Sunteți pe pagina 1din 29

Examen - 31 ianuarie ora 16:00

CURSUL 1 Notiunea de contencios administrativ n orice stat de drept, unde funcioneaza principiul separaiei puterilor n stat, n vederea protejrii intereselor cetenilor, puterea legislativ a consacrat un instrument instanei de judecat pentru controlul actelor Executivului. Acest instrument este cunoscut generic sub denumirea de contencios administrativ. Instituia contenciosu ui administrativ este o instituie fundamental n orice stat de drept, ea reprezentnd instrumentul prin intermediul cruia adiministraii se pot apra de abuzurile administraiei. Termenul de contencios! deriv din verbul contendo!, contendere!, care evoc ideea unei nfruntri prin lupt. Este vorba despre o lupt n sens metaforic, o lupt a unor interese contrarii, dintre dou pri, din care una va ie"i nvingtoare. !n sens ar", sintagma de contencios administrativ evoc ansamblul litigiilor care apar ntre autoritile publice i particularii care se consider lezai, la un anumit moment dat, n drepturile sau interesele lor legitime, prin actele administrative ilegale ale acelor autoriti publice. n sens juridic, termenul de contencios are doua accepiuni# - prima, de activitate menita sa solutioneze un conflict juridic "i - a doua, de autoritate competenta sa solutioneze asemenea conflicte.
n perioada interbelica contenciosul administrativ era definit ca totalitatea litigiilor nascute ntre particulari si administratie cu ocazia organizarii si functionarii serviciilor publice si n care sunt puse n cauza reguli, principii si situatii apartin$nd dreptului public .

n doctrina rom$neasc actual noiunea de contencios administrativ este utilizat n dou sensuri# 1) n sens larg, ca totalitate a litigiilor dintre administratia publica si cei administrati, indiferent de natura juridica a litigiilor% 2) n sens restrns, se refera doar la acele litigii n care autoritatile administratiei publice si alte organizatii folosesc regimul juridic administrativ, n baza competentei pe care le-o confera legea. n aceasta ultima acceptiune, contenciosul administrativ are un sens material si un sens formal&organic. - Sensul material al notiunii contenciosului administrativ scoate la iveala natura juridica a litigiilor, respectiv cele carora li se aplica un regim juridic administrativ, care este un regim de drept public. - Sensul formal-organic al notiunii de contencios administrativ se refera la natura autoritatilor de jurisdictie, anume instantele judecatoresti competente sa solutioneze respectivele litigii. 'ajoritatea autorilor de drept administrativ disting doua categorii de contencios administrativ# 1) Contenciosul administrativ de anulare prin care instanta de contencios administrativ poate sa anuleze sau sa modifice un act administrativ emis cu nerespectarea conditiilor prevazute de lege sau poate sa oblige o autoritate publica sa rezolve o cerere referitoare la un drept recunoscut de lege. n acest caz instanta de contencios nu este competenta sa rezolve si
1

problema repararii daunelor, aceasta problema revenind, n cadrul unui litigiu separat, instantelor de drept comun. 2) Contenciosul de plina jurisdictie prin care instanta de contencios administrativ poate sa anuleze sau sa modifice un act administrativ emis cu nerespectarea conditiilor prevazute de lege sau poate sa oblige o autoritate publica sa rezolve o cerere referitoare la un drept recunoscut de lege si totodata, sa procedeze si la repararea daunelor cauzate . Cererea pentru despagubiri se poate formula, fie n cadrul actiunii initiale, fie separat, dupa cum la data introducerii actiunii, i era sau nu cunoscuta paguba sau ntinderea ei. (eci, rezult c instituia contenciosului adiministrativ este o instituie fundamental n orice stat de drept, ea repre entnd instrumentul prin intermediul cruia adiminstraii se pot apra de a!u urile adimistraiei" )utem a"adar observa c definiia legal a contenciosului administrativ, formulat n concordan cu opiniile exprimate de doctrina de drept administrativ, este structurat pe mai multe paliere# a. este o activitate de soluionare a unui litigiu dintre o autoritate public "i alte entiti publice sau private% b. activitatea este realizat de instane de contencios administrativ% c. conflictul juridic soluionat de instanele de contencios administrativ se poate na"te fie din emiterea sau nc*eierea unui act administrativ +,-, fie din nesoluionarea n termenul legal a unei cereri +.-, fie, n fine, din refuzul nejustificat de a rezolva cererea

CURS #
2

Su$iecte e care %ot sesi&a instana de 'udecat( /ine are dreptul s sesizeze instana de judecat0 n accetiunea 1egii nr. 2234.553 a contenciosului administrativ, diferenele specifice sunt date de calitatea de reclamant, respectiv calitatea de petiionar. Astfel, au calitatea de subiecte de sesizare a instanei +subiecte de sezin-# & persoanele fizice% & persoanele juridice% & Avocatul )oporului% & 'inisterul )ublic% 'inisterul )ublic este format din totalitatea magistratilor&procurori care exercita functii specifice pe l$nga o anumita instanta. )arc*etul de pe l$nga nalta /urte de /asatie, ca si parc*etele de pe l$nga curtile de apel si tribunale, au n structura lor sectii conduse de procurori sefi, care pot fi ajutati de adjuncti. & )refectul% & Agenia 6aional a 7uncionarilor )ublici +A67)-% Ca itatea %(ri or )n iti"iu. n cadrul aciunilor n contencios administrativ pot fi atacate actele emise de autorit(i e %u$ ice* care vor avea, deci ca itatea de %+r)te. n ceea ce prive"te calitatea de rec amant n litigiile de contencios administrativ, art. ,, alin. , din lege face referire la orice persoan care se consider vtmat ntr-un drept al su ori ntr-un interes legitim.! n conformitate cu prevederile legale, mai au aceast calitate +de reclamant- pe l$ng orice persoan care se consider vtmat, urmtoarele categorii# & 8n ter n raport cu actul administrativ atacat & Avocatul )oporului 9 n urma controlului exercitat, dac apreciaz c ilegalitatea actului se poate nltura numai prin justiie, poate sesiza instana competent de contencios administrativ. & 'inisterul )ublic inisterul !ublic este format din totalitatea magistratilor-procurori care e"ercita functii specifice pe lnga o anumita instanta. !arc#etul de pe lnga nalta Curte de Casatie, ca si parc#etele de pe lnga curtile de apel si tribunale, au n structura lor sectii conduse de procurori sefi, care pot fi ajutati de adjuncti. & Autoritatea public emitent a actului administrativ poate s se adreseze instanei "i s solicite anularea propriului act care nu mai poate fi revocat pentru ca a produs efecte juridice, intr$nd n circuitul civil., & )refectul% & Agentia 6ationala a 7unctionarilor )ublici%

/e cuprinde totalitatea faptelor si actelor juridice care dau nastere, modifica sau sting raporturi de drept civil. )roces complex format din ansamblul raporturilor juridice civile care au luat nastere ori sunt posibile in conformitate cu prevederile legii. )otrivit unui principiu general, se afla in circuit civil bunurile si valorile susceotibile de a fi dobandite, conservate, administrate, folosite ori instrainate prin acte de drept civil. :n considerarea insusirilor intrinseci ale lucrurilor ori a intereselor superioare ale societatii, bazata pe proprietatea comuna a intregului popor, sunt scoase din circuitele civile unele bunuri, cum sunt# bunurile care nu sunt susceptibile de apropiere% aerul, lumina soarelui, etc.% bunurile care constituie numai proprietatea intregului popor, prevazute in /onstitutie % bogatiile de orice natura ale subsolului, minele, padurile, apele, etc.%terenurile agricole si terenurile din perimetrul construibil al localitatilor, aflate in proprietatea persoanelor fizice, care, cu unele exceptii, nu pot fi dobandite sau instrainate prin acte juridice civile% unele bunuri din patrimoniul cultural national etc

)ersoanele fizice dob$ndesc +ab initio$de la nceput) calitatea de reclamani c$nd, respect$nd procedura prevzut de legea contenciosului administrativ, formuleaz aciunea n contencios administrativ la instanta de contencios administrativ competent. n situaia n care instana judectoreasc este sesizat direct de ctre Avocatul )oporului sau 'inisterul )ublic, atunci persoana fizic are calitatea de petiionar c$nd se adreseaz instituiilor menionate +Avocatului )oporului "i 'inisterului )ublic- "i obine de drept calitatea de reclamant, dup ce este sesizat instana de judecat. n consecin, persoanele fizice# & au calitatea de petiionari c$nd sesizeaz Avocatul )oporului cu o petiie & au calitatea de reclamani +aceast calitate o va obine n virtutea dispoziiilor legale, de drept-, c$nd instituia menionat +Avocatul )oporului-, sesizeaz instana judecatoreasc competent. ;e observa c, n acest din urm caz, persoana fizic se adreseaz instanei judectore"ti n mod indirect, prin intermediul Avocatul )oporului. Ca itatea de %+r)t - Le"itimarea %rocesua ( %asiv( )n contenciosu administrativ (up cum spuneam anterior, n litigiile de contencios administrativ, calitatea de p$rt o poate avea, orice autoritate public, neleg$nd prin aceasta# orice organ de stat sau al unitilor administrativ-teritoriale care acioneaz, n regim de putere public, pentru satisfacerea unui interes public% sunt asimilate autoritilor publice, n sensul prezentei legi, persoanele juridice de drept privat care, potrivit legii, au obinut statut de utilitate public sau sunt autorizate s presteze un serviciu public!. 7a de vec*ea reglementare, care folosea expresia autoritate administrativ! pentru a desemna emitentul actelor ce pot face obiectul unor aciuni de contencios, 1egea nr. 2234.553 folose"te expresia autoritate public!, lrgind a"adar c$mpul de aplicare al legii. Acest lucru l reprezint o evoluie fireasc a sistemului nostru de drept administrativ, n tendina general de a asigura c$t mai eficient protecia drepturilor "i intereselor legitime ale cetenilor, a societii, mpotriva oricrui abuz, at$t din partea autoritilor statului sau ale administraiei locale c$t "i din partea organismelor autorizate s presteze un serviciu public sau recunoscute ca fiind de utilitate public. (e asemenea, aciunea mai poate fi formulat "i personal mpotriva persoanei fizice care a elaborat, emis sau nc*eiat actul ori, dup caz, se face vinovat de refuzul de a rezolva cererea. Aceast posibilitate este condiionat ns de solicitarea de despgubiri pentru prejudiciul cauzat ori pentru nt$rziere. <bservm c legiuitorul coreleaz lrgirea sferei autoritilor ale cror acte pot fi cenzurate n contenciosul administrativ cu generalizarea concomitent a categoriilor de persoane ce poart o rspundere personal. Astfel perec*ea autoritate administrativ & funcionar din vec*ea reglementare i corespunde acum perec*ea autoritate public & persoan fizic. 8tilizarea noiunii de persoan fizic! n cuprinsul reglementrii invocate d posibilitatea persoanei vtmate s solicite despgubiri de la orice persoan, indiferent de statutul su n cadrul autoritii, +funcionar obi"nuit 9 contractual, funcionar public, demnitar ales sau numit, membru al unei asociaii, fundaii sau organizaii, c*iar "i o persoan ce acioneaz pe baz de voluntariat ntr&un organism ce presteaz un serviciu public-. /riteriul dup care se pot determina persoanele avute n vedere de lege este existena unui raport juridic de munc, colaborare, reprezentare sau altele similare +contract de munc, relaie de serviciu, act de investire, contract de societate, mandat, etc.- ntre autoritatea public 9 pe de o parte "i persoana fizic 9 pe de alt parte.
4

< alt c*estiune este aceea dac persoana fizic la care se refer art. ,= din 1egea nr. 2334.553 poate fi c*emat n judecat prin aceea"i aciune formulat mpotriva autoritii publice n care aceasta funcioneaz, sau printr&o aciune separat. (in moment ce legea nu dispune, considerm ca pot fi folosite ambele situaii, de"i finalitatea s&ar realiza mai bine dac, prin aceea"i aciune ar fi c*emai n judecat, at$t serviciul public, c$t "i persoana n cauz. 1a r$ndul su, prevede alin. . al art. ,= din 1egea nr. 2234.553, persoana +funcionarul-, acionat astfel n justiie, poate c*ema n garanie pe superiorul su ierar*ic de la care a primit ordin scris s elaboreze sau dup caz s nu elibereze actul a crui legalitate 9 total sau parial 9 este supxsus judecii. (eterminarea calitii de p$r$t n aceste litigii prezint importan pentru stabilirea sferei de aplicare a 1egii contenciosului administrativ nr. 2234.553 "i a competenei instanelor de contencios administrativ, astfel nc$t, persoanele fizice "i juridice s fie aprate, prin aceast lege, numai mpotriva abuzurilor autoritilor publice "i a persoanelor juridice de drept privat asimilate, cunosc$nd faptul ca pentru celelalte litigii se aplic normele de drept material "i procesual de drept comun.

