegetatia

Rurale

Protectia sanatatii umane

Niveluri subregionale (cateva sute de km 2 )

Statiile pot fi amplasate in localitati

si

a vegetatiei:

mici si/sau

arii

cu

sisteme eco-

evaluarea

expunerii

 

naturale, paduri sau culturi; Reprezentativ pentru ozon, departe de influenta surselor locale de emisie din imediata vecinatate, de tipul instalatiilor industriale si a drumurilor; In situri in spatii deschise, dar nu pe varfurile muntilor mai inalti.

populatiei, a culturilor si a

ecosistemelor naturale la concentratiile de ozon la scara subregionala

Fond rural

Protectia vegetatiei si a sanatatii

evaluarea expunerii culturilor si ecosistemelor naturale la concentratiile de ozon la scara regionale, precum si a expunerii populatiei

umane:

Niveluri regionale/ nationale/continentale (de la 1.000 la 10.000 km 2 )

Statii situate in areale cu o densitate scazuta a populatiei, de exemplu ecosistemele naturale, padurile, la o distanta de cel putin 20 de km de

zonele

urbane

si

industriale

si

indepartate

de

emisiile

locale;

De evitat zonele cu conditii locale

crescute de formare a inversiunii in apropierea solului, precum si varfurile

 

muntilor mai

inalti;

Nu sunt recomandate zonele de coasta cu cicluri eoliene diurne pronuntate cu caracter local.

1 )In masura in care este posibil, punctele de prelevare ar trebui sa fie reprezentative pentru amplasamente similare care nu se gasesc in imediata lor vecinatate.

Amplasarea la microscara

privind amplasarea la microscara ante rioara,

asigurandu-se de asemenea ca sonda de admisie este pozitionata foarte departe de surse precum cosurile furnalelor si cosurile de incinerare si la mai mult de 10 m de cel mai apropiat drum, distanta crescand in functie de intensitatea traficului.

Pe

cat

posibil, se aplica

procedura

Documentarea si revizuirea selectiei amplasamentelor Se aplica procedurile anterioare, efectuandu-se verificarea si interpretarea corecta a datelor de monitorizare in contextul conditiilor meteorologice si proceselor fotochimice care afecteaza concentratiile de ozon masurate la amplasamentele in cauza.

Criterii pentru determinarea numarului minim de puncte de prelevare pentru masurari fixe

Criterii de determinare a numarului minim de puncte de prelevare pentru masurarile fixe ale concentratiilor de dioxid de sulf, dioxid de azot, oxizi de azot, particule in suspensie (PM10 si PM2,5 ), plumb, benzen, monoxid de carbon in aerul inconjurator

MONITORINGUL INTEGRAT AL MEDIULUI Lucrare practică 4

Numarul minim de puncte de prelevare pentru masurarile fixe necesare evaluarii conformarii la valorile-limita pentru protectia sanatatii umane si a pragurilor de alerta in zonele si aglomerarile in care masurarea fixa este singura sursa de informatii.

1. Surse difuze

Metode de referinta pentru masurari

1. Metoda de referinta pentru masurarea dioxidului de sulf este cea prevazuta in standardul SR

EN 14212 "Calitatea aerului inconjurator. Metoda standardizata pentru masurarea concentratiei de dioxid de sulf prin fluorescenta in ultraviolet".

2. Metoda de referinta pentru masurarea dioxidului de azot si a oxizilor de azot este cea

prevazuta in standardul SR EN 14211 "Calitatea aerului inconjurator. Metoda standardizata pentru masurarea concentratiei de dioxid de azot si monoxid de azot prin chemiluminiscenta".

3. Metoda de referinta pentru prelevarea si masurarea plumbului este cea prevazuta in

standardul SR EN 14902 "Calitatea aerului inconjurator. Metoda standardizata pentru

determinarea Pb, Cd, As si Ni in fractia PM10 a particulelor in suspensie".

de referinta pentru prelevarea si masurarea concentratiei de PM10 es te cea

prevazuta in standardul SR EN 12341 "Calitatea aerului. Determinarea fractiei PM10 de materii sub forma de pulberi in suspensie. Metoda de referinta si proceduri de incercare in teren pentru demonstrarea echivalentei cu metoda de masurare de referinta".

