Sunteți pe pagina 1din 6

Ritualul inmormantarii in satele din Bucovina

1. Introducere Din cele mai stravechi timpuri si pana in prezent ideea mortii si-a infipt coltii ascutiti in inimile si gandurie muritorilor, ramanand o realitate fatidica de care nu pot scapa. Orice se naste trebuie sa si moara. Ritualurile ce insotesc inmormantarea sunt cele care se respecta cu sfintenie si astazi si si-au conservat caracterul traditional. Cauza poate fi teama oamenilor de necunoscutul mortii, teama ca omiterea unei etape va atrage mari nenorociri si mania celui mort care se va intoarce sa-i bantuie sub forma de strigoi sau respectul pentru cei dragi, care, odata raposati, datorita respectarii pasilor ce trebuie urmati de catre apropiati, vor avea asigurat un loc intre cei drepti. Subiectul fiind foarte vast voi prezenta cateva din cele mai importante datini ce insotesc obiceiul ingropaciunii, in satele din Bucovina. 2. Semne prevestitoare de moarte Pentru cunoscatoari moartea poate fi anuntata printr-o serie de semne prevestitoare de moarte. nele intalnite in timpul activitatilor zilnice! caderea din senin a unei icoane sau a unei oglinzi si spargerea ei, pocnirea barnelor din casa, cantecul cucuvelei. ltimul este cel mai important si arhicunoscut pe intreg teritoriul, daca canta cucuveaua in apropierea unei case e semn ca cineva din famile va muri. "lte semne se arata oamenilor in timpul somnului, prin intermediul viselor! un preot imbracat in negru, pamantul proaspat sapat, o mireasa, caderea unei masele sau a unui dinte sunt toate semne care anunta moartea. 3. Pregatirea pentru ritualul mortii Daca omul nu moare subit si zace inainte de a-si da sufletul trebuie sa-si ceara iertare pentru pacatele savarsite in fata lui Dumnezeu prin taina Sfantului #aslu si in fata semenilor prin iertaciune. Se spune ca pana nu sia cerut iertare de la semeni, omul nu poate muri linistit. Cand cei din familie isi dau seama ca a venit momentul mortii, trebuie sa aprinda imediat o lumanare si o puna in mana dreapta a muribundului. $umarea are scopul de a-i lumina drumul spre lumea de dincolo si de a alunga duhurile rele care vor vrea sa traga sufletul spre intuneric. $umina trebuie sa ramana aprinsa pana dupa momentul scaldarii, cand se stinge, si va fi aprinsa ulterior trei seri la rand in camera in care a murit. %mediat dupa ce a murit, se inchid ochii mortului pentru a nu vedea &alea de pe fetele celor dragi si se leaga sub falci pentru ca gura sa nu-i intepeneasca cascata.

Se deschid usile si ferestrele ca sa poata iesi moartea cu sufletul, se acopera vasele, mai ales cele cu apa ca sa nu cada sufletul in ele si se acopera toate oglinzile ca sa nu ramana captiv in ele. Scaldatul mortului se face cu apa proaspata de izvor, de catre straini, nu de catre cineva din familie, ca sa se prezinte in fata Domnului curat si spalat de pacate. Se imbraca mortul in haine noi, de evitat culoarea neagra, fetele si baiaetii care mor necasatoriti se imbraca in mirese respectiv in miri. Pe piept i se pune o cruce si o iconita care sa-l apere de duhurile rele si de la maini in &os se inveleste cu o panza alba, numita si paioara care ii va sevi drept pod cand va trece pe lumea cealalta. Dupa imbracare, moartea se vesteste membrilor comunitatii prin agatarea unui steag negru la intrarea in casa sau la poarta. 4.Priveghiul %n cele doua nopti cat sta in casa mortul trebuie pazit de membrii familiei in cadrul priveghiului. Corpul nu trebuie sa ramana nici o clipa singur iar lumanarea de la capatai trebuie sa arda in tot acest timp. Obiceiul priveghiului se practica din cele mai vechi timpuri, isi are originea, se pare, in conceptia ca diavolul este stapanul de drept al corpului, si in perioada de dupa moarte si pana la inmormantare el va incearca sa-l fure. Deasemenea se mai crede ca mortul trebuie pazit ca sa nu sara peste el animale cum ar fi pisica, fapt care ar cauza transformarea lui in strigoi. 5. Toiagul Cu o ata se va masura mortul cat e de lung, si in functie de lungimea acesteia se va face o lumanare lunga de ceara de grosimea unui deget care va fi rasucita in forma rotunda. Se aprinde numai cand trag clopotele, si apoi trei seri la rand dupa ce-a murit, aceasta fiind perioada cat sufletul viziteaza casa. Pe aceasta lumanare se va spri&ini sufletul pe lumea cealalta, ca pe un toiag, are lungimea mortului pentru ca sufetul sa fie pe masura corpului, si are forma de cerc, simbol al continuitatii, pentru ca lumina ei sa arda vesnic si sa nu se termine niciodata. 6. Pomul %n satele din Bucovina se folosete ca pom bradul. De ramurile acestuia se agata fructe! mere, portocale si duciuri. Pomul se aseaza pe un cos de nuiele plin cu pomeni, colacei sau sfintisori. Pomul se duce odata cu mortu la groapa si acolo se scutura si se dau de pomana fructele, dulciurile si colaceii. Deoarece pomul este considerat simbol al gradinii raiului, de el se reazema o scarita din aluat, pentru ca, daca va avea parte de %mparatia