CURS 3 ,U,EL- -./INIS,R-,I01


5

#utela administrativ este o instituie a dreptului public n baza creia autoritatea central a administraiei publice +>uvernul sau 'inisterul de justitie- "i reprezentanii locali ai acesteia, au dreptul de a contro a activitatea autorit(i or administraiei %u$ ice oca e, autonome descentralizate.. )roblema tutelei administrative se pune numai ntre acele autoriti administrative ntre care nu exist subordonare ierar*ic, ntre un subiect din sfera puterii executive "i unul din sfera acesteia. Nu poate fi vorba de tutel administrativ ntre organele centrale ale puterii executive & >uvern, ministere & "i cele ce exercit aceasta putere la nivel judeean sau local& prefect "i serviciile descentralizate ale ministerelor. Autoritatea de tutel nu are un drept de anulare a actului, ci numai de a&l ataca n faa instanelor judectore"ti de contencios adminstrativ, singurele instituii care pot aplica aceast sanciunea fiind instanele judectore"ti. /onform art. ? alin ,- prefectul poate ataca direct n fata instanei de contencios administrativ actele emise de autoritile administraiei publice locale, dac le consider nelegale. Aciunea se formuleaz n termenul prevzut n art. '' alin. (') - = luni, care ncepe s curg de la momentul comunicrii actului ctre prefect "i n condiiile prevzute de lege. )$n la soluionarea cauzei, actul atacat potrivit alin. +,- si +.- este suspendat de drept +Art. ?, alin?-. 1egea nr. 2234.553 reglementeaz un aspect care aparine, ca domeniu de reglementare special 1egii administraiei locale "i ;tatutului funcionarilor publici. Este vorba de dreptul prefectului de a ataca, n termenele prevzute n lege, n faa instanei de contencios administrativ, actele emise de autoritile administraiei publice locale, dac le consider nelegale, "i de posibilitatea Ageniei 6aionale a 7uncionarilor )ublici de a ataca n faa instanei de contencios administrativ actele autoritilor publice centrale "i locale prin care se ncalc legislaia privind funcia public, n condiiile prezentei legi "i ale 1egii nr. ,@@4,AAA privind ;tatutul funcionarilor publici, republicat. n ambele cazuri, p$n la soluionarea cauzei, actul atacat este suspendat de drept. #utela administrativ este o noiune consacrat a doctrinei dreptului administrativ, desemnnd un control e"ercitat de organe centrale asupra organelor locale descentralizate, autonome. *a are dou forme+ prima, mai ,dur,, d dreptul autoritii de tutel

(escentralizarea n administratia publica este un regim juridic n care rezolvarea problemelor locale nu se mai face de functionari numiti

de la centru ci de catre cei alesi de corpul electoral. n acest regim administrativ, statul confera unor autoritati publice si dreptul de exercitare a puterii publice n unele probleme. Acest regim juridic se fundamenteaza n plan material pe un patrimoniu propriu al unitatilor administrativ&teritoriale, distinct de cel al statului, care asigura mijloacele necesare pentru satisfacerea intereselor locale. (escentralizarea administrativa consta n recunoasterea personalitatii juridice unitatilor administrativ&teritoriale, existenta autoritatilor publice care le reprezinta si care nu fac parte dintr&un sistem ierar*ic subordonat centrului, precum si transferarea unor servicii publice din competenta autoritatilor centrale catre cele locale. >radul descentralizarii administrative depinde de numarul serviciilor publice date n competenta autoritatilor locale. /u c$t numarul acestora este mai mare cu at$t va fi mai mare descentralizarea. (escentralizarea n administratia publica depinde si de modul cum sunt organizate autoritatile publice locale si raporturile lor cu cele centrale. Autoritatile locale pot fi alese +descentralizarea este mai mare- sau pot fi numite de catre autoritatile centrale +caz n care descentralizarea este mai mica-. >radul descentralizarii administrative depinde si de forma n care se exercita tutela administrativa +controlul special efectuat de autoritatea centrala-. ntr&o descentralizare administrativa se pot rezolva n conditii mai bune interesele locale, serviciile publice locale put$nd fi conduse mai bine de catre autoritatile locale ntr&un regim n care acestea nu au obligatia sa se conformeze ordinelor si instructiunilor de la centru. 'asurile si deciziile pot fi luate mai operativ de catre autoritatile locale iar resursele materiale si financiare si c*iar forta de munca pot fi folosite cu mai mare eficienta si sa raspunda unor nevoi prioritare pe care autoritatile locale le cunosc mai bine dec$t autoritatile centrale. 7unctionarii publici alesi sau numiti, n regimul descentralizarii administrative, pe un termen limitat, nlatura n masura mai mare fenomenele birocratice n activitatea locala. )articiparea locuitorilor prin alegeri la desemnarea autoritatilor locale accentueaza spiritul de responsabilitate si initiativa pentru viata publica a localitatii n care ei locuiesc si determina sa caute si sa gaseasca ei nsisi solutii la problemele cu care se confrunta.

(reprezentanta puterii centrale) s anuleze, s aprobe, s autorizeze actul administrativ emis de o autoritate descentralizat, pe cnd forma moderat confer autoritii de tutel doar dreptul de sesizare a unei jurisdicii administrative n vederea anulrii acelui act administrativ. )$n n .553, cea mai cunoscut form de tutel administrativ din legislaia noastr era cea jurisdicionalizat, exercitat de prefect asupra actelor autoritilor administraiei publice locale. n prezent, exist dou astfel de autoriti publice, nsrcinate cu tutela administrativ# a- )refectul, care este autoritate de tutel administrativ jurisdicionalizat pentru autoritile administraiei publice locale. n aceast calitate, prefectul poate ataca n faa instanei de contencios administrativ, dispoziiile primarului, #otrrile consiliului local, dispoziiile preedintelui consiliului judeean i #otrrile consiliului judeean. )refectul exercit aciunea n contencios administrativ ca reprezentant al statului, n temeiul textelor constituionale art.,.? alin.2 din /onstituie +Bprefectul poate ataca, n fata instanei de contencios administrativ, un act al consiliului judeean, al celui local sau al primarului, n cazul n care consider actul ilegal. Actul atacat este suspendat de dreptB-, ale 1egii nr.?354.553 privind instituia prefectului, ca lege special, "i ale legii contenciosului administrativ, ca lege general, prin urmare are legitimare procesual activ conferit prin aceste reglementri. C -ermenul de contestare este diferit, n funcie de tipul actului administrativ# +,- actele administrative individuale pot fi atacate n termenul de . luni prevzut de art.,, alin., din 1egea contenciosului administrativ, cu posibilitatea de prelungire a termenului la un an, n temeiul art. ,, alin.., pentru motive temeinice. 'omentul din care termenul ncepe s curg este acela al efectivei luri la cunotin de ctre prefect a actului administrativ ilegal +art., , alin.?-, textul legal suger$nd "i faptul c nt$rzierea n luarea la cuno"tin constituie motiv temeinic pentru introducerea aciunii cu dep"irea termenului de = luni. )ractic, astfel de situaii vor fi destul de reduse, deoarece 1egea nr..,24.55, oblig secretarul unitii administrativ teritoriale s comunice ctre autoritile, instituiile "i persoanele interesate & printre care cel mai interesat este prefectul & actele emise de consiliul local sau de primar, respectiv de consiliul judeean "i pre"edintele acestuia, n termen de cel mult ,5 zile, dac legea nu prevede altfel +art.@2 lit.*-. +.- actele administrative normative vor putea fi atacate oricnd, n baza art.,, alin.3 din 1egea contenciosului administrativ. C <biectul controlului de tutel administrativ exercitat de prefect este actul administrativ, ns "i faptele sau actele asimilate prin legea contenciosului administrativ, actului administrativ unilateral, tcerea administrativ "i refuzul nejustificat de rezolvare a cererii. Astfel, prefectul, acion$nd n temeiul dreptului "i interesului legitim public conferit prin art.? alin.,din 1egea nr. 2234.553, are posibilitatea, atunci c$nd constat c inaciunea unei autoriti publice este contrar interesului public, s solicite acesteia, printr&o petiie, ndeplinirea atribuiilor legale, iar n cazul tcerii sau a refuzului, poate duce conflictul n faa instanei de contencios administrativ, care va obliga autoritatea public la realizarea atribuiilor legale. Este cazul, spre exemplu, al primarului care refuz s nainteze consiliului local proiectul de buget local, sau al consiliului local care refuz s ia act de ncetarea mandatului de consilier local pe alte temeiuri dec$t incompatibilitatea. :naciunea poate fi sancionat ns numai atunci c$nd ea are legtur cu o atribuie de putere BlegatB a autoritii publice, nu i atunci cnd ea vizeaz atribuii e"ercitate cu putere discreionar, deoarece instituia de control nu se poate substitui celei controlate.
7