4. Metoda

5. Metoda de referinta pentru prelevarea si masurarea PM2,5 este cea prevazuta in standardul

SR EN 14907 "Calitatea aerului. Metoda standardizata de masurare gravimetrica pentru determinarea fractiei masice de PM2,5 a particulelor in suspensie".

6. Metoda de referinta pentru prelevarea si masurarea benzenului este cea prevazuta in

standardul SR EN 14662 "Calitatea aerului inconjurator. Metoda standardizata pentru

masurarea concentratiilor de benzen" - partile 1, 2 si 3.

7. Metoda

standardul SR EN 14626 "Calitatea aerului inconjurator. Metoda standardizata pentru

masurarea concentratiei de monoxid de carbon prin spectroscopie in infrarosu nedispersiv".

in

standardul SR EN 14625 "Calitatea aerului inconjurator. Metoda standardizata pentru masurarea concentratiei de ozon prin fotometrie in ultraviolet".

9. Metoda de referinta pentru prelevarea si analiza arsenului, cadmiului si nichelului in aerul

inconjurator este cea prevazuta in standardul SR EN 14902 "Calitatea aerului inconjurator.

Metoda standardizata pentru determinarea Pb, Cd, As si Ni in fractia PM10 a particulelor in suspensie".

10. Metoda de referinta pentru prelevarea si masurarea benzo(a)pirenului in aerul inconjurator

este cea prevazuta in standardul SR EN 15549 "Calitatea aerului inconjurator. Metoda

standardizata pentru masurarea concentratiei de benzo(a)piren in aerul inconjurator".

11. Metode de referinta pentru prelevarea si analiza hidrocarburilor aromatice policiclice in

aerul inconjurator - In absenta standardelor CEN pentru prelevarea si analiza HAP se utilizeaza metoda descrisa in standardul SR ISO 12884 "Aer inconjurator. Determinarea hidrocarburilor

aromatice policiclice totale (faza gazoasa si particule). Prelevare pe adsorbant si filtru urmata de analiza prin cromatografie in faza gazoasa/spectrometrie de masa".

12. Metoda de referinta pentru prelevarea si analiza mercurului in aerul inconjurator este cea

prevazuta in standardul SR EN 15852 "Calitatea aerului ambiant. Metoda standardizata pentru determinarea mercurului gazos total".

13. Metodele de referinta pentru prelevarea si analiza concentratiei de arsen, cadmiu, mercur,

nichel si hidrocarburi aromatice policiclice in depuneri are la baza expunerea unui cilindru

de referinta pentru ma surarea

de

referinta

pentru

masurarea

monoxidului de carbon este cea prevazuta in

concentratiei

de

ozon este cea

prevazuta

8. Metoda

MONITORINGUL INTEGRAT AL MEDIULUI Lucrare practică 4

(calibrat) etalonat, cu dimensiuni standardizate si este cea prevazuta in standardul SR EN 15841 "Calitatea aerului inconjurator. Metoda standardizata pentru determinarea continutului de arsen, cadmiu, nichel si plumb in depuneri din atmosfera". Metoda de referinta pentru prelevarea si analiza concentratiei de mercur in depuneri este cea prevazuta in standardul SR EN 15853 "Calitatea aerului ambiant. Metoda standardizata pentru determinarea depunerilor de mercur". In absenta standardelor CEN pentru analiza HAP se utilizeaza metoda descrisa in standardul SR ISO 12884 "Aer inconjurator. Determinarea hidrocarburilor aromatice policiclice totale (faza gazoasa si particule). Prelevare pe adsorbant si filtru urmata de analiza prin cromatografie in faza gazoasa/spectrometrie de masa".

Demonstrarea echivalentei

1. Se pot folosi orice alte metode daca se demonstreaza ca rezultatele acestora sunt

echivalente cu cele de referinta. In cazul particulelor in suspensie se poate utiliza orice alta

metoda, daca se poate demonstra ca exista o corelatie intre rezultatele acesteia si rezultatele metodei de referinta. In acest caz, rezultatele obtinute prin acea metoda trebuie sa fie

corectate astfel incat sa fie echivalente cu rezultatele care ar fi fost obtinute prin metoda de referinta.

