Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Tulburarile mintale sunt destul de greu de identificat si de tratat, mai ales daca este vorba de afectiuni foarte rare sau bizare. Potrivit Listverse, iata cateva dintre cele mai ciudate si rar intalnite boli mintale. 1. Sindromul Stockholm Aceasta boala reprezinta un raspuns psihologic aparut uneori la un ostatic, acesta ajungand sa arate semne de simpatie, loialitate si chiar respect voluntar fata de cel care il tine prizonier. De asemenea, sindromul poate sa apara si in alte cazuri, cum ar fi in cel al unei sotii maltratate sau al unui copil abuzat. Numele sindromului vine de la un jaf care a avut loc la o banca din Stockholm, Suedia, in !"#. $efuitorii au tinut angajatii bancii ostatici din %# pana in %& august, iar in acest timp victimele au inceput sa se ataseze de infractori si chiar sa'i protejeze dupa ce au fost eliberati, refuzand sa depuna marturie impotriva lor. (ai mult, unul dintre jefuitori s'a insurat mai tarziu cu o ostatica din grup. )n alt e*emplu de persoana care a fost atinsa de acest sindrom este Patt+ ,earst, o fata de milionar care a fost rapita in !"-, dar care mai tarziu a inceput sa aiba sentimente pozitive fata de rapitori si chiar a luat parte la un jaf pe care acestia l'au comis. 2. Sindromul Lima Acest sindrom descrie situatia inversa celei caracterizate de sindromul Stockholm, si anume rapitorii incep sa simpatizeze cu ostaticii, fiind deosebit de atenti la nevoile lor. 3. Sindromul Diogene Acest sindrom este o afectiune caracterizata de o neglijare de sine dusa pana la e*trem, de o tendinta de izolare si de o dorinta de a strange numeroase obiecte in locuinta, uneori si animale. Se intalneste in principal la oamenii in varsta. Denumirea sindromului este insa destul de improprie, avand in vedere ca filosoful grec Diogene doar a dus o viata ascetica, fara sa e*iste date care sa indice si ca se neglija pe sine. . Sindromul !aris Acest sindrom afecteaza numai japonezi, fiind de fapt o forma severa de soc cultural. Dintre milioanele de japonezi care viziteaza anual Parisul, circa o duzina ajung sa sufere de aceasta tulburare. .oncret, japonezii politicosi sunt incapabili sa separe descrierea idilica a acestui oras, vazuta in filme ca /Amelie/, de realitatea unei metropole moderne. )n turist japonez care are de'a face, spre e*emplu, cu un chelner grobian nu este in stare sa
riposteze in vreun fel, fiind fortat sa isi reprime furia si dezamagirea. Ambasada $aponiei din 0ranta are o linie verde disponibila %- de ore din %- turistilor care sufera un soc cultural. ". Sindromul Stendhal Sindromul Stendhal este o afectiune care cauzeaza accelerari ale ritmului cardiac, ameteli, confuzie si chiar halucinatii la o persoana care vede opere de arta, indeosebi atunci cand acestea sunt foarte frumoase sau cand sunt multe intr'un singur loc. De asemenea, tulburarea poate sa apara si atunci cand o persoana poate vedea un colt de natura de o frumusete coplesitoare. Denumirea afectiunii vine de la celebrul scriitor francez Stendhal care, in cartea sa /Napoli si 0lorenta1 o calatorie de la (ilano la 2eggio/, a descris e*perienta avuta in timpul vizitei lui la 0lorenta, 3talia, din & ". #. Sindromul $erusalim Acest sindrom cuprinde mai multe trairi, printre care se numara idei obsesive cu tematica religioasa, halucinatii sau alte e*periente asemanatoare psihozei, care sunt declansate de o calatorie la 3erusalim sau care duc la o astfel de calatorie. 4ulburarea apare de regula in timpul unei vizite in 5rasul Sfant si tinde sa treca dupa cateva saptamani. Dintre cei care au dezvoltat acest sindrom toti avusesera boli mintale anterior. %. Sindromul &a'gras Acest sindrom este unul rar intalnit si este caracterizat de faptul ca persoana afectata crede ca o ruda apropiata a fost inlocuita de un impostor cu infatisare identica. 4ulburarea este comuna pacientilor care sufera de schizofrenie, desi poate aparea si la cei care sufera de dementa, ori dupa o rana la cap. (. Sindromul )regoli Sindromul 0regoli este oarecum opusul sindromului .apgras. 6ste de asemeni unul rar intalnit, persoana afectata crezand ca mai multi oameni sunt de fapt o singura persoana care isi schimba aspectul fizic sau care se deghizeaza. 4ulburarea a fost numita dupa actorul italian Leopoldo 0regoli, care a devenit celebru pentru capacitatea lui de a'si schimba rapid infatisarea in timp ce era pe scena. *. Sindromul &otard Sindromul .otard este o tulburare psihiatrica rara, persoana afectata crezand ca este moarta, ca nu e*ista, ca este in putrefactie sau ca si'a pierdut sangele sau organele interne. 3n cazuri rare poate aparea credinta ca este nemuritoare. Denumirea vine de la $ules .otard, un neorolog francez care a descris pentru prima data afectiunea, in &&7.
