FINANTE PUBLICE

Cheltuieli publice pentru aciuni social-culturale

CUPRINS
1) Structura cheltuielilor publice social-culturale............................................. 3

2)Rolul cheltuielilor social-culturale................................................................ 4 3) Surse de finantare a cheltuielilor social-culturale ...................................... 4 4) Investitiile in capital uman .......................................................................... 7 5) Cheltuieli publice pentru invatamant........................................................... 7 ) Cheltuieli publice pentru cultura! culte! activitate sportiva si de tineret....... " 7) Cheltuieli publice pentru sanatate .............................................................. # ") Cheltuieli publice pentru securitate soriala ................................................ $% #) Cheltuieli pentru a&utorul de soma& ............................................................ $$ $%) Cheltuieli pentru asistenta sociala ........................................................... $2 $$ ) 'lte forme de a&utor ................................................................................ $3 $2 ) (iblio)rafie .............................................................................................. $4

Cheltuieli publice pentru aciuni socialculturale

1 Structura cheltuielilor publice pentru aciuni social-culturale este! - *nvatam+nt, -cultura! arta! culte si sport, -sanatate, -securitate sociala -care cuprinde asi)urarile sociale! asistenta sociala! diverse cate)orii de *ndemni.atii si a&utoare! alte cheltuieli). /n Rom+nia! structura cheltuielilor publice pentru actiuni social-culturale! pre.entata *n clasificarea indicatorilor privind finantele publice! vi.ea.a urmatoarele destinatii0 -*nvatam+ntul, -sanatatea, -cultura! reli)ia! actiuni sportive si de tineret, -asistenta sociala! alocatii! pensii! a&utoare si indemni.atii, -alte cheltuieli social-culturale, -asi)urarile sociale de stat, -a&utorul de soma&. 1in datele calculate *n anul 2%%% s-a constatat ca tarile de.voltate reparti.ea.a *ntre 232 si 5 2 din 3.I.(. pentru finantarea actiunilor socialculturale si peste &umatate din cheltuielile bu)etare sunt destinate actiunilor social-culturale! *n timp ce tarile *n curs de de.voltare *ndreapta spre aceste destinatii *ntre $!32 si $52 din 3.I.(. iar ponderea cheltuielilor de aceasta natura *n totalul cheltuielilor bu)etare este mica. 'nali.a retrospectiva a cheltuielilor pentru actiuni social-culturale evidentia.a o crestere absoluta si relativa fiind consecinta fireasca a de.voltarii economice a tarilor respective. 4olumul cheltuielilor publice pentru actiuni social-culturale este influentat si de factorul demo)rafic. Cresterea demo)rafica sustinuta *n tarile *n curs de de.voltare! modificarile de structura a populatiei *n tarile de.voltate! *nre)istrate *n special *n perioada postbelica! au determinat nu numai
3

e5tinderea serviciilor sociale si a resurselor necesare! ci si *ntretinerea unor pro)rame sociale - e50 de spri&inire a familiilor cu multi copii! a persoanelor defavori.ate etc.) sau de e5tindere a pro)ramelor e5istente asupra unor se)mente tot mai mari ale populatiei- cum sunt! de e5emplu! asi)urarile sociale). Cheltuielile publice pentru ac6iuni social-culturale sunt *ndreptate spre reali.area de servicii *n mod )ratuit! cu plat7 redus7 ori sub form7 de transferuri b7ne8ti-aloca6ii bu)etare! pensii! a&utoare 8i alte indemni.a6ii). 1e presta6iile social-culturale pot beneficia anumite cate)orii sau )rupuri sociale! sau *ntrea)a popula6ie.
2) Cheltuielile pentru aciuni social-culturale "n#eplinesc un rol

i$portant *n plan economic 8i social. 'stfel! pe seama resurselor alocate de stat se asi)ur70 educa6ia 8i instruc6ia copiilor 8i tinerilor, ridicarea calific7rii profesionale, asisten6a medical7 a cet76enilor, influen6area evolu6iei demo)rafice, asi)urarea unui sistem de protec6ie social7, ridicarea nivelului cultural! artistic 8i de civili.a6ie al membrilor societ76ii. /n plan economic! rolul acestor cheltuieli se remarc7 *n ac6iunea lor asupra consumului! *n sensul c7 influen6ea.7 cererea de bunuri deconsum 8i! pe aceast7 cale! stimulea.7 sporirea produc6iei.
-