<biectul cererii de c*emare n judecat introdus de prefect poate fi doar anularea n tot sau n parte a actului ilegal. )refectul nu poate cere despgubiri, deoarece aceast posibilitate este conferit prin 1egea nr.2234.553 doar persoanelor fizice sau juridice. C Actul administrativ unilateral atacat de prefect este suspendat de drept, din momentul introducerii aciunii "i p$n la soluionarea cauzei, soluie menit a mpiedica producerea unor pagube bugetelor locale sau bunei funcionri a administraiei publice locale. (in pcate, aceast prevedere este folosit deseori de prefect, organ politic, pentru "icanarea autoritilor locale conduse de demintari de alt orientare politic, prin urmare considerm c "i prefectul ar trebui s aib obligaia de a justifica, n faa instanei, necesitataea suspendrii actului atacat. C n exercitarea atributiei cu privire la verificarea legalitii actelor administrative ale consiliului judeean, ale pre"edintelui consiliului judeean, ale consiliului local sau ale primarului, prefectul, cu cel puin ,5 zile naintea introducerii aciunii n contenciosul administrativ, va solicita autoritilor care au emis actul, cu motivarea necesar, reanalizarea actului socotit nelegal, n vederea modificrii sau, dup caz, a revocrii acestuia. ;olicitarea de reanalizare nu se aplic ns "i refuzului nejustificat sau tcerii administrative. )ractica administrativ a demonstrat c, prin utilizarea acestei atenionri a autoritii publice emitente, litigiul poate fi evitat, autoritatea public fiind mai interesat s&"i revoce actul dec$t s&i fie anulat de ctre instan% pe de alt parte, de multe ori ilegalitatea actului nu este sesizat de emitent +mai ales n localitile rurale, care duc lips de personal competent-, iar, prin cererea de reanalizare, acestuia i se ofer posibilitatea de a reveni asupra actului ilegal, dovedind bun credin. (in datele statistice, reiese cu eviden importana procedurii prealabile administrative "i eficiena ei n cadrul controlului exercitat de prefect, atunci c$nd autoritile locale sunt de bun credin. n majoritatea cazurilor, se observ o rat de succes de peste @2D, ceea ce dovede"te eficiena maxim a procedurii prealabile. C )entru admiterea aciunii, prefectul va trebui s fac dovada "i a unui interes procesual% astfel, prefectul +de fapt, prin intermediul acestei instituii, statul rom$n- nu are interes, spre exemplu, n anularea unui act administrativ care "i&a epuizat deja efectele juridice n mod definitiv "i complet & o autorizaie de demolare, de pild. Aciunea prefectului este scutit de taxa de timbru, "i se judec de urgen "i cu precdere, termenele de judecat neput$nd dep"i ,5 zile. b- Agenia 6aional a 7uncionarilor )ublici, n temeiul art. ? alin. . din 1egea nr. 2234.553, care vine s reitereze, ntr&o alt formulare, art. .5 din 1egea nr. ,@@4,AAA, este autoritate de tutel administrativ jurisdicionalizat pentru toate autoritile publice, centrale "i locale, ns numai ntr&un domeniu strict determinat, acela al raporturilor de funcie public. Aciunea poate fi introdus fie mpotriva actelor administrative ilegale ce au ca obiect raporturi de funcie public, fie mpotriva refuzului nejustificat sau tcerii administrative, art.. alin. . din 1egea nr. 2234.553 fiind deplin aplicabil. Astfel, spre exemplu, Agenia va putea contesta actele administrative de numire n funcie emise cu nclcarea legii, dar "i refuzul autoritilor publice de a&"i ndeplini obligaiile derivate din legislaia funciei publice, cum este aceea de a organiza concurs pentru o funcie vacant, sau de a asigura evaluarea anual a funcionarilor publici. n doctrin s&a apreciat, pe bun dreptate, c Agenia este obligat s cerceteze toate sesizrile privind nclcarea legii prin acte sau fapte administrative din domeniul funciei publice, nu se poate limita la constatrile fcute cu ocazia activitii de control efectuate din proprie iniiativ.
8

C 6ici n acest caz procedura prealabil prevzut de art.E alin., nu este obligatorie +art. E alin. 2-, soluie criticabil at$ta vreme c$t nici 1egea nr. ,@@4,AAA nu impune o astfel de atenionare a organului emitent, care astfel nu are obligaia de a ncerca medierea, "i de a pune capt litigiului n faza administrativ, mai puin costisitoare dec$t cea judiciar. Agenia 6aional a 7uncionarilor )ublici are ns posibilitatea de a efectua procedura prealabil, deoarece textul nu i interzice acest lucru% singura diferen este c efectuarea recursului administrativ nu prorog termenul de sesizare a instanei de contencios administrativ. C Agenia 6aional a 7uncionarilor )ublici va fi nevoit s ac*ite taxa de timbru de ?E555 lei, deoarece nu este scutit prin lege special ca n cazul prefectului, consideraiile critice de mai sus fiind reiterabile aici. C Actul atacat +nu "i refuzul- este suspendat de drept, iar termenele de contestare sunt "i aici diferite, n funcie de tipul actului contestat# +,- n cazul actelor individuale, = luni +art.,, alin.,- de la momentul efectivei luri la cuno"tin a actului ilegal, dar nu mai mult de un an de la data emiterii actului +art.,, alin..-% deoarece Agenia 6aional a 7uncionarilor )ublici este o autoritate public direct interesat de actele administrative emise de autoritile locale n domeniul funciei publice, aceste acte vor trebui obligatoriu comunicate Ageniei de ctre secretarul unitii administrativ teritoriale, n termen de ,5 zile de la adoptare sau emitere, obligaie ce rezult din art.@2 alin., lit.* din 1egea nr..,24.55,. +.- actele administrative normative vor putea fi atacate oric$nd, n baza art. ,, alin.3. Este cazul, spre exemplu, al *otr$rilor de >uvern adoptate cu nclcarea dispoziiilor legale din domeniul funciei publice, sau al ordinelor ministeriale ce au ca obiect situaia juridic a funcionarilor publici dintr&un anumit domeniu de activitate, ilegale. C At$t n cazul aciunii prefectului, c$t "i a celei exercitate de Agenia 6aional a 7uncionarilor )ublici, legalitatea actului administrativ atacat va fi analizat de ctre instana de contencios administrativ n mod obiectiv, nu subiectiv, aici intervenind deja tradiionala distincie ntre contenciosul obiectiv "i cel subiectiv. Astfel, Contenciosul obiectiv are la baz noiunea de Bdrept obiectivB, neleas ca o regul, un comandament de drept, independent de subiectele raportului juridic concret, care au drepturi subiective. /u alte cuvinte, n timp ce contenciosul subiectiv are n centrul su grija pentru drepturile subiective ale persoanelor, oferindu&le acestora mijloace juridice de aprare a acestor drepturi n faa abuzurilor administraiei, contenciosul obiectiv evoc necesitatea respectrii, n activitatea administraiei publice, a regulilor impersonale de drept, subsumate c$mpului semantic al sintagmei Bdrept obiectivB. :nstana va constata care este starea de legalitate, a"a cum ea rezult din acte normative, "i dac aceast stare de legalitate a fost vtmat printr&un act al unei autoriti a administraiei publice locale. Exce%ia de ne e"a itate 2 Excepia de nelegalitate este un mijloc de aprare tradiional, reprezent$nd o form de control indirect al actelor administrative. (e"i p$n la 1egea conteciosului administrativ nr. 2234.553 nu a mai fost reglementat expres, ntr&un proces, indiferent de natura lui & civil, comercial, penal & s&a admis ca o parte s se poat apra invoc$nd excepia de nelegalitate a actului administrativ pe care partea advers "i&a intemeiat preteniile, instanele noastre
9

judectore"ti consider$ndu&se competente s examineze, pe calea indirect a excepiei, legalitatea acelor acte. Excepia de nelegalitate reprezint o excepie de ordine public a"a nc$t poate fi invocat n orice faz procesual "i poate fi ridicat de ctre oricare parte, sau de instan din oficiu.

CURS 3 Contenciosu administrativ su$iectiv 2 contenciosu administrativ o$iectiv

10

n doctrin sunt recunoscute dou forme ale contenciosului administrativ, respectiv contenciosul subiectiv "i cel obiectiv. Aceast clasificare rezult din distincia pe care 1egea 2234.553 o face ntre aciunea n anulare pentru aprarea unor drepturi subiective "i aciunea n anulare pentru aprarea unor interese publice. A"adar, avem contencios adiministrativ su$iectiv atunci c$nd reclamantul, prin aciunea introdus, solicit instanei judectore"ti s soluioneze o problem referitoare la un drept subiectiv sau interes legitim personal, n sensul de a cerceta dac un act administrativ tipic ? sau asimilat3 a adus atingere unei situaii juridice subiective. El este declan"at la sesizarea persoanei vtmate, iar n cadrul lui judectorul este investit s constate existena "i ntinderea unor drepturi subiective al cror titular este persoana respectiv, vtmat de administraie prin emiterea actului administrativ nelegal sau refuzul de a emite un act administrativ solicitat. 6e vom afla, de exemplu, n prezena unui contencios subiectiv atunci c$nd reclamantul solicit instanei s anuleze o autorizaie de construcie care aduce atingere unui drept de proprietate sau unui alt drept fundamental al su. Contenciosu administrativ o$iectiv are ca semnficaie faptul c, prin aciunea cu care l&a investit pe judector, reclamantul urmre"te s apere un drept obiectiv sau un interes legitim public, n sensul de a verifica dac a fost adus atingere unor drepturi care reprezint coninutul unei situaii juridice cu caracter general "i impersonal "i dac s&a adus atingere unei stri de legalitate general. /ontenciosul obiectiv nu se ntemeiaz pe o vtmare a drepturilor subiective care confer drept la aciune numai titularului unui drept, ci este ntemeiat pe interese. n cadrul lui, judectorul este investit "i competent s cerceteze conformitatea actului cu dreptul obiectiv, cu legea, fr s fie preocupat dac reclamantul a suferit sau nu o vtmare a drepturilor sale subiective. /ontenciosul obiectiv are o larg desc*idere justificat de faptul c prin intermediul lui se apr o stare de legalitate, n timp ce contenciosul subiectiv are ca obiect aprarea unui interes personal al reclamantului. n concluzie, sintetiz$nd, distincia dintre cele dou tipuri de contencios const n faptul c# cel subiectiv pune n cauz interese individuale, pe c$nd contenciosul obiectiv urmre"te aprarea ordinii de drept.

actul unilateral cu caracter individual sau normativ, emis de o autoritate public n vederea e"ecutrii ori a organizrii e"ecutrii legii, dnd natere, modificnd sau stingnd raporturi juridice !. 'ai mult, legea asimileaz, sub aspectul naturii juridice a litigiului, actelor administrative "i anumite contracte nc*eiate de administraie, expres nominalizate# sunt asimilate actelor administrative i contractele nc#eiate de autoritile publice care au ca obiect+ - punerea n valoare a bunurilor proprietate public% - e"ecutarea lucrrilor de interes public% - prestarea serviciilor publice% - ac#iziiile publice%! 4 se asimileaz actelor administrative unilaterale "i refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim ori, dup caz, faptul de a nu rspunde solicitantului n termenul legal.

