Liceul:Liceul Tehnologic ,,Nicolae Balcescu Alexandria Profil:Resurse naturale si Protectia Mediului Calificare:Tehnician in Industria Alimentara

Pentru obtinerea cerificatului de competente profesionale,nivel 3

Indrumator Absolvent

Elev

Prof. Vj Ramona

Promotie 2014

Procesul tehnologic de obtinere a iaurtului

1 1 1

CUPRINS

2 2 2

Capitolul I -Tehnologia produselor lactate acide.8

1.1 - Introducere..4 1.2 -Rolul produselor lactate acide in alimentatia omului...8 1. -Cate!orii de produse lactate ....1" Capitolul II -Tehnologiile de procesare pentru produsele lactate acide.1 2.1 -Caracteristicile iaurtului ..18 2.2 - #c$ema te$nolo!ica ........2"
.

Capitolul III % tila!e si ane"e..21

&i'lio!rafie

INTRODUCERE
Avand in vedere evolutia demografica ,progresul tehnic si schimbarile care intervin in conditiile de munca si de trai ale oamenilor atat pe plan intern sip e plan mondial ,produsele de origine animala prezinta o importanta deosebita pentru asigurarea necesarului de proteina din hrana . Alimentatia este o nevoie biologica fundamentala si un drept fundamental al omului
3 3 3

precizat acest lucru in Cartea Natiunilor Unite,insemnand de fapt dreptul la existenta . Dupa 19 9,in special prin promovarea si aplicarea iresponsabila a !egi 1 "1991,s#a distrus in buna parte baza de productie a materiilor prime necesare industriei alimentare,care a dus dupa sine decaderea multor fabrici care aveau ca obiect de activitate valorificarea si prelucrarea produselor agricole.$n aceasta situatie se gasesc si unitatile de industrializare a laptelui ca urmare a distrugerilor masive a sectorului zootehnic . %entru iesirea din aceasta criza se impune gasirea de noi solutii pentru a&utarea producatorilor in sectorul zootehnic privat astfel ca acestia sa poata inlocui gigantii agro# industriali disparuti sau in curs de lichidare. A&utorul catre agricultura si in special catre sectorul zootehnic poate veni numai ca urmare unei valorificari superioare a productiei de lapte . $n aceasta directie programul de reforme al 'uvernului (omaniei acorda un loc important restructurarii si dezvoltarii industriei alimentare in vederea realizarii unei productii calitative si cantitative superioare care sa asigure o alimentatie superioara a populatiei. %rogramul de reforme prevede strategia de restructurare si privatizare a sectorului de industrializare a laptelui si are urmatoarele obiective) *+atisfacerea necesarului intern de lapte si produse lactate printr#o producere si valorificare superioara a materiei prime , laptele,necesare pentru toate categoriile de populatie* +timularea productiei de lapte prin acordarea unor facilitati direct la producator -astfel 1.//#1 //lei pentru fiecare litru de lapte livrat, echivalent 0,12unitati grasime*(etehnologizari ale fermelor de vaci si a unitatilor de procesare prin acordare de 'ranturi ca cele prevazute in 3.'. .1"4//0 sau prin fonduri +A%A(D*+upraveghearea permanenta a balantei import#export prin parghii economice pentru a impiedica (omania de a deveni doar piata de desfacere*%rivatizarea tuturor societatilor cu capital de stat*(einnoirea legislatiei romanesti si crearea unui cadru legislatic care sa permita valorificarea si desfacerea productiei pe piata de consum fara verigi intermediare si la parametrii de calitate ceruti de legislatia in vigoare cf.cerintelor U.5.*$ntroducerea tehnologiilor de producere si procesare nepoluante . %e de alta parte mentionam ca trebuie avut in vedere transformarile fundamentale, care au avut loc dupa 19 9,cu toata scaderea drastica a efectivelor de animale si ca
4 4 4

urmare,a productiilor totale obtinute,au creat totusi premisele unor noi orientari in practica zootehniei care suntem siguri, nu peste multa vreme, cu un mai substantial si sustinut spri&in din partea societatii, in general, se vor materializa in performantele tehnice, cantitative si calitative,ca si de eficienta economica de competitie. 6aptul ca ma&oritatea covarsitoare a efectivelor de animale a trecut in proprietatea privata,vechiul 7salariat8,present in vechile ferme de animale ,urmand a fi inlocuit treptat,de 7fermieri8,in primul rand acesta va fi interesat nemi&locit de tot ceea ce se intampla in propria#$ exploatare zootehnica.!a aceasta idee trebuie sa adaugam faptul ca, gratie unor priograme de ameliorare genetica concepute in urma cu 0/ ani, pe principiile celor mai eficiente programe din lume,astazi,in (omania efectivele de animale din toate speciile au un ridicat potential biologic care le permite in conditiile asigurari optime a factorilor de mediu9nutritie,tehnologi de exploatare,tehnologi de valorificare si prelucrare:,performante comparabile cu cele realizate pe plan mondial. ;echea si intelepta zicala conform careia )8vitele scot saracia din casa8 a capatat un alt sens cand in urma cu circa </ ani ,ilustrul nostrum inaintas in stiinta zootehnica,'.=. Constantinescu,ca si eminentul economist ;irgil >adgearu considerau zootehnia ca ramura ce defineste in primul rand,gradul de intensivizare a agriculturii.%rin acest concept pentru a carei materializare au militat si alte personalitati contemporane cu acestia, se stabilea de fapt programul strategic al dezvoltarii agriculturi romanesti,actuali si astazi poate mai mult decat oricand. $n data de 1iunie 4//1 la Consfatuirea national ape probleme de zootehnie care a avut loc la 6undulea,&ud.Calarasi,%rim#ministrul 'uvernului (omaniei,definea zootehnia ca test al intelepciunii in agricultura ,concept care trebuie defapt sa fie luat in considerare atunci cand sunt elaborate strategii si politici de armonizare,in realizarea productiilor agricole 9vegetale si animale:. Dezvoltarea continua a productiei de cereale si leguminoase boabe fura&ere, ca si punerea in valoare la intregul potential,a celor 1 milioane"ha de pa&isti,care din 7naturale8trebuie sa se transforme conceptual si si faptic in 7cultivate8si trecute prin masina 7animale8in acest sens se va urmari si reanaliza o dezvoltare pe masura a cresterii animalelor,in primul rand a taurinelor si apoi a celorlalte speci de animale .?ootehnia acest important domeniu al agriculturii poate deveni in acest sens ,in scurt timp,realmente o imensa avutie nationala pentru atingerea acestui deziderant ma&or,dat fiind concurenta ce se va accentua ,este nevoie de programe strategice,sustinute puternic financiar care sa asigure nu atat cresterea numerica a efectivelor de animale,cat mai ales productivitatea pe animal calitatea productiei obtinute si eficienta economica,in realizarea si valorificarea produselor animale.%entru aceasta trebuie sa se continuie procesul de ameliorare genetica din toate effectivele de animale,din toate speciile,prin aplicarea unor programe interne ,de eficienta,ca si prin recordarea (omaniei la fondul mondial de gene.+unt necesare schimbari fundamentale ale conceptului de nutritie la animale, in acest sens hrana ierbivorelor trebuie sa se bazeze pe fura&e de volum,de cea mai buna calitate,cu suplimente strict necesare de nutreturi concentrate bine echilibrate in nutrienti de toate categoriile.3rana pentru animalele producatoare de lapte trebuie sa acopere cerintele fiziologice fara risipa de fura&e si
5 5 5

