Urologie

www.cartiaz.
ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

SEMIOLOGIA APARATULUI URINAR
I. Examinarea functionala a aparatului urinar :
Semne generale :
Sindromul uremic : - prezent in majoritatea afectiunilor renale se
caracterizeaza prin : prurit si leziuni eczematoase la nivelul pielii ,
mirosul de uree al aerului expirat si pielii .
Colica renala : - exprimata prin sindromul de pseudolumbago Lumbago
( mialgia lombara ) presupune dureri si contracturi ale musculaturii
lombare , consecutive unor afectiuni musculare .
Edeme : - cu localizare la nivelul pleoapelor , pieptului , zonei ventrale a
abdomenului , etc .
SEMNE DE ORGAN :
1. Mictiunea ( urinarea ) si As pecte semiologice :
Frecventa mictiunii :
ola!iuria ( pola!isuria ) : - presupune o mictiune frecventa si in
cantitate mica . Apare in cistite , litiaza vezicala .
"liga!iuria ( oliga!isuria ) : - rarirea frecventei mictiunilor .
Apare in nefrite acute .
Anuria e#cretorie sau anuria $alsa : - lipsa urinarii si aparitia
retentiei urinare vezicale .
Cantitatea de urina :
%ormouria : - cantitate normala de urina .
oliuria : - cantitate mare de urina ; apare in diabetul zaharat si
insipid , nefroze .
"ligouria : - cantitate mica de urina ; in glomerulonefrite .
www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z
Anuria secretorie : - lipsa urinarii ca urmare a lipsei diurezei
( urina lipseste din vezica urinara ) .
Mictiunile di$icile ( grele & disuria ) se pot e#prima prin :
'enesme vezicale : - presupun adoptarea pozitiei de urinare ,
eforturi urinare , urmate de strangurie sau ischiurie .
Stranguria : - urinare sub forma de picaturi sau jet foarte subtire
( apare in afectini ale uretrei : uretrite , calculoza uretrala ) .
1
(sc)iuria ( retentia urinara ) : - producerea si retinerea urinei in
vezica urinara ( clinic este prezenta anuria ) si apare in spasm al
uretrei , leziuni medulare , etc .
*nurezisul ( incontinenta urinara ) : - urinare continua fara
adoptarea pozitiei de urinare si poate fi : - permanent
( continuu ) sau periodic (din cand in cand ) .
+rinare in $urou : - specifica masculilor , si consta in urinarea
fara scoaterea glandului penien in eterior .
!. +rina si A specte semiologice :
*#aminarea $izica :
Culoarea si tranparenta : - la toate speciile urina este limpede
cu diferente de culoare in functie de specie , eceptie face calul
la care este tulbure .
- Culoarea rosie : - apare in hematurie , hemoglobinurie
(sange hemolizat in urina ) , mioglobinurie ( pigment
muscular in urina ) .
- Culoarea gal,en ,run sau gal,en verde : - pigmenturie
in cantitate mare ( in icter ) .
- Culoarea ,run- negru : - in melanurie , sau alcaptonurie .
- Aspectul opalescent : - in lipurie ,
- Aspect tul,ure : - prezenta sarurilor , puroiului , mucusului
, bacteriilor , epiteliilor .
- Culoarea incolora : - in diabetul insipid .
-ensitatea :
- %ormostenurie : - densitatea normala a urinei
- .iperstenurie : - urina cu densitate mare ( concentrate )
apare in diabet zaharat , deshidratare .
- .ipostenurie : - urina cu densitate mica ( diluata ) " apare
in diabet insipid .
- (zostenurie: - urina cu densitate si compozitie
asemanatoare plasmei " apare in insuficiente renale cronice
.
Mirosul :
- Miros amoniacal : - in cistite
- Miros de acetona : in cetonurie
- Miros $etid : - in inflamatii purulente ale aparatului urinar.
!
*#aminarea ,ioc)imica :
Al,uminuria ( proteinuria ) : - reprezinta cresterea cantitatii de
albumina ( proteina ) din urina , si poate avea origine prerenala
( de filtratie " din plasma ) , renala ( din parenchimul renal ) ,
postrenala ( de pe caile urinare ) .
/licozuria : - cantitatea de glucoza din sange . Aceasta este
crescuta in diabet zaharat si in tulburari de filtrare .
Cetonuria : - corpii cetonici ( acetona , acidul acetilacetic ,..)
Azoturia : cantitatea de uree din urina .
- .iperazoturie ( )iperureourie ) : - boli infectioase ,
diabet , intoicatii .
- .ipoazoturie ( )ipoureourie ) : - nefrite cronice , boli
hepatice .
- Anazoturie ( anureourie ) : - coma uremica .
Acidul uric : - creste in guta ( pasari si caine ) leucemie , arsuri .
Creatinuria ( creatina ) & creatininuria ( creatinina ) : - cresc in
atrofii musculare .
Coluria ( c)oluria & coleuria ) : - prezenta pigmentilor biliari in
urina .
- In conditii normale in urina se gaseste urobilibogenul care
creste in afectiuni hepatice si hemolitice si scade in in
obstructie biliara iar bilirubina apare in icter .
Colaluria ( c)olaluria ) : - prezenta sarurilor biliare in urina
( taurocolatul de sodiu , glicocolatul de sodiu ) .
iuria : - prezenta puroiului in urina .
*#amen microscopic ( e#amenul sedimentului urinar ):
Sedimentul poate $i :
Anorganic ( mineral ) :
- Cristale speci$ice : - carbonat de #a , sulfat de #a , oalati
de #a , fosfatul de calciu , fosfatul amoniaco-magnezian
( struvit ) .
- Amor$ : - fara o forma oarecare .
"rganic :
- %eorganizat : - sub forma de cristale specifice ( acid uric ,
acid hipuric , urati de sodiu sau de amoniu , colesterina,
aminoacizi " cistina , leucina ) sau amorf .
- "rganizat : - celule izolate ( leucocite , celule epiteliale
,eritrocite ,
$
(- cilindrii urinari %cilindrurie & - proteine precipitate , -
cilindroizi)
*#amenul sedimentului urinar permite punerea in evidenta a doua componente :
Componente normale : - acidul uric , urea , uratii care devin
anormale cand cantitatea lor creste eagerat .
Componente patologice : - prezenta cristalelor de cistina,
leucina , tirozina .
*#aminarea ,acteriologica ( urocultura ) : - permite izolarea si
identificarea agentului permite izolarea si identificarea agentului
patogen si determinarea sensibilitatii ( antibiograma ) .
II. EXAMINAREa FIZICA A AARA!"#"I "RINAR :
$% RINIC&I"# :
(%S*C'(A : - permite evidentierea indirecta a semnlor clinice .
seudolum,ago ( durerea renala ) : - mers teapan , cu trenul
posterior deviat lateral , cifoza .
araplegii : - consecutiv rinichiului marit in volum ce preseaza pe
pleul solar .
A0 A'(A : - se aplica transaabdominal (animale mici ) sau transrectal (
animale mari ).
Sensibilitatea dureroasa crescuta in :
- %e$rite : - inflamatia rinichiului
- ielita : - inflamatia bazinetului
- ielone$rita : - inflamatia bazinetului si a parenchimului
renal .
- /lomerulita : - inflamatia glomerulului renal
- /lomerulilita : - inflamatia glomerulului renal si a
celorlalte componente .
Forma si dimensiunea modi$icate in :
- %e$romegalie : - rinichi marit in volum
- .idrone$roza : - acumulare de lichid la nivelul bazinetului
- 'umori renale & c)isti renali
- +rolitiaza : - calculoza .
ozitia rinic)iului : - deplasarea rinichiului din lo'a renala (
ptoza .
- toza renala unilaterala sau ,ilaterala: - in tumori
renale ,
- hidronefroza .
)
Consistenta rinic)ilor : - crescuta in tumori , scleroza renala ,
scazuta in hidronefroza .

'% (EZICA "RINARA :
(%S*C'(A : - deformarea abdomenului , hematuria terminala , cifoza
lombara
A0A'(A : - se face transaabdominal la animalele mici si transrectal la
animale mari .
Cresterea dimensiunii vezicii urinare apare in retentii urinare vezicale
si poate fi produsa de mai multi factori :
aralizia vezicii urinare ( a peretilor vezicali )
Spasmul gatului vezicii urinare
0itiaza vezicala si uretrala
'umori la nivelul vezicii urinare
(n$lamatia uretrei : - care produce o ingrosare a lumenului
uretral .
Compresiuni produse din e#terior :
- *rostata
- #oprostaza
- +racturi de bazin
C+1S 2 M*-(CA0A 3 S*M (
45.24.6447
I.BOLI ALE APARATULUI URINAR
$%$% SINDROM"# DE RE!EN!IE AZO!A!A
Reprezinta incapacitatea functionala a aparatului urinar in a si exercita rolurile fiziologice
consecinta a alterarii functiilor renale modificari la nivelul diferitelor organe cu repercursiuni
asupra intregului organism .
- Dominanta uremia de diferite intensitati .
Etiologie :
1. !remia "rerenala :
- cauze ce impiedica debitul circulator la nivelul renal .
- congestie .
- des#idratare ( malabsortie , maldigestie )
- stare de soc ( endo sau exocitoza ) .
$. !remia Renala :
- %auze : alterarea parenc#imului renal : - nefrite , nefroze .
&

'tunci cand este compromisa functional parenc#imului renal .
(. !remia postrenala :
- modificarea de tip obstructiv la nivel renal ( fibroze , calculi ) impiedica eliminarea urinii de
la nivel renal .
). !remia prin superproductie : - animalele cu #rana foarte bogata in proteine carnivore .
*ulburarile functionale se produc datorita :
- +caderii functiei de : +ecretie renala
,xcretie
,purare
Patogeneza :
-. !remie "rerenala
$. !remie Renala
$. !remie "ostrenala .
Boala Renala Cronica
.oala Renala %ronica : - evolutie de tip stadial .
-. +caderea capacitatii functionale ( fara corespondent clinic )
$. /nsuficienta renala ( fara corespondent clinic )
(. 'zotemia ( retentie azotata )
). !remia
Diagnostic Diferential :
o /nsuficienta Renala :
0unctia renala a fost suficienta de alterata astfel incat mecanismele compensatorii devin
insuficiente in : - ,liminarea de substante reziduale
- "astrarea functiilor vitale in limitarea #omeostazica .
- Realizarea functiilor endocrine .
o .oala Renala %ronica : afectarea morfologica a parenc#imului renal asociate cu diferite
grade de insuficienta renala , insotita de tulburari morfo1functionale .
