Yahoo Mail Yahoo Mail

ramona
o o o o

Help
o

Press ? for keyboard shortcuts.

FW: Fwd: 100 de date statistice

Patratianu, Dana To Jul 30, 2013

http://www.aliceinwonder.net/2013/01/100-de-date- tati tice-mondiale-100de.html

De cele mai mult ori, lumea, asa cum e!o ima"i am, este cu totul alta decat i realitate. # demo strea$a studiile si statisticile oferite %ublicului de catre or"a ismele s%eciali$ate. &ur%ri $ator sau u, traim i tr!o lume des%re care stim e'trem de %uti e lucruri. De ce sa e mai mire atu ci fa%tul ca u umar urias de strai i u stiu sa locali$e$e (oma ia %e harta sau ici macar u au au$it de e'iste ta tarii oastre? )ate lucruri stim oi des%re lumea di *urul ostru? Mai *os, +a %re$e tam o lista cu 100 de moti+e %e tru care ar trebui sa e reco sideram %arerea des%re cultura oastra "e erala...

,ducatie
- lume e'ista .. de tari i care %este *umatate di %o%ulatie este a alfabeta. 1/ di tre ele se afla i 0frica. - Mali, co%iii %etrec, i medie, doar doi a i la scoala. )ei mai multi di tre ei i ce% sa mu ceasca la +arste cu%ri se i tre 10 si 11 a i. )ele mai mari salarii oferite %rofesorilor su t acordate i ,l+etia. 0ici, salariul u ui %rofesor debuta t %or este de la 22.000 de dolari america i %e a . ,le+ii di 3a%o ia si )oreea de &ud su t co siderati cei mai bu i di lume la matematica si alte stii te e'acte.

Profesorii isla de$i re%re$i ta 4,56 di totalul fortei de mu ca di aceasta tara. 0ici adau"am si fa%tul ca acestia lucrea$a doar 25 de sa%tama i %e a . # statistica i teresa ta arata fa%tul ca i ,uro%a )e trala femeile ocu%a o %ro%ortie co+arsitoare i ra dul %rofesorilor. - 7 "aria, )ehia si &lo+acia, %este 4/6 di tre %rofesori su t femei. - - do e$ia, %este *umatate di tre %rofesori u au im%li it i ca +arsta de 20 de a i. - -sla da, doar o treime di tre absol+e tii de facultate su t barbati. 8reti sa stiti care este tara i care se asc cele mai multe "e ii? - cercati -sla da. ,'ista 2 casti"atori ai %remiului 9obel la fiecare 1 milio de locuitori.

,co omie:0rmata
116 di tre cei mai saraci oame i ai lumii traiesc i - dia. 4.6 di tre cetate ii di Mali casti"a mai %uti de 1 dolar america %e $i. 5 di tre cele mai de$+oltate state euro%e e ;di tr!u total de 10< su t +orbitoare de limbi "erma ice ;=erma ia, ,l+etia, 0ustria,9or+e"ia, &uedia, -sla da, >u'embur" si Da emarca<. )ele mai a%reciate 10 desti atii turistice di lume su t: Fra ta, &%a ia, &70, -talia, )hi a, Marea ?rita ie, 0ustria, Me'ic, =erma ia si)a ada. -m%reu a, cele 10 tari adu a 1@,A6 di totalul turistilor di toata lumea. 9umai Fra ta adu a 116 di totalul mo dial al turistilor. 9umarul turistilor di &a Mari o de%aseste de 1@ ori umarul locuitorilor acestei

tari. Di tre cele mai "e eroase tari 1/ ale lumii ;di %u ct de +edere al do atiilor<, doar / u se re"asesc %e co ti e tul euro%ea : &70, )a ada, 0ustralia, 3a%o ia si )oreea de &ud. )a ada deti e doar @000 de a "a*ati i ra dul fortelor a+ale si asta i ciuda fa%tului ca este tara cu cea mai mare $o a de coasta di lume.

?oli+ia, i schimb, se bucura de 1/00 de militari i ra dul fortelor a+ale. # cifra destul de mare daca e "a dim ca aceasta tara u are iesire la mare si este u a cu u relief %redomi a t mu tos. - tr!u to% al tarilor care i +estesc cel mai mult i dome iul militar, &tatele 7 ite ale 0mericii co duc detasat. &uma i +estita este mai mare decat a urmatoarelor 1. tari di to%, luate im%reu a. 0%roa%e *umatate di armame tul e'%ortat i tarile i curs de de$+oltare %ro+i e di &70.