10. !aramnezia redu'licativa Aceasta boala consta in credinta ca un loc a fost duplicat, e*istand in acelasi timp in doua sau chiar mai multe zone. 4ermenul de paramnezie reduplicativa a fost folosit pentru prima data in !7#, de catre neurologul cehoslovac Arnold Pick, pentru a descrie faptul ca o pacienta suspectata de maladia Alzheimer credea ca a fost mutata dintr'o clinica dintr'un oras intr'o alta care arata identic cu cealalta, dar care se afla intr'o suburbie. 6a sustinea chiar ca personalul medical lucra in ambele locuri.
Aceast8 boal8 ciudat8 este de natur8 neurologic8. 5chii sunt s8n8to;i, <ns8 creierul interpreteaz8 gre;it informa:iile primite de la el. A;a se face c8 unele obiecte sau chiar p8r:i din propriul corp par mai mari sau mai mici, mai departe sau mai aproape dec9t sunt cu adev8rat. De e*emplu, uit9ndu'se <n jos, bolnavul are impresia c8 p8m9ntul este foarte departe, ca ;i cum el ar fi foarte <nalt. Sindromul Alice <n >ara (inunilor se poate declan;a din cauza unei migrene, unei tumori sau la cei care folosesc droguri psihoactive. Poate semnala ;i <nceputul unei infec:ii cu virusul 6pstein =arr, virusul care provoac8 boala s8rutului, mononucleoza.
Alte zeci de cazuri de acest gen au fost dezvaluite in intreaga lume. Pacientii sunt adesea acuzati ca disimuleaza boala, insa sindromul survine in general in urma unui accident vascular cerebral sau al unui traumatism cranian si poate fi cauzat de o leziune a centrului vorbirii care modifica viteza de elocutie, accentul si pronuntarea cuvintelor.
inunilor
Aceasta tulburare neurologica face obiectele din jur, cat si anumite parti ale corpului bolnavului, sa para mai mici sau mai mari, mai apropiate sau mult indepartate fata de cum sunt ele in realitate. 5riginea bolii a ramas inca necunoscuta, insa poate aparea in caz de migrena, in urma unei crize de epilepsie, a unei tumori pe creier sau in urma administrarii de medicamente psihotrope.
Sindromul Capgras
Aceasta tulburare, care poarta denumirea psihiatrului francez $oseph .apgras C &"%' !D7E care a descris aceasta boala in !%#, este convingerea deliranta a unui bolnav ca un prieten apropiat sau chiar unul dintre parinti este un impostor. Sindromul .apgras este descris ca fiind o decone*iune intre zonele cerebrale care recunosc fata si care inregistreaza reactiile emotionale. 3n jur de un sfert dintre persoanele afectate de dementa sufera intr'o oarecare masura de acest sindrom. 6*ista de asemenea o forma de delir asemanator, sindromul .otard, in care pacientul este convins ca este mort, ca se afla in descompunere si ca el nu mai e*ista. )n tratament bazat pe antidepresive si electroterapie poate da rezultate eficiente in acest caz.
