Teoria Grafurilor

Introducere. Distant e n grafuri. Arbori

Noiembrie 2013

Teoria Grafurilor

Ce este Teoria Grafurilor?

Studiul grafurilor ca structuri matematice G = (V , E ) folosite pentru a modela relat ii binare (numite si muchii) ntre obiectele unei colect ii V . Obiectele sunt modelate ca noduri dintr-o mult ime V . Relat iile binare sunt modelate ca muchii, care sunt elemente ale unei mult imi E . Grafurile difer a prin tipurile de muchii dintre noduri. De ex.: Orientate: muchiile sunt arce de la un nod surs a la un nod destinat ie. Neorientate: muchiile unesc dou a noduri si nu fac distinct ie ntre surs a si destinat ie. Ponderate: ecare muchie are o pondere (sau greutate), de regul a un num ar real. Etichetate: ecare muchie are o etichet a. Grafurile sunt un model folosit frecvent n rezolvarea de probleme.
Teoria Grafurilor

Scurt istoric
1736: Euler public a ,,Cele 7 poduri din K onigsberg prima lucrare de Teoria Grafurilor.

Ulterior: formula lui Euler, care indic a relat ia dintre num arul de muchii, noduri si fet e ale unui poliedru convex rezultat generalizat de Cauchy si LHuillier studiul topologiilor si al unor clase speciale de grafuri. 1852: De Morgan formuleaz a Conjectura color arii h art ii cu 4 culori: patru este num arul minim de culori necesare pentru a putea colora orice hart a astfel ca t arile cu granit a comun a s a aib a culori diferite. 1969: Heesch public a o metod a de rezolvare 1976: demonstrat ie generat a de calculator, implementat a de K. Appel si W. Haken. 1878: Cuv antul graf este folosit pentru prima oar a de Sylvester ntr-o publicat ie din Nature. 1936: D. K onig public a prima carte despre teoria grafurilor.
Teoria Grafurilor

Not iuni fundamentale despre grafuri

Vocabular

Presupunem c a G = (V , E ) este un graf sau digraf simplu. Ordinul lui G este V , num arul de noduri. M arimea lui G este E , num arul de muchii. Vecin atatea a lui v V este N (v ) = {x V (v , x ) E }. Vecin atatea nchis a a lui v V este N [v ] = {v } N (v ). Gradul lui v V este num arul de muchii incidente n v : deg(v ) = {e E e = (u , x ) sau e = (x , u ) pentru un x V } Gradul maxim al lui G este (G ) = max{deg(v ) v V }. Gradul minim al lui G este (G ) = min{deg(v ) v V }. Secvent a de grade a unui graf G de ordin n este secvent a de n termeni (scris a de obicei n ordine descresc atoare) care reprezint a gradele nodurilor lui G .

Teoria Grafurilor

Not iuni fundamentale despre grafuri

Exemple

G = (V , E ) este un graf neorientat simplu n care V = {a, b , c , d , e , f }, E = { {a, d }, {a, e }, {b , c }, {b , e }, {b , g }, {c , f }, {d , f }, {d , g }, {g , h}} N (d ) = {a, f , g }, N [d ] = {a, d , f , g }, (G ) = deg(b ) = 3 (G ) = deg(h) = 1, Secvent a de grade a lui G este 3, 3, 3, 2, 2, 2, 2, 1

Teoria Grafurilor

Prima Teorem a a Teoriei Grafurilor

Teorem a Intr-un graf G , suma gradelor nodurilor este dublul num arului de muchii. In consecint a, num arul nodurilor cu grad impar este par. . Demonstrat ie combinatoriala Fie S = v V deg(v ). Deoarece ecare muchie are 2 noduri ca si capete, ecare muchie este num arat a de exact 2 ori n S . Deci S = 2 E , adic a suma gradelor nodurilor este dublul num arului de muchii. Se observ a c a S=
v V

deg (v ) +
v V

deg (v )
deg (v ) impar

deg (v ) par

Deoarece S este num ar par, rezult a c a a doua sum a trebuie s a e num ar par, deci num arul nodurilor cu grad impar este par.
Teoria Grafurilor

Concepte introductive
Drumuri, c ai, lant uri si conectivitate

Presupunem c a G = (V , E ) este un graf simplu sau digraf. O cale n G este o secvent a e noduri v1 , v2 , . . . , vk nu neap arat distincte, astfel nc at (vi , vi +1 ) E pentru i = 1, 2, . . . , k 1. Uneori spunem c a o astfel de cale este o cale v1 vk .
v1 si vk sunt nodurile extreme ale c aii. Dac a nodurile c aii sunt distincte, calea se nume ste cale simpl a. Dac a muchiile c aii sunt distincte, calea se nume ste drum.