2. Atunci cand se folosesc factori provizorii pentru determinarea echivalentei, acestia sunt

ulterior confirmati si/sau modificati in conformitate cu ghidurile Comisiei Europene.

3. Atunci cand este cazul, factorul de corectie se aplica, de asemenea, datelor de masurare

obtinute in trecut, in scopul obtinerii unei comparabilitati mai mari a datelor.

Standardizarea Pentru poluantii gazosi, volumul trebuie sa fie standardizat la o temperatura de 293 K si o presiune atmosferica de 101,3 kPa. Pentru particulele in suspensie si substantele care urmeaza sa fie analizate din particulele in suspensie (de exemplu, plumbul) volumul de prelevare se raporteaza la conditiile de mediu, in particular la temperatura si la presiunea atmosferica inregistrate la data masurarilor. Recunoasterea reciproca a datelor In procesul de omologare efectuat cu scopul de a demonstra ca echipamentele de masurare satisfac exigentele metodelor de referinta, autoritatile si organismele competente accepta rapoarte de incercare emise in alte state membre ale Uniunii Europene de laboratoare acreditate in conformitate cu SR EN ISO 17025 "Cerinte generale pentru competenta laboratoarelor de incercari si etalonari", pentru efectuarea acestor incercari.

UTILIZAREA MODELELOR MATEMATICE ALE DISPERSIEI POLUANŢILOR AERULUI

In ultimul timp se acordă o atentie deosebită studierii dispersiei poluantilor emisi in atmosferă de către surse de poluare multiple sau izolate, cu regim de functionare continuu sau accidental, deoarece este tot mai evident faptul că activitătile antropice au produs deja o "perturbare" a echilibrului mediului inconjurător. Una din căile cele mai putin costisitoare de actiune impotriva poluării atmosferei o constituie modelarea matematică. Modelarea matematică a dispersiei poluantilor in atmosferă constă in estimarea concentratiilor de poluanti la sol si la inăltime in functie de caracteristicile surselor de poluare, de conditiile meteorologice si orografice, de procesele de transformare fizică si chimică pe care le pot avea poluantii in atmosferă si de interactia acestora cu suprafata solului.

MONITORINGUL INTEGRAT AL MEDIULUI Lucrare practică 4

Un răspuns complet la intrebarea "De ce sunt necesare modelele matematice?" poate fi dat dacă urmărim rolul modelării matematice comparativ cu monitoringul. Progresele stiintifice nu sunt consecinte ale activitătii de monitoring, chiar dacă activitatea de colectare de date este bună si se obtin date de Incredere. Progresele in stiintă implică dezvoltarea modelelor bazate pe:

interpretarea si generalizarea datelor experimentale;

modele teoretice cu rezultate confirmate experimental.

Datele obtinute prin activitatea de monitoring sunt indispensabile pentru calibrarea si validarea modelelor, dar rezolutia temporală si spatială a măsurătorilor este in general insuficientă pentru a putea califica monitoringul ca "lumea reală". Numai un model de dispersie bine testat si bine calibrat poate da o reprezentare bună a "lumii reale", deoarece numai un astfel de model poate lua in considerare dinamica si răspunsul la perturbatii in problema poluării atmosferei. De asemenea, utilizarea unor modele de dispersie capabile să prognozeze gradul de poluare va permite elaborarea unor planuri strategice de asigurare a zonei de securitate in jurul marilor surse de poluare. Pe baza informatiilor privind gradul de poluare estimat cu modelele de dispersie se poate stabili zona de evacuare a populatiei in cazul unui accident chimic sau radioactiv, ceea ce implică decizii politice si economice de mare răspundere.