suplimentate cu acele categorii de fura&e de sustinere a productiei programate . 5ficienta maximala in exploatare ca si in realizarea productiei de lapte nu poate fi conceputa pe termen lung,mediu sau scurt,fara asigurarea in ferme si in unitatile de proceasere ale unor echipamente ,instalatii,masini si aparatura moderne care sa nu altereze in nici un fel integritatea functionala a fiziologiei organismului ,luat in totalitatea lui,ca si pentru fiecare segment in parte. $n felul acesta avem garantia ca fiecare agricultor din toate sectoarele de productie si organizatorice ,va trece 7testul de intelepciune8si prin dezvoltarea zootehniei sa asigure cresterea substantiala a ponderi productiei animale,condtribuind in acest fel la gradul de intensivizare a agriculturii romanesti,aceasta va fi una dintre 7monedele forte8,pentru integrarea tarii noastre Uniunea 5uropeana.%entru vaca de lapte toatea aceste probleme se pun cu un grad sporit de specificitate,nu trebuie sa se uite niciun moment ca vaca de lapte nu este un 7animal de turma8si prin urmare,aceasta trebuie tratata din toate punctele de vedere ca 7individ8.De la nastere pana la sfarsitul vietii economice,vaca trebuie sa aiba identitatea ei,sa fie urmarita ,in ultimul timp,din ce in ce mai mult,pe calculator, privind evolutia comportamentului in reproductie,cantitate si calitatea laptelui produs,nevoile de hrana ,starea de sanatate etc.%entru aceasta crescatorul de vaci 9fermierul:trebuie sa aiba cunostinte insotite de pasiune si devotament,trebuie sa aiba acces facial si permanent la toate categoriile de informatii 9tehnice,economice ,financiare de management si mar@eting:,fara de care nu se poate realize o productie de lapte antitativa si calitativa la nivelul cerintelor consumatorului modern. ;alorificarea produselor de origine animala permite cunoasterea criteriilor si elementelor care stau la baza aprecierii,clasificarii si modalitatilor de livrare a produselor,la &usta lor valoare,in conformitate cu legislatia si standardele existente. !aptele proaspat de consum este extreme de important in alimentatia omului,fiind unul din alimentele complete sub raportnutritiv.%entru nou#nascuti,laptele proaspat reprezinta alimentul ideal,indispensabil primelor luni de viata-de asemenea in situatia ma&oritatii bonlavilor,convalescentilor,persoanelor varstnice si a muncitorilor care lucreaza in mediul toxic,laptele constitue un aliment valoros si necesar,avand o deosebita actiune de fortificare a organismului. !aptele contine in proportii optime toti aminoacizii esentiali avand o valoare nutritiva foarte ridicata ocupand,alaturi de proteinele din carne si ou,un loc prim in ierarhia valorii biologice a proteinelor de origine animala.%roteinele din lapte sunt constituite din peste 44 de aminoacizi din care ma&oritatea sunt esentiali pentru organism.6iecare component al laptelui prezinta,din ounct de vedere nutritiv si fiziologic,un rol deosebit de important in apararea organismului si mentinerea echilibrului sanatatii. ;aloarea nutritive a laptelui este data si de glucide reprezentate prin lactoza.%rin desfacerea ei in cele 4 monozaharide direct asimilabile 9galactoza si glucoza:,cat si formarii de acid lactic ,asigura buna functionare si dezvoltare normala a microflorei saprofite intestinale.Acidul lactic rezultat intervine in solubilizarea calciului din lapte si asigura patrunderea lui in circuitului sanguin.
6 6 6

'rasimile din laptele datorita punctului relativ scazut de topire ,se caracterizeaza printr#un inalt nivel al coeficientului de absortie digestive.Continutul bogat in fosfor si calciu, precum si raportul supraunitar CA"% de A apropiat de raportul existent in oase,face posibila utilizarea maxima a acestora de catre organism in prezenta vitaminei D.;itaminele din lapte participa la mentinerea activitatii vitale a celulelor si implicit a starii de sanatate a organismului.5ste important de subliniat faptul ca un litru de lapte de vaca poate sa acopere zilnic 412din necesarul in vitamina A,aproximativ <12 din necesarul din vitamina B4,1.2din necesarul de vitamina % si este o sursa completa de vitamina D4 si B14. Desi este considerat un aliment complex,de baza,laptele are nea&unsurile lui)aport caloric insufficient sau in aporturi neadecvate din punct de vedere biologic,al unor trofine.5ste sarac in 6e,Cu,>n si vitamina C motiv pentru care laptele trebuie asociat cu alte alimente.cu toate aceste incoveniente lapte prezinta un8univers alimentar8cu efecte multiple care se impune prin actiunea lui mineralizanta si ca factor de crestere,prin consumul de catre tineret-antidecalcifiant pentru adultip-ca aliment de protectie anti toxica pentru persoanele care lucreaza in mediul toxic ,marind vigoarea si rezistenta in perioadele critice pentru organism .De aceea ,laptele trebuie neaparat asociat de la varste fragede cu alte alimente menite sa compenseze alte lipsuri. !aptele provenit de la vaci constituie principala sursa de lapate de consum,respective 9/2din consumul total de lapte de pe glob. $n tara noastra,cea mai mare cantitate de lapte dedicate consumului uman provine de la vaci,productia de la celelate specii producatoare de lapte9oi,capre,bivolite:reprezinta sub 1/2din productia totala,importanta economica avand doar cel de oaie9dar este folosit in exclusivitate in prepararea branzeturilor:.