11

CURS 4 C5N.I6IILE -C6IUNII !N C5N,ENCI5S -./INIS,R-,I0 Le"ea contenciosu ui administrativ nr. 4437#003 este cadru e"a %entru %rocedura de acionare )n instant( a autorit(i or %u$ ice. ;intetiz$nd reglementrile cuprinse n 1egea contenciosului administrativ nr. 2234.553, putem reine urmtoarele condiii pentru aciunea n contencios administrativ# '. actul atacat s fie un act administrativ, n form tipic sau asimilat
12

/. actul atacat s emane de la o autoritate public (inclusiv de la o structur neguvernamental de utilitate public)% 0. actul atact s vatme un drept recunoscut de lege sau un interes legitim% 1. condiia ndeplinirii procedurii administrative prealabile% 2. condiia termenului & introducerea aciunii ntr-un anumit termen prevzut de lege 1. Condiia ca actu atacat s( 8ie un act administrativ, n form tipic sau asimilat 1egea nr. 2234.553 d o definiie extensiv noiunii de act administrativ, introduc$nd n sfera acestei noiuni, alturi de manifestarea unilateral expres de voin +actul administrativ tipic- "i tcerea, respectiv refuzul nejustificat +acte administrative atipice-. Actul administrativ tipic este, conform definiiei de la art. . alin. , lit. c- actul unilateral cu caracter individual sau normativ, emis de o autoritate public n vederea e"ecutrii ori a organizrii e"ecutrii legii, dnd natere, modificnd sau stingnd raporturi juridice!. 1egea asimileaz, sub aspectul naturii juridice a litigiului, actelor administrative "i anumite contracte nc*eiate de administraie, expres nominalizate# sunt asimilate actelor administrative i contractele nc#eiate de autoritile publice care au ca obiect+ - punerea n valoare a bunurilor proprietate public% - e"ecutarea lucrrilor de interes public% - prestarea serviciilor publice% - ac#iziiile publice%! n felul acesta n legislaia rom$neasc se impune instituia contractelor administrative. (ac dreptul comercial este fundamentat pe ideea de profit, privit ca un scop n sine, n cazul dreptului administrativ, obinerea de venituri de pe urma, de exemplu, a concesionrii unor bunuri aparin$nd domeniului public, nu reprezint scopul n sine ci doar un mijloc de realizare a interesului public, general. (in acest motiv ne apare ntemeiat opiunea legiuitorului de a institui un tratament juridic difereniat de dreptul comun unor anumite categorii de contracte administrative, tocmai av$nd n vedere cauza de fond a contractului, una de esena dreptului public, "i nu manifestarea formal a acestuia, care, ntr&adevr, ne conduce spre ramura dreptului comercial. :dentificarea concret a actului administrativ, ncadrarea sa ntr&una din categoriile amintite, este o operaie de apreciere, de investigare a voinei autoritii administrativeB emitente, de cercetare a formei pe care o mbrac +antet, "tampile, semnturi etc.-, pentru a delimita actul administrativ de alte acte juridice, nesupuse controlului jurisdicional pe calea contenciosului administrativ. $elimitarea actului administrativ de simplele adrese %i circulare )ractica judectoreasc, nc din perioada interbelic, a admis c simplele ordine de serviciuB nu sunt acte administrative "i, n consecin, nu pot fi atacate pe calea contenciosului administrativ. Astfel, n considerentele (eciziei nr. ??E din .3 octombrie ,A?3 a /urii de Apel Fucure"ti, ;ecia a :G&a, se reine c actul administrativ, pentru a fi supus cenzurii instanelor judectore"ti, trebuie s constea dintr-o declaraiune de voin formal e"primat a autoritii publice, lucrnd n calitate de organ al administraiei i care s constituie o deciziune unilateral de prompt e"ecuiune din partea administraiunii% cu alte vorbe, s fie productoare de efecte juridice, de a crea, modifica sau suprima o situaie juridic subiectiv sau obiectivB. (e aceea, s&a apreciat ca adresele sau ordinele de serviciu aduse pe cale
13

ierar#ic ori n form de simpl coresponden ntre autoritiB, aduc$nd la cuno"tin o *otr$re luat de organele abilitate de lege spre a fi executat, care nu contribuie prin ele nsele cu nimic la formarea actului administrativ de autoritate "i nici nu&i sporesc fora executiv, nu au valoarea nici mcar a unor acte de preparare i, prin urmare, nu sunt susceptibile de atac n contencios niciodat cu actul svrit i mai puin separatB. (e asemenea, ;ecia de contencios administrativ a /urii ;upreme de Hustiie a susinut c adresa unei primrii nu are caracteristicile unui act administrativ, c*iar dac eman de la o autoritate administrativ, scopul emiterii ei nu a fost producerea prin ea ns"i de efecte juridice separate, specifice dreptului administrativ, ci doar de a&i comunica petentului demersurile fcute n vederea soluionrii cererii sale. n consecin, controlul legalitii acestei adrese nu revine instanei de contencios administrativ. $elimitarea actului administrativ de actele pregtitoare 1egislaia actual ca de altfel "i cea anterioar, prevede, n mod expres, c# instana este competent s se pronune (n afara situaiilor prevzute la art.' alin..) i asupra legalitii actelor sau operaiunilor administrative care au stat la baza emiterii actului supus judecii B +art. ,@, alin. .-. Este vorba despre actele preparatoriiB, care nc din perioada interbelic s&a admis c Bputeau fi atacate o dat cu actul sau decizia definitiv dat pe baza lorB. ntreaga activitate a serviciilor publice administrative de adoptare sau emitere a actelor administrative de autoritate, 9 dar "i pentru nc*eierea actelor administrative de gestiune sau pentru emiterea actelor administrativ&jurisdicionale, 9 se bazeaz pe ntocmirea unor acte pregtitoare, care, de"i nu produc prin ele nsele efecte juridice, fr efectuarea lor nu este posibil adoptarea sau emiterea actelor administrative propriu&zise. Exemplu# &Astfel, emiterea deciziei privind dispensa de v$rst pentru cstoria femeii minore ntre ,2 "i ,= ani este condiionat de efectuarea n prealabil a unei anc*ete sociale precum "i de existena avizului medical. &Eliberarea autorizaiei de construire nu se poate face dec$t dup obinerea avizelor "i acordurilor prevzute de legi "i regulamente. &Adoptarea *otr$rilor cu caracter normativ de ctre consiliile locale este condiionat de elaborarea n prealabil a unor acte pregtitoare +proiectul de *otr$re cu o expunere de motive a iniiatorului, rapoarte de specialitate "i rapoarte de avizare ale comisiilor pe domenii de activitate- dar "i de efectuarea unor operaiuni te*nico&materiale +afi"are, dezbatere public, etc.-. )rof. /.>. Iarincescu susinea c actele pregtitoare nu sunt manifestri de voin svrite n vederea producerii unui efect juridic i nici nu produc, prin ele nsele, asemenea efecte, ele sunt numai elemente de determinare a voinei autoritii, creia i revine sarcina de a lua msura sau deciziunea definitiv i numai aceasta din urm este act productor de efecte juridice, act propriu-zis de autoritate susceptibil de a fi deferit instanelor de contencios !. (eci oricine se consider vtmat ntr&un drept al su printr&un act administrativ ori prin refuzul administraiei de a emite un act administrativ este ndreptit s se ndrepte mpotriva organului emitent al actului de autoritate "i nu a organului care trebuie s ntocmeasc actul pregtitor ce st la baza emiterii actului administrativ, iar cu acest prilej se poate pune n discuie "i problema ne&ntocmirii actului pregtitor. # Condiia ca actu s( emane de a o autoritate %u$ ic(
14

ntruc$t este de esena actului administrativ ca acesta s emane de la o autoritate public, este de la sine neles c nu pot forma obiectul unei aciuni n contencios administrativ acele acte care sunt emise, adoptate sau nc*eiate de alte entiti juridice dec$t autoritile publice. Altfel spus, o condiie necesar pentru ca un act s poat fi atacat la instana de contencios administrativ este ca acel act s provin de la o autoritate public. /ondiia nu este ns "i suficient# pentru c, nu orice act al unei autoriti publice este act administrativ 9 n nelesul legii. )entru a putea identifica entitile ce pot fi ncadrate n categoria autoritilor publice, vom porni de la definiiei dat acestei noiuni la art. . alin. +,- lit. b- din 1egea contenciosului administrativ# autoritatea public este orice organ de stat sau al unitilor administrativteritoriale care acioneaz, n regim de putere public, pentru satisfacerea unui interes public% sunt asimilate autoritilor publice, n sensul prezentei legi, persoanele juridice de drept privat care, potrivit legii, au obinut statut de utilitate public sau sunt autorizate s presteze un serviciu public!. Aceast formulare permite s fie controlate de ctre instanele de contencios administrativ actele administrative, tipice sau atipice +refuzul nejustificat- ale autoritilor, organelor, instituiilor, societilor, etc., ce pot fi grupate n urmtoarele categorii# ,. organe ale administraiei de stat +)arlament, )re"edintele Iom$niei, >uvern, /urtea de /onturi, ministere, agenii, prefecturi, etc.- "i structuri subordonate acestora% .. organe ale administraiei publice locale +/onsiliul judeean, /onsiliul local, )rimar- "i structuri subordonate acestora% ?. organisme neguvernamentale +barouri, asociaii, societi, institute, academii, universiti, fundaii, etc.-, care au obinut statut de utilitate public sau sunt autorizate prin lege sau de un organ guvernamental, n baza legii, s presteze servicii publice, n regim de putere public +stabilimente de utilitate public-. /*iar dac varietatea autoritilor ale cror acte pot face obiectul aciunilor de contencios administrativ este extrem de larg, trebuie sa facem o distincie categoric ntre actele de autoritate prin care acestea "i realizeaz competena +de exemplu legi, *otr$ri, mesaje, n cazul )arlamentului% sentine, decizii, n cazul instanelor judectore"ti% decizii "i *otr$ri, n cazul /urii /onstituionale% rapoarte, n cazul Avocatului )oporului etc.- "i actele de autoritate prin care se realizeaz o activitate de natur administrativ. )rin urmare, una este *otr$rea sau mesajul )arlamentului, care au, fiecare, regimul lor de drept constituional "i altceva nseamn o decizie administrativ a Firoului )ermanent, a )re"edintelui /amerei, a ;ecretarului >eneral, a altor funcionari de conducere a compartimentelor din aparat. 3umai acestea din urm pot face obiectul unei aciuni n contenciosul administrativ. 3 actu atact s( vat(me un dre%t recunoscut de e"e sau un interes e"itim :ntroducerea aciunii de contencios administrativ este rezervat acelei persoane care se consider vtmat ntr-un drept al su ori ntr-un interes legitim !, public sau privat. Aceast prescripie legal este una ce ine de dreptul procesual, fiind o manifestare a principiului unde nu e"ist interes nu e"ist aciune!. /ondiia ca actul administrativ s vatme un drept subiectiv sau un interes legitim nu este impus a priori2( )naintea oric(ror 8a%te* )naintea oric(rei ex%eriene9 , adic reclamantul nu trebuie s fac o astfel de dovad nainte de introducerea aciunii +judecata n fond = urmeaz a
5 6

)naintea oric(ror 8a%te* )naintea oric(rei ex%eriene Examinarea fondului cauzei, finalizata prin pronuntarea *otararii prin care organul de jurisdictie se dezinvesteste, partile avand dreptul de a exercita caile de atac ordinare sau extraordinare, impotriva solutiei date.