Un ciclu este o cale simpl a v1 , . . . , vk (unde k 3) mpreun a cu o muchie (vk , v1 ). Un circuit sau drum nchis este un drum care ncepe si se termin a cu acela si nod. Lungimea unei c ai (sau cale simpl a, drum, ciclu, circuit) este num arul total de muchii, n care se tine cont de repetit ii.

Teoria Grafurilor

Concepte introductive
Drumuri, c ai, lant uri si conectivitate

Exemplu
a c d f g b e

a, c , f , c , b , d este o cale cu lungimea 5. b , a, c , b , d este un drum cu lungimea 4. d , g , b , a, c , f , e este o cale simpl a cu lungimea 6. g , d , b , c , a, b , g este un circuit. e , d , b , a, c , f , e este un ciclu. Remarcat i c a drumurile, c aile si c aile simple pot avea lungimea 0. Lungimea minim a a unui ciclu sau circuit este 3.
Teoria Grafurilor

A Doua Teorem a a Teoriei Grafurilor

Teorem a Intr-un graf G cu noduri u si v , ecare cale u v cont ine o cale simpl a u v . Demonstrat ie. Fie W o cale u v n G . Demonstrat ia de face prin induct ie dup a lungimea c aii W . Dac a W are lungimea 1 sau 2, se observ a u sor c a W trebuie s a e o cale simpl a. Pentru cazul inductiv, presupunem c a teorema are loc pentru toate drumurile cu lungimea < k , si presupunem c a W are lungimea k . S a presupunem c a W este u = w0 , w1 , . . . , wk 1 , wk = v . Dac a nodurile din W sunt distincte atunci W este o cale u v simpl a. Altfel, exist a cel mai mic j astfel nc at wj = wr pentru un r > j . Fie W1 calea u = w0 , . . . , wj , wr +1 . . . , wk = v . W1 are lungimea < k , deci cont ine o cale u v simpl a, cf. ipotezei inductive W cont ine o cale u v simpl a.
Teoria Grafurilor

Operat ii pe grafuri
G = (V , E ) graf simplu, v V , S V , e E , T E S tergerea unui nod:
G v este graful obt inut din G sterg and nodul v si toate muchiile incidente la v . G S este graful obt inut din G sterg and ecare nod din S si ecare muchie incident a la un nod din S .

S tergerea unei muchii:

G e se obt ine sterg and doar muchia e din G (nodurile de la capetele muchiei r am an). G T se obt ine sterg and toate muchiile din mult imea T din graful G .

G este conex dac a pentru ecare pereche de noduri exist ao cale de la primul la al doilea nod. Altfel, G nu este conex. O component a a lui G este o mult ime maximal a de noduri ale lui G care este conex a. v este nod de t aiere dac a G v are mai multe componente dec at G . e este pod dac a G e are mai multe componente dec at G .
Teoria Grafurilor

Operat ii pe grafuri si propriet a ti referitoare la conectivitate

Exemplu (Operat ii de stergere)
a b c b d e g G d f e g G f e g G ( c , d ) a c b d f e g G {(e , g ), (f , g )} a c b d f a c

d este nod de t aiere n G . (a, b ) este pod n G .

Exemplu (Grafuri conexe si neconexe)

Teoria Grafurilor

Not iuni fundamentale despre grafuri

Mult imi (de noduri) de t aiere, conectivitate, grafuri complete

Presupunem c a G = (V , E ) este un graf conex. S V este o mult ime de noduri de t aiere a lui G dac a graful G S nu este conex. G este graf complet dac a oricare 2 noduri sunt adiacente. Scriem Kn pentru a ne referi la graful complet cu n noduri.
Grafurile complete Kn nu au mult imi de noduri de t aiere deoarece Kn S r am ane graf conex pentru toate submult imile proprii S ale lui V .

Conectivitatea (G ) a unui graf incomplet G este m arimea minim a a unei mult imi de noduri de t aiere ale lui G .
Dac a G este un graf conex si incomplet de ordinul n, atunci 1 (G ) n 2. Dac a G nu este conex, consider am (G ) = 0. Pentru G = Kn consider am (G ) = n 1.