% &n $a'oritatea tarilor cu econo$ie #e piata( "n )inantarea cheltuielilor pentru actiuni social-culturale se )olosesc ur$atoarele surse! a) fonduri bu)etare! care *n ma&oritatea statelor detin o pondere mare *n totalul surselor de finantare -e5. *n 'ustria bu)etul aloca 5%2 din resurse pentru acoperirea cheltuielilor social-culturale, *n Suedia! contributia bu)etului era peste 7%2, *n 9n)aria bu)etul acoperea 4%2 din cheltuielile socialculturale etc.). /n tarile cu structura federala este vorba de bu)etul federal! bu)etul statelor sau bu)etul colectivitatilor locale! iar *n tarile cu structura unitara bu)etul de stat si bu)etele unitatilor administrativ-teritoriale.

b) fondurile financiare cu destinatie speciala, de re)ula la nivel macroeconomic se constituie unele fonduri care sunt alimentate cu resurse ce sunt destinate special pentru finantarea unor actiuni social-culturale cum sunt 0 fondul pentru asi)urarile sociale de stat, fondul pentru asi)urarile sociale de sanatate, fondul pentru a&utorul de soma&! constituit *n cea mai mare parte pe seama contributiei a)entilor economici si a salariatilor. c) fondurile proprii ale a)entilor economici destinate pre)atirii cadrelor! protectiei muncii si actiunilor social-culturale sportive. d) veniturile proprii reali.ate de institutiile social-culturale din diferite activitati specifice! din prestarea de servicii catre terti sau din e5ploatarea unor bunuri ce le apartin, e) veniturile populatiei! din care suporta diferite ta5e! coti.atii! contributii sau alte plati la finantarea unor actiuni social-culturale. Cate)oriile populatiei care suporta din veniturile lor astfel de prelevari sunt salariatii! a)ricultorii! pensionarii! liber profesionistii! alte persoane etc. f) fondurile or)ani.atiilor nonprofit cum sunt0 institutiile de caritate! fundatiile! asociatiile! bisericile si alte ase.aminte de cult! care participa cu diferite sume de bani la finantarea actiunilor social-culturale. )) a&utorul financiar e5tern care cuprinde subventii! acordate unor tari din fonduri constituite special *n acest scop de or)anismele internationale speciali.ate pe domenii de activitate -:.;.S. - :r)ani.atia ;ondiala a Sanatatii! 9.<.=.S.C.:0 :r)ani.atia <atiunilor 9nite pentru =ducatie! stiinta si Cultura) sau unele or)anisme re)ionale -9.=. - 9niunea =uropeana prin intermediul >ondului Social) sau a&utoare banesti -ori materiale) oferite unor state *n situatii deosebite. 1e asemenea! se poate mentiona a&utorul e5tern acordat tarilor *n curs de de.voltare pentru *nvatam+nt! educatie si sanatate. /n literatura de specialitate se *nt+lne8te termenul de securitate social7! *n care se cuprind0 asi)urarile sociale! asisten6a social7! a&utorul de 8oma&! alte cate)orii de a&utoare 8i indemni.a6ii! precum 8i alte cheltuieli. ?otodat7! se utili.ea.7 si termenul de protec6ie social7! care are o sfer7 mai e5tins7 a ac6iunilor! comparativ cu termenul anterior. 'stfel! protec6ia social7 se refer7 la ansamblul ac6iunilor 8i m7surilor economice! sociale sau de alt7 natur7! ini6iate de stat! pentru a )aranta membrilor societ76ii @ salaria6i