15

stabili existena sau inexistena vtmrii-% trebuie doar ca reclamantul s invoce nclcarea unui astfel de drept sau interes. < aciune care ar invoca o atingere adus unui drept nc*ipuit, neprevzut de lege, sau unui simplu interes, care nu face parte din categoria intereselor legitime!, va fi privit ca o exercitare abuziv a dreptului la aciune "i sancionat prin respingerea acesteia ca inadmisibil. /a atare, condiia dreptului vtmat apare, strict juridic vorbind, nu pentru declan"area contenciosului administrativ ca instituie de garantare a drepturilor ceteanului, ci pentru tragerea la rspundere a autoritii administrative p$r$te. n ipoteza c, n urma judecrii fondului, instana ajunge la concluzia c nu s&a vtmat nici un drept sau interes legitim al reclamantului, aciunea va fi respins ca nefondat. < discuie aparte se impune cu privire la noiunea de interes legitim!. ;pre deosebire de vec*ea reglementare, conform art. , alin. +,- din 1egea nr. 2234.553, prin aciunea de contencios administrativ se protejeaz nu numai drepturile subiective, recunoscute de lege, dar "i interesele legitime ale persoanei fizice sau juridice, prelu$nd astfel modificarea adus art. 2. +fost art. 3@din /onstituia Iom$niei. (ac n ce prive"te noiunea de drept subiectiv doctrina juridic este destul de bogat, n ce prive"te noiunea de interes legitim, ea este nc ntr&un stadiu al cutrilor doctrinare, cu toate c, nc din ,AA,, prin art. ., alin. , din /onstituie +preluat fr modificri n actuala forminteresul legitim apare ca o alternativ la dreptul subiectiv, ca temei al unei aciuni n justiie de sine stttoare "i nu ca temei al aciunii care are ca obiect dreptul subiectiv nsu"i# orice persoan se poate adresa justiiei pentru aprarea drepturilor, a libertilor i a intereselor sale legitime!. /onform definiiei de la art. . alin. ,, lit. o- din 1egea nr. 2234.553 a contenciosului administrativ, prin interes legitim se nelege posibilitatea de a pretinde o anumit conduit, n considerarea realizrii unui drept subiectiv viitor "i previzibil, prefigurat% cu alte cuvinte interesul legitim ne apare ca o situaie juridic anterioar na"terii dreptului subiectiv, cea care pregtete terenul! dreptului subiectiv 9 care apare ca o virtualitate cu probabilitate mare de realizare, cu certitudine c*iar, fiind doar o c*estiune de timp p$n la materializarea sa efectiv +de exemplu# p$n se va emite o autorizaie, se va nc*eia un contract, se va termina un proces, etc.-. :nteresul legitim poate fi at$t personal, c$t "i public, fundamentul constituional al interesului public reprezent$ndu&l dispoziiile /onstituiei cu privire la ndatoririle fundamentale ale ceteanului rom$n. 3 condiia )nde% inirii %rocedurii administrative %rea a$i e: )rocedura prealabil introducerii aciunii la instana de contencios administrativ este reglementat n cuprinsul art. E din 1egea nr. 2234.553 a contenciosului administrativ. (in analiza textului de lege tragem urmtoarele concluzii# a- )rocedura prealabil const ntr&o cerere pe care persoana care se consider vtmat ntr&un drept al su sau ntr&un interes legitim, printr&un act administrativ, individual sau normativ, trebuie sau, dup caz, este ndreptit s o adreseze autoritii emitente% cerere prin care s solicite revocarea, n tot sau n parte, a actului respectiv. b- /ererea poate fi adresat autoritii emitente +recurs administrativ graios- "i4sau, la alegere, organului ierar*ic superior, dac acesta exist +recursul administrativ ierar#ic-.
Hudecata in fond se efectueaza de prima instanta sau de catre instanta competenta sa rezolve cauza dupa casare. /odul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze +etape-# faza scrisa pregatitoare +cererea de c*emare in judecata, intampinarea si cererea reconventionala, fixarea primului termen etc.-, faza judecatii propriu&zise si pronuntarea *otararii.

16

c- Termenul de depunere al cererii este de ?5 de zile de la data comunicrii actului. Acest termen este unul de recomandare, cel interesat av$nd posibilitatea s o depun "i peste termenul de ?5 de zile, dar nu mai t$rziu de = luni de la data emiterii actului, dar cu condiia existenei unor motive temeinice care s fi mpiedicat depunerea n termenul prescris. n cazul actelor administrative cu caracter individual4 adresate altor subiecte de drept, plngerea prealabil se poate introduce ntr-un termen de . luni, care curge din momentul cnd partea ce se consider vtmat a luat cunotin, pe orice cale, de e"istena acestuia. 5espre termenul de . luni legea prevede, n mod e"pres, c este un termen de prescripie. n cazul actelor adiministrative normative6, plngerea prealabil poate fi formulat oricnd. d- )rocedura prealabil este obligatorie doar n cazul actelor administrative, individuale sau normative, comunicate persoanei care se consider vtmat n drepturile sau interesele sale legitime. !er a contrario, procedura prealabil nu este obligatorie n celelalte situaii, unele prevzute n mod expres de lege, altele rezult$nd din coroborarea "i interpretarea unitar a prevederilor legale# & n cazul aciunilor introduse de prefect, Avocatul )oporului, 'inisterul )ublic, Agenia 6aional a 7uncionarilor )ublici% & n cazul aciunilor care privesc cererile celor vtmai prin ordonane sau dispoziii din ordonane% & n cazul soluionrii excepiilor de nelegalitate%

-ctu administrativ individua este manifestarea de voin care produce efecte juridice cu privire la persoane determinate, sau, ntr&o formul mai explicit, care creeaz, modific sau desfiineaz drepturi "i obligaii n beneficiul sau sarcina unor persoane dinainte determinate. 1a r$ndul lor, actele individuale pot fi clasificate n# & acte creatoare de drepturi "i obligaii & acte prin care se stabilesc drepturi sau obligaii determinate pentru destinatarii lor +actul de atribuire a unui teren pentru construirea de locuine sau de stabilire a impozitului, de exemplu-. Aceste acte pot fi emise n temeiul unei puteri publice legate a autoritii publice +de pild, n prezena tuturor condiiilor prevzute de lege, emiterea autorizaiei de construcie nu poate fi refuzat de primar-, n timp ce altele sunt emise n temeiul unei puteri discreionare a autoritii publice +dizolvarea consiliului local prin *otr$re guvernamental% modificarea organigramei primriei prin *otr$re a consiliului local-. (ac primele pot fi controlate de ctre autoritile publice superioare numai n ceea ce prive"te legalitatea lor, cele din a doua categorie pot fi analizate "i sub aspectul oportunitii & acte atributive de statut personal +diploma de absolvire a unei forme de nvm$nt, decizia de pensionare-, prin care beneficiarilor li se recunoa"te o activitate anterioar "i li se confer un complex de drepturi, n condiiile prevzute de lege. Emiterea unui act atributiv de statut personal nu asigur prin ea ns"i legalitatea unei activiti viitoare desf"urate de beneficiar +prestarea unei munci pe un post de studii superioare, de exemplu-, ci este necesar s intervin un alt act administrativ sau de alt natur +numirea ntr&o funcie public, respectiv nc*eierea unui contract individual de munc& acte de constr$ngere administrativ +procesul verbal de constatare a contraveniei-, prin care se aplic o sanciune administrativ & acte administrativ jurisdicionale 9 categorie *ibrid de acte juridice, emise de autoriti ale administraiei publice, ns care au ca obiect soluionarea unor litigii "i sunt emise dup o procedur ce are caracteristici apropiate de procedura judiciar +contradictorialitate, motivarea deciziei, irevocabilitatea deciziei- & cum ar fi *otr$rea comisiei judeene de aplicare a 1egii nr.,@4,AA, a fondului funciar 8 -ctu administrativ normativ cuprinde reglementri de principiu, formulate n abstract, "i sunt destinate unui numr nedeterminat de persoane. ;unt astfel de acte, spre exemplu, *otr$rea de guvern prin care se stabilesc anumite preuri maximale pentru anumite produse, ordinul unui ministru de stabilire a normelor metodologice de depunere a formularelor tipizate n vederea calculrii impozitului, o *otr$re a unui consiliu local de stabilire a taxelor locale, etc. Actele normative pot conine norme juridice imperative +care impun o anumit activitate-, pro*ibitive +care interzic o anumit activitate- sau permisive +care ofer posibilitatea de a realiza o anumit activitate.

17

& n cazul actelor administrative cu caracter individual adresate altor subiecte de drept +art. E alin. +?- folose"te formularea este ndreptit s introduc plngere prealabil! deci o dispoziie permisiv nu una imperativ-% & n cazul nesoluionrii n termen a cererii sau a refuzului nejustificat de rezolvare a acesteia 9 art. @ alin. +,-, teza a doua. e- n cazul contractelor administrative, pl$ngerea prealabil are semnificaia concilierii n cazul litigiilor comerciale, dispoziiile din /odul de procedur civil fiind aplicabile n mod corespunztor. <riginea instituiei pl$ngerii prealabile sau a recursului administrativ, cum mai este numit, se regse"te n sistemul francez de contencios administrativ "i "i are justificarea n concepia potrivit creia ceteanului trebuie s i se ofere mijloace legale mai variate "i mai rapide pentru aprarea drepturilor "i intereselor sale legitime "i deci nu trebuie perceput ca o limitare a accesului la justiie. Totodat, prin aceea"i instituie se ofer "i administraiei rgazul de a proceda la o nou examinare a actului considerat vtmtor "i de a&l revoca, nainte de a atrage eventuale sanciuni+ plata de despgubiri materiale "i4sau morale sau plata unor amenzi stabilite de instana de contencios administrativ sau, n alte cazuri, sanciuni prevzute de legi speciale +1egea nr. .,24.55, a administraiei publice locale sancioneaz adoptarea, n mod repetat, de *otr$ri ale consiliului local sau dispoziii ale primarului, constatate ilegale de ctre instanele de contencios administrativ, cu dizolvarea consiliului local, respectiv cu demiterea primarului-. Este de remarcat c prin noua lege a contenciosului administrativ a fost limitat caracterul obligatoriu al procedurii prealabile, ls$nd mai mult libertate persoanei fizice sau juridice de a opta sau nu pentru aceast aciune administrativ. n ce prive"te termenul prevzut de art. 4 alin. ('), de ?5 de zile, s&au emis mai multe teorii cu privire la natura sa juridic, unii autori consider$ndu&l termen de prescripie, alii termen de decdereA +procesual sau substanial-, iar alii un termen de recomandare. 'ajoritatea autorilor l consider un termen de recomandare. Aceast din urm interpretare ni se pare "i cea mai potrivit, cu at$t mai mult cu c$t, fa de reglementrile din 1egea nr. .A4,AA5, actuala lege mai introduce peste acest termen de ?5 zile un nou termen, mai larg, de . luni, calificat n mod expres ca fiind un termen de prescripie,5. (eci, logic, termenul de ?5 de zile nu are cum s fie tot un termen de prescripie, cu at$t mai puin unul de decdere din drept. (ac n privina termenului de depunere a pl$ngerii prealabile sunt mai multe preri, n ceea ce prive"te caracterul obligatoriu al acestei proceduri prealabile, n mod consecvent instanele de contencios administrativ au respins ca inadmisibile aciunile promovate fr a se face dovada c reclamantul s&a adresat mai nt$i organului emitent, pentru aprarea dreptului su. n jurispruden,, s&a mai conturat un aspect, acela c aciunea prealabil nu este necesar a fi
9

:ntervalul de timp in interiorul caruia titularul unui drept subiectiv este obligat, printr&o dispozitie imperativa a legii, sa&si exercite acel drept, sub sanctiuea stingerii acestuia. Avand un atare efect, termenul de decadere nu poate fi, de regula, nici suspendat, nici interrupt, fiind deci incompatibil si cu repunerea in termen. 10 ((icionar juridic-:ntervalul de timp stabilit prin prescriptii legale, inauntrul caruia trebuie sa sa fie indeplinite actele necesare pentru vaorificarea unor drepturi, stabilirea raspunderii juridice sau executarea unei sanctiuni. :n conditiile legii, implinirea termenului de prescriptie fara ca titularii drepturilor sau organelor competente sa fi actionat, poate conduce la# a. stingerea dreptului la actiune in sens material% b. dobandirea de catre o alta persoana a dreptului de proprietate sau a altui drept real% c. inlaturarea raspunderii juridice% d. inlaturarea executarii sanctiunii. +(EJ- (ispoziie legal n virtutea creia, dup un anumit timp i n anumite condi ii, se c$ tig ori se pierde un drept sau nceteaz efectele unei *otr$ri judectoreti neexecutate. 11 Hurisprudenta este constituita prin *otararile pe care instantele judecatoresti de toate gradele +Hudecatorii, Tribunale, /urti de apel, :nalta /urte de /asatie si Hustitie...- le dau in spetele ce au de judecat, spre a rezolva