2ecanisme compensatorii :
- 3efronii ramasi functionali
- 4ipertrofie
- 4iperfiltrare ( 'ngiotensina // )
Simptomatologie :
%onsecintele clinice ale uremiei :
- 5astrointestinale
- 3euromusculare
- %ardiopulmonare
- 6culare
- 2etabolicoendocrine
- 4idroelectrolitice
- 4ipertiroidism
- 4ematologice .
6
Insuficienta Renala : - Intoxicatie Uremica
1. - /napetenta : anorexie
- +tomatita : ulcere gingivale
- 4alena
- 4iperaciditate gastric gastrita uremica .
- 4ipotermie
- 4ematemeza
- /leus paralitic
$. 'batere : - coma uremica .
$. %ardiomiopatie uremica .
- "ericardita uremica
- 4ipertensiune
- ,dem pulmonar
- "neumonie
). - 2ucoasa oculara 7 sclera injectate
- Reducerea reflexului pupilar
- 'lte afectiuni secundare .
&.
- 4iperlipidemii
- +caderea glucagonului
8.
- %reste nivelul "arat#ormonului
- +cade nivelul calcitoninei
- 6steodistrofie
- 2ineralizarea tesuturilor moi
- 4ipocalcemie
9. : 'nemie normocroma de tip normocitar datorita deficitului de ,ritropoetina .
Diagnostic :
*este bioc#imice 7 ,xamen 4ematologic
"entru confirmarea diagnosticului clinic trebuie identificata cauza primara a bolii
,xamene .ioc#imice sangvine :
- 4iperfosfatemie
- 'zotemie ( uree 7 creatinina )
- 4ipocalcemie
- "roteina totala serica scade
- "roteinemia : De filtratie
2orfologica
2ixta
- 'nimalele devin casectice
- ,xamen urina : p4 , sediment
,xamenul #ematologic : anemie
9
odificari anatomopatologice :
- 3efrite , nefroze
- 'lte organopatii primare : cardiace , #epatice .
- /n urma autointoxicatii secundare : - stomatite , gastroenterite #emoragice , ulcerative ,
ulcere bucale si intestinale , dermatite , serozite ( pleurita , pericardita ) , #ipertrofie
cardiaca .
!ratament :
-. Reducerea fortajului functional ( scade tensiunea arteriala )
$. Reducerea semnelor clinice
(. Reducerea tulburarilor #idroelectrice
). Reducerea procesului morbid in sine .
o Antisecretorii :
- 'nticolinergice : - 'tropina , +copolamina
- Ranitidina : - ;antac
- %imetidina
- 0amotidina
- /n#ibitor de pompa de protonice 6mez <,& : - mg1 =g la $) # .
o Antivomitive :
- 2etoclopramid : - singurul antivomitiv cu mecanism mixt adica in#iba voma de la nivel
central ( din bulb ) dar si periferic , impiedica voma prin golirea stomacului , contracta
sfincterul cardia si relaseaza sfincterul p>loric vidaj gastric
- 'dministrarea de doze mici in administari repetate pentru a verifica toleranta la
2etoclopramid .
o Pentru tratamentul anemiei
- ,ritropetina
- "reparate pe baza de fier ( a nu se administra oral : iritante digestive )
o Anabolizante :
- +tanozolul : - 'nabolin .
o Antispastice miotrope : "+L ( "arasimpaticolitice )
- "apaverina
- %aroverina : - +pasmium
- Drotaverina : - Drotavet , 3o spa
o "entru combaterea acidozei :
- .icarbonat de sodiu : - concentratie izotona -,) ?
- Ringer lactat
o Combaterea hipopotasemiei :
- %itrat de potasiu
o %ombaterea #iperfosfatemiei :
- %arbonat de calciu
- 'cetat de calciu
o Pentru combaterea uremiei :
- 'spatofort : - aspartatul de sodiu leaga ureea
@
o 'nti#ipertensive :
- ,nalapril
- .enazepril
- "ropanolol
o Aport energetic preponderent :
- 5lucide si lipide
o Aport vitaminic mineral hidroelectric :
- Aitamine #idrosolubile .
CURS " #$%#&%"&&'
#%" %I(SU)ICIE(!* RE(*+* *CU!*
Reprezinta deteriorarea acuta a functiei renale pe o perioada de ore sau zile si este rezultatul
pierderii abilitatii de a excreta substantele reziduale si de a mentine balanta #idroelectrica si
acido-bazica .
Etiologie :
"rerenale : : soc , insuficienta cardiaca
"ostrenale : - obstructii de tip uretral , rupturi de vezica urinara .
Semne si leziuni : - se observa modificari similar cu cele descrise in sindromul uremic ,
dominante fiind oligo 1 anuria.
Diagnostic diferential :
/nsuficienta renala acuta : elementele diferentiale sunt foarte clare , #ipotermie, anorexie,
#alena , voma .
'nimalele cu insuficienta renala acuta sunt mult mai afectate decat cele cu insuficienta renala
cronica .
2ecanismele compensatorii sunt reprezentate de #ipertrofie , #ipertensiunea si se constata
#iperfosfatemie , acidoza , #ipocalcemie .
- /nsuficienta renala cronica : - apatie , somnolenta , voma , slabire , poliurie .
2. 'ratament :
- ,erapie intensiva asistata
- -chilibrarea si corectarea balantei hidrice
- #aterizare venoasa !) " .! h
- /biectiv : imbunatatirea diurezei sau reluarea acesteia
- #ombaterea acidozei metabolice sau sistemice (0 administrarea de bicarbonat
de sodiu solutie ringer lactat , gluconat de calciu , diuretice osmotice ,
(glucoza 1 2 , manitol) diuretice de ansa ( furosemid ) .
3
- #and insuficienta renala acuta apare ca urmare a unei boli primare ,
leptospioza , se abordeaza boala primara .
- *entru combaterea vomei : ranitidine , metoclopramid ,
- #ontraindicate diureticele in formele acute anurice .
- 4icarbonat de sodium 1- 1 ml 5 6g 7.8.
#% "%(E)R,P*!II+E
.oli care intereseaza functiile renale , obisnuit asociate cu existenta unui corespondent
morfopatologic la nivelul structurii afectate .
#% "%#%(E)R,P*!II CIRCU+*!,RII
- *(-I,SP*SU+ RE(*+
- C,(-ES!I* RE(*+* *C!I.*
- C,(-ES!I* RE(*+* P*SI.*
#% "%#%#%*(-I,SP*SU+ RE(*+
Reprezinta contractia spastica a vaselor renale .
'pare in mod obisnuit in urma iritatiilor produse de diverse cauze algone de la nivel renal.
"oate insoti diverse colici : pancreatice , #epatice , excitatia de la nivelul plexului solar .
Simptomatologie :
- %olica renala
- 6ligourie
- !remie moderata
- La administrarea de spasmolitice se vor ameliora durerile ( diagnostic terapeutic ).
E/olutia :
- +ub forma de criza ( minute : ore )
- Dupa disparitia durerii se reia dializa.
#% "%#%"%C,(-ES!I* RE(*+* *C!I.*
Reprezinta vasodilatatia insotita de cresterea tensiunii si vitezei de circulatie a sangelui la nivelul
rinic#iului .
-<
Etiopatogeneza : este de natura toxica sau infectioasa .
- %resterea in volum a rinic#ilor determina distensia capului si durere
- 4ematurie , leucociturie .
Simptomatologie :
- "olaBisurie
+eziuni :
- Rinic#i mariti in volum
- %ongestie pe aria glomerulara
- Detasarea cu usurinta a capsulei renale
Diagnostic :
- +emne clinice :
- Diferential : - "rocese inflamatorii - faza a nefritelor
- 3efropatii degenerative : - nefroze : albuminurie de filtratie , cilindrurie
- Diabet insipid : - apare poliuria dar lipsesc fenomenele sensitive
- %istita #emoragica : polaBisuria
- Litiaza urinara
- 3evralgii locale, mialgii .
!ratament :
- 6biectiv : calmarea , combaterea colicilor
- 'dministrarea de calmante si antispastice
- %ongestia se combate prin diureza , venisectie , derivative externe ,
- 2edicatie antiseptica urinara : albastru de metilen ( &-C mg1 Bg 5.A. --$ ? ) a nu se
administra la pisica pentru ca induce #emoliza .

#% "%#%0%C,(-ES!I* RE(*+* P*SI.*
Reprezinta vasodilatatia cu scaderea tensiunii si vitezei de circulatie a sangelui .
Etiopatogeneza :
- %onsecinta insuficientei cardiace , a starii de soc , a vasculopatiilor sangele stagneaza in
circulatia renala .
Semne clinice :
- +emnele sunt estompate de semnele insuficientei cardiac de tip congestiv .
- 6ligouria : - consecutiv #ipotensiunii , #iperstenuriei ( concentrarea urinei ) si prezenta
albuminuriei mixte .
- Datorita #iperstenuriei si albuminuriei : uremie de intensitate diferita , edeme cavitare si
periferice .
--
+eziuni :
- Rinic#i mariti in volum iar pe sectiune aspect rosu : negricios
- Aasodilatatie de tip glomerular , instalarea fibrozei parenc#imatoase , si sau interstitiale .
Diagnostic :
- +emne clinice : tulburari generale si urinare .
!ratament :
- %ombaterea insuficientei cardiace
- %ombaterea uremiei
#% "%"%(E)R,P*!II DE-E(ER*!I.E 1 (E)R,2E 3
Determinate de agenti toxici de prezenta factorilor sensibilizanti care deternina alterarea
parenc#imului renal .
"ot fi tranzitorii si cronice , leziunile pot interesa endoteliul vascular sau epiteliile tubulare .
+e descriu mai multe tipuri de nefroze :
3efroza 5ranulara
3efroza 5rasoasa
3efroza 'miloida
3efroza 3ecrotica
#% "%"%#%(E)R,2* -R*(U+*R*
"remergatoare in majoritatea nefritelor si1sau nefrozelor .
Semne clinice :
- Lipsesc sau sunt foarte sterse
Diagnostic :
- "rin metode paraclinice : albuminurie de filtratie
- "rezenta in sedimentul urinar de cilindrii granulosi si #ialini, celule epiteliale .
+eziuni :
- Rinic#i mariti in volum desc#isi la culoare
- 4istopatologic : aspect granular .
Diagnostic : - semnele clinice lipsesc
- "rezenta albuminuriei sediment redus
!ratament : - inlaturarea cauzelor
- +ubstante diuretice , glucoza , vitamina %
- 'ntibioterapia
- %#imioterapeutice ( sulfamide ) .
-$
#% "%"%"%(E)R,2* -R*S,*S*
,ste cea mai frecventa nefroza dominata de infiltratie si degenerare grasa a epiteliului tubilor
uriniferi .
Semne clinice :
- 2odificari de ordin general : inapetenta , slabire , scade productia .