sau nesalaria6i @ ap7rarea fa67 de fenomene 8i ac6iuni al c7ror efect se repercutea.7 nefavorabil asupra situa6iei lor. 3rintre m7surile de protec6ie social7 se *nscriu0 crearea de noi locuri de munc7, subven6ionarea unor produse si servicii destinate popula6iei, compensa6ii b7ne8ti acordate persoanelor cu venituri fi5e! *n urma cre8terii pre6urilor 8i tarifelor la bunuri 8i servicii de interes vital pentru popula6ie, facilit76i fiscale pentru anumite cate)orii sociale,a&utor de 8oma&, asisten67 social7, asi)ur7ri sociale 8.a. Corespun.7tor acestei compo.i6ii! protec6ia social7 cuprinde ansamblul de ac6iuni! deci.ii 8i m7suri *ntreprinse de societate pentru prevenirea! diminuarea sau *nl7turarea consecin6elor unor evenimente considerate ca riscuri sociale asupra condi6iilor de via67 ale popula6iei. /n ansamblul lor! cheltuielile pentru ac6iuni social-culturale *8i e5ercit7 influen6a asupra economiei! *ntruc+t ele contribuie la *ntre6inerea! refacerea 8i de.voltarea capacit76ii de munc7 a indivi.ilor! la formarea 8i ridicarea calific7rii acestora! la reproduc6ia for 6ei de munc7. /ntre cheltuielile pentru ac6iuni social-culturale 8i de.voltarea economic7 a unei 67ri e5ist7 rela6ii de intercondi6ionare, *n consecin67! o 6ar7 de.voltat7 din punct de vedere economic va dispune de resurse financiare mari! pe care le va putea *ndrepta spre finan6area acestor ac6uni. Aa r+ndul lor! ac6iunile pentru *nv767m+nt! s7n7tate! cultur 7! asisten67 social7 vor conduce la instruirea si calificarea cetatenilor! la pastrarea starii de sanatate a populatiei sau la refacerea acesteia! creand astfel conditii pentru o productivitate a muncii sporita in sectoarele economice. 'ctiunile social-culturale repre.inta servicii sociale care conduc la crearea de venit national! prin aceasta dovedind un caracter productiv si contribuind la de.voltarea economico-sociala. 'stfel! invatamantulBproduceC forta de munca instruita si calificata, bunastarea fi.ica! psihica si sociala! absenta bolii si invaliditatii conduc in mod direct la e5istenta unei forte de munca capabile de o activitate eficienta si!indirect!diminuea.a necesarul de resurse destinate a sistentei medicale pentru bolnavi si cei incapabili de munca. Intelese prin aceasta prisma! cheltuielile pentru actiuni social-culturale sunt considerate ca fiind Binvestitii in resurse umaneC. Continutul lor este dat de totalitatea cheltuielilor care conduc la cresterea aptitudinilor fi.ice si intelectuale ale indivi.ilor! luati ca a)enti productivi in pre.ent sau viitor. 'ltfel spus! investitiile in resurse umane cuprind cheltuielile efectuate pentru cresterea si de.voltarea comple5a a individului. 'ceste investitii au mai multe
6

componente!si anume0 investitia intelectuala! investitia pentru sanatate! investitia culturala. 'precierea caracterului de Binvestitie in resurse umaneC a cheltuielilor social-culturale este diferita. 'stfel! unii autori considera ca numai o parte a acestora poate fi considerata investitie in resurse umane -respectiv! cea destinata reali.arii ba.ei tehnico-materiale a actiunii respective0 cheltuielile de capital si o parte a cheltuielilor curente), alti teoreticieni aprecia.a caracterul de investitie in resurse umane al tuturor resurselor indreptate spre invatamant! sanatate! cultura. * In+estitiile in capitalul u$an sunt strans le)ate de reali.area in practica a politicilor de asi)urare a cresterii economice durabile!contribuind la atenuarea consecintelor celor mai )rave ale saraciei si oferind cetatenilor posibilitatea ameliorarii conditiilor de viata. In ultimii ani s-au intensificat preocuparile pentru evidentierea corelatiei dintre de.voltarea economica si viata umana. Conceptul de.voltarii economice a capatat un continut mai profund! accentuandu-se componentele sale sociala si umana, a fost elaborat un nou concept privind de.voltarea economica durabila! cuprin.and si de.voltarea umana durabila. 1e.voltarea umana este un proces care conduce la e5tinderea )amei de posibilitati oferite fiecarui individ. >iinta umana este situata in centrul actiunilor privind de.voltarea si ea trebuie sa-si manifeste ferm optiunile in orice domeniu - economic! social! cultural! politic. 3entru reali.area de.voltarii umane sunt necesare trei conditii esentiale0 o viata indelun)ata intr-o stare buna de sanatate, acumularea de cunostinte, acces la resursele necesare pentru atin)erea unui nivel de trai decent. 'ccesul la aceste conditii trebuie asi)urat nu doar )eneratiilor pre.ente!ci si celor viitoare! fapt ce confera durabilitate de.voltarii umane.