Dac a 0 < k (G ), spunem c a G este k -conex.

Teoria Grafurilor

Consecint e ale denit iilor

Presupunem c a G este graf simplu.

1 2 3 4

Un graf este conex dac a si numai dac a (G ) 1 . (G ) 2 dac a si numai dac a G este conex si nu are cicluri. Fiecare graf 2-conex cont ine cel put in un ciclu. (G ) (G ) are loc pentru orice graf G .

Teoria Grafurilor

Exercit ii (1)
1. Dac a G este un graf de ordinul n, care este num arul maxim de muchii pe care le poate avea? 2. S a se demonstreze c a pentru orice graf G de ordin cel put in 2, secvent a de grade are cel put in un grad care se repet a. 3. Se consider a graful complet K5 ilustrat n gura de mai jos.
b c a d e

a. C ate c ai simple diferite au nodul c la un cap at? b. C ate c ai simple diferite nu trec prin nodul c ? c. Care este lungimea maxim a a unui circuit n acest graf? Dat i un exemplu de astfel de circuit.
Teoria Grafurilor

Exercit ii (2)

4. Fie G un graf n care (G ) k .

a. S a se demonstreze c a G are o cale simpl a de lungime k . b. Dac a k 2 atunci G are un ciclu de lungime k + 1.

5. S a se demonstreze c a orice drum nchis de lungime impar a dintr-un graf cont ine un ciclu de lungime impar a. 6. Fie P1 si P2 dou a c ai de lungime maxim a ntr-un graf conex. S a se demonstreze c a P1 si P2 au un nod comun. 7. S a se demonstreze c a orice graf 2-conex cont ine cel put in un ciclu.

Teoria Grafurilor

Tipuri speciale de grafuri

Grafurile complete Kn si grafurile vide En

Grafurile complete Kn . Graful Kn are n noduri si o conexiune ntre orice pereche de noduri. Exemple:

Grafurile vide En . Graful En are n noduri si 0 muchii. Exemplu:

Teoria Grafurilor

Tipuri speciale de grafuri

Complemente si grafuri regulate

Presupunem c a G = (V , E ) este un graf simplu. Complementul lui G = (V , E ) este graful G cu acelea si noduri ca si G si ale c arui muchii sunt toate muchiile posibile care nu sunt n E . De exemplu

G este regulat dac a toate nodurile sale au acela si grad. G este r -regulat dac a deg(v ) = r pentru toate nodurile v ale lui G .
Kn sunt grafuri (n 1)-regulate; En sunt grafuri 0-regulate.

Teoria Grafurilor

Tipuri speciale de grafuri

Cicluri, c ai si subgrafuri

Ciclul Cn este un ciclu ntre n noduri. De ex., C7 arat a astfel:

Graful Pn este o cale simpl a de-a lungul a n noduri. De ex., P6 arat a astfel: Fie G = (V , E ) un graf si S o submult ime a lui V . Subgraful lui of G indus de S , denotat S G , este graful cu mult imea de noduri S si mult imea de muchii {(u , v ) u , v S si u , v E }. Deci S G cont ine toate nodurile lui S si toate muchiile lui G care au ambele capete n S .

Teoria Grafurilor

Tipuri speciale de grafuri

Exemplu (Un graf si dou a subgrafuri induse ale lui)

Un graf G = (V , E ) este bipartit dac a V poate partit ionat n dou a mult imi X si Y astfel nc at ecare muchie din G s a aibe un cap at n X si cel alalt n Y .
In acest caz, X si Y se numesc mult imi partite.

Un graf bipartit complet este un graf bipartit ntre mult imile partite X si Y astfel nc at mult imea muchiilor sale este E = {(x , y ) x X , y Y }.
Acest graf bipartit complet este denotat K X , Y .

Teoria Grafurilor

Tipuri speciale de grafuri: Exemple

Grafuri bipartite Primele 2 grafuri din gura de mai jos sunt bipartite; al treilea graf nu este bipartit.