18

fcut n form scris, fiind considerate ca atare "i susinerile fcute n mod verbal, cu prilejul audienelor acordate de conductorul organului p$r$t. 4 Condiia termenu ui 2 introducerea aciunii )ntr-un anumit termen %rev(&ut de e"e ;tabilirea prin lege a unui termen pentru introducerea aciunii de contencios administrativ este determinat de necesitatea de a nu lsa actele "i operaiunile administrative ntr&o stare nedefinit de nesiguran "i la discreia particularilor, fapt ce ar avea consecine vtmtoare pentru ordinea social "i public. n jurul unui act administrativ se pot nc*ega diverse raporturi juridice, interese "i fore economice "i sociale nsemnate, care nu pot fi rsturnate oric$nd cu u"urin "i fr pericolul unor perturbri sociale. )e de alt parte, nsu"i interesul legalitii cere ca un act administrativ ilegal s fie anulat c$t mai de timpuriu, nainte de a&"i fi produs toate efectele, iar stabilirea unui termen poate trezi vigilena cetenilor "i a&i face s intenteze aciunea cu un moment mai devreme. /a "i n alte reglementri ale sale "i n privina termenelor de sesizare a instanei 1egea nr. 2234.553 a contenciosului administrativ "i manifest tendina de a relaxa constr$ngerile procedurale asupra persoanelor vtmate prin acte administrative, n ideea unui acces la justiie mai facil pentru cetean. Astfel termenul de introducere a aciunii este mrit considerabil, de la ?5 de zile 9 conform vec*ii legi art. 2 din 1egea nr. .A4,AA5 9 la = luni 9 conform art. ,, alin. +,din actuala lege. /oncomitent cu aceast extindere a termenului mai mic, de prescripie, cellalt termen, mai mare, de , an, 9 termen de decdere 9 numai aparent este pstrat "i n noua reglementare, n realitate acesta cunoa"te o restr$ngere prin faptul c ncepe s curg de la data emiterii actului administrativ "i nu de la data comunicrii sale 9 conform vec*ii reglementri. Astfel, fa de reglementarea anterioar, termenul de decdere +K :ntervalul de timp in interiorul caruia
titularul unui drept subiectiv este obligat, printr&o dispozitie imperativa a legii, sa&si exercite acel drept, sub sanctiuea stingerii acestuia. Avand un atare efect, termenul de decadere nu poate fi, de regula, nici suspendat, nici interrupt, fiind deci incompatibil si cu repunerea in termen. - se va mic"ora cu timpul scurs ntre emiterea

actului "i comunicarea sa efectiv ctre persoana ce are calitatea de reclamant. Acest lucru nu reprezint o problem major, pentru cel cruia i se comunic actul, dar poate afecta n mod substanial dreptul la aciune al celui care este vtmat n drepturile sale printr&un act administrativ adresat altui subiect de drept. )$n acum, n jurispruden s&a conturat regula potrivit creia o aciune n contencios administrativ este admisibil mpotriva unor acte administrative de la a cror emitere sau aducere la cuno"tin public 9 prin afi"are sau publicare 9 a trecut mai mult de un an, datorit faptului c termenul de decdere curge de la comunicare "i nu de la emitere sau publicare. /omunicarea trebuie neleas ca momentul n care reclamantul a aflat, pe orice cale, de existena "i coninutul acestui act, "i nu momentul n care ar fi putut afla, ntruc$t actul devenise cunoscut publicului. n ce prive"te actele administrative cu caracter normativ, acestea pot fi atacate oric$nd, la fel "i ordonanele sau dispoziiile din ordonane considerate neconstituionale. n acest din urm caz, dac /urtea /onstituional s&a pronunat deja asupra neconstituionalitii ca urmare a unei excepii invocate ntr&o alt cauz, opereaz termenul de = luni sau respectiv cel de , an, socotite din momentul publicrii deciziei /urii /onstituionale n 'onitorul <ficial. )entru a nelege sistemul instituit prin art. ,, vom reitera o convenie asupra termenilor, urm$nd ca prin petiie s nelegem cererea iniial, prin care o persoan fizic sau juridic solicit administraiei publice ceva, prin recurs administrativ vom nelege pl$ngerea
conflictele ce le sunt supuse. )rincipalul rol al jurisprundentei, ca si acela al doctrinei, este de a interpreta legea, judecatorul avand rolul de a aplica legea.

19

prealabil reglementat de art.E din 1egea nr.2234.553, iar prin refu nejustificat vom nelege at$t refuzul explicit, c$t "i cel implicit de soluionare, fie a petiiei, fie a recursului administrativ. (e asemenea, vom ine seama de faptul c exist acte administrative i e"a e emise )n urma unei %etiii +de exemplu, o autorizaie de construcie- sau din o8iciu +un proces verbal de sancionare contravenional-. n fine, trebuie s mai inem seama de faptul c 1egea nr.2234.553 se completeaz, n privina termenelor, cu <rdonana >uvernului nr..E4.55. privind petiiile, care permite prelungirea termenului de rspuns la o petiie cu ,2 zile n cazuri justificate. Astfel, art. ,, din legea contenciosului administrativ instituie dou termene, unul de = luni "i altul de , an, aplicabile dup cum urmeaz# a- actul administrativ BtipicB# cazul emiterii unui act administrativ ilegal +n urma unei petiii sau din oficiu-, urmat de recursul administrativ, iar autoritatea public refuz nejustificat soluionarea lui, prin rspuns nesatisfctor +,-, refuz propriu&zis de soluionare +.-, respectiv tcere, adic expirarea termenului de rezolvare a recursului +?-. -ermenul de . luni de sesizare a instanei va curge din momentul primirii rspunsului nesatisfctor ('), a refuzului (/), respectiv din momentul cnd e"pir cele 07 de zile (plus '2, dac s-a decis) pentru rspuns la recursul administrativ (0). -ermenul de ' an curge din momentul emiterii actului administrativ vtmtor. b- actul administrativ asimilat sau BatipicB# n cazul n care petiia prime"te un rspuns nemulumitor pentru petiionar +,-, un refuz nejustificat explicit de soluionare +.- sau nu prime"te nici un rspuns n termenul legal +?-, termenul de . luni i cel de ' an vor curge din aceste momente 8 ale rspunsului, refuzului, respectiv e"pirrii termenului. c- contractul administrativ# termenul de = luni curge din momentul comunicrii ctre pri a procesului verbal de nc*eiere a concilierii, indiferent de rezultatul acesteia, iar termenul de , an nu este aplicabil. d- aciunile autoritilor publice cu legitimare special. 1egea precizeaz c termenul de = luni "i cel de , an se aplic "i aciunilor introduse de )refect, Avocatul poporului, 'inisterul public sau Agenia 6aional a 7uncionarilor )ublici, fiind socotite de la efectiva luare la cuno"tin a actului administrativ, respectiv de la emiterea actului administrativ. (e"i legea nu precizeaz n mod expres, n cazul refuzului nejustificat de soluionare a cererii sau n cazul tcerii administrative, termenele de = luni "i , an vor curge de la comunicarea refuzului, respectiv expirarea termenului de rspuns. n cazul 9vocatului poporului, termenul de contestare va curge din momentul epuizrii recursului administrativ propriu, exercitat n temeiul legii speciale, fr rspuns favorabil din partea autoritii publice. n cazul !refectului, termenul curge de la comunicarea actului administrativ de ctre secretarul unitii administrativ teritoriale. e- actul administrativ normativ "i ordonanele guvernamentale# aciunile viz$nd aceste acte sunt imprescriptibile. f- /$t despre calificarea expres dat de lege termenelor, cel de = luni & prescripie, respectiv cel de , an & decdere, considerm inoportun diferenierea lor n acest fel, ele av$nd acela"i efect juridic, disting$ndu&se doar prin ordinea de aplicare "i condiiile n care ele pot fi folosite. )rin urmare, credem c se impunea definirea lor, mpreun, fie ca termene de prescripie, fie ca termene de decdere. )ractica judiciar anterioar anului .553 califica termenul +de ?5 de zile- ca fiind termen de prescripie, ns nu unitar, unele instane calific$ndu&l ca termen de decdere.. :mportana practic a calificrii corecte decurge din dou aspecte# n primul r$nd, numai termenele de prescripie pot fi suspendate, ntrerupte ori repuse
20

n termen n condiiile (ecretului nr.,=E4,A2@% n timp ce termenul de decdere se ntrerupe n caz de for major, urm$nd s nceap derularea unui nou termen la ncetarea cauzei de ntrerupere, termenul de prescripie se suspend n aceea"i situaie. 'otivele pentru care instana poate accepta dep"irea termenului de = luni credem c sunt cele prevzute de art. ,5? /.pr.civ. pentru repunerea n termen# mprejurri mai presus de voina prii & fora major "i cazul fortuit. g- ;esizarea instanei nainte ca termenul s&"i nceap cursul determin respingerea aciunii ca prematur, pe c$nd introducerea cererii cu depirea termenului atrage respingerea aciunii ca prescris. Aceast soluie se impune indiferent dac termenul de , an s&a mplinit sau nu. 7iind termen de prescripie, n lipsa unei reglementri speciale, termenului de = luni i sunt aplicabile dispoziiile (ecretului nr. ,=E4,A2@, care constituie dreptul comun n materia prescripiei extinctive, "i, n consecin, termenul este supus ntreruperii, suspedrii "i repunerii n termen. *- Termenul de = luni este termen procesual, deoarece se raporteaz la sesizarea instanei, la exercitarea dreptului la aciune. :mportana practic a includerii termenului n categoria termenelor procesuale, nu a celor de drept material, const n metoda diferit de calcul# termenele procesuale stabilite pe luni se sf$r"esc n ziua lunii corespunztoare zilei de plecare, iar dac termenul a nceput la .A, ?5 sau ?, ale lunii, "i se sf$r"e"te ntr&o lun care nu are o asemenea zi, el se va socoti mplinit n ziua cea din urm a lunii ,, pe c$nd termenele de drept material sunt calculate conform art.,@@E "i ,@@A /. civ., adic folosind sistemul intermediar, n care nu se socote"te ziua de nceput a cursului prescripiei, dar intr n calcul ultima zi a acestuia. i- Termene prevzute n legi speciale. 1egile speciale anterioare legii nr.2234.553 sunt n vigoare, deoarece abrogarea lor nu putea fi realizat dec$t expres, prin identificarea lor complet +a"a cum cere 1egea nr..34.555-. Termenul de = luni se aplic atunci c$nd nu este prevzut un alt termen prin reglementri speciale.. Acest lucru rezult din caracterul de reglementare de drept comun pe care o are 1egea contenciosului administrativ. Termenul de , an, ns, este aplicabil "i n cazurile prevzute prin legi speciale, dac exist motive temeinice de dep"ire a termenului special. )rin legi speciale pot fi stabilite termene diferite & ,2 zile +<rdonana >uvernului nr..4.55,-, ? luni +art.,= din 1egea nr. ,=4,AA2 privind protecia topografiei circuitelor integrate-% 1egea nr..,24.55, a administraiei publice locale stabile"te termene speciale pentru contestarea n contencios administrativ a ordinului prefectului de constatare a dizolvrii de drept a consiliului local +,5 zile de la comunicare sau de la luarea la cuno"tin de ctre consilierii interesai & art.2@ alin.3-, sau de constatare a ncetrii de drept a mandatului primarului +,5 zile de la comunicare & art.E. alin.2-, a *otr$rii de validare sau invalidare a mandatului de consilier +2 zile de la adoptare sau comunicare & art.?? alin..-, a *otr$rii >uvernului de dizolvare a consiliului local +,5 zile de la publicarea n B'onitorul oficialB & art.2E alin.?-, etc. n aceste cazuri, o consecin a instituirii unor termene foarte scurte este aceea c se exclude n mod implicit procedura prealabil & legea special prevede socotirea termenului de la comunicarea actului, fiind clar dorina legiuitorului de a duce actul administrativ direct n faa instanei de contencios administrativ c$t mai rapid. (ac interpretm textul art.?, din lege n sensul c toate textele derogatorii din legile speciale au fost abrogate +a"a cum susine iniiatorul legii, prof. :orgovan?-, ar nsemna ca ntrega argumentaie a legiuitorului special, avut n vedere pentru adoptarea acestor texte, s fie infirmat printr&o decizie cu caracter general, ceea ce este inacceptabil. Astfel, spre exemplu,
21