, Cheltuielile publice pentru in+ata$ant Invatamantului ii revine un rol tot mai important in pro)resul deansamblu al societatii. 1e.voltarea si moderni.area invatamantului au ca scop e)ali.area conditiilor de educare si instruire a tuturor membrilor societatii! necesitand alocarea unor fonduri financiare publice ridicate.In ma&oritatea tarilor lumii! principala sursa de finantare a invatamantului o constituie bu)etul statului! ceea ce reflecta importanta deosebita acordata acestui domeniu de activitate.

In numeroase tari de.voltate! ca si in tari in curs de de.voltare!functionea.a doua tipuri de unitati de invatamant0 publice -finantate de la bu)et) si particulare! care pot fi independente sau partial subventionate de la bu)et. Invatamantul particular este supus controlului statului si se conformea.a re)lementarilor oficiale privind cadrele didactice!or)ani.area invatamantului si e5amenele. In tara noastra! ca si in alte tari! studentii beneficia.a de burse sau a&utoare financiare. In )eneral! bursele se acordain functie de venituri!de re.ultatele in procesul de invatamant! precum si de criterii sociale.'lte a&utoare financiare se acorda pentru ca.are! cantine! asistenta medicala! in raport cu situatia personala a studentului. 'cestea repre.inta transferuri financiare catre studenti si urmaresc a&utorarea celor cu venituri modice! a celor care nu au posibilitatea de a-si suporta ta5ele de studii si se practica in ma&oritatea tarilor. - Cheltuielile publice pentru cultura ( culte( acti+itate sporti+a si #e tineret Resursele financiare destinate culturii! cultelor! actiunilor sportive si de tineret contribuie la cresterea calitatii factorului uman, crearea si imbo)atirea nivelului cultural! cultivarea )usturilor si idealurilor morale si estetice! educatia spirituala! activitati sportive menite a pastra o anumita stare a individului din punct de vedere moral! estetic! al conditiei fi.ice, altfel spus! aceste actiuni isi aduc contributia la formarea personalitatii umane. 'ceste resurse financiare intra in componenta Binvestitiei in resurse umaneC, ele au un efect indirect si poate! mai indepartat! dar influentea.a po.itiv activitatea economica si sociala si! in final!contribuie la cresterea economica. Institutiile si actiunile catre care sunt indreptate aceste resurse financiare sunt0 institutiile culturale -bibliotecile! mu.eele! casele decultura! patrimoniul cultural! presa! editurile)! institutiile artistice -teatre!institutii mu.icale! case de film)! cultele! actiunile sportive si de tineret!actiunile pentru petrecerea timpului liber. 'ctivitatea desfasurata de aceste institutii se poate concreti.a in anumite bunuri materiale -care au si o valoare spirituala)! cum sunt cartile! filmele! discurile! picturile!sculpturile sau se pre.inta sub forma unor servicii culturale! spirituale!artistice! sportive! cum sunt0 concertele! spectacolele de teatru! opera!campionate! concursuri sportive s.a. 'ceste caracteristici influentea.a sistemul de finantare a actiunilor respective. 'vand in vedere ponderea ridicata a resurselor bu)etare in acoperirea necesitatilor financiare ale acestor institutii! putem sublinia faptul ca multe
8