- +e observa #ipostenurie , albuminurie redusa , cilindrurie grasoasa , lipidurie .
+eziuni :
- Rinic#i mariti in volum , culoare galbuie
- pe sectiuni se exprima picaturi de grasime .
- #istopatologic : cu solutie +udan // , /// : se observa incluzii lipidice .
!ratament :
- 6biectiv : - inlaturarea factorilor determinanti si combaterea disfunctiilor renale
- *ratament dietetic : - reducerea aportului de grasime si a substantelor protidice .
CURS III "# %#& %"&&'
#% "%"%0%(E)R,2* *I+,ID*
,ste rezultatul depunerii la nivelul endoteliului vascular si1sau la nivelul epiteliului urinifer a
unui metabolit patologic de metabolism protidic : amiloid .
Simptomatologie :
- +emne sterse necaracteristice
- "oliurie si albuminurie , proteinurie , cilindrurie
- "araclinic : #ipoproteinemie , #ipoalbunemie
+eziuni :
- %resterea in volum a rinic#ilor , culoarea galbuie
- %onsistenta crescuta
- %orticala marita cu aspect slaninos
Diagnostic :
- 'lbuminurie , poliurie
- *est specific cu rosu de %ongo
- Diferential : - nefrita cronica ( poliurie , polidipsie , albuminurie de filtratie correlate cu
nivelul crescut al azotemiei ) .
!ratament :
- /neficient
- +acrificare
-(
#% "%"%$%(E)R,2* (ECR,!IC*
3efroza dominata de procese degenerativ-necrotice ce afecteaza in exclusivitate tubii uriniferi
insotita de oligo 1 anurie .
Etiologie :
- +arurile metalelor grele
- *oxine vegetale sau bacteriene
Simptomatologie :
- Aomitare
- 6ligurie datorita obturarii tubilor uriniferi D sindrom uremic
- 'lbuminurie severa de tip mixt
+eziuni :
- 2arirea in volum a rinic#ilor
- Decapsularea cu usurinta
- Degenerari tubulare cu obstructii tubulare determinate de cilindrii epiteliali , granulosi ,
#ialini
Diagnostic:
- Dificil de pus
- 6ligourie 1anurie
- 'lbuminurie mixta 1 cilindruria , prezenta detritusurilor celulare ,
- Diferential : - nefrita acuta ( raspuns febril , leucociturie ) .
!ratament :
- %ombaterea toxicozei , antidoturi specifice
- %ombaterea uremiei
- Restabilirea marilor functii
#% "%"%4%B,*+* P,+IC5IS!IC* RE(*+*
,ste mai frecvent intalnita la rasa persana fiind o boala autozomala dominanta care apare la
#eterozigoti caracterizata prin leziuni c#istice la nivel renal .
- +imilitudine cu 'D"=D descrisa la om
- +e caracaterizeaza prin evolutie gradata cu cresterea c#isturilor de la nivelul corticalei
renale cu stadiu timpuriu de viata , ducand la nefromegalie progresiva .
- %resterea progresiva a c#isturilor se face o data cu inaintarea in varsta ducand la
insuficienta renala cronica .
- La pisica semnele clince devin evidente dupa 8-9 ani .
Semne clinice :
- ,volutie progresiva de tip stadial dominate de semnele insuficientei renale
- 'ceste modificari sunt datorate dezvoltarii formatiunilor c#istice de la nivelul
parenc#imului renal ce scad substratul filtrant renal .
-)
- +imptome : - +indrom neurodepresiv
- 4ipotermie
- /napetenta
- slabire progresiva
- complicatii de simptomatologia retentiei azotate : voma , anorexie , semnele afectiunilor
inflamatorii .
Diagnostic: - examen ecografic
#% "%0%(E)R,P*!II I()+**!,RII
'fectiuni inflamatorii localizate la nivelul componentelor structurale ale rinic#ilor .
- %aine bovine feline suine cabaline .
- %lasificare :
5lomerulonefrite
*ubulonefrite
3efrite interstitiale
3efrite mixte sau granulomatoase
- 2ai pot fi acute , subacute si cronice in functie de evolutie .
Etiologie :
Factori predispozanti :
- +pecia : caine
- *ipul alimentatiei
Factori determinanti :
'genti infectiosi : - actioneaza specific si determina inflamatii
parenc#imatoase specifice sistemice , si cu afectarea inclusiva parenc#imului
renal
0actorii biotici : - actioneaza prin agresiuni directe la nivelul parenc#imului
renal sau prin sensibilizarea structurii rinic#ilor .
'gentii toxici : - factori cu potential toxic ai structurii renale
2ajoritatea substantelor toxice agreseaza structurile renale
( sarurile metalelor grele, fitotoxine , mictoxine ,endotoxine)
0actori autoimuni : - starile autoimmune
0actori traumatici : - induc primar sau secundar modificari de tip circulator
Patogeneza :
- 0actorii mentionati anterior determina mai intai modificari de tip circulator , ulterior
modificari de tip degenerativ , ( fenomene de necrobioza la nivl glomerular , tubular )
determina modificari de tip infiltrative obstuctiv la nivel tubular si interstitial .
- "e masura constituirii substratului lezional se dezvolta si modificari functionale
responsabile in fapt de exprimari de tip oligourie 1 anurie , de aparitia cilindruriei ( de tip
leucocitar , epitelial ) , proteinuriei si #ematuriei .
- %resterea in volum a rinic#ilor determina compresiuni ale capsulei renale colici
renale . -&
- /n conditii de isc#emie locala rinic#iul secreta renina responsabila de vasoconstrictie
locala ( actioneaza ca o enzima proteolitica ) .
- 4ipertensiune , #ipertrofie cardiac consecutiva .
- 0actorii biotic determina frecvent nep#rite localizate
- 'gentii toxici determina modificari difuze sau nefrite de tip tubulo- interstitial .
#% "%0%#%(E)RI!* *CU!* SUPUR*!I.*
"roces inflamator renal in care lispseste participarea granulocitelor neutrofile .
Etiopatogeneza :
- /nfectii
- /ntoxicatii edogene sau exogene
- "e fondul factorilor ocazionali.
Semne clinice :
- 4ematurie
- "roteinurie .

CURS I. "'%#&%"&&'
#% "%0%"%PIE+I!* SI PIE+,(E)RI!*
"ielita reprezinta inflamatia bazinetului bazinetului renal .
"ielonefrita reprezinta inflamatia bazinetului si a parenc#imului renal .
+e intalneste mai frecvent la taurine si suine .
#% Etiologie :
- 2icrobi cu tropism renal
- 6bisnuit se realizeaza ascendent si mai rar descendent
"% Simptome :
- ,volueaza discret , semne urinare ( turbiditate usoara , sediment in cantitate variabila cu
leucocite ) .
Pielonefrita se manifesta prin :
- 2odificari generale : - febra de tip intermitent , inapetenta
- 2odificari senzitive : - colici , cifoza , deplasare greoaie , mers vaccilant
- 2odificari functionale : - polaBiurie , strangurie , #iperstenurie
- 2odificari paraclinice : - 4ematurie
- Leucociturie
- ,x. 4ematologic : - granulocitoza
0% +eziuni :
- rinic#iul marit in volum , de culoare galbuie ( palid )
- capsula renala ingrosata , aderenta
- bazinetul renal dilatat cu continut purulent al bazinetului .
-8
$% Diagnostic :
Clinic : - modificari generale , senzitive , functionale
Diferential :
3efrita purulenta : - sediment redus
%istita : - albuminuria redusa , sediment abundent , 6ematuria terminala .
Litiaza urinara : - simptomatologia senzitiva urinara , cristaluria .
4%!ratament :
2edicamentos : - antibioterapie -)-$- zile dupa urocultura .
'cidifierea si alcalinizarea urinei .
*ratament simptomatic de sustinere .
#% "%0%0%5IDR,(E)R,2*
9eprezinta dilatarea bazinetului renal prin urina fiind urmata de reducerea sau atrofia
prin compresiune de tip progresiv a substratului filtrant renal si respective a
parenchimului renal .
In caz in care dilatatia include si ureterul se numesc ureterohidronefroza .
2. *tiologie :
- :idronefroza provocata de factori care produc compresiune la nivelul 'onctiunii
pielo-caliceale la nivelul deschiderii ureterelor in vezica urinara la nivelul
dintre bazinet si uretere .
- Aderente post ovariectomie 5 ovariohisterectomie
- Aderente post enterotomie
- ,umori abdominale
6. atogeneza :
- ;rina nemaiputandu-se elimina se acumuleaza progresiv determinand
compresiune aupra peretilor bazintetului si apoi atrofia parenchimului renal .
- Atata timp cat hidronefroza este unilaterala rinichiul celalalt reia functia
compensand .
- 4idronefroza este de & grade :
- 5radul / : usoara : dilatatia bazinetului si a ureterului , cu mentionarea ar#itecturii
normale .
- 5radul // : - dilatatia bazinetului si calicelor
- 5radul /// : - distensia evidenta ureterului
- 5radul /A : - distensia evidenta ureterului si reducerea corticalei si a indicelui
parenc#imatos .
- 5radul A : - distensia cailor urinare cu lipsa parenc#imului renal .
0% Simptomatologia :
4idronefroza unilaterala :
- +emne sterse pentru ca rinic#iul sanatos compenseaza functia .
- Rinic#iul marit in volum , fluctuent , fara sensibilitate dureroasa la palpare .
4idronefroza bilaterala : - modificarea starii generale ( slabire , scaderea
apetitului ) .
$% +eziuni :
- 2arire in volum
-9
- "e sectiune parenc#imul renal poate fi reprezentat de o simpla bandeleta
subcapsulara .
4% Diagnostic :
- Dificil : - d.p.d.v. clinic : semne urinare
- ,cografic : confirmare
6% !ratament :
- /n afectiunile unilaterale : - nefrectomie cu inlaturarea factorului cauzal
- 4idronefroza de gradele / , // , /// : inlaturarea c#irurgicala a cauzei
#% 0%B,+I+E .E2ICII URI(*RE
#% 0%#%CIS!I!* *CU!*
Reprezinta inflamatia mucoasei vezicii urinare .
#% Etiopatogeneza :
- +treptococci , stafilococi
- ,. coli , "roteus
%alea pe care se realizeaza infectia : - ascendenta , descendenta ,
0actori ocazionali : - directa .
"% Simptomatologie :
- /n cistitele superficiale : - polaBiuria , turbiditatea urinei .
- "olaBiuria : - denota o sensibilitate exagerata a sfincterului vezical .
- 'nimalele adopta pozitia de urinare , la palpare se constata cresterea sensibilitatii
si ingrosarea peretelui vezical .
- !rina sedimenteaza , contine mucus , sange , miros amoniacal .
- Hematuria este terminala
- 'lbuminuria este redusa
- +edimentul este abundent .