Po%ulatie
)etate ii di 0 dorra traiesc i medie cu 1 a i mai mult decat +eci ii lor di Fra ta si &%a ia. Forta de mu ca di )hi a se ridica la 40A milioa e de oame i... de trei ori mai mult decat toate tarile di ,uro%a luate la u loc si de doua ori mai mult decat 0merica de 9ord si cea de &ud, luate im%reu a. >u'embur"he$ii su t co siderati cei mai bo"ati cetate i ai lumii ! si cei mai "e erosi, totodata. Daca +a %lac co%iii, +i$itati 7"a da. 3umatate di %o%ulatia acestei tari are sub 1/ a i. 8a %lace sa traiti i orase? - cercati =uadelu%a, 9auru, Mo aco, &i "a%ore, ?ermuda sau =ibraltar. 0cestea su t si "urele tari 1006 urba i$ate.

./6 di tre cetate ii statului Mo aco au %este A/ de a i. &ri >a ka este tara cu cea mai mica rata a di+orturilor di i trea"a lume. - tam%lator sau u, aceeasi tara are si cea mai ridicata rata, la i+el mo dial, a si uciderilor i ra dul femeilor. ,'ista 11 tari i care o femeie aste i medie cel %uti A co%ii. 10 di tre aceste tari

se afla i 0frica. ,'ce%tia o re%re$i ta 0f"a ista ul.

)ea mai mare rata a casatoriilor se i re"istrea$a i &tatele 7 ite. De aseme ea, &70 deti e si recordul %e tru cea mai mare rata a di+orturilor. Daca esti suede$ sau ola de$ ai cele mai multe sa se ca, la batra ete, sa a*u "i i tr! u a$il de batra i. Daca esti *a%o e$, ai sa se foarte mari ca sa iti %etreci batra etea i aceeasi casa cu %ro%rii co%ii. )hi a este i ca deti atoare recordului %e tru cea mai mare %o%ulatie. )u toate acestea, e'ista 41 de tari i care a"lomeratia este mai mare decat i )hi a. - cele mai multe case di ,uro%a si 0merica de 9ord locuiesc mai %uti de 2 %ersoa e. - aceeasi ordi e de idei, america ii se %are ca %refera sa stea si "uri. &tatele 7 ite ale 0mericii deti recordul mo dial %e tru umarul de case i care locuieste o si "ura %ersoa a. Ba$ahsta este cea mai mare tara care u are iesire la ocea ;..414.200 km %atrati<.

Ba$ahsta este si a oua tara di lume ca su%rafata du%a (usia, )a ada, &70, )hi a, ?ra$ilia, 0ustralia, - dia si 0r"e ti a.

?u astare
- to%ul 1/ al tarilor cu cele mai efericite %o%ulatii, absolut toate tarile se re"asesc i ,uro%a de ,st. - acelasi to%, ?ul"aria ocu%a %rimul loc, cu A.6 di tre cetate i care se declara efericiti sau emultumiti de co ditiile lor de trai. Pe locurile doi si trei se situea$a Moldo+a, res%ecti+ ?elarus. (oma ia ocu%a locul @ i acest clasame t.

0ustralie ii su t cei mai o%timisti atu ci ca d este +orba sa se i scrie i or"a i$atii

caritabile, "ru%uri ecolo"iste, s%orti+e sau si dicate. )u toate acestea, doar 26 di tre australie i su t membri ai +reu ui %artid %olitic. # statistica i teresa ta arata ca %rimele ci ci tari co sumatoare de cafea di lume su t aceleasi cu tarile i care i crederea i tre oame i este cea mai ridicata. 9e referim aici la 9or+e"ia, Fi la da, Da emarca, &uedia si #la da. 7 alt studiu arata ca i toate tarile lumii treburile cas ice su t i de%li ite, i cea mai mare %arte, de femei.

)a adie ii su t cei mai mari co sumatori de sucuri aturale di lume. - medie, o %ersoa a co suma cel %uti u litru de suc atural %e sa%tama a. - &tatele 7 ite ale 0mericii se "asesc mai multe com%utere decat i toate cele 4 tari care ii urmea$a i tr!u to% de %rofil, luate im%reu a. 0 dorra este statul i care soma*ul este 06. De aseme ea, i 0 dorra u e'ista iciu %ost de tele+i$iu e. - - dia, umarul s%ectatorilor di salile de ci ema se ridica la 2 miliarde a ual ! mult mai mult decat i orice alta tara.