institutii de cultura si arta repre.inta o componenta importanta a protectiei sociale! ele oferind membrilor societatii servicii in mod )ratuit sau cu preturi -tarife) reduse! accesibile. In ca.ul acestor cheltuieli publice! se urmaresc modul de utili.area fondurilor alocate si eficienta economica. =fectele acestor actiuni sunt!in special! nemateriale! resimtite indirect pe termen lun) !deci! dificil de determinat. Calcularea! anali.area si urmarirea unor indicatori specifici ai acestor actiuni! cum sunt0 numarul de biblioteci! case de cultura!mu.ee! teatre! numarul de cititori! vi.itatori! spectatori etc.! permit formularea anumitor aprecieri si conclu.ii privind corelatia intre dinamica acestora si dinamica resurselor financiare alocate. =ficienta sociala!cultural-educativa! precum si cea economica se aprecia.a! in principal!urmarind mi5area efectelor la un volum dat de efort financiar. Si in aceste domenii publice! trebuie desf asurat un mana)ement cultural!artistic! sportiv! care sa asi)ure cheltuirea eficienta a resurselor si sa evite risipa banului public. . Cheltuielile publice pentru sanatate Sanatatea repre.inta unul din cei mai importanti factori care asi)ura desf asurarea vietii si activitatii. :r)ani.atia ;ondiala a Sanatatii defineste sanatatea ca fiind o stare de buna stare fi.ica!mentala si sociala! nu doar o absenta a bolii si infirmitatii. :crotirea sanatatii repre.inta! in consecinta! mai mult decat o problema de asistenta sociala! fiind si o problema cu un profund caracter social! ca parte inte)ranta din ansamblul conditiilor social-economice de de.voltare. 3olitica sanitara este o parte inte)ranta a politicii sociale si pentru infaptuirea ei! numeroase tari ale lumii cheltuiesc importante resurse financiare. In )eneral! tendinta acestor cheltuieli este de crestere! datorita unor factori! cum sunt0 amplificarea nevoilor de ocrotire a sanatatii ca efect al cresterii numarului populatiei si modificarii structurii sale, accentuarea factorilor de risc, cresterea costului prestatiilor medicale! ca urmare a introducerii in practica medicala a unor noi mi&loace de investi)atie! tratament! medicamente! a sporirii numarului cadrelor medicale s.a. Cheltuielile publice pentru sanatate au o mare importanta in asi)urarea calitatii vietii indivi.ilor si! privite din acest punct de vedere! pre.inta mari disparitati de la o tara la alta. In tarile de.voltate! e5ista doua cate)orii de cheltuieli pentru sanatate! din punctul de vedere al celui care le suporta. =ste vorba de cheltuieli publice pentru sanatate si cheltuieli particulare pentru sanatate. Ca si in ca.ul celorlalte actiuni social-culturale!si in domeniul sanatatii e5ista institutii medicale de stat si particulare. Sectorul particular in
9

domeniul medicinei! ca si numarul medicilor ce isi desfasoara activitatea in cadrul lui! este insa restrans fata de cel public. :crotirea sanatatii este un serviciu public avand caracteristici deosebite, el nu poate fi supus in totalitate cerintelor pietei! ci! in acelasi timp! trebuie supus unei economii de tip administrativ. ?rebuie sa se tina seama de imprevi.ibilitatea riscurilor! de amploarea lor! de efectele colective multiple cu influente ne)ative -imbolnaviri! epidemii) sau po.itive -prevenirea imbolnavirilor! vaccinari), trebuie recunoscuta necesitatea accesului tuturor indivi.ilor la protectia sanitara si sociali.area riscurilor. Sistemul de sanatate trebuie sa fie bine or)ani.at si structurat!trebuie sa e5iste o Bcultura de sanatateC! care sa conduca la respectarea unei discipline in economia sanatatii, intre BcerereaC si BofertaC de sanatate trebuie sa e5iste anumite elemente care sa le puna in le)atura in mod cat mai convenabil si eficient. : astfel de le)atura o asi)ura si mecanismul de finantare a santatii. 'ctivitatea de ocrotire a sanatatii se concreti.ea.a in mai multe cate)orii de efecte!si anume0 efecte medicale! efecte sociale si efecte economice. =fectele medicale vi.ea.a re.ultatele concrete ale actiunilor privind in)ri&irea sanatatii -consultatii! anali.e! dia)nostic! tratament)si se reflecta in vindecari sau ameliorari! adica in refacerea si pastrarea sanatatii persoanelor beneficiare de asistenta sociala. 'ceste efecte au!in )eneral! un caracter individual. =ficienta sociala reflecta efectele actiunilor de ocrotire a sanatatii la nivelul intre)ii societati si se rasfran) asupra starii de sanatate a intre)ii populatii. =le sunt repre.entate printr-o serie de indicatori statistici ca0 speranta medie de viata la nastere! natalitatea! morbiditatea!mortalitatea infantila si cea )enerala etc. =ficienta economica se concreti.ea.a in reducerea perioadelor de incapacitate de munca datorate imbolnavirilor si accidentelor! limitarea e5tinderii altora, pastrarea starii de sanatate conduce la cresterea duratei medii de viata si a vietii active! la cresterea capacitatii de munca! la economisirea unor importante fonduri financiare si! in ansamblu! la cresterea venitului national. / Cheltuielile publice pentru securitate sociala In cadrul acestei )rupe de cheltuieli social-culturale se cuprind cheltuielile pentru acordarea de a&utoare! alocatii! pensii! indemni.atii unor persoane salariate sau nesalariate -in cate)oria celor din urma sunt inclusi0 batranii! invali.ii! handicapatii! somerii! femeile! copiii! tinerii).