Grafuri bipartite complete

Teoria Grafurilor

Grafuri bipartite
Teorema de caracterizare

Teorem a Un graf cu cel put in 2 noduri este bipartit dac a si numai dac a nu cont ine un ciclu impar.
Demonstrat ie. : Fie G = (V , E ) un graf bipartit ntre mult imile de noduri X si Y . Fie C = v1 , . . . , vk , v1 un ciclu n G . Putem presupune c a n general v1 X . Atunci vi X pentru tot i indec sii i pari, si vi Y pentru tot i indec sii i impari. Deoarece (vk , v1 ) E , k trebuie s a e impar G nu poate avea un ciclu impar. : In general, putem presupune c a G este conex, pentru c a n caz contrar putem analiza separat ecare component a conex a a grafului. Fie v V . Denim X = {x V calea cea mai scurt a de la x la v are lungime par a}, Y = V X. Se observ a u sor c a G este graf bipartit ntre mult imile X si Y .
Teoria Grafurilor

Grafuri izomorfe
Se observ a c a grafurile de mai jos sunt identice: a c e g d f h b 8 7 6 5 1 2 3 4

deoarece primul graf poate redesenat nc at s a arate ca cel alalt.

Teoria Grafurilor

Grafuri izomorfe
Se observ a c a grafurile de mai jos sunt identice: a c e g d f h b 8 7 6 5 1 2 3 4

deoarece primul graf poate redesenat nc at s a arate ca cel alalt.

Teoria Grafurilor

Grafuri izomorfe
Se observ a c a grafurile de mai jos sunt identice: a c e g d f h b 8 7 6 5 1 2 3 4

deoarece primul graf poate redesenat nc at s a arate ca cel alalt. Ideea de izomorsm formalizeaz a acest fenomen.

Teoria Grafurilor

Grafuri izomorfe
Se observ a c a grafurile de mai jos sunt identice: a c e g d f h b 8 7 6 5 1 2 3 4

deoarece primul graf poate redesenat nc at s a arate ca cel alalt. Ideea de izomorsm formalizeaz a acest fenomen. Grafuri izomorfe Dou a grafuri G = (V1 , E1 ) si H = (V2 , E2 ) sunt izomorfe dac a exist a o funct ie bijectiv a f V1 V2 astfel nc at (x , y ) E1 dac a si numai dac a (f (x ), f (y )) E2 .
Teoria Grafurilor

Grafuri izomorfe
Atunci c and dou a grafuri G si H sunt izomorfe se obi snuie ste s a se spun a ,,G = H sau ,,G este H . Dac aG si H sunt izomorfe atunci au acela si ordin si m arime. Reciproca acesei armat ii este n general fals a, vezi de ex. graful din gura de mai jos.

Figure : Grafuri neizomorfe G si H cu acela si ordin si m arime.

Dou a grafuri izomorfe au aceea si secvent a de grade. Reciproca acesei armat ii este n general fals a.
Teoria Grafurilor

Exercit ii
1. Pentru n 2 s a se demonstreze c a Kn are n(n 1) 2 muchii. 2. Este K4 subgraf al lui K4,4 ? Dac a da, indicat i-l. Dac a nu, explicat i de ce nu este. 3. Graful de linii L(G ) al unui graf G este denit astfel:
nodurile lui L(G ) sunt muchiile lui G , V (L(G )) = E (G ), iar dou a noduri ale lui L(G ) sunt conectate dac a si numai dac a acestea sunt muchii ale lui G care au un v arf comun. a. S a sa reprezinte graful L(G ) corespunz ator grafului G de mai jos:

b. S a se reprezinte complementul grafului L(K5 ).

Teoria Grafurilor

Distant a n grafuri
Denit ii

Presupunem c a G = (V , E ) este graf conex. Distant a d (u , v ) de la nodul u la nodul v n G este lungimea celei mai scurte c ai u v de la u la v n G . Excentricitatea ecc (v ) lui v n G este distant a cea mai mare de la v la un alt nod.
Exemplu

d (b , k ) = 4, d (c , m) = 6. ecc (a) = 5 deoarece nodurile cele mai ndep artate de a sunt k , m, n, la distant a 5 de a.
Teoria Grafurilor

Distant a n grafuri
Mai multe denit ii

Assumption: G = (V , E ) is a connected graph. Raza rad (G ) a lui G este valoarea celei mai mici excentricit a ti. Diametrul diam(G ) a lui G este valoarea celei mai mari excentricit a ti. Centrul lui G este mult imea d noduri v a. . ecc (v ) = rad (G ). Periferia lui G este mult imea de noduri v a. . ecc (v ) = diam(G ). Exemplu

rad (G ) = 3 si diam(G ) = 6. Centrul lui G este {e , f , g }. Periferia lui G este {c , k , m, n}.