validarea mandatelor de consilier este o procedur ce trebuie realizat cu rapiditate, n a"a fel ca autoritatea deliberativ s funcioneze cu ntreruperi c$t mai mici, nu este compatibil cu termenele de contestare prevzute de legea general.

CURS 6 -C,E NESU;USE C5N,R5LULUI -./INIS,R-,I0 -C,ELE -./INIS,R-,I0E <URIS.IC6I5N-LE Actele care nu pot fi atacate n contenciosul adiministrativ#
a) actele administrative ale autoritatilor pu!lice care privesc raporturile acestora cu &arlamentul (n categoria unor astfel de raporturi intr, de e"emplu+ #otrrea adoptat de

!arlament prin care se atest depunerea jurmntului de ctre !reedinte% numirea :uvernului pe baza votului de ncredere al !arlamentului% dizolvarea !arlamentului de ctre !reedinte% numirea membrilor Curii de Conturi sau ai Curii Constituionale% i altele similare. !rin urmare, nu pot fi atacate n contencios administrativ acele acte administrative ce privesc raporturile !reedintelui ;omniei, :uvernului i administraiei, 9utoritii judectoreti, 9vocatului !oporului, Curii de Conturi, etc., pe de o parte, cu !arlamentul, pe de alt parte.-%

22

!) actele de comandament cu caracter militar,..+actul administrativ referitor la problemele strict militare ale activitii din cadrul forelor armate, specifice organizrii militare, care presupun dreptul comandanilor de a da ordine subordonailor n aspecte privitoare la conducerea trupei, n timp de pace sau rzboi, sau, dup caz, la ndeplinirea serviciului militarc) (2) 'u pot fi atacate pe calea contenciosului administrativ actele administrative pentru modificarea sau desfiintarea carora se prevede, prin lege organica, o alta procedura judiciara . 9ceste categorii de acte nu sunt e"cluse cu totul de la controlul judectoresc, ci doar de la cel al instanelor de contencios administrativ, fiind date, prin lege organic, n competena altor instane.< ()) *ctele administrative emise pentru aplicarea regimului starii de ra !oi, al starii de asediu sau al celei de urgenta, cele care privesc apararea si securitatea nationala ori cele emise pentru resta!ilirea ordinii pu!lice, precum si pentru inlaturarea consecintelor calamitatilor naturale, epidemiilor si epi ootiilor pot fi atacate numai pentru e+ces de putere " -cte e administrative sustrase %aria de a contro u de e"a itate a instane or 'udec(tore=ti de contencios administrativ. n aceast categorie se ncadreaz actele prevzute la art. 2 alin. ? din 1egea nr. 2234.553, respectiv Lactele administrative emise pentru aplicarea regimului starii de razboi, al starii de asediu sau al celei de urgenta, cele care privesc apararea si securitatea nationala ori cele emise pentru restabilirea ordinii publice, precum si pentru inlaturarea consecintelor calamitatilor naturale, epidemiilor si epizootiilor si care pot fi atacate numai pentru e"ces de putere.< ,+ces de putere K exercitarea dreptului de apreciere al autoritilor publice prin nclcarea limitelor competenei prevzute de lege sau prin nclcarea drepturilor "i libertilor cetenilor% Starea de asediu K reprezint ansamblul de msuri excepionale de natur politic, militar, economic, social "i de alt natur aplicabile pe ntreg teritoriul rii ori n unele uniti administrativ&teritoriale, instituite pentru adaptarea capacitii de aprare a rii la pericole grave, actuale sau iminente, care amenin suveranitatea, independena, unitatea ori integritatea teritorial a statului. n cazul instituirii strii de asediu se pot lua msuri excepionale aplicabile pe ntreg teritoriul rii ori n unele uniti administrativ&teritoriale. Starea de urgen K reprezint ansamblul de msuri excepionale de natur politic, economic "i de ordine public aplicabile pe ntreg teritoriul rii sau n unele uniti administrativ&teritoriale care se instituie n urmtoarele situaii#
12

6ici doctrina actual nu se *azardeaz n a defini aceast noiune, rezum$ndu&se s se exprime n sensul c ncadrarea unui act administrativ concret n sfera actelor de comandament cu caracter militar este o c*estiune de apreciere a instanei, dar o apreciere prin prisma "tiinei dreptului public, a constantelor acestei teorii, ntre care "i distincia dintre actele autoritilor militare cu caracter pur administrativ +identice cu actele oricrui alt organ administrativ- "i actele acestora care vizeaz comanda trupei, fie n timp de pace, fie n timp de rzboi!. )e l$ng aceste categorii prevzute de /onstituie, trebuie s mai avem n vedere nc dou categorii de acte administrative care, prin specificul obiectului lor, fie se supun unui control de legalitate exercitate de alte instane judectore"ti, fie se supun unui control de legalitate limitat, parial. (in prima categorie fac parte actele pentru modificarea sau desfiinarea crora se prevede, prin lege organic special, o alt procedur judiciar. /elei de&a doua categorii i aparin actele administrative emise pentru aplicarea regimului strii de rzboi, al strii de asediu sau al celei de urgen, cele care privesc aprarea "i securitatea naional ori cele emise pentru restabilirea ordinii publice, precum "i pentru nlturarea consecinelor calamitilor naturale, epidemiilor "i epizootiilor, care pot fi atacate numai pentru exces de putere.

23

a- existena unor pericole grave actuale sau iminente privind securitatea naional ori funcionarea democraiei constituionale% b- iminena producerii ori producerea unor calamiti care fac necesar prevenirea, limitarea sau nlturarea, dup caz, a urmrilor unor dezastre.! -cte e administrativ-'urisdiciona e Noiunea de act administrativ-'urisdiciona Teoria a clasificat actele administrative n trei categorii# acte administrative de autoritate, acte administrative de gestiune "i acte administrative cu caracter jurisdicional. Aceast din urm categorie +acte administrative cu caracter jurisdicional- are urmtoarele caracteristici# & sunt acte administrative ntruc$t eman de la un organ de jurisdicie ce funcioneaz n cadrul administraiei publice% & sunt acte de jurisdicie ntruc$t prin ele se soluioneaz, dup o anumit procedur, prevzut de lege, un conflict juridic ivit ntre un serviciu public "i un particular. n acela"i sens se exprim "i definiia dat noiunii de 1egea contenciosului administrativ, la art. . lit. +d-# act administrativ-jurisdicional & actul juridic emis de o autoritate administrativ cu atribuii jurisdicionale n soluionarea unui conflict, dup o procedur bazat pe contradictorialitate i cu asigurarea dreptului la aprare!. Actul administrativ jurisdictional a fost definit ca ,,acel act prin care organe facand parte din sistemul administratiei de stat solutioneaza litigii prin *otarari investite cu o stabilitate asemanatoare puterii lucrului judecat si susceptibile de a fi executate prin forta de constrangere a statului, acte a caror elaborare are la baza principiile independentei in rezolvare si al contradictorialitatii. Actul administrativ 9 jurisdictional este emis in urma solutionarii recursului administrativ 9 jurisdictional, adica a cererii adresate de particularii unei autoritati administrative cu atributii jurisdictionale. 1egea este cea care confera atributii jurisdictionale unei autoritati administrative. Iecursurile administrativ&jurisdictionale reliefeaza mentinerea, in dreptul administrativ roman, si a sistemului administratorului judecator, alaturi de cel al contenciosului administrativ infaptuit de instantele judecatoresti. )rofesorul A. :orgovan afirma ca ,,orice solutionare a unei cai de atac care obliga organul administrativ sa citeze sau sa asculte cel putin o parte si sa dea apoi o *otarare motivata, evoca, in esenta, o jurisdictie administrativa.!

24

CURS > ;R5CE.UR- !N /-,ERIE .E C5N,ENCI5S -./INIS,R-,I0 ;intagma procedura administrativ contencioas! include ansamblul normelor procedurale consacrate de 1egea contenciosului administrativ "i /odul de procedur civil, n conformitate cu care se introduc "i se soluioneaz litigiile care privesc actele administrative tipice sau asimilate ale unei autoriti publice "i cei vtmai n drepturile "i intersele lor legitime "i se pun n executare *otrrile pronunate. ,r(s(turi: a9 (in punctul de vedere al coninutului su, reprezint un ansamblu de norme procedurale "i specifice, care se completeaz cu normele procedurii civile obi"nuite% n msura n care exist compatibilitate ntre normele procedurale obi"nuite "i specificul instituiei contenciosului administrativ. $9 6ormele procedurii administrative contencioase sunt norme de drept public, mai exact de drept administrativ.
25