10

Cea mai importanta componenta a cheltuielilor pentru securitatea sociala o repre.inta asi)urarile sociale -care sunt pre.entate la subcapitolul privitor la (u)etul asi)urarilor sociale de stat). Securitatea sociala cuprinde ansamblul actiunilor intreprinse de societate pentru prevenirea! diminuarea si inlaturarea consecintelor unor evenimente considerate ca riscuri sociale! evenimente care actionea.a ne)ativ asupra nivelului de trai al indivi.ilor. Riscurile sociale pot fi riscuri fi.ice -care afectea.a partial sau total capacitatea de munca)!riscuri economice-care impiedica o persoana sa e5ercite o activitate producatoare de venit - soma&ul) sau riscuri sociale -care afectea.a in mod substantial veniturile persoanelor! cum sunt sarcini familiale!cheltuieli medicale etc.). In tarile de.voltate! resursele financiare destinate securitatii sociale repre.inta concreti.area unor pro)rame sociale vaste! cum ar fi cele privind combaterea saraciei! lichidarea soma&ului! a&utorarea handicapatilor! a familiilor cu multi copii. 'ceste resurse contribuie la a&utorarea si ameliorarea situatiei indivi.ilor respectivi si incearca sa previna producerea altor riscuri in societate. In acelasi timp! o data cu aceste a&utoare! statele initia.a si masuri de stimulare a muncii in )eneral!deoarece se considera ca ele repre.inta o redistribuire a veniturilor reali.ate de catre cei productivi in favoarea celor neproductivi! ducand chiar la o incetinire a cresterii economice. 1e aceea! in tarile de.voltate se acorda multa atentie acestor forme de a&utoare! pentru ca uneori pro)rame sociale bine intentionate produc efecte contrare celor asteptate.'stfel! in ca.urile acordarii a&utoarelor in bani saracilor! e5ista riscul permanenti.arii saraciei! in loc de a o eradica. 'cordarea de a&utoare substantiale mamelor sin)ure cu copii poate duce la cresterea divorturilor.

0 Cheltuielile pentru a'utorul #e so$a' '&utorul de soma& repre.inta o forma de sustinere materiala a celor ramasi temporar fara lucru! a persoanelor disponibili.ate si se acorda dintr-un fond financiar constituit din contributiile obli)atorii ale salariatilor si ale an)a&atorilor. In completare! asemenea cheltuieli pot fi acoperite din subventii alocate din fonduri bu)etare. 'cordarea a&utorului de soma& difera in functie de situatia persoanelor ramase temporar fara lucru. =5ista! cu alte cuvinte! doua forme de a&utor de soma&!si anume0 alocatia de soma& si a&utorul de soma&.

11

3rima forma se acorda ma&oritatii salariatilor ramasi fara lucru care au o anumita vechime in munca si au platit coti.atii! iar cea de adoua se acorda salariatilor someri nou veniti pe piata fortei de munca si care nu indeplinesc conditiile cerute pentru a beneficia de alocatia de soma&. 3erioada de timp pentru care se acorda a&utorul de soma& varia.a de la 3 la 24 de luni. ;a&oritatea tarilor acorda acest a&utor in functie de varsta somerului! perioada marindu-se pentru cei peste 5% de ani. In afara a&utorului de soma&! in special in tarile de.voltate! se mai practica si alte masuri sau se acorda si alte a&utoare pentru combaterea soma&ului. In Romania! protectia sociala a persoanelor disponibili.ate se reali.ea.a in conformitate cu le)islatia in vi)oare! prin intermediul fondului pentru a&utorul de soma& .1e asemenea! in scopul protectiei persoanelor aflate in soma& actionea.a si o serie de or)ani.atii ne)uvernamentale care desfasoara pro)rame cu finantare interna! e5terna sau mi5ta! vi.and imbunatatirea conditiilor de viata ale somerilor. In pre.ent este in derulare! in cateva &udete ale tarii! un pro)ram de cooperare e5terna in cadrul pro)ramului 3D'R= pentru reali.area de intreprinderi mici si mi&locii, totodata! pe ba.a unui imprumut de la (anca ;ondiala si a unor cofinantari bilaterale! urmea.a sa se reali.e.e un proiect de de.voltare a :ficiilor de munca si formare profesionala.