Caiwa si >u'embur" su t si "urele tari di lume i care umarul telefoa elor mobile il de%aseste %e cel al locuitorilor. - ,uro%a de ,st, umarul femeilor il de%aseste de cate+a ori %e cel al barbatilor i ra dul somerilor. A1,/6 di tre suede$i mu cesc i medie 10 de ore %e sa%tama a. &ituatia este total diferita la +eci ii lor or+e"ie i. Doar 1/,56 di tre or+e"ie i mu cesc atat de mult. - ,l+etia, o %ersoa a cu u salariu mediu trebuie sa mu ceasca 10. mi ute %e tru a!si %ermite u kilo"ram de car e. Pe de alta %arte, aceeasi %ersoa a trebuie sa mu ceasca doar 11 ore %e tru a!si %utea cum%ara u fri"ider i care sa ti a car ea. Daca +a cautati de lucru, i cercati i sulele Falkla d. &oma*ul este 06 iar a "a*atorii se %la " i ca de li%sa fortei de mu ca. - Da emarca, mu citorii efectuea$a de 1/0 de ori mai multe "re+e i tr!u si "ur a decat +eci ii lor di =erma ia.

)ele mai i flue te femei di mediul de busi ess se re"asesc i 0merica de 9ord. 3umatate di tre barbatii cehi si slo+aci mu cesc i fabrici. - medie, i Be ia, o femeie mu ceste cu 2/6 mai mult decat u barbat.

)ele mai "rele co ditii de lucru %e tru femei se i re"istrea$a i =uatemala. 0ici, o femeie mu ceste i medie %a a la 11,/ ore %e $i. - &uedia, e'ista u autobu$ la fiecare 1000 de oame i. - Marea ?rita ie, o %ersoa a bea a ual mai mult ceai decat .2 de italie i la u loc.

9or+e"ie ii su t cei mai mari co sumatori de cafea di lume cu 10,4 k"D%ersoa a a ual. - medie, u or+e"ia bea de 1/ ori mai multa cafea decat u irla de$ ;-rla da se situa$a %e locul 15 i to%ul tarilor mari co sumatoare de cafea<. - &tatele 7 ite e'ista cel mai mare umar de restaura te McDo aldEs ra%ortat la umarul de locuitori ;122 de restaura te la fiecare 100.000 america i<. )oi cide ta sau u, i &70 se i re"istrea$a cele mai multe morti di cau$a obe$itatii. Mai multe morti decat i Me'ic, =erma ia, &%a ia, 0ustria si )a ada luate la u loc.

0merica ii su t si u ii di tre cei mai mari co sumatori de bauturi alcoolice di lume. ,i se situea$a %e locul A la co sumul bauturilor s%irtoase, %e 5 la cel al berii si %e locul 15 i to%ul co sumatorilor de +i . &i cu toate acestea, america ii se afla %e locul 1 i to%ul tarilor i care %o%ulatia u acce%ta co sumatorii de alcool ca +eci i. Daca +reti sa a*u "eti i &tatele 7 ite si u stiti cum, ale"eti sa +i$itati i tai 0lba ia. - 0lba ia se casti"a cele mai multe +i$e &70 ra%ortat la umarul de locuitori.

&a atate
)ei mai multi di tre locuitorii di Fambia u traiesc %a a la +arsta de 10 de a i. Di tre %rimele 10 de tari i care media de +arsta u de%aseste 10 de a i, 21 se afla %e co ti etul africa . - ?otswa a, u ul di trei cetate i cu +arsta cu%ri sa i tre 1/ si 1@ de a i este i fectat cu +irusul G-8. - 9oua Feela da, cele mai multe femei ale" sa dea astere co%iilor doar du%a ce au im%li it +arsta de 20 de a i. >a %olul o%us se afla &tatele 7 ite ale 0mericii, acolo u de ..6 di tre ti ere asc i ca di %erioada adolesce tei. Femeile me'ica e %etrec, i medie, %este 1/6 di +iata i co cediu medical.

. - ,tio%ia, @ di 10 asteri au loc fara asiste ta medicala. )ele mai multe o%eratii estetice se efectuea$a i &70. Pe locul doi se situea$a Me'icul. Mai mult de *umatate di tre medicii fi la de$i su t femei. 7 ul di trei co%ii italie i se aste %ri ce$aria a. ,l+etia este tara cu cele mai multe %aturi de s%ital %e ca% de locuitor. Cotodata, el+etie ii %etrec, i medie, 10 $ile %e a i s%ital.