înconjurător

revine

autorităţilor pentru protecţia mediului. Poluanţii monitorizaţi, metodele de măsurare, valorile limită, pragurile de alertă şi de informare şi criteriile de amplasare a punctelor de monitorizare sunt stabilite de legislaţia naţională privind protecţia atmosferei şi sunt conforme cerinţelor prevăzute de reglementările europene. În prezent RNMCA efectuează măsurători continue de dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx), monoxid de carbon (CO), ozon (O3), particule în suspensie (PM10 şi PM2.5), benzen (C6H6), plumb (Pb). Calitatea aerului în fiecare s taţie este reprezentată prin indici de calitate sugestivi, stabiliţi pe baza valorilor concentraţiilor principalilor poluanţi atmosferici măsuraţi. În prezent în România sunt amplasate 142 staţii de monitorizare continuă a calităţii aerului, dotate cu echipamente automate pentru măsurarea concentraţiilor principalilor poluanţi atmosferici. RNMCA cuprinde 41 de centre locale, care colectează şi transmit panourilor de informare a publicului datele furnizate de staţii, iar după validarea primară le transmit sp re certificare Laboratorului Naţional de Referinţă pentru Calitatea Aerului (LNRCA) din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului.

În

conformitate

cu

prevederile

Legii

nr.

104/2011

calităţii

privind

calitatea

aerului

în

responsabilitatea

privind

monitorizarea

aerului

înconjurător

România

MONITORINGUL INTEGRAT AL MEDIULUI Lucrare practică 4

Poluanti atmosferici Dioxid de sulf SO2 1.Caracteristici generale

Dioxidul de sulf este un gaz incolor, amarui, neinflamabil, cu un miros patrunzator care irita ochii si caile respiratorii.

Surse naturale: eruptiile vulcanice, fitoplanctonul marin, fermentatia bacteriana in zonele mlastinoase, oxidarea gazului cu continut de sulf rezultat din descompunerea biomasei.

Surse antropice (datorate activitatilor umane): sistemele de incalzire a populatiei care nu utilizeaza gaz metan, centralele termoelectrice, procesele industriale (siderurgie, rafinarie, producerea acidului sulfuric), industria celulozei si hartiei si, in masura mai mica, emisiile provenite de la motoarele diesel.

2. Efecte asupra sanatatii populatiei

In functie de concentratie si perioada de expunere dioxidul de sulf are efecte diferite asupra

sanatatii umane:

Expunerea la o concentratie mare de dioxid de s ulf, pe o perioada scurta de timp, poate

provoca dificultati respiratorii severe. Sunt afectate in special persoanele cu astm, copiii, varstnicii si persoanele cu boli cronice ale cailor respiratorii.

Expunerea la o concentratie redusa de dioxid de sulf, pe termen lung poate avea ca efect infectii ale tractului respirator.

lung poate avea ca efect infectii ale tractului respirator.  Dioxidul de sulf poate potenta efectele

Dioxidul de sulf poate potenta efectele periculoase ale ozonului.

3. Efecte asupra plantelor

Dioxidul de sulf afecteaza vizibil multe specii de plante, efectul negativ asupra structurii si tesuturilor acestora fiind sesizabil cu ochiul liber.

Unele dintre cele mai sensibile plante sunt: pinul, legumele , ghindele rosii si negre, frasinul alb , lucerna , murele.

4. Efecte asupra mediului

In atmosfera, contribuie la acidifierea precipitatiilor, cu efecte toxice asupra vegetatiei si solului.

Cresterea concentratiei de dioxid de sulf accelereaza coroziunea metalelor, din cauza formarii acizilor.

Oxizii

si

de sulf pot eroda:

piatra

zidaria, vopselurile , fibrele,

hartia

, pielea

,

componentele electrice.

5. Metode de masurare

Metoda de referinta pentru masurarea dioxidului de sulf este cea prevazuta in standardul SR

EN 14212 Calitatea aerului inconjurator. Metoda standardizata pentru masurarea concentratiei de dioxid de sulf prin fluorescenta in ultraviolet.

6. Norme

 

LEGEA nr. 104 din 15 iunie 2011 Dioxidul de sulf - SO2

 

500

ug/m3 - masurat timp de 3 ore consecutiv, in puncte reprezentative pentru calitatea aerului pentru

Prag de

alerta

o suprafata de cel putin 100 km2 sau pentru o intreaga zona sau aglomerare, oricare dintre acestea este

mai alerta mica.