- Reactia urinei este alcalina .
Examenul sedimentului urinar :
- 4ematii
- Leucocite
- .acterii
- %elule epiteliale uroteliale ( in rac#eta si umbela ) .
0% odificari anatomopatologice :
- %istita catarala , #emoragica , purulenta , pseudomembranoase , ulceroasa
, gangrenoasa
- /ndiferent de forma peretii vezicali sunt ingrosati si retractati .
$% Diagnostic :
- facil
- durere la palparea vezicala transabdominala
- polaBisurie
- piuria
- 4ematuria terminala
- turbiditatea creascuta la eliminare si sedimentare ( clarificare ) rapida
-@
- deposit gros la decantarea , albuminurie redusa
- celule vezicale in sedimentul urinar .
Diagnostic diferential :
- "ielita si pielonefrita
- Litiaza vezicala
- Retentia urinara
- *umorile vezicii urinare : adopta pozitia persistenta pentru urinare .
- 3efrita purulenta : - sensibilitate renala crescuta , febra de retentie ,
absenta semnelor vezicale .
4% !ratament :

/gienic : foarte important
- /ncalzirea animalului ( comprese calde , sticle cu apa calda , perne
electrice )
2edicamentos :
%ombaterea durerii prin calmante , antispastice ( papaverina , drotaverina ) .
+ubstante analgezice
+ubstante antiinfectioase care au o elimnare urinara buna : 7etalactamina
( amoxicilina simpla sau potentata cu acid clavulanic +>nulox ) , c6inolona ,
sulfamide ( sulfamide potentate cu Trimetoprim $.& : -$.& mg1 =g la -$ # E
ele se metabolizeaza prin acetilconjugare -D precipita la nivelul tubilor
uriniferi D se recomanda diureza intensa -D aport #idric , biseptol ) .
+c#imbarea p4 : ului urinar : - alternarea de acidifiante si alcalinizante ale
urinei .
'nti#emoragice : ,tamsilat , 'drenostazin .
/n cistitele secundare litiazei vezicale : - cistotomie cu indepartarea calculilor .
+e face urocultura : bacteriurie cronica .
#% 0%"% CIS!I!* CR,(IC*
,ste o urmare a cistitei acute sau poate fi indus consecinta altor procese : litiaza vezicala , pareze
vezicale .
o Semne clinice :
- manifestari generale foarte sterse 1 lipsesc .
- tulburari sensitive mult diminuate
- mictiuni mult mai frecvente pentru ca vezica isi pierde complianta
( capacitatea de dilatare ) .
- modificarile urinare aproximativ celor din forma acuta .
- urina are aspect lactescent , filanta , #iperstenurica , miros intepator de
amoniac .
- sediment urinar bogat in celule : uroteliale , leucocite , #ematii .
- #ematurie terminala : - acest aspect nu este constant .
o +eziuni :
- "eretii vezicali ingrosati
-C
- Aezica urinara apare retractata : ca o para de cauciuc , cu pereti duri ,
sclerosi ( datorita cronicizarii apare fenomene de substitutie conjunctivala
- 2ucoasa are aspect cerebeliform .
o Diagnostic :
- 0acil : anamneza
- 2odificari functionale si fizice caracteristice la examenul urinei .
o !ratament :
%urativ : - daca nu s-a instalat scleroza vezicala .
2edicatie antiinfectioase
+timularea generala
+ubstante iodurate : pentru reacutizarea procesului .
CURS . EDIC*+* &$%##%"&&'
#% 0%0% RE!E(!I* URI(*R* 8 P*R*+I2I* .E2ICII URI(*RE
Reprezinta imposibilitatea evacuarii urinei din vezica urinara fiind insotita de acumularea
progresiva de urina la nivel vezical , in uretere si bazinet .
o Etiopatogeneza :
6rigine mecanica : - cea mai frecventa si se produce prin ocluzie , obstructie la
nivelul uretrei ( calculi ) , cicatrici , torsiuni vezicale , #ipertrofie de prostata ,
papiloame , invaginari vezicale in vagin .
6rigine spasmodica : - ca urmare a spasmului sfincterului vezical prin #ipertonie .
6rigine paralitica : - consecutive paraliziei vezicale prin alterarea functionala 1
anatomica a plexului parasimpatic pelvin ( +$ : +)) , traumatisme , spondiloze ,
osificarea de discuri , sindromul compresiune medulara .
o Simptomatologie :
- Dominanta clinica este reprezentata de absenta urinarii 7 semierectie , tenesme , pozitia
frecventa si persistenta de urinare , pulsatii ale uretrei la mascul , alaturi de semnele bolii
primare .
- Retentia urinara de tip mecanic : - vezica urinara puternic destinsa de continut ( glob
vezical ) ajunge in partea anterioara a cavitatii abdominale -D apare ca un corp dur la
palpare .
- %ompresiuni vezicale nu duce la eliminarea de urina .
- *ip spastic 7 paralitic : - vezica moderat destinsa : cantitatea de urina scazuta .
- !rina se elimina : dupa masajul gatului vezicii urinare E cand animalul adopta
paraseste decubitul E cand animaulul este luat in brate E dupa administrarea de
spasmolitice .
- +e poate complica cu uroperitoneu .
- Prin iritatia simpaticului : - spasmul sfincterului poate fi consecinta iritatiei plexului
pelvic sau diferitelor procese fibrozante sau consecutiv peritonitelor colicile pornesc
de la plexul solar pana la segmentele cefalice si caudale .
$<
- "resiunea abdominala nu determina eliminarea urinei doar masajul gatului vezicii urinare
sau antispasticele dau rezultate .
- Consecuti/ paraliziei /ezicale : se atrofiaza fibrele musculare , rolul este luat de catre
presa abdominala , in vezica ramanand o cantitate mare de urina .
- %onsecutiv interventiei c#irurgicale de la nivelul abdominale alterarii centrilor ano-
vezical , cistitelor ce duc la infiltratia musc#ilor .
- *fectarii neuronilor periferici ( atonia vezicala ) apare ca urmare a leziunilor
segmentelor medulare sacrale : sindromul cozii de cal , luxatii sacro-iliace , fracture
sacro-coccigiene , tumori , areflexia sfincterului vezical .
- Aezica urinara destinsa , dar urina se elimina usor
- *ratamentul : comprese vezicale de (-) ori 1 zi .
%omplicatii : - ulcere decubitale , infectii ale tractului urinar ( cistita cronica
secundar ) .
- *fectarea neuronilor motori centrali consecutiv leziunii segmentelor medulare
superioare segment sacrat , ( deasupra L& ) - #ernie de disc , tumori , traumatisme ,
meningite .
- %ontractia ineficienta a musc#iului decursor , spasmul sfincterului uretral , D golire
incomplete a vezicii urinare ( reziduu vezical ) .
- Aezica urinara marita in volum , turgescenta , evacuare grea .
- 'namneza : - paralizia trenului posterior .
o Diagnostic :
+imptomatic : - usor , lipsa urinarii
,tiopatogenetic : - greu
Diferential :
- toate bolile manifestate prin disurie
- colici
- peritonita acuta : febra , aparare abdominal
- lumbago
- piometru : - poliurie , polidipsie
- #idronefroza :
- ascita : - dispnee .
o E/olutie : acuta : in cea de tip mecanic si spasmotic
- Aindecare dupa eliminarea cauzelor
- Ruptura vezicii , uroperitoneu , retentive azotata si moarte .
o !ratament :
/n cea de origine mecanica : se recomanda cateterism , respingere retrograda
corpului obstruent .
'dministrarea de spasmolitice : - in cea de orgine spasmodica .
- +copolamina : scobutil
- 'tropina
- Drotaverina : - 3o spa
3evrostemice : - .- , +tricnina
'ntiinfectioase :
Rubefactii in regiunea lombara .
$-
#% 0%$% I(C,(!I(E(!* URI(*R*
Reprezinta urinare involuntara fara adoptarea pozitiei de urinare si fara participarea presei
abdominale .
o E tiologie :
- "aralizia medulara , periferica ale filetelor nervoase .
- ,nurezisul nocturn .
- %onsecinta deficitului #ormonal post 64* .
o Simptomatologie :
- *ulburari in eliminarea urinei
- ,liminare incompleta
- +emnele bolii primare
o !ratament :
- Rubefiante , vezicante in regiunea lombo-sacrala
- .- , stricnina
- La cateii cu nicturie se recomanda atropinizare seara inainte de culcare .
#% 0%4% UR,+I!I*2* 9 C*+CU+,2* URI(*R*
+I!I*2* S*U SEDIE(!,2* URI(*R*
0ormarea la nivelul rinic#iului , bazinetului , vezicii urinare a unor concretiuni minerale .
- /n functie de dimensiune formatiunilor D cristalurie .
- %alculi urinari contin o cantitate crescuta de carbonat de calciu .
- La celelalte specii cristalele in urina capata semnificatie clinica : oxalurie : diabet , urati
: urina acida , fosfati : urina acida .
o Etiologie :
- 0recventa la toate speciile
- *aurine , ovine : aport excesiv de fosfor
- Restrictia 1 deperditia de apa -D concentrarea urinei
- %al : - uroliti la nivel vezical ( sedimenteaza )
- %arnivore : - predispozitie de rasa -D frecventa la Dalmatian , pinsc#er , peBinez
- 0eline : frecventa crescuta la masculii castrati peste - an , sezon rece , uroliti pe baza , de
fosfati amoniaco-magnezieni .
o Patogeneza :
- 0ormarea de concretiuni
- 2ineralizarea evolueaza stadial
- 2icelii coloidali D corpusculi coloidali pe care se dispun saruri minerale numiti sferoliti
- Sferolitii prin depuneri successive de minerale microliti .
- 2icrolitii prin depuneri abundente de saruri minerale D macroliti .
o Simptomatologie :
- Rumegatoare : - stearsa
- 2iei , berbecuti la ingrasat : colici , pozitie de urinare fara eliminarea urinei .
$$
- %arnivore : - polimorfism clinic : calculoza bazinetala -D atrofia prin compresia a
rinic#iului ( corticala ) .
- %alculoza ureterala : - #idronefroza
- Localizarea vezicala : polaBisuria , disurii , #ematurie recidivanta , la palpatie se
identifica o formatiune dura .
- Localizare uretrala ( obstructive totala 1 partiala ) : disurie , #ematurie incipienta .
- Localizarea renala ( nefrolitiaza ) : #ematurie 7 grade diferite de insuficienta renala
( oxalate de calciu ) .
- !ipuri de uroliti :
%aine "isica
+truviti : &) ? &) ?
6xalati de calciu : @ ? -- ?
!rati : & ? & ?
