Sunteți pe pagina 1din 3

DREPT CONSTITUTIONAL

LECTOR UNIV. DR. GHEORGHE COMANITA

TEMA :

DREPTUL LA VIATA IN PRACTICA C.E.D.O.

DREPTUL LA VIATA IN PRACTICA C.E.D.O.


Fundamentul dreptur l!r !mulu : re"pe#tarea dreptulu la $ ata al % e#are per"!ane " a demn t&t umane' "e re(a"e"te la ma)!r tatea mar l!r rel ( " % l!*!% ale lum . Dreptur le !mulu nu "e #umpara' nu "e $and " nu "e tran"m t ered tar: ele "unt denum te + nal ena, le+ pentru #a n men nu are

dreptul "a le a $reune per"!ane pentru n # un m!t $. Alt%el "pu"' a#e"tea "unt a#elea" pentru % e#are per"!ana' nd %erent de ra"a' #ul!area' "e-ul' l m,a' rel ( a' !p n le p!l t #e "au altele' !r ( nea nat !nala "au "!# ala' a$erea' na"terea "a' et#. Expresia dreptur le !mulu evoca drepturile fiintei umane, cereia ii sunt recunoscute drepturile sale naturale, cum este si dreptul la viata , care reprezinta unul dintre drepturile fundamentale ale omului.Un rol important l-au avut declaratiile de drepturi ale omului din secolul XVIII, respectiv Declaratia de independenta a U! din 1""#, Declaratia de drepturi a statului Vir$inia din 1""#, Declaratia franceza a drepturilor omului din 1"%&, precum si cea din 1"&'. Inainte de acestea, semnificatie in domeniul analizat au prezentata o serie de documente en$leze printre care (a$na )*arta +i,ertatum-1.1/0, 1etitia drepturilor-1#.%0, 2a,eas corpus-1#"&0, Declaratia de drepturi din 1#%& ela,orata in perioada lui 3uillaume d45ran$e. Dreptur le %undamentale "unt a#ele dreptur "u, e#t $e " e"ent ale ale cetatenilor, esentiale pentru viata, li,ertatea si demnitatea acestora, indispensa,ile pentru li,era dezvoltatre a personalitatii umane, drepturi sta,ilite prin constitutie. Ele, impreuna cu celelalte drepturi si o,li$atii corelativr formeaza "tatutul )ur d # al #etateanulu . Dreptur le !mulu 6oaca un rol foarte important in relatiile dintre cetateni si stat, deoarece ele #!ntr!lea*a " re(lea*a e-er# tarea puter "tatulu a"upra per"!anel!r' a#!rda l ,ertat per"!anel!r n relat a #u "tatul " "!l # ta "tatel!r "a "at "%a#a ne#e" tat le umane de ,a*a ale p!pulat l!r #are "e a%la n )ur "d #t a l!r . !ceste drepturi sunt descrise cel mai ,ine in textele -sau instrumentele0 internationale care au fost acceptate de state si care definesc normele ce tre,uie respectate. )el mai cunoscut dintre aceste texte este De#larat a un $er"ala a dreptur l!r !mulu , adoptata de !dunarea 3enerala a 7atiunilor Unite 8n ./01. Este o declaratie de principiu care continua sa exercite o mare influenta in intrea$a lume. Ea nu are forta de le$e, dar, conform multor 6uristi, aceasta a devenit o,li$atorie in practica internationala deoarece ea este astazi inte$rata in constitutiile si 6urisprudentele din foarte multe tari. Ce e"te Curtea Eur!peana2 se intrea,a Vincent 9er$er : profesor la )olle$e de l4Europe, $erfier la )urtea Europeana a Drepturilor 5mului : in cartea sa ;urisprudenta )urtii Europene a Drepturilor 5mului.!stfel, putem cita din cartea sa< )urtea Europeana a Drepturilor 5mului este prima )ur "d #t e nternat !nala de pr!te#t e a dreptur l!r %undamentale= interpretul suprem al )onventiei= pamantul promis ce nu este atins decat dupa un maraton de procedura sau ultima reduta a democratiei pe vec*iul continent > La 0 n! em,r e ./34' la R!ma, reprezentantii a 1' $uverne semneaza )onventia Europeana pentru !pararea Drepturilor 5mului si a +i,ertatilor ?undamentale -)onventia0, care urma sa intre in vi$oare la ' septem,rie 1&/'.@omania a ratificat )onventia 1rotocoalele sale aditionale prin +e$ea nr.'A din 1% mai 1&&B, pu,licata in (onitorul 5ficial nr. 1'/ din '1 mai 1&&B. Doctrina )onventiei afirma ca principalele "ur"e de n"p rat e ale acesteia au fost De#larat a Un $er"ala a Dreptur l!r Omulu ' proclamata de !dunarea 3enerala a 7atiunilor Unite la 1A decem,rie 1&B% si proiectul Pa#tulu re%er t!r la dreptur le # $ le " p!l t #e -in forma sa din 1&B&0. De#larat a Un $er"ala d n .4 de#em,r e ./01 si C!n$ent a Eur!peana din B noiem,rie1&/A au constituit primele mari unde de soc ale cruciadei pentru protectia drepturilor omului, ca efect primordial al celui de-al doilea raz,oi mondial.