Valori

350

ug/m3 - valoarea limita orara pentru protectia sanatatii umane

limita

125

ug/m3 - valoarea limita zilnica pentru protectia sanatatii umane

Nivel

 

critic

20 ug/m3 - nivel critic pentru protectia vegetatiei, an calendarisitic si iarna (1 octombrie - 31 martie)

MONITORINGUL INTEGRAT AL MEDIULUI Lucrare practică 4

Oxizi de azot NOx (NO / NO2) 1.Caracteristici generale

Oxizii de azot sunt un grup de gaze foarte reactive, care contin azot si oxigen in cantitati variabile. Majoritatea oxizilor de azot sunt gaze fara culoare sau miros. Principalii oxizi de azot sunt:

- monoxidul de azot (NO) care este un gaz este incolor si inodor; - dioxidul de azot (NO2) care este un gaz de culoare brun -roscat cu un miros puternic, inecacios. Dioxidul de azot in combinatie cu particule din aer poate forma un strat brun -roscat. In prezenta luminii solare, oxizii de azot pot reactiona si cu hidrocarburile formand oxidanti fotochimici. Oxizii de azot sunt responsabili pentru ploile acide care afecteaza at at suprafata terestra cat si ecosistemul acvatic. Surse antropice:

oxizii de azot se formeaza in procesul de combustie atunci cand combustibilii sunt arsi la temperaturi inalte, dar cel mai adesea ei sunt rezultatul traficului rutier, activitatilor industriale, producerii energiei electrice. Oxizii de azot sunt responsabili pentru formarea smogului, a ploilor acide, deteriorarea calitatii apei, efectului de sera, reducerea vizibilitatii in zonele urbane . Efecte asupra sanatatii populatiei Dioxidul de azot este cunoscut ca fiind un gaz foarte toxic atat pentru oameni cat si pentru animale (gradul de toxicitate al dioxidului de azot este de 4 ori mai mare decat cel al monoxidului de azot). Expunerea la concentratii ridicate poate fi fatala, iar la concentratii reduse afecteaza tesutul pulmonar. Populatia expusa la acest tip de poluanti poate avea dificultati respiratorii, iritatii ale cailor respiratorii, disfunctii ale plamanilor. Expunerea pe termen lung la o concentratie redusa poate distruge tesuturile pulmonare ducand la emfizem pulmonar. Persoanele cele mai afectate de expunerea la acest poluant sunt copiii. Efecte asupra plantelor si animalelor Expunerea la acest poluant produce vatamarea serioasa a vegetatiei prin albirea sau moartea tesuturilor plantelor, reducerea ritmului de crestere a acestora. Expunerea la oxizii de azot poate provoca boli pulmonare animalelor, care seamana cu emfizemul pulmonal, iar expunerea la dioxidul de azot poate reduce imunitatea animalelor provocand boli precum pneumonia si gripa. Alte efecte Oxizii de azot contribuie la formarea ploilor acide si favorizeaza acumularea nitratilor la nivelul solului care pot provoca alterarea echilibrului ecologic ambiental. De asemenea, poate provoca deteriorarea tesaturilor si decolorarea vopselurilor, degradarea metalelor. 2. Metode de masurare Metoda de referinta pentru masurarea dioxidului de azot si a oxizilor de azot este cea prevazuta in standardul SR EN 14211 - Calitatea aerului inconjurator. Metoda standardizata pentru masurarea concentratiei de dioxid de azot si monoxid de azot prin chemiluminescenta.

de dioxid de azot si monoxid de azot prin chemiluminescenta. 3. Norme   LEGEA nr. 104

3. Norme

 

LEGEA nr. 104 din 15 iunie 2011 Oxizi de azot - NOx

Prag de

400 ug/m3 - masurat timp de 3 ore consecutive, in puncte reprezentative pentru calitatea aerului pentru o suprafata de cel putin 100 km2 sau pentru o intreaga zona sau aglomerare, oricare dintre acestea este mai alerta mica.