Capitolul I

T !N"L"#IA PR"$%& L"R

LACTAT ACI$

7 7 7

Rolul 'roduselor lactate acide in alimentatia omului

$n alimentatia omlui,in afara de laptele de consum intra si derivatele din lapte ca)smantana,untul,branzeturile,produsele lactate acide,produsele lactate concentrate si alte subproduse din procesarea laptelui.Cu referire la produsele lactate acide ;.'uzun si colaboratorii in lucrarea intitulata 7$ndustrializarea laptelui8,arata ca intr#un proverb antic hindus se spune)8Bea lapte acru si vei avea o viata indelungata8. Acest proverb vine sa argumenteze faptul ca inca din vremurile cele mai vechii oamenii cresteau influenta binefacatoare a produselor lactate acide asupra organismului.De asemenea se arata ca in 'recia si $talia inca din secolele al $$$#lea si al $;#lea din laptele de soia si capra se preparau produse lactate acide. $n (usia o raspandire mai mare au capatat produsele lactate acide la inceputul secolului al CC#lea dupa descoperirea facuta marele microbiolog >acini@ov $.N.care in urma unor cercetari privind influenta utilizarii produselor lactate acide in alimentatia oamenilor a argumentat theoretic actiunea favorabila a acestora asupra organismului. Confirmarile benefice ale produselor lactate acide au fost facute de multi autori de carte,in acest domeniu cu sau fara cercetare,insa practice,o confirma cerinta pe piata de consum,in cantitate mare si intr#o gama variata a acestor produse. Astazi produsele lactate acide se fabrica din lapte de vaca,oaie,capra,bivolita sau in amestec, din lapte integral sau degresat,prin utilizarea culturilor bacteriene ca 7maia 7si printr#o tratare tehnologica specifica fiecarui produs in parte.Ca rezultat al dezvoltari in lapte materie prima a microorganismelor introduce9in conditii caznice actioneaza microflora spontana:,are loc fermentarea lactozei cu formarea de acid lactic,sub actiunea caruia cazeina din lapte coagoleaza,formand coagulul caracterstic pentru aceste produse. %rodusele lactate acide sunt considerate alimente dietetice si au proprietati curative .;aloarea alimentara a acestor produse rezulta din faptul ca ele contin toate substantele nutritive insa intr#o forma mai usor accesibila pentru organism.Aceasta este explicate de faptul ca substantele proteice sufera in procesul fabricarii un inceput de hidroliza ceea ce le confera o digestibilitate mai mare. $n urma cercetarilor s#a stabilit ca laptele acru se digera in tubul digestiv in decurs de o ora in proportie de 912comparativ cu laptele integral care se digera in proportie de numai 042,iar in decurs de 0 ore in proportie de 91,1si respective DD2. ;aloarea dietetica a produselor lactate acide rezulta din faptul ca sunt larg utilizate in alimentatia bolnavilor cand este necesara restabilirea sanatatii lor,cu consum minim de energie pentru digestie si asimilare.$n acest sens produsele lactate acide asa cum am mai aratat contin acid lactic care are rolul de a stimula secretia sucului gastric,iar cantitatea neinsemnata de alcool etilic ce rezulta in unele produse9chefir,cumas:,in urma fermentarii lactozei,sporeste pofta de mancare-toate acestea stimuleaza procesul de digestie si mareste asimilarea si altor produse alimentare.
8 8 8

Dar cea mai mare calitate a lor o reprezinta proprietatea pe care o au de a impiedica9prin intermediul acidului lactic rezultat:,dezvoltarea la nivelul tractului digestive a microorganismelor daunatoare ,cea ce a&uta la prevenirea si chiar vindecarea unor afectiuni gastrointestinale,marind astfel rezistenta organismului fata de infectii si intoxicatii,radicand nivelul de sanatate al populatiei consumatoare de produse lactate acide si contribuind astfel la prelungirea vietii oamenilor. %roprietatile terapeutice ale produselor lactate acide sunt conditionate de continutul lor in acid lactic si a unui numar mare de bacterii lactice,care a&ungand in tubul digestive,modifica p3#ul acestuia sub limita optima de dezvoltare a bacteriilor de purefactie,bacterii daunatoare pentru organism impiedicand astfel dezvoltarea lor. 5ste cunoscut faptul ca bateriile de putrefactie se dezvoltain mediu de p3 neutru sau slab alcalin si in tubul digestive descompun returile de proteine alimentare,rezultand unele substante toxice,care a&ung in sange si in limfa provoaca intoxicatii si tulburari functionale ale sistemului nervos.5xplicarea acestui mechanism este facuta de $.>ecini@ov care in urma studiilor sale,a stabilit ca folosirea in alimentatie alaptelui acru preparat cu microorganisme din specia !actobacillus bulgaricus,acesta inlocuieste microflora de putrefactie in tubul digestive,cu o microflora favorabila,formata din bacteri lactice,care impiedica procesele de putrefactie a proteinelor din resturile de hrana si deci,se reduce cantitatea de toxine rezultata di aceste prcese. %rin aceasta se argumenteaza ca senilitatea este o boala care poate fit rata prin actiunea microflorei daunatoare prin consum de produse lactate acide ce contin in special !b.bulgaricus,+treptococcus lactis si !actobacillus acidophilus,care cel din urma nu numai ca este antagonist bacteriilor de putrefactie dar si altor germeni patogeni. Aceste tipuri de microorganisme utile inhiba dezvoltarea germenilor patogeni care patrund in organism,realizeaza sinteza unor vitamine9biotina,acidul paraminobenzoic,tiamina,vitamina=:si secreta o serie de enzime ,care inactiveaza toxinele,produse de alte microorganisme. De asemenea,s#a constatat ca in procesul fermentari,aceste microorganisme utile,formeaza si elaboreaza substante cu actiune antibiotica,antibiotice ce au efect asupra unor bacteri batogene cum sunt)+almonella tEphosa,+almonella schatmnellerii,>Ecobacterium tuberculosis si Brucella abortus. %rodusele lactate acide cu actiune antibiotica mai mare sunt)cumasul,laptele acidofil ,@efirul,iaurtul.Aceste produse se folosesc pe larg ,impreuna cu alte preparate farmateutice ,la tratarea tuberculozei,anemiei,colitelor si alte tulburari ale tractusului digestive. $n general,produsele lactate acide se folosesc cu success si la tratarea diabetului zaharat,produse ce au incorporate in masa lor /,4#1,/2praf de guile#leguma.Acestea reduce continutul de glucoza in sange,a&uta la curatirea organismului de radionuclizi si metale grele,previne aparitia obezitatii prin reglarea metabolismului glucidelor si lipidelor.