c9 (in punctul de vedere al derulrii sale n timp, procedura administrativ contencioas presupune, de regul dou etape# & procedura anterioar sesizrii instanei de contencios administrativ, care este o procedur administrativ & procedura n faa instanei de contecios administrativ, care este o procedur judiciar. ;punem de regul! deoarece exist anumite categorii de litigii de contencios administrativ pe care legea le excepteza de la obligativitatea parcurgerii procedurii prealabile. +de exemplu, la art. E, alin. 2 din 1egea 2234.553 prevede c n cazul aciunilor introduse de prefect, 9vocatul !oporului, inisterul !ublic, 9genia 3aional a =uncionarilor !ublici sau al celor care privesc cererile persoanelor vtmate prin ordonane sau dispoziii din ordonane, precum si n cazurile prevzute la art. / alin. (/) si la art. 1 nu este obligatorie plngerea prealabil.) d9 procedura judiciar este de regul, supus dublului grad de jurisdicie, fondul "i recursul, reprezent$nd astfel o execpie de la regula triplului grad de jurisdicie, care caracterizeaz cea mai mare parte a litigiilor aparin$nd procedurii civile. (e ce de regul0 )entru c exist anumite categorii de litigii de contencios administrativ care sunt supuse unui singur grad de jurisdicie, n sensul c fie sunt exceptate de la exercitarea recursului, fiind soluionate n prim "i ultim instan, fie sunt supuse exclusiv recursului, elimin$ndu&se fondul. e9 procedura judiciar n materie de contencios administrativ are ca specific caracterul urgent al judecrii cauzelor. 89 caracterul public al procedurii judiciare n materie de contencios administrativ. n anumite litigii se poate aplica regula din procedura civil confrom creia atunci c$nd instana apreciaz, n funcie de elementele spcifice fiecrei spee, poate decide ca "edina s se desf"oare n secret. "9 caracterul accesibil 9 se refer "a cuantumul taxelor aferente litigiilor de contencios administrativ. +litigiile de contencios administrativ impun taxe de timbru mult mai mici dec$t litigiile civile sau comerciale.;(ri e )n iti"iu de contencios administrativ: 1egislaia actual recunoa"te calitatea de reclamant urmtoarelor subiecte de drept# & )ersoana vtmat & )refectul & )rocurorul & Avocatul )oporului & Agenia 6aioanl a 7uncionarilor )ublici & 'inisterul )ublic /alitatea de p$rt revine, n conformitate cu art. , din 1egea 2234.553 "i art. 2. din /onstituie, unei autoriti publice, fiind vorba despre autoriti publice din sfera celor trei clasice puteri ale statului sau din afara acestora. Cate"orii de aciuni )n contencios adiministrativ )n 8uncie de re"imu %rocedurii administrative %rea a$i e: a- Aciuni care oblig reclamantul ca nainte de a se adresa instanei de contencios administrativ s parcurg procedura adminsitrativ prealabil b- Aciuni care nu oblig la parcurgerea unei asemenea proceduri
26

c- Aciuni n care nt$lnim o form atipic de procedur prealabil, sub forma recursului graios , dar cu un regim juridic specific +aceast procedur este izvort din statutul titularului aciunii "i nu din raiunea ocrotirii unui drept subiectiv-.
,?

,i%uri de aciuni )n contencios administrativ: a- Aciuni n anularea actului +fiind vorba de o anulare total sau parial a actuluib- Aciuni n anularea actului, nsoite de solicitarea de despgubiri materiale sau morale c- Aciuni n obligarea la emiterea unui act administrativ sau a altui nscris d- Aciuni n obligare la emiterea actului nsoite de cererea de despgubiri materiale "i4sau morale e- Aciuni n obligarea autoritii la efectuarea unei anumite operaiuni administrative,3. 9ciunile mpotriva ordonanelor :uvernului. /onstituia Iom$niei revizuit a adus o inovaie n cazul acestor aciuni "i anume aceea a recunoa"terii competenei instanelor de contencios administrativ de a se pronuna asupra ordonanelor sau dispoziiilor din ordonane declarate neconstituionale. n art. A al 1egii 2234.553 aceast reglementare este dezbtut ceva mai amplu. Astfel, persoana vtmat ntr&un drept al su ori ntr&un interes legitim prin ordonane sau dispoziii din ordonane introduce aciune la instana de contencios administrativ, nsoit de excepia de neconstituionalitate. :nstana de contencios administrativ verific dac sunt ndeplinite condiiile prevzute de 1egea 3E4,AA. privind organizarea "i funcionarea /urii /onstituionale, modificat "i republicat. (ac ea constat c respectivele condiii sunt ndeplinite, sesizeaz /urtea /onstituional, prin nc*eiere "i suspend soluionarea cauzei pe fond. :nstana de contencios administrativ va repune cauza pe rol, dup ce /urtea /onstituional s&a pronuna "i va da un termen, cu citarea prilor, numai dac ordonana sau o dispoziie a acesteia a fost declarat neconstituional. n caz contrar, respinge aciunea ca inadmisibil pe fond. n situaia n care decizia de ceclarare a neconstituionalitii s&a pronunat n urma ridicrii excepiei ntr&un alt proces, sesizarea instanei de contencios administrativ se face direct, fr a mai fi necesar procedura prealabil, n limitele unui termen de un an , care
13

;ecursul graios are loc la sesizarea unei persoane fizice sau juridice, adresat autoritii emitente, care determin din partea acestei autoriti exercitarea controlului de legalitate asupra actului pe care l&a emis put$ndu&se solicita revocarea, modificarea sau revenirea asupra actului atacat. ;ecursul ierar#ic este reclamaia ori sesizarea care se adreseaz organului ierar*ic superior al autoritii administrative care a adoptat sau emis ori trebuia s emit un act administrativ de autoritate, precum "i atunci c$nd petiionarul nu este mulumit de soluia dat n recursul graios. (iferenierea dintre recursul graios "i recursul ierar*ic const n aceea c n primul caz sesizarea se adreseaz "i se rezolv de ctre aceea"i autoritate administrativ, pe c$nd n al doilea caz soluionarea aparine unei autoriti ierar*ic superioare fa de care exist un raport de subordonare administrativ. ;pre exemplu, conform art. ,2 alin. . din <.>. nr. =24,AAE, privind regimul pa"apoartelor, mpotriva refuzului eliberrii, retragerii sau suspendrii pa"aportului, persoana nemulumit poate face contestaie, n termen de ?5 de zile de la data comunicrii. 14 &rin operatiuni administrative se inteleg operatiunile de !irou reali ate de personalul administratiei pu!lice in procesul administrativ" Analizand activitatea autoritatilor administratiei publice, se poate constata ca cea mai mare parte din activitatea acestora este alcatuita din operatiuni administrative, precum si din operatiuni materiale, ca de pilda, diferitele activitati de asistenta medico&sanitara, de instruire a elevilor, prestarile de servicii etc.. 6umarul mai mare al operatiunilor administrative in comparatie cu cel al actelor administrative se explica prin aceea ca pentru elaborarea si executarea unui singur act administrativ sunt necesare numeroase si variate operatiuni administrative. 7ara operatiunile administrative nu este posibila nici elaborarea si nici executarea, nu numai a actelor administrative, dar si a actelor celorlalte organe ale statului, atunci cand executarea lor este infaptuita de autoritatile administratiei publice. )rin urmare, operatiunile administrative prezinta o deosebita insemnatate, deoarece cu ajutorul lor are loc emiterea, executarea si controlul executarii actelor administrative, precum si al altor acte juridice. 8nele operatiuni administrative sunt infaptuite in realizarea autoritatii publice, ca de exemplu, sigilarea unui bun, in timp ce altele nu implica aceasta, cum este, de pilda, indosarierea de acte. Anumite operatiuni administrative sunt simple activitati materiale ca, de pilda, datarea unui act, in timp ce altele reprezinta si o manifestare de vointa, cum sunt, de exemplu, diferitele avize care se acorda pentru emiterea actelor administrative, in care se exprima vointa persoanelor care au acordat acele avize.

27

curge de la data publicrii n 'onitorul <ficial al Iom$niei, )artea :, a (eciziei /urii /onstituionale.

05C-?UL-R -ct administrativ-'urisdictiona K actul juridic emis de o autoritate administrativa cu atributii jurisdictionale in solutionarea unui conflict, dupa o procedura bazata pe contradictorialitate si cu asigurarea dreptului la aparare. -ct de comandament cu caracter mi itar K actul administrativ referitor la problemele strict militare ale activitatii din cadrul fortelor armate, specifice organizarii militare, care presupun dreptul comandantilor de a da ordine subordonatilor in aspecte privitoare la conducerea trupei, in timp de pace sau razboi, sau, dupa caz, la indeplinirea serviciului militar. -ct asimi at acte or administrative uni atera e K se asimileaza actelor administrative unilaterale si refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim ori, dupa caz, faptul de a nu raspunde solicitantului in termenul legal. -utoritate %u$ ica K orice organ de stat sau al unitatilor administrativ&teritoriale care actioneaza, in regim de putere publica, pentru satisfacerea unui interes public% sunt asimilate autoritatilor publice, in sensul prezentei legi, persoanele juridice de drept privat care, potrivit legii, au obtinut statut de utilitate publica sau sunt autorizate sa presteze un serviciu public. Contenciosu administrativ K activitatea de solutionare, de catre instantele de contencios administrativ competente potrivit legii, a litigiilor in care cel putin una dintre parti este o autoritate publica, iar conflictul s&a nascut fie din emiterea sau inc*eierea, dupa caz, a unui act administrativ, in sensul prezentei legi, fie din nesolutionarea in termenul legal ori din refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim.
28

.re%t vatamat K orice drept fundamental prevazut de /onstitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr&un act administrative. Exces de %utere K exercitarea dreptului de apreciere, apartinand autoritatilor administratiei publice, prin incalcarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor, prevazute de /onstitutie sau de lege. Instanta de contencios administrativ K ;ectia de contencios administrativ si fiscal a :naltei /urti de /asatie si Hustitie, sectiile de contencios administrativ si fiscal ale curtilor de apel si tribunalele administrativ&fiscale. Interes %u$ ic K interesul care vizeaza ordinea de drept si democratia constitutionala, garantarea drepturilor libertatilor si indatoririlor fundamentale ale cetatenilor, satisfacerea nevoilor comunitare, realizarea competentei autoritatilor publice. Interes e"itim %rivat K posibilitatea de a pretinde o anumita conduita, in considerarea realizarii unui drept subiectiv viitor si previzibil, prefigurat. Interes e"itim %u$ ic K posibilitatea de a pretinde o anumita conduita, in considerarea realizarii unui drept fundamental care se exercita in colectiv ori, dupa caz, in considerarea apararii unui interes public. Instanta de executare K instanta care a solutionat fondul litigiului de contencios administrative. Neso utionarea in termenu e"a a unei cereri K faptul de a nu raspunde solicitantului in termen de ?5 de zile de la inregistrarea cererii, daca prin lege nu se prevede alt termen. 5r"anisme socia e interesate K structuri neguvernamentale, sindicate, asociatii, fundatii si altele asemenea, care au ca obiect de activitate protectia drepturilor diferitelor categorii de cetateni sau, dupa caz, buna functionare a serviciilor publice administrative. ;a"u$a iminenta K prejudiciu material viitor, dar previzibil cu evidenta sau, dupa caz, perturbarea previzibila grava a functionarii unei autoritati publice ori a unui serviciu public. ;ersoana vatamata K orice persoana fizica sau juridica ori grup de persoane fizice, titulare ale unor drepturi subiective sau interese legitime private vatamate prin acte administrative% in sensul prezentei legi, sunt asimilate persoanei vatamate si organismele sociale care invoca vatamarea unui interes public prin actul administrativ atacat. ; an"ere %rea a$i a @ plangerea prin care se solicita autoritatii publice emitente sau celei ierar*ic superioare, dupa caz, reexaminarea unui act administrativ cu caracter individual sau normativ, in sensul revocarii acestuia. Re8u&u ne'usti8icat de a so utiona o cerere K exprimarea explicita, cu exces de putere, a vointei de a nu rezolva cererea. Serviciu %u$ ic K activitatea organizata sau autorizata de o autoritate publica, in scopul satisfacerii, dupa caz, a unui interes public. .re%t su$iectiv K posibilitatea subiectului activ de a avea el insusi o anumita conduita, in limitele prevazute de lege, & posibilitatea subiectului activ de a pretinde, in limitele stabilite de lege, subiectului pasiv sa aiba o conduita corespunzatoare +sa dea, sa faca ori sa nu faca ceva-, & posibilitatea subiectului activ de a recurge la concursul fortei de constrangere a statului, daca dreptul este nesocotit sau incalcat.

29

S-ar putea să vă placă și