alerta

Valori

200 ug/m3 NO2 - valoarea limita orara pentru protectia sanatatii umane 40 ug/m3 NO2 - valoarea limita anuala pentru protectia sanatatii umane

limita

Nivel

 

critic

30 ug/m3 NOx - nivelul critic anual pentru protectia vegetatiei

MONITORINGUL INTEGRAT AL MEDIULUI Lucrare practică 4

Ozon O3 1.Caracteristici generale Gaz foarte oxidant, foarte reactiv, cu miros inecacios. Se concentreaza in stratosfera si 1.Caracteristici generale Gaz foarte oxidant, foarte reactiv, cu miros inecacios. Se concentreaza in stratosfera si asigura protectia impotriva radiatiei UV daunatoare vietii. Ozonul prezent la nivelul solului se comporta ca o componenta a"smogului fotochimic". Se formeaza prin intermediul unei reactii care implica in particular oxizi de azot si compusi organici volatili. Efecte asupra sanatatii Concentratia de ozon la nivelul solului provoaca iritarea traiectului respirator si iritarea ochilor. Concentratii mari de ozon pot provoca reducerea functiei respiratorii. Efecte asupra mediului Este responsabil de daune produse vegetatiei prin atrofierea unor specii de arbori din zonele urbane. 2. Metode de masurare Metoda de referinta pentru masurarea ozonului este cea prevazuta in standardul SR EN 14625 - Calitatea aerului inconjurator. Metoda standardizata pentru masurarea concentratiei de ozon prin fotometrie in ultraviolet. 3. Norme

 

LEGEA nr. 104 din 15 iunie 2011 Ozon - O3

Prag de alerta

240

ug/m3- media pe 1 h

 

120

ug/m3 - valoare tinta pentru protectia sanatatii umane (valoarea maxima

Valori tinta

zilnica a mediilor pe 8 ore) 18.000 ug/m3 x h (AOT40) - valoare tinta pentru protectia vegetatiei (perioada de mediere: mai - iulie)

 

120

ug/m3 - obiectivul pe termen lung pentru protectia sanatatii umane (valoarea

Obiectiv pe

maxima zilnica a mediilor pe 8 ore dintr-un an calendaristic) 6000 ug/m3 x h (AOT40) - obiectivul pe termen lung pentru protectia vegetatiei (perioada de mediere: mai - iulie)

termen lung

Monoxid de carbon CO 1.Caracteristici generale La temperatura mediului ambiental, monoxidul de carbon este un gaz incolor, inodor, insipid, 1.Caracteristici generale La temperatura mediului ambiental, monoxidul de carbon este un gaz incolor, inodor, insipid, de origine atat naturala cat si antropica. Monoxidul de carbon se formeaza in principal prin arderea incompleta a combustibililor fosili. Surse naturale:

arderea padurilor, emisiile vulcanice si descarcarile electrice. Surse antropice: se formeaza in principal prin arderea incompleta a combustibililor fosili. Alte surse antropice: producerea otelului si a fontei, rafinarea petrolului, traficul rutier , aerian si feroviar. Monoxidul de carbon se poate acumula la un nivel periculos in special in peri oada de calm atmosferic din timpul iernii si primaverii (acesta fiind mult mai stabil din punct de vedere chimic la temperaturi scazute), cand arderea combustibililor fosili atinge un maxim. Monoxidul de carbon produs din surse naturale este foarte repede dispersat pe o suprafata intinsa, nepunand in pericol sanatatea umana. Efecte asupra sanatatii populatiei Este un gaz toxic, in concentratii mari fiind letal (la concentratii de aproximativ 100 mg/m3) prin reducerea capacitatii de transport a oxigenului i n sange, cu consecinte asupra sistemului

MONITORINGUL INTEGRAT AL MEDIULUI Lucrare practică 4

respirator si a sistemului cardiovascular. La concentratii relativ scazute:

- afecteza sistemul nervos central;

- slabeste pulsul inimii, micsorand astfel volumul de sange distribuit in organism;

- reduce acuitatea vizuala si capacitatea fizica;

- expunerea pe o perioada scurta poate cauza oboseala acuta;

- poate cauza dificultati respiratorii si dureri in piept persoanelor cu boli cardiovasculare;

- determina iritabilitate, migrene, respiratie rapida, lipsa de coordonare, greata, ameteala, confuzie, reduce capacitatea de concentrare. Segmentul de populatie cea mai afectata de expunerea la monoxid de carbon o reprezinta:

copiii, varstnicii, persoanele cu boli respiratorii si cardiovasculare, persoanele anemice, fumatorii. Efecte asupra plantelor La concentratii monitorizate in mod obisnuit in atmosfera nu are efecte asupra plantelor, animalelor sau mediului. 2. Metode de masurare Metoda de referinta pentru masurarea monoxidului de carbon este cea prevazuta in standardul SR EN 14626 - Calitatea aerului inconjurator. Metoda standardizata pentru masurarea concentratiei de monoxid de carbon prin spectroscopie in infrarosu nedispersiv. 3. Norme