9 9 9

Categorii de 'roduse lactate acide

Dupa gama larga si variata in care se produc si se folosesc,produsele lactate fermentate se pot clasifica in ) #produse lactate fermentate care au la baza fermentatia acido#lactica)iaurt,lapte acidofil,lapte batut#produse lactate fermentate care au la bazafermentatia lactica si alcoolica-@efirul,lactofructul,@umisul. Fbtinerea lor se bazeaza pe fermentatia lactozei si coagolarea cazeinei in mediul acid sub actiunea enzimaticaa bacteriilor ce descompun lactoza.Datorita proprietatilor generale favorabile9gust placut,racoros si digestibilitateridicata:,produsele acido#lactice sunt cunoscute sub numele de 7produse acido#lactice dietetice8.

Categorii de produse lactate acide

cu fermentatie acido#lactica Iaurtul este un produs lactat acid care se fabrica in numeroase tari,in principal
din lapte de vaca. Din puncte de vedere a compozitiei sale microbiologice,iaurtul este un produs rezultat in urma fermentatiei lactice a doua bacterii)!actobacillus delbruec@il subsp.bulgaricus si +treptococcus salivarius subsp.thermophillus,intre care se creeaza relatii simbiotice,ceea ce conduce la accelerarea procesului de fermentare si de formare a substantelor de gust si aroma specifica produsului. Alte tipuri de iaurt $n afara de iaurtul fabricat din lapte de vaca se pot fabrica si alte sortimente de iaurt obtinut cu tehnologii asemanatoare) Iaurtul din lapte de oaie.5ste un sortiment de iaurt gras,material prima o constituie laptele de oaie normalizat la un continut de .2 grasime. Gehnologia de fabricatie a iaurtului din lapte de oaie este asemanatoare cu cea din lapte de vaca,cu deosebirea ca laptele de oaie normalizat se pasterizeaza la o temperature numai de .1C cu mentinere 0/ min. %rodusul se caracterizeaza printr#o consistenta ferma,cremoasa,de culoare alba cu nuanta galbuie la suprafata,mirosul si gustul placut aromat,specifice laptelui de oaie. Iaurt-crema.Acest produs este asemanator iaurtului preparat din lapte pasterizat,caruia dupa o anumita tehnica $ se adauga un stabilizator in scopul preveniri separarii de zer si a imbunatatirii consistentei produsului.Dupa terminarea fermentarii
10 10 10

care se face in acelasi conditii ca pentru iaurt,coagul obtinut se raceste la 11 C,timp de 1#4 ore,dupa care se amesteca puternic coagul cu a&utorul agitatorului in vederea obtinerii unei consistente asemanatoare smantanii dupa care se ambaleaza. Crema de iaurt se caracterizeaza printr#o culoare alba,fara strat de grasime la suprafata avand consistenta asemanatoare smantanii de consum. Iaurt cu coagul fluid, se prepara din lapte normalizat la 4, 2grasime,la care se adauga un hidrocoloid9complex fosfocazeinic:,astfel ca substanta uscata a amestecului sa fie 102.Cantitatea necesara de stabilizator se poate calcula astfel)

C+H!9+UA#+U$:"+U+
unde) Cs#cantitatea de stabilizator ,in =g !#cantitatea de lapte in ! +UA#substanta uscata dorita a amestecului ,in2 +U!#substanta uscata a laptelui ,in 29determinate refractometric sau prin calcul:. +U+ ,substanta uscata a stabilizatorului ,in 2 +tabilizatorul se solutioneaza in 1/2apa la / Csi 4,12tripolifosfat de sodium 9saruri de topire:. !aptele este incalzit la temperature de 1/ -55C,se introduce stabilizatorul gata bine pregatit la temperature de 80C se omogenizeaza la presiunea de 200 at.si se pasterizeaza in vana la 90Ctimp de 30 minute. Dupa pasterizare ,amestecul se raceste la 3 -3!C,se insamanteaza si se termostateaza la 3 -3!C timp de ,5-5 ore,pana cand acidilitatea a"unge la 8085#.Din acest moment se raceste coagulul la temperature de 20-2 C concomitant cu operatia de rupere si uniformizarea a coagului prin agitare. Coagulul sub forma fluida este imbuteliat in ambala&e si depozitat la D#. C minim 4D ore. %rodusul finit prezinta consistenta cremoasa,usor fluida,culoarea alba,de nuanta slab galbuie,cu miros si gust placut,slab acrisor tipic de fermentatie lactica. $aurtul fluid se poate pastra timp de 1/ zile de la data fabricatiei ,la temperature de D#.C. Iaurtul cu aroma de fructe se obtine din lapte normalizat la un continut de grasime de 4, 2 la care se adauga lapte praf degresat in proportie de D2si in proportie de .2.Dupa pasterizare la 9/#91Ctimp de 4/ de minute ,se raceste la D1#1/C,se adauga coloranti si aroma sub forma de solutie apoasa sau alcoolica.%rocesul tehnologic se desfasoara in continuare ca cel al iaurtului obisnuit sau iaurtului cu coagul fluid. %rodusul finit prezinta o consistenta ferma sau cremoasa 9in functie de tehnologia
11 11 11

aplicata:cu culoare specifica aromei folosite)galbuie pentru aroma de lamiae ,orange pentru adaos de aroma de caise sau de portocaie ,fistic pentru adaos de aroma de fistic,roz pentru adaos de aroma de cirese etc.miros si gust placut de iaurt,specific aromei adaugate,gust acrisor,slab dulceag.

Iaurt cu adaos de fructe

+e prepara asemanator cu celelalte sortimente de iaurt. Laptele acidofil este un produs lactate acid,dietetic,obtinut prin fermentarea laptelui cu culture pure de !actobacillus acidophilus.Are consistenta filanta omogena si un gust acrisor,usor astringent,fara bule de gaz,aciditate 9/#14/ G,cu max.1, 2acid lactic. !actobacillus acidophilus fiind o bacterie specifica intestinului,se aclimatizeaza usor in intestine,ceea ce face ca prin consumarea laptelui acidofil sa se realizeze o imbogatire a florei intestinale cu bacterii acidolactice specifice ,care au un rol profilactic in ceea ce priveste deran&amentele intestinale ,in afara de aceasta ,,consumul de lapte acidofil are un efect deosebit in ceea ce priveste restabilirea echilibrului microfloarei intestinale in urma tratamentului cu antibiotice.Din aceste puncte de vedere laptele acidofil este superior celorlalte produse lactate dietetice,insa este putin cunoscut,producandu#se in calitati mici. 6abrica acestui produs impune folosirea unei linii tehnologice separate,corespunzatoare mentinerii unei stricte igiene deoarece produsul se poate infecta usor in timpul prepararii. Avand in vedere deosebitele insusiri dietetice ale laptelui acidofil, este necesara o sporire a productiei la nivelul celorlalte produse lactate dietetice. Laptele batut este produsl lactate acid care se obtine din laptele de vaca pasterizat,fermentat prin insamantarea cu culturi selectionate de streptococci lactici.+ortimentul de lapte batut cuprinde patru tipuri de produse)lapte batut gras ,cu minim 42grasime,lapte batut slab cu maximum /,12grasime ,sana cu 0,.2grasime si extra cu D2grasime.