- 6xaluria : in tulburarile metabolismului glucidic : diabet za#arat
- +truviti ( fosfati amoniaco-magnezieni ) : - in urina alcalina .
- 6xalati de calciu : - in urina acida .
- La )-& ani : struviti ( varsta cand pot apare )
- La &-@ ani : oxalati de calciu
- D @ ani : oxalatii
- !ratii apar mai ales la Dalmatian
o odificari anatomopatologice :
- 3isip , calculi la nivel renal , vezical , uretral de forme si dimensiuni diferite .
- %uloarea diferita in functie de compozitie .
- !rati : - netezi , roscati
- 6xalatii : - muriform
- +truvitii : - rugosi , duri , cenusii
o Diagnostic :
- Rezultatul examenului sedimentului urinar
- Date generale
- ,xamen imagistic
- %alculii pot avea mai multe straturi : identificarea cristalelor difera fata de calculi
excizati c#irugical .
- %alculii pe baza de struviti pot apare secundar unei infectii urinare cu bacteria ce produc
ureaza ( +tap#>lo , "roteus ) sau invers in urma litiazei pot apare unele infectii bacteriene
secundare .
o !ratament :
/erbivore : - 'ntispastice , tranc#ilizante , cateterism sondaj uretral .
- %omplicatiile inflamatorii : - tratament antibacterian , sulfamide
%arnivore : - se recomana terapie conservativa 7 litiazolitice directe ( Aetrecal )
sau prin modificarea reactiei urinei .
- 'lcalinizante 7 acidifiante
$(
- La motani : -<< mg de sulfat de amoniu --$ doze zilnice 7 lic#ide (cantitate
mare) 7 metionina ( uropet ) .
- La caine : - alcalinizarea cu bicarbonat de sodiu .
- +truvitii : se dizolva in cateva saptamani cu diete specifice , la femele mai usor
decat la masculi datorita diferentei diametrului uretrei .
- oxalatii : nu pot fi dizolvati prin folosirea dietei dar impiedica aparitia acestora

#% 0%6% SI(DR,U+ UR,+,-IC )E+I( 1 S%U%) : )%+%U%D% 3
C+I(IC : - #ematurie , disurie , polaBisurie , si 1sau obstructive uretrala .
- ,ste influentata de : precocitatea interventiei E consecventa E acuratetea
tratamentului .
- /n obstructia uretrala in mai mult 9< ? din cazuri sunt produse de struviti de diferite
marimi .
- %u cat se asteapta mai mult si nu se intervine acel calcul obstruant se va fixa si mai mult
in mucoasa uretrala D blocaj uretral sever .
- +ondajul va fi mai greoi sfasierea mucoasei uretrale cicatrici stenozante .
E!I,+,-IE :
- Dopuri uretrale de la mucina , detritusuri celulare .
- Diametrul mic al uretrei
- %astrarea ( deficit #ormonal )
- 'portul redus de lic#ide
- Lipsa de miscare
- 6bezitatea
- 4rana #iperproteica 7 privarea #idrica .
- %auze infectioase, anatomice , etc .
DI*-(,S!IC :
- 'naliza de urina : - foarte importanta
- ,cografic : nisip 1 litiaza
- +tabilirea daca este necesar sa se impuna interventie c#irurgicala .
o 6biective terapeutice :
- Desc#iderea non-traumatica a uretrei : sondaj , cateterism .
- Lavaj vezical
- ,xaminarea sedimentului urinar
- *erapie cu fluide
- %ateterizarea pe o perioada de --$ zile .
!R*!*E(! :
- "ermeabilizarea non-traumatica anestezie de lunga durata
- ,liberarea portiunii libere a penisului si introducerea unui cateter uretral .
- /mpingerea retrograda a dopului uretral .
$)
- La motani cu +.!.0. in 8-$) # au tendinta frecventa de a urina , miauna , plang , sunt
agitati , se ascund , isi ling organele genitale .
- Dupa (8-)@ # apare azotemia postrenala .
SEMIOLOGIA APARATULUI CARDIO-VASCULAR
I. EXAMINAREA FUNCTIONALA A APARATLUI CARDIO -
VASCULAR
Simptoame generale :
Semne nervoase :
- 8erti'ii ( ameteli )
- <incopa : - prabusirea reactiilor nervoase ( cunostinta , motilitate ) ,
oprirea cordului si a respiratiei ca urmare a unor afectiuni cardio-
circulatorii .
Semne circulatorii : - ectazia venoasa , pulsul venos retrograd , racirea
etremitatilor , edeme la distanta , colaps circulator .
Semne digestive : - greata , voma .
Scaderea capacitatii la e$ort:
Simptoame de organ :
Dispneea de efort 1 dispneea cardiaca 3 : - exprimata prin lipsa de aer
( sufocare ), initial la efort , apoi si in repaus
Durerea : - poate fi exprimata local sau la distanta ( durere proiectata si
iradiata ) . La animale durerea cu origine cardiaca se exprima prin indepartarea
olecranului stang de torace , tremuraturi ale tricepsului bra#ial , #oripilatie ,
transpiratii .
Palpatie cardiaca : - se exprima prin miscari ale toracelui stang , consecutive
contractiilor paroxistice .
II. EXAMINAREA FIZICA A APARATULUI CARDIO-VASCULAR
$% CORD"#
A0A'(A : - permite aprecierea socului cardiac ( apeien la caine )si
caracterele modificate ale acestuia
Sediul socului cardiac : -
- =odificarile sediului socului cardiac apar consecutiv hipertrofiilor
cardiace sau in urma deplasarii cordului .
Frecventa socului cardiac : - este identical cu frecventa sistolei
ventriculare si a pulsului arterial .
68
- =odificarile de de frecventa presupun accelerarea contractiilor
( tahicardia ) sip e de alta parte rarirea contractiilor cardiace
( bradicardia ) .
1itmul socului cardiac : - la caine este o aritmie respiratorie
fiziologica .
(ntensitatea socului cardiac :
Modi$icarea intensitatii presupune $ie :
o >iminuarea consecutiv unor cauze cardiace ( insuficienta
cardiaca , dilatatie cardiaca , miocardoze ) sau cauze
extracardiace ( ingrasare , ingrosari ale pericardului , colectii
pericardice si pleurale , edem ).
o =arirea ( cresterea ) in conditii fiziologice ( dupa efort , la
animale slabe , la animale fricoase ) sau patologice
( hipertrofii cardiace , miocardita cronica , boli infectioase ) .
ASC+0'A'(A :
A. Zgomote cardiace normale :
rimul zgomot cardiac : - zgomot sistolic (zgomot musculo-valvular )
produs de inchiderea valvulelor atrio-ventriculare , contractia
musculaturii ventriculare si epulzarea sangelui din ventricule .
Este sincron cu cu socul cardiac si pulsul arterial .
Al doilea zgomot cardiac : zgomot diastolic ( zgomot valvular)
- *rodus de inchiderea valvulelor de la baza aortei si trunchiului
pulmonar .
-primarea onomatopeica a celor doua zgomote si a pauzelor dintre acestea
este : ? dup " lup ? .
4. Zgomote cardiace patologice :
2. Modi$icarea zgomotelor cardiace normale :
Modificarea frecventei :
- Accelerarea zgomtelor : - tahicardie sinusala
- 9arirea zgomotelor : - bradicardie sinusala
- /prirea atriala : - sinusala
Modificarea intensitatii :
- Intensificarea zgomotului I cardiac : - boli febrile , anemii acute , AI-
- Intensificarea zgomotului II cardiac : - in hipertensiune
- Intensificarea ambelor zgomote cardiace : - dupa effort , animale
slabe , animale cu torace ingust , hipertrofii cardiace , endocardite ,
acute.
- >iminuarea zgomotelor cardiace : - insuficienta cardiaca , miocadroze
, colectii pericardice .
!@
Modificarea timbrului si tonalitatii :
- =etalizarea zgomotului I sau a ambelor zgomote cardiace : - anemie ,
hipertrofie cardiaca ,
- Amplificarea zgomotelor cardiace : - in pneumopericard .
-stomparea zgomotelor cardiace :
Modificarea ritmului cardiac ( modificarea functiei cronotrope ) :
Dedublarea zgomotelor cardiace :
>edublarea primului zgomot cardiac : zgomotul de galop - apare in
nesincronizarea inchiderii valvulelor atrio-ventriculare : apare in
insuficienta cardiac stanga .
>edublarea zgomotului II cardiac ( zgomot de pitpalac5prepelita ): -
apare in nesincronizarea inchiderii valvulelor sigmoide de la orificiul
aortic si pulmonar , cauza fiind emfizemul pulmonar si pneumotora .
Egalizarea pauzelor si accelerarea frecventei zgomotelor cardiace :
-mbriocardia ( ritmul fetal ) : - cand pauzele dintre zgomote sunt egale
si se adauga o frecventa crescuta ( tahicardia ) ; se constata in colaps
circulator .
#uniculocardia : - se receptioneaza un singur zgomot .
Aritmiile cardiace :
o UUUUUUUUUUUUUUUUU :
Aritmii produse de stimuli suplimentari etracardiaci : - produse
de influurile nrevoase de natura simpaticotona ( tahicardizante )
sau vagotona ( bradicardizante ) avand drept rezultat tahicardia
sinusala paroistica si bradicardia sinusala .
Aritmii produse de stimuli suplimentari intracardiaci :
- *#trasistola : - contractie cardiac prematura si suplimentara
consecutiv aparitiei unui stimul suplimentar la nivelul nodului sinusal
sau celelalte componente ale sistemului ecito-conducator.
- Aritmii permanente :
Fi,rilatia : - se caracterizeaza prin contractii fine si foarte rapide
( frecventa mare si ritm neregulat ) a unui grup de fibre
miocardice .
Flutterul : - este asemanator fibrilatiei dar cuprinde mai multe
grupe de fibre miocardice .
o UUUUUUUUUUUUUUUUU : - aritmii prin tulburari ale mecanismului de
conducere a stimulilor ecito-conducatori .
1itmul nodal : - pleaca de la nodulul atrio-ventricular
presupunand rarirea frecventei contractiilor ventriculare .
65
9locul sino-atrial : - transmiterea dificila sau lipsa transmiterii
influului nervos de la nodul sinusal la atrii .
9locul atrio-ventricular : - presupune incetinirea sau
intreruperea transmiterii influului nervos spre ventricule datorita
leziunilor la nivelul nodulului atrio-ventricular , fasciculul :is
.*oate fi partial , total ,
9locul de ramura : - blocul fascicular si blocul de arborizatie
sunt dificil de diagnosticat la animale .
!. Zgomote cardiace supraadaugate :
Su$lurile endocardice organice :
Stenoza ori$iciala : - se produce prin stramtorarea orificiilor cardiace , se
intalnesc ) sufluri de stenoza orificiala .