LEGEA nr. 104 din 15 iunie 2011 Monoxid de carbon - CO

Valoare

limita

10 ug/m3 - valoarea limita pentru protectia sanatatii umane (valoarea maxima zilnica a mediilor pe 8 ore)

Benzen C6H6 1.Caracteristici generale Compus aromatic foarte usor, volatil si solubil in apa. 90% din cantitatea de benzen in aerul ambiental provine din traficul rutier. Restul de 10% provine din evaporarea combustibilului la stocarea si distributia acestuia.

Efecte asupra sanatatii Substanta cancerigena, incadrata in clasa A1 de toxicitate, cunoscuta drept cancerigena pentru om. Produce efecte daunatoare asupra sistemului nervos central.

2. Metode de masurare

Metoda de referinta pentru masurarea benzenului este cea prevazuta in standardul SR EN 14662 - Calitatea aerului inconjurator. Metoda standardizata pentru masurarea concentratiei

de benzen - partile 1, 2 si 3.

3. Norme

concentratiei de benzen - partile 1, 2 si 3. 3. Norme LEGEA nr. 104 din 15

LEGEA nr. 104 din 15 iunie 2011 Benzen - C6H6

Valoare limita

5 ug/m3 - valoarea limita anuala pentru protectia sanatatii umane.

MONITORINGUL INTEGRAT AL MEDIULUI Lucrare practică 4

Pulberile in suspensie PM10 si PM2.5MONITORINGUL INTEGRAT AL MEDIULUI – Lucrare practic ă 4 1. Caracteristici generale Pulberile in suspensie reprezinta

1. Caracteristici generale

Pulberile in suspensie reprezinta un amestec complex de particule foarte mici si picaturi de

lichid. Surse naturale: eruptii vulcanice, eroziunea rocilor furtuni

de nisip si dispersia pole nului.

Surse antropice: activitatea industriala, sistemul de incalzire a populatiei, centralele termoelectrice. Traficul rutier contribuie la poluarea cu pulberi produsa de pneurile masinilor atat la oprirea acestora cat si datorita arderilor incomplete.

2. Efecte asupra sanatatii populatiei

Dimensiunea particulelor este direct legata de potentialul de a cauza efecte. O problema importanta o reprezinta particulele cu diametrul aerodinamic mai mic de 10 micrometri, care

trec

Sunt afectate in special persoanele cu boli cardiovasculare si respiratorii, copiii, varstnicii si astmaticii. Copiii cu varsta mai mica de 15 ani inhaleaza mai mult aer, si in consecinta mai multi poluanti. Ei

respira mai repede decat adultii si tind sa respire mai mult pe gura, ocolind practic filtrul natural din nas. Sunt in mod special vulnerabili , deoarece plamanii lor nu sunt dezvoltati, iar tesutul pulmonar care se dezvolta in copilarie este mai sensibil. Poluarea cu pulberi inrautateste simptomele astmului, respectiv tuse, dureri in piept si dificultati respiratorii. Expunerea pe termen lung la o concentratie scazuta de pulberi poate cauza cancer si moartea prematura.

2. Metode de masurare

Metoda de referinta pentru prelevarea si masurarea concentratiei de PM10 este cea prevazuta in standardul SR EN 12341- Calitatea aerului. Determinarea fractiei PM10 de materii sub forma de pulberi in suspensie. Metoda de referinta si proceduri de incercare in te ren pentru demonstrarea echivalentei cu metoda de masurare de referinta. Metoda de referinta pentru prelevarea si masurarea PM2,5 este cea prevazuta in standardul SR EN 14907 - Calitatea aerului

inconjurator. Metoda standardizata de masurare gravimetrica pentru determinarea fractiei masice de PM2,5 a particulelor in suspensie.

si intoxicari.

prin nas

si

gat si

patrund in alveolele pulmonare provocand inflamatii

3. Norme

 