$isfonia spasmodica
Disfonia spasmodica se poate e*plica pe scurt ca fiind incapacitatea de a vorbi normal, ci doar susotind sau cu o voce ragusita. Autorul benzilor desenate Dilbert, Scott Adams, este unul dintre cei #7 de mii de americani care sufera de aceasta boala, in care spasmele impiedica corzile vocale sa vibreze normal. S'a observat ca aceasta tulburare dispare in momentul in care pacientul canta, recita versuri sau isi schimba registrul vocal. Se pare ca injectiile cu to*ina botulinica efectuate in regiunea laringelui pot atenua spasmele, insa doar temporar. Scott Adams care canta in fiecare noapte cantecele pentru copii cu voce ridicata a reusit sa'si recupereze o buna parte din functiile vocale.
Sineste%ia
Sinestezia este o forma de perceptie bruiata care se traduce printr'o combinare ciudata a simturilor, care il fac pe bolnav sa asocieze cifrele cu culorile, sunetele cu diverse gusturi sau alte senzatii. 5 persoana din %77 poate suferi de aceasta boala a Asimturilor amestecateB, adesea chiar fara sa stie. S'a observat ca persoanele care sufera de sinestezie pot simti durerea in culori. Alte persoane pot AgustaB formele, in timp ce unii percep literele si cifrele in culori. Pentru oamenii de specialitate, acest fenomen apare in urma unor cone*iuni neuronale ale creierului, care duc la disturbarea barierelor care e*ista in mod normal intre simturi. Potrivit unei teorii emise de specialisti, majoritatea copiilor mici prezinta acest gen de cone*iuni incrucisate, dar ca asocierile dispar progresiv pe masura ce cresc. 6*ista psihologi care sunt de parere ca aceste manifestari pot semnala afectiuni centrale neurologice sau alte afectiuni psihice, cum este schizofrenia. Pe de alta parte, sinestezia este o tulburare asociata cu creativitatea.
Sindromul saritorului
2eactiile provocate de o surpriza mare @ tensiune musculara, cresterea frecventei cardiace si sentimentul de alerta @ nu dureaza decat cateva secunde. 3nsa, in aceasta boala, observata pentru prima data in &"& la canadienii francezi care isi e*ercitau meseria ca taietori de lemne in regiunea lacului (oosehead, din (aine, reactiile au fost e*trem de amplificate. =olnavii sareau, se agitau, isi miscau membrele in toate directiile si reactionau la sunete bruste si tipete, la comenzile dure ale unei anumite persoane, chiar cu riscul de a se rani sau de a rani pe cineva. Aceasta patologie a fost de asemenea observata si la muncitorii din Siberia si (alaezia. Anumiti specialisti au gasit cauza acestei tulburari intr'o mutatie genetica care blocheaza eliberarea de glicina , un neurotransmitator inhibitor al sistemului nervos central. Altii sunt de parere ca aceasta tulburare este legata mai degraba de factori psihologici decat neuronali si ca ea poate fi cauzata de un mecanism de aparare produs de conditia de a munci si de a trai in locuri inchise.
Sindromul Moebius
Sindromul (oebius este o boala genetica descrisa pentru prima data in &&- de catre profesorul german Paul 3ulius (Fbius. Gena responsabila de aceasta maladie nu a fost inca identificata insa se pare ca ar avea legatura cu cromozomul #. Aceasta boala este caracterizata printr'o paralizie faciala1 persoanele afectate de sindromul (oebius nu pot nici sa rada, nici sa'si incrunte sprancenele si adesea nu pot sa clipeasca sau sa'si miste ochii dintr'o parte in alta. 3n anumite cazuri, sindromula a fost asociat si cu probleme fizice1 deformarea ma*ilarului, a limbii sau cu malformatii la nivelul membrelor Clipsa mainilor sau a palmelor, lipsa talpilor de la picioareE.