(nsu$icienta valvulara :
Su$luri endocardice anorganice :
C. Zgomote e#tracardiace :
Zgomotul de $recatura pericardica : - perocardite acute
Zgomotul de $recatura pleura-pericardica
Zgomotul de lic)id ( plescait ) :
67
CURS 6 EDIC*+* ##%##%"&&'
II. BOLILE APARATULUI CARDIOVASCULAR
'%$% FENOMENE DE INS"FICIEN!A CARDIACA
'%$%$%SOC"#
- +indrom ce apare datorita actiunii asupra organismului a unor factori cancerigeni ce se
dezvolta in urma scaderii perfuziei sangvine tisulare sub un nivel critic si o anume durata .
Clinic : - tablou caracteristic si evolutie grava .
Clasificare dupa mecanism de inducere:
- +. cardiogen : - diminuarea debitului cardiac
- +. #ipovolemic : - scaderea debitului circulator
- +. prin vasodilatatie inadecvata : - soc anafilactic .
- +. prin mecanisme combinate : - soc traumatic , septic , caloric .
Patogeneza :
+ocul se desfasoara in etape iar in prima etapa organismul intervine prin mentinerea
#omeostaziei prin toate mecanismele iar daca acestea sunt depasite D organismul se
adapteaza particular si va incerca sa asigure functionarea organelor cu functii vitale
in detrimental altor organe si tesuturi .
Etapele socului :
- +oc compensat 1 faza compensata : - organismul raspunde eficient prin mecanisme de
adaptare la agresiune .
- +oc decompensat : - organismul incapabil sa-si mentina #omeostazia .
- +oc /reversibil :
%ea mai grava agresiune a socului , scade aportul de oxigen D 6ipoxia tisulara .
- 2ecanismul de producere a acestei insuficiente : central , periferic si mixt .
- 2ecanismele compensate care intervin in momentul #ipoxiei tisulare se bazeaza pe
vasodilatatie centrala : centralizarea circulatiei spre organele vitale 7 vasoconstrictie
periferica .

- %onsecutiv #ipoxiei tisulare D produsi de metabolism anaerobi -D stagnarea sangelui in
mica circulatie -D #ipovolemie D organe vitale ajung in suferinta prin insuficienta
mecanismelor compensatorii , prezenta produsilor toxici F din leziunea primara .
+uferinta miocardului 1 afectiunea primara .
Lezinile organelor vitale reversibile apoi devin ireversibile D foarte important
"recocitatea /nterventiei *erapeutice 7 'curatetea ei .
Simptomatologie : - toate tipurile de soc presupun o identitate de exprimari clinice
indiferent de specie E
- /nrautatirea starii generale a animalelor ( stare depresiva colici )
- /n evolutia starii depresive -D pierderea constientului -D stare comatoasa ,
intrerupta in cazul #ipoxiei de perioade de agitatie -D temperatura corporala ,
$C
- temperatura tegumentara si interna scade .
- 2ucoase aparente cianotice ( alb sidefiu : soc #emoragic ) .
- *egumente : - cianoza zonelor declive , extremitati , des#idratarea ( pielea elastic)
- "ot apare transpiratii reci ( #idroza ) si scaderea temperaturii tegumentului .
- "uls : filiform , slab perceptibil , aritmic E *ensiunea arterial scazuta mult
(oligoanurie secundar ) .
- *a#icardie , uneori aritmie , sufluri functionale $ x al // : lea zgomot
cardiac .
- Respiratie accelerata #ipoventilati acidoza metabolic .
- 6liguria 7 'nuria expresia finala a deficitului de perfuzie renala 7 se
accentueaza cu semnele /nsuficientei Renale ( +indrom !remic ) care insotesc
socul .
Diagnostic :
- *a#icardie , ta#isfigmie ( cresterea frecventei pulsului ) .
- 3econcordanta intre frecventa cardiac si puls
- +caderea rapida a amplitudinii pulsului .
- 'spect cianotic al mucoaselor si tegumentelor .
- %resterea timpului de reumplere capilara .
- Deteriorarea progresiva a starii generale .
- /dentificarea leziunilor socogene permit diagnosticarea socului
!ratament : - stare de urgent D abordarea individuala 7 monitorizarea permanenta a
pacientului complicatii 7 presupunerea adaptarii permanente a acestuia in functie de
stare .
!ratament )iziopatologic :
- ,ratament general de sustinere functiei respiratorii si cardio-
circulatorie .
- ,ratament specific al cauzei :
Soc hemoragic : tamponada pericardiaca ( pericardocenteza ; hemoragii
interne care nu se opresc medicamentos tratament chirurgical ;
Soc anafilactic antihistaminice , cortizonice , #a " terapie A / ! "
terapie ;
Soc traumatic : - tratamentul specific fracturilor , leziunilor tesuturilor
moi .
Soc septic : - antibioterapie , corticoterapie ;
Soc caloric : - plasarea animalelor la loc racoros , comprese 5 bai reci ,
perfuzii cu solutii hipotone " Ba #l sol C,3 C5CC .
- ,erapia ad'uvanta : combaterea durerii , echilibrarea acido- bazica ,
corectarea tulburarilor de coagulare
(<
'%$%'% SINCOA ) #IO!IMIA
Sincopa : pierdera brusca intr-un timp scurt a constientei cu imposibilitatea
mentinerii pozitiei patrupodale datorita hipoperfuziei cerebrale .
0ipotimia : fenomene circulatorii mai putin sever asemanator sincopei caracteristic
fiind slabiciunea musculara generalizata pierdere posturala si incapaciatea de
pastrare a pozitiei patrupodale , cu deteriorare progresiva adesea incomplete a starii
constiente .
#auzele sincopei :
- /bstructia fluului sangvin cerebral
- #ause cardiopulmonare ( aritmii cardiace , obstructii )
- *resiunea sangvina cu scaderea debitului cardiac si a rezistentei
periferice .
- #ause metabolice : scaderea prezentei /! scadere glicemie .
,ipurile de sincope sunt produse prin
- =ecanisme neurogene : - cauze vasovegale prin hipotensiune .
- =ecanisme cardiogene : - cauze mecanice si cauze electrice .
Simptomatologie :
=odul de instalare , durata si profunzime pierderii de constienta sunt variabile .
#riza debuteaza cu senzatiei de oboseala , instabilitate , tulburari de deplasare ,
tulburari de vedere sau de auz , somnolenta , animalele devin confuze , si se
instaleaza pierderea constientei .
Atunci cand se poate realiza eamenul clinic se observa :
- ,egumente palide
- 9espiratie superficiala
- *uls accelerat si slab
- ,ensiunea este scazuta
- =idriaza
- 9elaarea muschilor scheletici

-iagnostic : - usor , anamneza
- Diferential : - crize epileptiforme
- 4olile cerebrovasculare

'ratament :
- 9estabilirea rapida a fluului sangvin general
- Asistenta pacientului in timpul crizei .
- *revenirea crizelor
- ,ratamentul bolilor cauzale .
$1
'% $%*% SINDROM"# MOR!II S"+I!E
-ste o moarte naturala , rapida si neasteptata care apare in prima ora de la debutul
semnelor cardiace la animale cu boli cardiace cunoscute sau necunoscute
Simptomatologie :
- Aritmie cardiac la ascultatie
- -trasistole ventriculara 5 tahicardie ventriculara paroistica
- Da eamenul fizic al cordului nimic deosebit .
- =oartea e determinata de o aritmie ventriculara .
Alte morti subite cardiace :
- :ipertrofie cardiaca
- =iocardite
- *arvoviroza
- <indromul mortii subite la puii broiler
- <inromul mortii subite la porci
,ermenul de moarte subita reflecta de oprirea cardiaca si aparitia mortii subite care
poate fi reversibila daca se intervine inaintea opririi definitive a functiei cerebrale
( moartea cerebrala ) A celelalte functii vitale ( moarte biologica ) .
0eziuni:
- Deziuni ale nervilor cardiaci
- Deziuni miocardice
- Deziuni vasculare
- Deziuni consecutive hipertensiunii cardiace .
'% $%,% INS"FICIEN!A CARDIACA
<indrom clinic acut 5 cronic , datorita incapacitatii cordului de a asigura debitul
circulator necesar activitatii metabolice tisulare sau necesar acoperirii nevoilor de /
! ale tesuturilor .
>.p.d.v. clinic , insuficienta cardiaca este sindromul caracterizat prin semne de staza
( pulmonar , sistemica ) insotita de un debit cardiac scazut aparute in evolutia unei
boli cardiace .
Insuficienta cardiaca : - initierea mai multor fenomene care pot fi simultane
5successive si care pot fi grupate in :
- Insuficienta circulatorie cu scaderea perfuziei tisulare
- =anifestari congestive prin cresterea presiunii venoase tisulare si
sistemice
- Insuficienta cardiaca 5 cedarea miocardica ( alterarea functiei sistolice
sau diastolice ).
$!
* '("0"/(* :
>.p.d.v. cauzal insuficienta cardiaca poate apare :
#onsecinta afectarii organice sau functionale a componentelor cordului
( endocard , pericard , miocard , sistemul ecitoconducator ) .
*rin suprasolicitare etracardiaca
o Factori :
+actori cauzali
+actori agravanti ai insuficientei cardiace
- +actorii cauzali : - trebuie sa actioneze sufficient de intens sau destul de mult
ca sa poata depasi mecanismele compensatorii .
Factorii cauzali : - $ grupe
1. +actori care actioneaza prin suprasolicitare pompei cardiace
!. +actori care determina scaderea contractilitatii
$. *erturbari ale umplerii 5 reumplerii cardiace
A'"/*%*ZA :
4aza patogenezei o reprezinta scaderea sau alterarea performantei cardiace .
*erformanta cardiaca depinde de ) factori principali :
1. #ontractilitatea
!. +recventa cardiaca
$. *resarcina
). *ostsarcina
S(M'"MA'"0"/(* :
In-uficienta car.iaca -tanga :
<emnul clinic dominant este dispneea care apare ca urmare a cresterii presiunii
venoase si capilare la nivel pulmonar cu scaderea compliantei si cresterea
eforturilor respirator .
- *rimul semn dispneea de efort ( apare ca urmare a cresterii presiunii
pulmonare ca o consecinta a solicitarii crescute a debitului cardiac ce insoteste
efortul .
>ispneea de effort se accentueaza odata cu cu progresul debitului cardiac ; ea e
folosita in impartirea insuficientei cardiac in ) grupe :
1. *acientii la care sunt prezente semnele unei afectiuni cardiace dar nu se
eprima clinic insuficienta cardiaca
!. Indivizi cu semnele unei afectiuni cardiace la care dispneea apare la eforturi
obisnuite .