LEGEA nr. 104 din 15 iunie 2011 Pulberi in suspensie - PM10

Valori limita

50 ug/m3 - valoarea limita zilnica pentru protectia sanatatii umane 40 ug/m3 - valoarea limita anuala pentru protectia sanatatii umane

 
 

LEGEA nr. 104 din 15 iunie 2011 Pulberi in suspensie - PM2,5

Valoare tinta

25

ug/m3 - valoarea-tinta anuala

 

ug/m3 - valoarea limita anuala care trebuie atinsa pana la 1 ianuarie 2015

Valori limita

25

20

ug/m3 - valoarea limita anuala care trebuie atinsa pana la 1 ianuarie 2020

 

Plumb si alte metale toxice Pb, Cd, As, Ni si Hgug/m3 - valoarea limita anuala care trebuie atinsa pana la 1 ianuarie 2020   Lector dr.

MONITORINGUL INTEGRAT AL MEDIULUI Lucrare practică 4

1.Caracteristici generale Metalele toxice provin din combustia carbunilor, carburantilor, deseurilor menajere, etc. si din anumite procedee industriale. Se gasesc in general sub forma de particule (cu exceptia mercurului care este gazos). Metalele se acumuleaza in organism si provoaca efecte toxice de scurta si/sau lunga durata. In cazul expunerii la concentratii ridicate ele pot afecta sistemul nervos, functiile renale, hepatice, respiratorii.

2. Metode de masurare

Metoda de referinta pentru masurarea Pb, As, Cd si Ni este cea prevazuta in standardul SR EN 14902 - Calitatea aerului inconjurator. Metoda standardizata pentru determinarea Pb, Cd, As, si Ni in fractia PM10 a particulelor in suspensie. Metoda de referinta pentru masurarea concentratiei de mercur total

gazos in aerul inconjurator este cea prevazuta in standardul SR EN 15852 - Calitatea aerului ambiant. Metoda standardizata pe ntru determinarea mercurului gazos total.

3. Norme

 

LEGEA nr. 104 din 15 iunie 2011 Plumb - Pb

Valoare

limita

0,5 ug/m3 - valoarea limita anuala pentru protectia sanatatii umane

 

LEGEA nr. 104 din 15 iunie 2011 As, Cd si Ni

Arsen

6 ug/m3 - valoarea tinta pentru continutul total din fractia PM10, mediata pentru un an calendaristic.

Cadmiu

5 ug/m3 - valoarea tinta pentru continutul total din fractia PM10, mediata pentru un an calendaristic.

Nichel

20 ug/m3 - valoarea tinta pentru continutul total din fractia PM10, mediata pentru un an calendaristic.

total din fractia PM10, mediata pentru un an calendaristic. Hidrocarburi aromatice policiclice HAP 1. Caracteristici

Hidrocarburi aromatice policiclice HAP

1.Caracteristici generale Hidrocarburile aromatice polinucleare HAP sunt compusi formati din 4 pana la 7 nuclee benzenice. Acesti compusi rezulta din combustia materiilor fosile ( motoarele diesel) sub forma gazoasa sau de particule. Cea mai studiata este benzo(a)pirenul. Hidrocarburile aromatice polinucleare sunt cunoscute drept cancerigene pentru om.

2. Metode de masurare

Metoda de referinta pentru prelevarea si masurarea BaP este cea prevazuta în standardul SR EN 15549 -

Calitatea aerului înconjurator. Metoda standardizata pentru masurarea concentratiei de benzo(a)piren in aerul inconjurator. In absenta standardelor CEN pentru prelevarea si analiza HAP se utili zeaza metoda

descrisa in standardul SR ISO 12884

- Aer inconjurator. Determinarea hidrocarburilor aromatice

policiclice totale (faza gazoasa si particule). Prelevare pe adsorbant si filtru urmata de analiza prin

cromatografie in faza gazoasa/spectrometrie de masa.

3. Norme

LEGEA nr. 104 din 15 iunie 2011 Hidrocarburi Aromatice Policiclice HAP

Benzo(a)piren

1 ug/m3 - valoarea tinta pentru continutul total din fractia PM10, mediata pentru un an calendaristic