Capitolul II Tehnologiile de procesare pentru

produsele lactate acide %rodusele lactate acide cuprind diferite sortimente de iaurt ,lapte batut lapte acidofil,@efir,lactofructul,@umasul,sana,bauturi racoritoare acide din lapte. Gehnologia produselor lactate se bazeaza pe folosirea anumitor culture de bacteri lactice 9!actobacillus acidophilus,streptococcus termophil,!actobacillus
12 12 12

bulgaricus: tulpini specifice,rezistente la tetraciclina,cloramfenicol si streptomicina,care isi pastreaza caractristicile biologice si industriale initiale,care se introduce in lapte sub forma de maia.Cu aceste culture a fost posibila fabricarea de iaurt,lapte acidofil etc.,cu noi proprietati corespunzatoare aspectelor curente ale patologiei si terapeuticii moderne. Calitatea unei culture de bacterii lactice folosite pentru fabricarea produselor lactate acide se stabileste pe baza urmatoarelor criterii) #puritatea culture9sa nu contina decat microorganisme specifice:#activitatea bacteriilor lactice9sa se dezvolte,producand fermentatia specifica,in timp normal:#stabilitatea culturii9sa#si mentina in timp insusirile initiale:. Conditiile de calitate ale materiei prime utilizate la fabricarea produselor lactate acide %entru fabricarea produselor lactate acide se utilizeaza frecvent lapte de vaca,si la anumite sortimente de iaurt,lapte de oaie si bivolita.Calitatea laptelui folosit la fabricarea produselor lactate acide determina in mare masura calitate produselor finite.Din acest punct de vedere,la receptia calitativa a materiei prime se vor determina parametrii de calitate9organoleptici,fizio#chimici,microbiologici:si numai pe baza rezultatelor se va accepta sau nu preluarea productiei de lapte. $n general, pentru laptele de vaca ce se va folosi la fabricarea produselor de lapte acid,este indicat sa fie indeplinite urmatoarele caracteristici) #densitate,maximum 1./49 #aciditate 1<#19G #titru proteic minimum 0,42 #proba reductazei min.0 ore %e langa acesti parametric,laptele sa aiba incarcatura microbiologica mica,sa nu provina de la animale producatoare de lapte care au fost tratate cu antibiotice,deoarece prezenta acestora franeaza dezvoltarea bacteriilor lactice si derularea normala a procesului de fermentatie lactica 9intarzierea coagilarii,reducerea aciditatii etc.:sa aiba continut de grasime corespunzator speciei-sa nu se foloseasca lapte din primele < zile 9colostrul:sau ultimile 11 zile ale perioadei de lactatie, deoarece compozitia chimica este modificata. %entru laptele de oaie ce se va folosi la fabricare produselor lactate acide este indicat sa fie indeplinite urmatoarele conditii) #densitate minima 1,/00 #aciditate 44G #proteina 1,4/#.,. 2 #grasime .,.#<,1 2 #substante minerale /,9/ Nu se va folosi laptele din primele D de ore de la fatare 9colostrul:. Tehnologia de procesare a iaurtului $aurtul este sortimentul cel mai specific si mai raspandit in grupa produselor lactate acide.%rodusul cu veche traditie,cunoscut insa din sec;$$#lea in Asia >ica si %eninsula Balcanica,datorita insusirilor sale,iaurtul s#a raspandit in 5uropa Centrala si
13 13 13

de vest ,precum si in alte multe tari. Numele de iaurt este de origine turca, 7ia#urt8 insemnand lapte acru. !a inceputul acestui secol,biologul rus >ecini@ov a scos in evidenta valoarea dietetica a iaurtului-actualmente,importanta acestui produs a crescut mult prin aportul sau in terapia cu antibiotice ,cu timpul devenind un aliment popular,cu rol important in dietetica si fiziologia nutritiei.$n ultimul timp,productia de iaurt pe plan mondial a crescut datorita perfectionarii tehnologiei de fabricatie,a diversificarii sortimentelor pe baza de iaurt si a cererii crescande a consumatorilor. Din punct de vedere al compozitiei sale microbiologice,iaurtul este un produs al fermantatiei lactice sub actiunea a doua bacterii lactice specifice)!actobacillus bulgaricus si +treptococcus termophilus. $nitial,iaurtul se obtinea numai din lapte de oaiesau de bivolita-actualmente,cel mai raspandit sortiment de iaurt este cel din laptele de vaca,care se realizeaza sub diferite tipuri. Procesul tehnologic de fabricatie. !a noi in tara,iaurtul se poate obtine din lapte de vaca,de oaie,de bivolita,ca atare sau in amestec,cel mai raspandit fiind cel din lapte de vaca. Materia prima conditioneaza in mare masura obtinerea unui iaurt de buna calitate,din care cauza trebuiesc luate masuri severe la selectionarea laptelui ce intra in fabricatie.aceasta selectare a materiei prime trebuie facuta cu o deosebita atentie,in special in perioade de primavera si toamna,cand laptele prezinta unele modificari ale compozitiei. Dupa receptia calitativa si cantitativa,laptele se curate de impuritati mecanice cu a&utorul curatatorului centrifugal. Normalizarea continutului de grasime a laptelui se face in functie de tipul de iaurt ce urmeaza a fi fabricat.Astfel,pentru iaurtul obisnuit din laptele de vaca,normalizarea laptelui se face la un continut de 4,12grasime. Omogenizarea laptelui este o faza tehnologica importanta,avand un efect favorabil asupra calitatii si conservabilitati iaurtului.Astefel) #gustul iaurtului devine mai fin#se preintampina separarea unui strat de grasime la suprafata#se reproduce mult procesul de sinereaza9eliminarea de zahar:#prin fragmentarea globulelor de grasime si respective a miceliului de cazeina se produce distrugerea structurii initiale,avand ca rezultat,in timpul coagulari formarea de particule mai mici de coagul lipoproteic #scheletul de grasime repartizat mai uniform confera o stabilitate mai mare a coagului#imbunatatirea gustului,la iaurtul omogenizat,se datoraste maruntirii particulelor de grasime de la 1/ microni la 4#0 microni,care impresioneaza papilele gustative pe o suprafata mai mare decat in mod obisnuit#de asemenea,acest process de maruntirea a globulelor de grasime,determina consumul unei cantitati mai mari de
14 14 14