Raiului, sufletul sa se poata sui in pomi pentru a se bucura de fructele lor. . !oliva Coliva este un preparat dulce din grau fiert, care se gateste de crestinii de rit ortodo', la intamplarea mortii cuiva din famile. (raul cu care se pregateste coliva simbolizeaza natura muritoare a omului dar si invierea mortilor, crucea de pe coliva indica faptul ca cel mort era crestin. Coliva se da de pomana la cat mai multi oameni, cei ce mananca din ea fiind obligati sa se roage pentru iertarea pacatelor celui mort. ". !ele 12 vami Se dau de pomana )* banuti, infasurati intr-o batista, la )* vaduve, corespunzatoare celor )* vami pe care le are de trecut sufetul pentru a a&unge la %mparatia Cerului. Banutii se dau la )* vaduve pentru ca sotii acestora sa puna o vorba buna pe langa cei care supravegheaza vamile si sa inlesneasca trecerea sufletului. #. Insotirea la groapa Cand a venit ziua inmormantarii sicriul este scos din casa si inainte de a fi trecut peste prag este lovit de + ori de prag, modul mortului de a-si lua la revedere de la casa in care a trait. Dupa ce mortul este scos din casa se inchide repede usa, ca moartea sa nu se intoarca in casa si se sparge o cana pentru ca toate relele sa plece odata cu mortul. #ortul este insotit la groapa de un cortegiu funerar. %n fata se aseaza toiagul pe un sfestnic, urmeaza apoi crucea mare, pomul si imediat in urma lui cosul cu pomeni, urmeaza preotul si dascalul, obiectele bisericesti si apoi vehicul care transporta mortul avand de-o parte si de alta cate un felinar. %n urma mortul stau rudele apropiate, bocitoarele si in urma restul poporului. Cei care duc obictele bisericesti! cruce, steaguri, felinare sunt rasplatiti cu pomeni! prosoape, baticuri sau chiar cu colaci. Odata a&uns la groapa, rudele dau ultima sarutare mortului, sicriul se acopera, si este lasat in groapa cu patru funii groase, sau cu patru bucati late de panza, de catre patru barbati in putere. Dupa ce sicriul a fost coborat cu gri&a, in groapa se aruca bani, care ii sunt necesari mortului sa-si plateasca locul in care isi va afla odihna vesnica. Preotul ia harletul cu care s-a sapat groapa, arunca de trei ori pamant in groapa si apoi pecetluieste mormantul cu semnul Sfintei Cruci. Se considera ca datorita acestui semn sufletul isi va gasi trupul cand va invia din morti. Dupa acest moment rudele dau de pomana peste groapa diferite

obiecte si chiar gaini. Se spune ca gaina este cea care ii deschide calea sufletul spre lumea de apoi. Cei apropiati si mai apoi groparul arunca pamant peste groapa, pana cand mormatul este acoperit. $a crestini, spre deosebire de alte religii, se practica obiceiul ingroparii celor morti deoarece se urmeaza invatamintele din Biblie care spun , Adu-ti aminte, omule, ca din pamant esti facut si in pamant te vei intoarce!1$.!onclu%ii& .oate aceste traditii, obiceiuri si datini care insotesc moartea cuiva drag au si un rol psihologic. Preocupati fiind de respectarea cu strictete a tuturor ritualurilor, le este distrasa pe moment atentia de la suferinta pierdeii si vor revenii asupra ei, abia dupa inmormantare, cand eventual durerea va fi mai atenuata.

niversitatea ,Stefan cel #are- Suceava /acultatea de $itere si Stiinte ale Comunicarii Specializarea Romana - /ranceaza 0%D1

RIT'()') I*+,R+(*T(RII I* S(T-)- .I* B'!,/I*(


-tnogra0ie si 0olclor

Student& 1anganu 2To0anel3 *icoleta

Bi4liogra0ie # a r i a n, Simion, /lorea, nmormntarea la romni Studiu etnografic 5 2ditura "cademiei Romane - Bucuresti 3 )45*

!uprians
1. Introducere 2. Semne prevestitoare de moarte 3. Pregatirea pentru ritualul mortii 4. Priveghiul 5. Toiagul 6. Pomul . !oliva ". !ele 12 vami #. Insotirea la groapa 1$. !onclu%ii