Teoria Grafurilor

Distant a n grafuri
Propriet a ti

Teorema 1 Pentru orice graf conectat G are loc rad (G ) diam(G ) 2 rad (G ). Demonstrat ie. Conform denit iei, rad (G ) diam(G ), deci mai avem de demonstrat doar a doua inegalitate. Fie u , v noduri n G astfel nc at d (u , v ) = diam(G ). Fie c un nod din centrul lui G . Atunci diam(G ) = d (u , v ) d (u , c ) + d (c , v ) 2 ecc (c ) = 2 rad (G ). Teorema 2 Fiecare graf G = (V , E ) este izomorf cu centrul unui graf. Demonstrat ie. Construim un graf nou H ad aug and la G nodurile w, x, y, z si muchiile {(w , x ), (y , z )}{(x , a) a V }{(b , y ) b V }:

Teoria Grafurilor

Distant a n grafuri
Propriet a ti

Demonstrat ia Teoremei 2 (continuare)

ecc (w ) = ecc (z ) = 4, ecc (y ) = ecc (x ) = 3, si pentru orice nod v al lui G : ecc (v ) = 2. Deci G este centrul lui H .

Teoria Grafurilor

Exercit ii

1. S a se detemine raza, diametrul si centrul grafului urm ator:

2. S a se determine raza si diametrul grafurilor urm atoare: P2k , P2k +1 , C2k , C2k +1 , Kn si Km,n . 3. Pentru un graf conex G = (V , E ) si un num ar ntreg pozitiv k , graful G la puterea k , denotat G k , este graful cu mult imea de noduri V n care exist a o muchie ntre u si v dac a si numai dac a d (u , v ) k n G .
a. S a se ilustreze puterile 2 si 3 ale grafurilor P8 si C10 . b. Pentru un graf conex G de ordin n, cine este graful G diam(G ) ?

Teoria Grafurilor

Arbori
Un arbore este un graf conex f ar a cicluri.

Teoria Grafurilor

Arbori
Un arbore este un graf conex f ar a cicluri. Intrebare: Care din grafurile urm atoare sunt arbori?

Teoria Grafurilor

Arbori
Un arbore este un graf conex f ar a cicluri. Intrebare: Care din grafurile urm atoare sunt arbori?

O p adure este un graf ale c arui componente conexe sunt arbori. De exemplu, graful D este o p adure.

Teoria Grafurilor

Arbori
Un arbore este un graf conex f ar a cicluri. Intrebare: Care din grafurile urm atoare sunt arbori?

O p adure este un graf ale c arui componente conexe sunt arbori. De exemplu, graful D este o p adure. O frunz a n un arbore este un nod cu gradul 1.

Teoria Grafurilor

Arbori
Un arbore este un graf conex f ar a cicluri. Intrebare: Care din grafurile urm atoare sunt arbori?

O p adure este un graf ale c arui componente conexe sunt arbori. De exemplu, graful D este o p adure. O frunz a n un arbore este un nod cu gradul 1. Observat i c a K1 sunt K2 sunt singurii arbori de ordinul 1, respectiv 2. P3 este singurul arbore de ordinul 3.
Teoria Grafurilor

Arbori si p aduri
Propriet a ti

Dac a T este un arbore de ordinul n atunci T are n 1 muchii. Dac a F este o p adure de ordinul n cu k componente conexe atunci F cont ine n k muchii. Un graf de ordinul n este arbore dac a si numai dac a este conex si cont ine n 1 muchii. Un graf de ordinul n este arbore dac a si numai dac a este aciclic si cont ine n 1 muchii. Fie T un arbore de ordin n 2. Atunci T are cel put in dou a frunze. Centrul oric arui arbore este e un nod, e o pereche de noduri conectate.

Teoria Grafurilor

Arbori
Exercit ii

1 2

S a se arate c a ecare muchie a unui arbore este pod. S a se arate c a ecare nod interior al unui arbore este nod de : Un nod al unui arbore este interior dac a t aiere. (Remarca nu este frunz a.)

Teoria Grafurilor

Bibliograe

J. M. Harris, J. L. Hirst, M. J. Mossingho. Combinatorics and Graph Theory, Second Edition. Springer 2008. Chapter 1: Graph Theory. Sections 1.1, 1.2 and 1.4.

Teoria Grafurilor