iaurt90//ID//g:si astfel nu da senzatie de saturare,asa cum se intampla in cazul iaurtului neomegenizat#in iaurtul provenit din lapte neomogenizat,grasimea este repartizata mai uniform in toata masa,lactoza si cazeina. %rocesul de omogenizare consta din preincalzirea laptelui la 1/#./ C9in functie de tipul de instalatie:si trecerea prin aparatul de omogenizare la presiunea de 11/#4// at. Pasteurizarea laptelui destinat fabricari iaurtului se face la 9/#91 C,cu mentinerea la aceasta temperature timp de 4/#0/ minute.%rin tratarea termica a laptelui se urmareste in general) #imbunatatirea calitatii microobiologice a laptelui prin distrugerea formelor vegetative a microorganismelor #imbunatatirea mediului pentru dezvoltarea bacteriilor lactice. %rin indepartarea oxigenului existent in lapte si formarea unor compusi cu actiune reducatoare#imbunatatirea consistentei iaurtului)temperaturile inalte de pasteurizare a laptelui peste 1 C,combinate cu mentinerea laptelui dupa pasteurizare la aceste temperaturi,determina o denaturare a proteinelor serice din lapte si trecerea partiala a fosfatilor si citratilor solubiliin saruri insolubile,favorizand asfel posibilitatile de hidratare a cazeinei si obtinerea unui iaurt cu un coagul mai consistent. Un iaurt cu conservabilitate ridicata,implica obligatoriu lipsa germenilor de contaminare sau cel putin al formelor vegetative.%rin flora de contaminare,in cazul de fata,se inteleg toate bacteriile,cu exceptia celor tipice pentru iaurt.$n functie de natura si numarul microorganismelor de contaminare,ele au un efect negative asupra calitatii iaurtului.$n special ,dro&die,mucegaiurile,si alte microorganisme aerobe reduce conservabilitatea iaurtului.Ginand seama de aceste aspecte,trebuie respectate cu strictete regimurile de pasterizare,preintampinarea contaminari laptelui dupa pasterizare,in timpul procesului de fermentare si la ambalare. %asteurizarea laptelui se realizeaza in vane cu pereti dubli,sau instalati de pasteurizare.$n vanele cu pereti dubli,laptele este incalzit la temperature de 9/#91 timp de 4/#0/ min,fiind agitate continuu,pentru uniformizarea temperaturii si prevenirea lipirii de pereti vanei.Atingerea temperturii dorite trebuie s se faca in scurt timp pentru a nu da posibilitatea contaminarii laptelui cu o microflora nedorita. Din schimbatoarele de caldura cu placi,laptele este trecut prin pasteurizator la o temperature de minim 1C si apoi repartizat in vane cu pereti dubli,unde se continua incalzirea,sub agitare,timp de 4/#0/ de minute,la 1#91 C. Concentrarea laptelui se practica in cazul iaurtului extra. Racirea laptelui se practica imediat dupa pasteurizare sau dupa faza de# concentrare,urmand a fi adus la temperature necesara pentru insamantarea cu culturile selectionate)in mod obisnuit, racirea se realizeaza timp de 11#0/ minute si se face,in general la temperature de D1#D / C cu putin peste temperature optima de dezvoltare a microflorei iaurtului.
15 15 15

Insamantarea laptelui pentru fermentarea laptelui se face cu o cultura formata din doua speci de microorganisme)streptococcus termophilus si lactobacillus bulgaricus. Cultura de productie se introduce in laptele racit9D1ID C:,dup ace in prealabil a fost bine omogenizat,pentru a distruge particulele de coagul9grun&i:care pot produce fermentari nedorite,avand ca rezultat formari du goluri de fermentare in masa iaurtului.Dupa omogenizare,cultura se dilueaza,cu o cantitate mica de lapte 9raport de diluare1)/,1:si se introduce un &et subtire,sub continua agitare,pentru a realize o cat mai uniforma repartizare in masa de lapte. %roportia de cultura variaza intre /,1#42,depinzand de calitatea laptelui,activitatea culture si temperaturade termostatare,asfel incat sa se asigure un proces de fermentare al iaurtului care sa nu depaseasca 0 ore. $nsamantarea laptelui in vane trebuie astfel diri&ata,incat laptele dupa insamantare sa a&unga intr#un timp cat mai scurt la ambalare,respectivla termostatare.$n acest scop,capacitatea vanelor trebuie corelata cu debitul masinilor de ambalare,evitandu#se racirea laptelui insamantat sau inceperea coagulari laptelui in vana. mbalarea Ambalarea iaurtului se face in urmatoarele recipiente) #pahar de 4//g confectionat din polipropilena si poliester utilizate in general de iaurtul gras cu 4, 2grasime dar si pentru =efir #galetusa de 1///g confectionata din material plastic #caserolo de 1/ g #pahare de polipropilena si poliester de D1/g pentru iaurtul cu 42 grasime #pahar de 01/g pentru iaurtul extra #pahar de 11/g pentru iaurtul dietetic #pahar de 4//gsi D1/g pentru iaurtul lichid !a controlul bacteriologic,numarul total de germeni nu trebuie sa depaseasca 1//# 4// germeni#recipient. #Germostatarea asigura conditiile de dezvoltare a microflorei specifice si fermentarea laptelui.(ecipientii cu lapte insamantat se introduce in navete si se transporta cu a&utorul carucioarelor in camerele termostat sau dulapurile termostat .timpul de umplere a spatiului de termostatare nu trebuie sa depaseasca D1 minute. $n timpul fermentarii,in camerele termostat,temperature trebuie sa fie cat mai constanta si uniforma in limitele de D4#D1C,iar durata de 4,0#0 h. (espectand acesti parametric se obtine un iaurt de buna calitate. +caderea temperaturii de termostatare favorizeaza inmultirea strptococilor in detrimental bacteriilor lactice,obtinandu#se un iaurt cu aroma,dar cu aciditate redusa,deci cu un gust nespecific.$n cazul in care temperature de termostatare depaseste pe cea prescrisa,se inmultesc mai mult lactobacilii,rezultand un iaurt cu aciditate ridicata si gust acru dr fara aroma. +tabilirea momentului final al intreruperi fermentari constituie un element important al procesului de productie,determinat organoleptic,cand acest moment se apreciaza prin inclinarea ambala&ului,iar coagul format nu trebuie sa se desprinda de peretii
16 16 16