=eo"rafie:9atura
Doar doua di tre tarile lumii u au acces %e a%a la u a di tre marile sau ocea ele %la etei: >iechte stei si 7$bekista . Daca +!ati saturat de a"lomeratie, mer"eti i =roe la da. Pe tru fiecare "roe la de$ e'ista 25 de kilometri %atrati de tere . Mall!ul di Washi "to D.). este de 1,1 ori mai mare decat i trea"a su%rafata a 8atica ului. ?ra$ilia ocu%a 15,46 di i trea"a su%rafata a 0mericii de &ud. )a ada este tara cu cea mai i ti sa $o a de coasta di i trea"a lume, %este .00.000 de kilometri, mai mult decat $o a de coasta a i tre"ului #cea Pacific.

Daca ati co siderat ca 0 tarctica este o $o a i os%italiera, u +!ati i selat. @56 di su%rafata acestui co ti e t sudic este aco%erita de "heata. (estul de .6 este re%re$e tat de deserturi %ietroase. 0%roa%e *umatate di su%rafata statului ,cuador este co siderata re$er+atie aturala. - - do e$ia se "asesc cele mai multe s%ecii de mamifere di lume ! dar si cele mai multe s%ecii de mamifere %e cale de dis%aritie. Cotalul coralilor di 0ustralia aco%era o su%rafata mai mare decat a tuturor celorlalte 120 de tari care deti atoli. ,'ista mai multe s%ecii de re%tile i 0ustralia decat i toate tarile i care traiesc astfel de +ietuitoare, luate la u loc. 9auru, Cokelau si &ahara 8estica su t si "urele state care u au o ca%itala. >ibia este si "urul stat al %e carui dra%el se "aseste o si "ura culoare. 9e%al deti e si "urul dra%el care u este %atrat sau recta "ular. Dra%elul

9e%alului este format di doua triu "hiuri su%ra%use.

Di tre cele o%t tari care au i clus cu+a tul HdemocratieH i %ro%ria lor de umire, 2 su t dictaturi: (e%ublica Po%ulara Democrata )oreea, (e%ublica Po%ulara Democrata >aos si (e%ublica Democrata )o "o.

)rimi alitate:Mortalitate
- &tatele 7 ite ale 0mericii ai de AA de ori mai multe sa se sa fii dat i *udecata decat i Fra ta, s%re e'em%lu. Daca traiesti i Mo tserrat, trebuie sa fii foarte ate t la ceea ce faci. 16 di i trea"a %o%ulatie lucrea$a i %olitia locala. - &70 e'ista mai multi deti uti, ra%ortat la umarul de locuitori, decat i orice alta tara a lumii. 0,46 di i trea"a %o%ulatie a acestei tari se afla i dete tie.

Doua treimi di umarul total al e'ecutiilor, la i+el mo dial, au loc i )hi a. )ele mai multe ra%iri de co%ii, %este doua treimi di umarul total al acestor i fractiu i la i+el mo dial, au loc i )olumbia. - (usia e'ista de doua ori mai multi *udecatori si ma"istrati decat i &70. acelasi tim%, rata crimi alitatii este de 5 ori mai mare i &tatele 7 ite ale 0mericii. - Maldi+e, e'ista . i chisori la fiecare 1000 de locuitori. 7 ul di trei australie i a fost, la u mome t dat, +ictima u ei i fractiu i. )el mai mare umar de crime se i re"istrea$a i &70. 0celasi lucru este +alabil si %e tru furturi de masi i, +ioluri, talharii sau atacuri armate. Doar i ci ci tari ale lumii, umarul deti utilor femei il de%aseste %e cel al barbatilor. ,ste +orba de Chaila da, Iatar, Para"uay, )osta (ica si &i "a%ore. #ame ii au i credere i suede$i. - tr!u studiu rece t, com%a iile suede$e su t co siderate cele si"ure si mai %uti %robabil sa %rimeasca mita. - Fi*i, )hile si ,"i%t %oti fi i chis daca u te %re$i ti la sectia de +ot ! cel %uti teoretic. Fi la da este co siderata tara cu cea mai mica rata a coru%tiei di i trea"a lume.

Membrii armatei si ai %olitiei u au dre%t de +ot i (e%ublica Domi ica a. - )uba se i re"istrea$a cei mai multi morti lo+iti de ful"ere. - schimb, ?ra$ilia deti e u trist record al celor care au decedat du%a ce au ca$ut di tr!u co%ac.