!sadar, filiatia )onventiei la Declaratie este de neta$aduit. In pream,ulul )onventiei fiind in mod solemn su,liniat atasamentul la principiile si valorile enuntate in Declaratia Universala si faptul ca $arantia colectiva nu va privi decat anumite drepturi inscrise in aceasta. Dintre drepturile enuntate in Declaratia Universala , autorii )onventiei au inclus in Citlul I din )onventie pe toate acelea ce se raliaza la ideea de li,ertate politica < dreptul la $ ata 567' interzicerea torturii si a tratamentelor inumane si de$radante -'0, si$uranta -/0, dreptul la un proces ec*ita,il -#0, respectarea vietii private si familiale -%0, li,ertate de expresie si a informatiei -1A0, li,ertate constiintei si areli$iei -&0, li,ertatea de intrunire si asociere -110= ele vor fi completate prin protocoalele aditionale adoptate ulterior. S#!pul C!n$ent e consta in pr!te)area dreptur l!r !mulu nu teoretice sau iluzorii, ci concrete si efective.)a urmare, drepturile enuntate nu $enereaza numai simple o,li$atii de a,tinere,ci reclama uneori masuri pozitive din partea statului contractant.Dupa cum rezulta din textul C!n$ent e , aceasta are #a !, e#t apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale si #a m " une sa ia primele masuri menite sa asigure garantarea colectiva a anumitor drepturi enuntate in Declaratia Universala. )onventia face parte din dreptul nostru intern intrucat, potrivit art.11-.0 din )onstitutia @omaniei : tratatele ratificate de 1arlament, conform le$ii, fac parte din dreptul intern. T tlul I art. 6 d n C!n$ent a Eur!peana a Dreptur l!r Omulu "pune: 8dreptul la $ ata al !r #are per"!ane e"te pr!te)at pr n le(e. M!artea nu p!ate % #au*ata #u $a n m!d ntent !nat' de#at n e-e#utarea une "ent nte #ap tale' pr!nuntate de un tr ,unal' n #a*ul n #are n%ra#t unea e"te "an#t !nata #u a#ea"ta pedeap"a pr n le(e9. Dreptul la viata este cel mai natural drept al omului . In vederea $arantarii lui )onstitutia interzice pedeapsa cu moartea. C!n"t tut a R!man e d n .//. pre$ede la art. 66 5.7 #a 8dreptul la $ ata' pre#um " dreptul la nte(r tate % * #a " p" : #a "unt (arantate9. @e$lementarile internationale au ca scop asi$urarea unor $arantii suplimentare fata de dreptul intern pentru respectarea drepturilor fundamentale, acest din urma drept fiind cel care are rol determinant in consacrarea si asi$urarea acestor drepturi. Ca*ur "!lut !nate de Curtea Eur!peana Art.6... #a*ur re%er t!are la dreptul la $ ata : ; de#e"ul unu "u"pe#t t nut n are"tul p!l t e n Span a 5D a* Ruan!7 " a tre pre"upu" ter!r "t mpu"#at de "!ldat ,r tan # n G ,raltar 5M#Cann " alt 7' pre#um " #a*ur le #!ntra Tur# e 5.//<;.//17 " anume: m!artea une "ant nele n t mpul une !perat un n de"%a"urare' #ara#terul e%e#t $ al an#:ete a"upra unu a"a" nat #!m " de #atre ne#un!"#ut 5Tanr =ulu7 " d "par t a unu det nut 5Ca= # 7.

'