recipientului si nu trebuie sa se exprime zer intre perete si coagul. >omentul final al intreruperi procesului de fermentare este stabilita si de examenul analitic,prin determinarea aciditatii9metoda Ghorner:,care in cazul iaurtului din lapte de vaca,variaza intre /#9/G.$n fabricile cu dotare tehnologica moderna,momentul final al intreruperii fermentarii se face prin determinare ph#uluisau cu a&utorul unor dispozitive de semnalizare acustica sau optica ce indica momentul cand laptele insamantat a atins valoarea optima a ph#ului de D#.#1. !epozitarea (acirea si depozitarea reprezinta ultimele faze ale procesului tehnologic de iaurt.Dupa terminarea termostatari,se trece la racirea iaurtului,care se realizeaza in doua etape) #preracirea pana la temperature de 4/ C,timp de 0#D h,avand drept scop intarirea coaguluisi prevenirea separari zerului#racirea propriu#zisa la temperatura de 0#D C,faza in care coagul devine compact,aroma se accentueaza, gustul devine mai placut,se inactiveaza metabolismul unor microorganisme remanente in masa de iaurt. $aurtul este bun pentru consum dup 1/#14 ore de mentinere la temperature de depozitare94# C:.Grebuie evitata pastrarea iaurtului in depozite frigorifice mai mult de D h,deoarece pot aparea unele defecte de gust datorita activitatii enzimatice a florei bacteriene.

Caracteristici" a#Organoleptice - specte si consistenta "coagul compact,cu consistenta omogena, fara bule de gaz si fara eliminare de zer,avand un aspect de portelan la rupere-se admite eliminare de max 42zer in cazul iaurtului foarte gras si max12pentru tipul de iaurt gras si slab. Culoare) alba de lapte sau cu nuanta slab galbuie9se aprecizeaza la lumina directa a zilei:.
17 17 17

Miros si gust" placut,acrisor,aromat,specific de iaurt din laptele de vaca,fara gust sau miros strain. b# Chimice

'rasime2min +ubstanta uscata Aciditate in grade Ghorner

+lab D 1 <1#1D1

6oarte gras9extra: 4, 11,0 <D#1D/

'ras # ,0 <1#1D/

c#Microbiologice" #germeni patogeni

#bacteri coliforme,la ml.>ax. pentru iaurtul in bidoane #pentru iaurtul in alte ambala&e lipsa 1/ 1

!aptele acidofil este un produs lactate acid,obtinut prin fermentarea laptelui cu adaos de culture pure de !actobacillus acidophilus.

!actobacillus acidophilus este tip de bacterie specifica intestinului,el se alcalinizeaza usor in organism,ceea ce face ca prin cosmumare de lapte acidofil sa se realizeze o imbogatire a florei intestinale cu bacterii acidolactice,cu rol profilactic in deran&amentele gastro#intestinale si in reglarea echilibrului microfloreiintestinale in urma afectarii acesteia prin tratamentul sustinut si repetat cu antibiotice. Receptia laptelui $n calitate de materie prima se receptioneaza laptele proaspat integral de cel putin calitatea a $$#a ,sa aiba aciditate maxim 19 G,densitate minima 1,/49-continut

ridicat de cazeina ,+.U.,proteine,grasime)sub aspect bacteriologic sa nu fie infectat cu microorganisme daunatoare sanatatii omului9bacteri coliforme,butrice:. $iltrarea Dupa receptie la nivel de fabrica se impune filtrarea cantitatii de lapte cu scopul
18 18 18

indepartarii impuritatilor grosiere.%rincipiul de separare se bazeaza pe diferenta de greutate intre componentele laptelui si impuritati datorita fortei centrifuge.6iltrarea se efectueaza prin metoda centrifugala la temperatura amestecului de D/#D1 C. Normalizarea Normalizarea este etapa ce consta in aducerea continutului de grasime din lapte la valoarea optima dorita.Normalizarea se face la un continut de grasime de 42.$n cazul laptelui smantanit continutul de grasime este de /,12. Pasteurizarea %rin pasteurizarea laptelui folosit la prepararea laptelui acidofil se urmareste distrugerea bacteriilor patogene si a microflorei saprofite de poluare,in acest fel creandu#se conditii de activitate eficienta a bacteriilor lactice.%asteurizarea laptelui acidofil conform instructiilor se face la 90#91 C.timp de 1/#11 min. Avand in vedere ca !actobacillus acidophilus nu este o bacterie lactica tipica,laptele acidofil poate fi usor invadat de adevaratele bacterilactice.%e baza acestui considerent se recomanda ca,in functie de posibilitatii,pasteurizarea acestui produs sa se faca la temperature de 91C timp de 11#0/ minute.Dupa pasteurizare,se recomanda practice asigurarea conditiilor de igiena severa,pentru a preintampina infectarea produsului,acesta find foarte sensibil.

$lu%ul tehnologic de procesare a laptelui acidofil a:fabricarea laptelui acidofil

19 19 19

b:%repararea maielelor a#Receptia calitati&a #examen senzorial,

6izico#chimic,nicrobiologic #sortare $ (eceptia cantitativa #gravimetric #volumetric $

b#Control calitati& al laptelui

$ %asteurizarea laptelui 9/#91C,10#0/ min $ (acirea brusca a laptelui la D1C $ >aia primara 4#02maia,0<#D/C $ >aia secundara 12,0<#D/C,$2-$! ore $ (acirea maielei -1/#1DC

Curatirea de impuritati #filtrare #centrifugare $ Normalizare $ $ %asteurizare Depozitare $ $ (acire la D/#D4C $ $ $ $nsamantare cu maia 1#1/2,durata 1#< ore $ 6ermentare 0<#D/C durata 1#<ore $ Distribuirea in ambala&e $ Germostatarea pentru fermentare 0<#D/C,1# ore $ %reracire la 1 #4/C $ (acirea produsului 1/#1DC $ Depozitarea 1/#1DC max.14 ore $ !ivrarea produsului