11 Cheltuielile pentru asistenta sociala 'sistenta sociala cuprinde actiunile intreprinse de societate pentru ocrotirea si sustinerea materiala a persoanelor in varsta si a familiilor fara venituri! a saracilor! handicapatilor! invali.ilor! fostilor combatanti!a emi)rantilor! refu)iatilor! va)abon.ilor s.a. : pondere importanta o detin alocatiile pentru familii acordate sub forma a&utoarelor pentru copii sau alocatiile pentru sotul -sotia) care este sin)ur-a)si creste un copil. 3redominanta acestui fel de a&utoare in tarile de.voltate se e5plica prin convin)erea la care s-a a&uns! conform careia copiii nu mai sunt Bo utilitate particularaC! ci Bo preocupare publicaC. '&utoarele familiale contribuie la reali.area echitatii ori.ontale!avand in acelasi timp efecte sociale utile0 femeile pot sta acasa pentru educarea copiilor! tinerii isi pot continua studiile! reducandu-se situatiile de abandon scolar. : alta cate)orie de a&utoare in cadrul asistentei sociale se acorda persoanelor in varsta sau mar)inali.ate social. 'ceste a&utoare se pre.inta fie

12

ca a&utoare banesti! fie sub forma unor prestatii! servicii sau plasamente in institutii speciali.ate. 'lte cate)orii de persoane defavori.ate care primesc a&utoare! alocatii! indemni.atii prin asistenta sociala sunt0 invali.i de ra.boi! fosti combatanti! vaduve de ra.boi!orfani. In Romania! e5ista mai multe forme de acordare a a&utoarelor materiale pentru familii! batrani sau alte persoane defavori.ate. 1intre acestea! alocatia de stat pentru copii repre.inta principala forma de spri&inire a copiilor si a familiilor. =a se acorda tuturor copiilor! indiferent daca parintii au sau nu calitatea de salariat! pana la varsta de $ sau $" ani! daca sunt inte)rati in continuare intr-o forma de invatamant. 3entru cresterea veniturilor familiilor cu copii! se mai poate acorda si o alocatie suplimentara! in ca.ul familiilor care au in intretinere doi sau mai multi copii -in varstade pana la $ sau $" ani)! daca urmea.a cursurile de .i ale unei institutii de invatamant. 11 In a)ara acestora( se $ai practica ur$atoarele )or$e #e a'utoare! a&utor pentru sotiile de militari in termen, indemni.atie de nastere,a&utoare de ur)enta in situatii de calamitati naturale, alocatii lunare de intretinere pentru minorii dati in plasament familial, furni.area! pe plan local! a unor servicii sociale pentru persoanele varstnice defavori.ate, a&utoare sociale pentru familiile cu venituri foarte reduse sau lipsite devenituri. ?oate aceste a&utoare de asistenta sociala se acorda descentrali.at! de catre administratiile locale -primarii) din bu)etele administratiilor locale. ;asurile de protectie indreptate spre persoanele cu handicap vi.ea.a atat prevenirea si atenuarea handicapului! cat si inlaturarea consecintelor profesionale! economice si sociale ale acestuia. In cadrul asistentei sociale e5ista o serie de prestatii sociale care au caracter reparatoriu0 -drepturile acordate invali.ilor! orfanilor si vaduvelor de ra.boi, -drepturile acordate fostilor detinuti politici, -drepturile acordate eroilor martiri! urmasilor si ranitilor in timpul Revolutiei din 1ecembrie $#"#. 'ceste cate)orii de cetateni! beneficia.a atat de pensii si indemni.atii!cat si de inlesniri fiscale! sau unele )ratuitati.

13

$2 ) (iblio)rafie
$ ) http0EEFFF.scribd.comEdocE5773$75"E33ECheltuieli-publice-pentru-ac 2C52'3iuni-social-culturale 2 ) >I<'<G= 39(AIC= HI ?=:RI= >ISC'AI @ 1r. ;ariana Cristina Cioponea @ edit. >undatiei Romania de ;aine 3 ) http0EEfacultate.re)ielive.roEcursuriEfinanteEcheltuieli-publice-pentruactiuni-social-culturale-27 35.html 4 ) http0EEidd.euro.ubbclu&.roEinteractivEcursuriE>lorin1umaEfinantepubliceE3.htm

14