$. *acientii la care dispneea si tusea apar al eforturi mici sau chiar in repaus ,
chiar noaptea .
). *acientii la care semnele insuficientei cardiace sunt foarte evidente in repaus .
$$
o Dispneea de repaus :
- *aroistica
- *ermanenta ( clinic " ortponee )
/rtopneea apare in faze avansate ale bolii ( pacientul adopta decubitul 1C-11 min
apoi pozitia patrupodala cu cap intins si dispnee .
*demul pulmonar acut :- reprezinta forma cea mai severa de dispnee de
repaus si este atribuita creste presiunii cu transudatie si interstitiu ,
dispneea este intensa , prezenta ralurilor .
*usea apare la fie efort , fie paroxistica si este ec#ivalenta dispneei E tusea de oboseala este
neproductiva dar poate avea caracter mucos in edemul pulmonar acut .
6boseala ( fatigabilitatea ) : - scaderea debitului cardiac cu perfuzie musculara insuficienta .
La examenul obiectiv , insuficienta cardiaca are modificari generale si semne cardiovasculare
o +emnele sistemice :
- "aloarea 1 cianoza mucoaselor ,
- 6rtopnee ,
- Retentia #idrosalina
o +emnele pulmonare sunt : - expresia stazei E - prezenta de raluri cu submatitate
o +emnele cardiace : cresterea ariei cardiace , intensificarea socului apexian , ta#icardie .
CURS ; #'%##%"&&'
INS"FICEN!A CARDIACA DREA!A :
- ,xprimare clinica mai stearsa
- +taza sistemica preponderent in organelle digestive ,seroase , circulatie sistemica .
- Examinarea obiectiva :
- ,ctazie , congestie sistemica venoasa ( presiune venoasa central crescuta ) , distensia
jugularei , congestive #epatica , splenica ,
- ,pansamente pleurale , pericardice si peritoneale E
- Dispnee ,ortpnee
- %ianoza mucoaselor , edeme declive .
INS"FICIEN!A CARDIACA G#O+A#A :
- +emnele ambelor forme ( dreapta 7 stanga )
- %onfirmarea diagnosticului : ,=5 , Radiografie , ,cografie cardiac , *ensiunea arterial
o !R*!*E(! : etiologic 7 patogenetic
()
- %urativ : identificrea si abordarea terapeutica a mecanismelor etiopatogenetice .
- "reventiv : - %ontrolul frecventei cardiace
- /mbunatatirea contractiei cordului
- %ontrolul mecanismelor neuro#ormonale ( cardiotonice -D digitalina ,
Digoxin , strofantina
- +impaticomimeticele
- Aasodilatatoare
- Diuretice
'%'% +O#I#E ERICARD"#"I
",R/%'RD/*, '%!*,
",R/%'RD/*, %R63/%,
",R/%'RD/*, *R'!2'*/%,
=/L61 4,26",R/%'RD
+!0!;/!3/ ",R/%'RD/%,
",R/%'RD/*, %63+*R!%*/A,
'%'%$% S"F"ZI"NI / EANSAMEN!E ERICARDICE
%aracteristicile lic#idului pericardic sunt diferite : transudat , exsudat , #emopericard .
*ransudat : - neinflamator , cu caracter sero-fibrinos , sanguinolent densitate mica ,
proteine putine si poate fi cauzat de insuficienta cardiaca , congestie , #ipoproteinemie ,
toxicoze .
,xsudat : - acumularea de lic#id pericardic inflamator , cu aspect tulbure , i#oros , si
depozite de fibrina .
"rezinta celularitate crescuta , densitate mare , la examenul citologic ( lic#id de punctie )
se constata celularitate crescuta .
"rinter cauze ar putea fi bacteriene , virale .
emopericard : acumularea de lic#id cu caracter sangvinolent , #ematii , cellule
mezoteliale , celule neoplazice .
%auze : - afectiuni neoplazice (#emangiosarcom, mezotelioame , tumorile bazei cordului)
P*!,-E(E2* :
- 'cumularea de lic#id in sacul pericardic si semne clinice specifice .
- "rezenta si intensitatea semnelor depinde de gradul acumularii de lic#ide si de viteza cu
care s-au acumulat .
- "rezenta lic#idelor in sacul pericardic determina compresiunea cordului cu reducerea
umplerii diastolice a ventricului tulburari #emodinamice severe ( scade debitul cardiac
, creste presiunea venoasa 7 sistemica ) .
- +e instituie tamponada cardiaca urgenta medicala acumularea masiva si rapida de
lic#id pericardic .
(&
- %onsecintele tamponadei : - Limitarea umplerii diastolice cardiac
- %reste presiunea intrapericardica
SIP!,*!,+,-IE :
- *riada cardiaca : - 4ipotensiune arteriala
- "resiunea venoasa creste : turgescenta si ectazia jugulara
- Liniste pericardica
- Determinate de cantitatea si rata de acumularea lic#idului in sacul pericardic acumulari
masive si rapide ( tamponada cardiaca 7 soc , moartea ) in timp indelungat ( insuficienta
cardiaca #ipodiastolica , turgescenta jugulara , #epatomegalie , sufuziuni pleurale , dispnee c#iar
la eforturi mici , ta#icardie , intoleranta la efort , tuse , soc cardiac diminuat , 1 absent .
- La ascultatie : ta#icardie , diminuarea 1 abolirea zgomotelor cardiace .
DI*-(,S!IC :
+emne clinice 7 tamponada cardiaca 7 prezentazgomotelor de picatura 7 presiunea
venoasa .
,cografie , radiografie
PR,-(,S!IC : - depinde de tipul si cantitatea de lic#ide din sacul pericardic .
!R*!*E(! :
- "ericardocenteza
- Diuretice
- 0lebocenteza
- %ardiotonicele : nu sunt indicate pentru ca contractilitatea nu este afectata .
- /n cazul diureticele si flebocentezelor situatia se poate agrava ( soc cardiogen ) .
'%'%'% ERICARDI!A CONS!RIC!I(A
- +e intalneste la carnivore , purcei , pui .
- La rumegatoare evolueaza ca tuberculoza perlata
- %ordul este limitat de un proces de fibroza cu interesarea pericardului visceral si parietal .
- 'ceasta fibroza se instaleaza in luni 1 ani de zile .
SIP!,*!,+,-IE :
- Dispnee la efort , ortopnee , slabire progresiva , edeme periferice .
- *urgescenta jugularei , puls venos .
DI*-(,S!IC :
- 5reu de pus
- Radiologic : distensia cavei abdominale , calcificari parietale .
(8
!R*!*E(! :
- %#irurgical : indepartarea depozitelor conjunctive :pericardotomie partiala .
'%*% +O#I#E MIOCARD"#"I 0 MIOCARDOA!II 1
'% *%$%MIOCARDI!A
,ste o afectiune inflamatorie a musc#iului cardiac la care se adauga si disfunctie cardiace .
"oate fi cauzata de boli infectioase .
Etiologie :
- /nfectioasa virala : "arvoviroza , %arre , 'ujesB> .
- /nfectioasa bacteriana : %orinebacterii , +trepto , +tafilo , ,risipelotrix , .orelia ,
'spergillus
- "arazitoze : toxoplasmoza .
Patogeneza :
- 'fectarea miocardului se realizeaza direct ( "ravoviroza ) sau indirect ( focare infectioase
la distanta - penumonii , endometrite , infectii dentare ) .
- 'gentii patogeni determina leziunarea miocardului prin :
- /nvazie miocitara
- 'ctiune toxica la nivelul miocardiocitului .
- 2ecanisme imun mediate .
Simptomatologie :
- 3ecaracteristice : semnele generale depind de infectiile primare insuficienta cardiaca ,
cardiomegalie , congestive pulmonara si sistemica .
+eziuni :
2iocardita acuta :
- %ardiomegalie moderata cu aspect fizic flasc , marmorat , tigrat , culoare galben desc#is
cu #emoragii difuze
- 0enomene supurative uneori
- Leziuni degenerative granulo-grasoase 1necrotice .
- 2icroabcese 7 infiltratii limfo#istiocitare .
2iocardita cronica :
- +cade volumul cardiac
- La sectionare cordul are aspect multiliniar datorita infiltratiei fibroconjunctive 7 leziuni
de insuficienta cardiaca .
Diagnostic :
- Dificil
- +uspicionarea : - miocardita se suspicioneaza pe semne clinice ( febra , aritmii , semnele
bolii primare
(9
E/olutia < Prognosticul : - depinde de boala primara
- +upraacuta : acuta , cu moarte subita sau cronicizare .

!ratament :
- 'dministrarea de antiinfectioase , antiinflamatorii nesteroidiene ( aspirina , indometacin )
, imunosupresive .
- %orticoterapia : - contraindicata
- 'ntiaritmice ( %lopanolol #ipotensor )
- Aasodilatatoare , diuretice , digitalice
'%*%'% CARDIOMIOA!II
5rup #eterogen de afectiuni : afectiunea initiala a miocardului
"ot fi : - idiopatice
- secundare
- D.p.d.v. #istopatologic : - %ardiomiopatii dilatative 1 dilatatie cardiac .
- %ardiomiopatii #ipertrofice 1 #ipertrofie cardiaca
- %ardiomiopatii restrictive
- D.p.d.v. cauzal : - /diopatice
- *ip isc#emic
- *ip valvular
- +ecundar unor afectiuni neuromusculare .
Cardiomiopatii idiopatice :
%ardiomiopatia dilatativa : - o dilatatie a ventricului stang si o disfunctie sistolica .
%ardiomiopatie #ipertrofica : - #ipertrofie ventriculara .
%ardiomiopatii restrictive : la pisica frecventa apoi la caine si vitei .
- 5rupul de afectiuni cu caracter principal sunt reprezentate de scaderea compliantei
ventriculare 7 scaderea functiei diastolice .
Semne clinice :
Dilatatia cardiaca :
- $ stadii : - 'simptomatic
- +imptomatic
/n forma asimptomatica :
- La examenul clinic general : cardiomegalie , insuficienta mitrala
/n forma simptomatica :
- Luni1ani
- Debut insidios
- Debit cardiac scazut
- *ulburari de ritm 1 de conducere
- Dominanta clinica : insuficienta cardiac stanga cu dispnee la efort, apoi dispnee la repaus
, tuse seaca , stare afebrila , slabire progresiva .
(@
- La examenul fizic al cordului se evalueaza o cardiomegalie predominant stanga , cu
ta#icardie , cu puls slab , semne de staza in marea circulatie , cu edeme declive ,
#epatomegalie .
- La ,.=.5. : cardiomegalie , in special la nivelul ventriculelor si peretii subtiati cu
#ipoc#inezie difuza .