%$ +chema tehnologica de procesare a laptelui acidofil

Capitolul III
20 20 20

'tila(e
IN)T L TI* !* M )'R R* +OL'M*TRIC

Asigura filtrarea, dezaerarea si masurarea volumetrica a laptelui receptionat. Capacitati)# 0///...1//// l"h Componenta)# pompa autoabsorbanta# filtre cu sita inox# dezaerator# debitmetru pentru lapte# panou de comanda

IN)T L TI* !* P )T*'RI, R* L PT*

21 21 21

Asigura distrugerea bacteriilor patogene precum si a ma&oritatii microflorei banale din lapte prin tratamentul termic aplicat la diferite temperaturi 9<4... 1J C: Capacitati) # 1//...1/// l"h 'rad de recuperare a caldurii # min. /2 (andament transfer termic # min .912 Agent de pasteurizare) apa fierbinte sau abur Componenta)# vas inox cu senzor de nivel si capac pentru alimentare aparat de pasteurizare# pompa centrifuga pentru alimentare pasteurizator# pompa centrifuga pentru suprapresiune# aparat de pasteurizare# aparate de masura si control 9termometre, manometre:# racorduri pentru legare in circuit inchis a separatorului si omogenizatorului# inregistrator de temperatura pe suport de hartie-# ventil pneumatic de recirculare a laptelui insuficient pasteurizat-# suport inox-# tablou de comanda si control-# instalatia electrica si de automatizare ce asigura afisarea temperaturilor de pasteurizare a laptelui, inregistrarea temperaturii de pasteurizare pe suport de hartie si transmiterea datelor la sistemul de achizitie date

M )IN

'TOM T !* M- L R* L P'N.
22 22 22

Capacitate) # max. 1 // buc"h Cantitate dozata) # 1//...1/// ml >asina confectioneaza punga din folie de polietilena aflata in rulou, dozeaza laptele, inchide punga prin termosudare si marcheaza data prin presare mecanica. %entru sterilizare folie, masina este dotata cu sistem de ultraviolete.

M )IN

'TOM T !* M- L R* L P / R

23 23 23

Capacitate # cca. 14// buc"h, 9functie de marimea dozei si vascozitatea produsului ambalat:

Cantitate dozata # 4//...1// ml Destinatie # ambare smantana si produse proaspete 9iaurt, sana, chefir etc: Ambala&e # pahare preformate, termosudabile, cu K H <1 si 91 mm# capace din folie de aluminiu, termosudabile, cu KH <1 si 91 mm

Fperatiile efectuate in mod automat sunt) preluare pahar din magazia de pahare, dozare produs, preluare capac din magazia de capace, termosudare capac pe pahar, aplicare data pe suprafata capacului, evacuare pahare pe &gheabul de evacuare

M )IN )*MI 'TOM T !* M- L R* L P / R

24 24 24

Capacitate # cca. 0// buc"h, 9functie de marimea dozei si vascozitatea produsului ambalat:

Cantitate dozata # 4//...1// ml Destinatie # ambare smantana si produse proaspete 9iaurt, sana, chefir etc: Ambala&e # pahare preformate, termosudabile, cu K H <1 si 91 mm# capace din folie de aluminiu, termosudabile, cu KH <1 si 91 mm

Fperatiile efectuate in mod automat sunt) dozare produs, preluare capac din magazia de capace, termosudare capac pe pahar. Fperatiile efectuate manual sunt) alimentare cu pahare, evacuare pahare inchise si aplicare data.

25 25 25

ne%a
Categorii de produse lactate eligibile 0i &aloarea a(utorului comunitar

Cate g.

Tipurile de lapte 0i produse lactate

+aloarea a(utorului 123g

a. lapte tratat termic b. lapte tratat termic, cu ciocolatL , cu suc de fructe sau aromatizat, care conMine cel puMin 9/2 din greutate lapte indicat la litera 4a.# Ni maximum <2 adaos de zahLr Ni"sau mierec. produse din lapte fermentat cu sau fLrL suc de fructe aromatizate sau nearomatizate, care conMin cel puMin 9/2 din greutate lapte indicat la litera a. Ni maximum <2 adaos de zahLr Ni"sau miere-

/,1 11

II

%roduse din lapte fermentat, aromatizate sau nearomatizate cu fructe, /,1.0D care conMin cel puMin /2 din greutate laptele indicat la categoria I litera 4a# Ni maximum <2 adaos de zahLr Ni"sau miereBrOnzeturi proaspete sau procesate aromatizate sau nearomatizate care conMin cel puMin 9/2 din greutate brOnzLBrOnzeturi aromatizate sau nearomatizate care conMin cel puMin 9/2 din greutate brOnzL Ni care nu se PncadreazL la categoria III/.1DD1 1,0 1

III I+

*laptele aromatizat, cu ciocolat ,cu suc de fructe sau alte arome, s conin minim 90% lapte din laptele categoriei respective; ** prin brnz nearomatizat se nelege brnza obinut exclusiv din lapte iar substanele adugate folosite la fabricarea acesteia s nu fie utilizate pentru nlocuirea parial sau total a unui constituent al laptelui.

26 26 26

ne%a nr. 5

$I67 !* C LC'L P*NTR' 8')T R* C NTIT79II $'RNI, T*

Categori a

Cantitatea Cantitatea efecti& 2unitate distribuit:

Pre; unitar de &<nzar e f:r: T+ 4lei#

Cuantumul Curs Cuantumul a(utorului de a(utorului 412unitate#= schimb 4lei2unitate# 12lei==

Cantitatea total: dup: a(ustare 2 categorie

d > &aloare a(utor4123g#% b=

g>a%c2f

I II III I+

Q Pn cazul categoriei $ , pentru produsele exprimate conform facturii Pn litri , se inmulMeNte valoarea rezultata cu factorul de conversie 1,/0 QQ cursul de schimb aplicabil este ultimul curs stabilit de Banca CentralL 5uropeanL 9BC5: Pnainte de prima zi a lunii Pn care Pncepe perioada cererii 9ziua precedentL primei zile a lunii Pn care Pncepe semestrul de NcoalL:.

27 27 27

-ibliografie
? $ndrumator pentru tehnologia produselor lactate,5ditura Gehnica,Bucuresti 19 4. 4 Biblioteca +tandarlizari,+eria Gehnica A,<D#$ndustrie Alimentara,%roduse finite,>aterii prime si auxiliare 9Colectie +GA+:,5ditura Gehnica Bucuresti. 0 Agenda pentru industria laptelui,5ditura Gehnica,Bucuresti,19 .

28 28 28