Cardiomiopatie 6ipertrofica :
- ,volueaza asimptomatic de multe ori sau cand exista semne clinice predominante :
dispnee , socul cardiac 1 apexian e puternic , suflu dispneic intens pe focarul aortei
- La ,.=.5. : - #ipertrofie ventriculara , #ipertrofia septului interventricular .
Cardiomiopatie restricti/a :
- +e intalneste mai rar
- 'nimalele nu tolereaza efortul
- 6boseala
- 2odificarile clinice atribuite cresc presiunea venoase si imposibilitatea cresterii debitului
cardiac prin ta#icardii compensatorie .
- La examenul fizic : distensia jugularelor , sufluri de regurgitatie atrio-ventricular .
+eziuni :
Cardiomiopatie dilatati/a :
- %ord marit cu peretii subtiati , miocardul este degenerat , cu focare de necroza .
Cardiomiopatie 6ipertrofica :
- 4ipertrofie ventriculara stanga sau a ambilor ventricoli sau interesand septul
interventricular sau apexul ventricular stang .
- /ngrosarea fibroasa a endocardului si miocardului adiacent cu numeroase travei 1 septuri
fibroase .
Diagnostic :
- !sor de pus : tablou clinic 7 metode complementare : ,.=.5. , Radiografie toracica ,
,cografie cardiaca .
!ratament :
Dilatatia cardiaca :
- 3especific : vizeaza prevenirea insuficientei cardiace , a aritmiilor si vizeaza controlul
factorilor patogenetici .
5ipertrofie cardiaca :
- /ndepartarea simptomelor ( dispnee )
- "revenirea complicatiilor
- *ratamentul insuficientei cardiace
- *ratamentul aritmiei cardiace.
(C
'% *%*%ARI!MII#E CARDIACE
%ardioaritmiile presupun o afectare a ritmului cardiac si respectiv a frecventei cardiace .
+unt consecinta fie a producerii de stimuli cardiaci la nivelul sistemului excitoconducator .
"rezenta unei artimii cardiace semnifica o afectare cardiaca dar unele aritmii apar fara sa existe
o afectare .
'ritmia sinusala respiratorie ( ritmul ratacitor ) e intalnita la animalele tinere , aceasta aritmie
fiind prezenta in mod fiziologic la caine .
Etiologie :
- 'fectiuni cardiovasculare
- 4ipoxia sistemica
- .oli metabolice
- 'fectiuni neurovegetative
- /nfectii
Semne clinice :
'rimiile cardiace : - *a#icardice
- .radicardie
- 0recventa cardiaca normala .
Dd.p.d.v. fiziopatologic :
- -.) tulburari in forma sinusala a influxului
- $.) tulburari prin forma ectopica a impulsului cu 1 fara tulburari de conducere : forma
supraventriculare , ventriculare si blocurile cardiace .
- (.) sindroame particulare cu tulburari de ritm si de conducere .
Diagnostic :
- 3u se poate stabili in mod izolat .
- "e langa examenul clinic : ,.=.5. : singura metoda de diagnostic care precizeaza tipul
aritmiei .
'% *%,%INFARC!"# MIOCARDIC
/nfarctul miocardic acut : - prezenta unei necroze miocardice intr-o zona a miocardului
ventricular avand drept consecinta urmatoarele cauze :
- +uprimarea brusca a fluxului coronarian
- +cadera brusca a consumului de oxigen a miocardului pe fondul unei stenoze coronariene
preexistente .
La baza declansarii infarctului miocardic stau ( mecanisme :
-. *romboza arterelor coronare
$. 4emoragia subintimala in placa de aterom
(. +pasmul coronarian
"ersistenta indelungata a isc#emiei mai mult de ! ora este insotita de necroza miocardului
ventricular o zona centrala de necroza marginita de o arie de tesut miocardic cu isc#emie
severa reversibila .
)<
Diagnostic :
+emne clinice ce survin brusc :
+labiciune
Dispnee
+tare de soc
!neori moarte subita
*use
*a#ipnee
*a#icardie
"uls slab
/ntensificarea murmurului vesicular
4ipotermie 1 #ipertermie
+uflu cardiac intens
Examen biochimic sangvin :
- %resterea a aspartataminotransferazei ( '+'* )
- %resterea creatinc#inazei %=
- %resterea 'laninaminotransferaza ( 'L'* )
Prognostic : grav
!ratament :
6biective :
%ombaterea durerii
Revenirea 7 combaterea aritmiilor
Restabilirea perfuziei coronariene
/mbunatatirea oxigenarii miocardului afectat
%ombaterea efectelor nefavorabile ale neperfuziei miocardice .
'% *%2%CORD"# "#MONAR CRONIC
,ste o #ipertrofie ventriculara dreapta consecutiva si care afecteaza structura si functia
pulmonului .
Etiopatologie :
- 'fectiuni pulmonare cronice : emfizemul pulmonar cronic , bronsitele cronice , astmul ,
pneumonii interstitiale , tuberculoza , silicoza .
- 2odificarea cutiei toracice induse de : ra#itism , obezitate , postraumatice .
- %auze de tip circulator .
Semne clinice : - ( faze
-. 4ipertensiune pulmonara :
$. 4ipertrofia cardiaca dreapta : -D cord pulmonar cronic compensat , dispnee la effort
(. /nsuficienta cardiaca dreapta : cord pulmonar cronic decompensat , cu turgescenta
jugulara cu dispnee severa .
!ratament :
- 'ntiinfectioase
- ,xpectorante
- %ardiotonice
)-
- Diuretice
- Aasodilatatoare
- *ratamentul afectiunii primare .
CURS ' "4%##%"&&'
'%,% ENDOCARDOA!II
'% ,%$%ENDOCARDI!E#E INFEC!IOASE
Afectiuni etreme de grave in care grefe septic localizate la nivelul
endoteliului valvular 5 diferite structure endocardice produc proliferari 5
vegetatii care induc alterari structurale si functionale cu interesare locala 5
emboli septice .
* '("A'"/*%*ZA :
- Agentii microbieni implicati sunt in principal -rEsipelotri rusiopatie , 7ela
eFuirullis , strepto beta hemolEtic ( caine ) , -.coli , strepto , stafilo ,
*asteurella , fungi .
- +ocarul infectios I poate avea sediul oriunde ( uter , ongloane " necrobacil ,
ombilic , peritoneu , tonsile , abcese dentare..) .
- *entru ca acest agent infectios sa se fieze 5 dezvolte la nivelul endocardului
trebuie sa eiste o serie de factori predispozanti care prin modificari
structurale sa produca tulburari 5 turbulente in fluul sangvin cu favorizarea
atasarii germenilor .
0*Z(+%( :
- -ndocardite simple : congestii , infiltratii (0 ingrosarea valvulelor , formarea
unor mase trombotice consolidate ulterior prin organizarea sub forma de
vegetatii septice .
S(M'"MA'"0"/(* :
- >ebut uneori brusc ; - semne infectioase ( febra , frisoane , anoreie ,
artralgii , mialgii ) .
- ;neori lent ( insidios ) " subfebril , scadere in greutate , agravarea semnelor
de insuficienta cardiaca , inapetenta progresiva .
- -volueaza clinic cu complicatii importante : emboli cerebrale sau retiniene ,
infarcte renale 5 splenice .
- Examenul cordului : - semne specifice evolutie procesului morbid : -
semnele insuficientei cardiace cu prelungirea zgomtului II cardiac si decelarea
suflurilor cardiace A tulburari circulatorii sangvine (0 insuficienta cardiac ce
dezvolta progresiv ( flebectazie , staza venoasa , edeme , ascita , dispnee ,
polipnee compensatorie ) .
>e multe ori endocarditele se pot complica cu miocarditele diagnosticate
prin aparitia artimiilor cardiac si a febrei .
-(A/%"S'(C : datele anterioare eprimate A eamenul eco-
cardiografic .
-volueaza prezumtiv vegetatiilor endocardice
- >ificil de stabilit in prima faza .
)!
- *unctul cel mai important in diagnostic aparitia suflurilor endocardice
eistente in parallel cu o boala primara sau afectiunea sistemului insotit de
febra .

'1A'AM*%' :
- >ificil leziunile sunt situate in portiuni putin vascularizate si germenii
prezinta antibiorezistenta .
- Antibiotic pe termen lung ( saptamani ) dupa efectuarea antibiogramei pe baza
hemoculturii .
'% ,%'%(A#("#OA!II#E
-e$ : sunt afectiuni cronice , de multe ori neinflamatorii ale valvulelor
11ardiac , caracterizate printr-o dezvoltare eagerata subtantei fundamentale
, de fapt fibroza progresiva a valvulelor , care devin rigide , frecvent
ingrosate si care determina neinchiderea completa a acestor orificii
valvulare , determina in timp instalarea insuficientei 11ardiac .
*tiopatogeneza :
- #ronicizarea endocarditelor valvulare reprezinta cauza cea mai frecventa a
acestor valvulopatii cronice respective de inducerea fenomenului de
insuficienta 11ardiac .
- >iagnosticul clinic comporta dificultati atata timp cat mecanismele functionale
compensatorii la nivelul cordului fac ca aceasta eprimare clinica sa fie
mascata de insasi mecanismele compensatorii .
- In schimb poate diagnosticat accidental in cursul eamenului de rutina , caz in
care se percep suflurile orificiale si modificari ale ariei 11ardiac , pentru ca in
timp sa apara descompunerea 11ardiac , cu diferite grade de insuficienta
11ardiac .
Principalele valvulopatii sunt reprezentate de :
+I49/GA =I,9ADA
+I49/GA ,9I#;<*I>IABA
IB<;+I#I-B,A A/9,I#A
A+-#,I;BI AD- A9,-9-I *;D=/BA9-
'% ,%'%$%FI+ROZA MI!RA#A
>ef : cea mai frecventa valvulopatie in practica curenta la caini , cai , porci .
- evolueaza de foarte multe ori cu fibroza tricuspidiana .
- +ibroza mitrala evolueaza sub forma insuficientei mitrale , iar clinic decelam
prezenta suflului sistolic pe aria de ascultatie a mitralei respective la nivelul
socului cardiac A cardiomegalie decelata prin eamen radiologic si ecografic
- In timp semnele insuficientei cardiace : - dispneea de efort , tuse , oboseala ,
tahicardie , slabire , etc.
)$
'% ,%'%'%FI+ROZA !RIC"SIDIAnA
- =ai frecventa la taurine si la caine sub forma sindromului tonsilita-endocardita
sau dirofilarioza.
>in punct de vedere clinic se deceleaza:
-suflu 1@ardiac1@ pe focarul de ascultatie specific pentru ca in cazul inducerii
si apare insuficienta 1@ardiac dreapta sa apara semnele
caracteristice:hepatomegalie, turgescenta 'ugularelor, epansamente
cavitare( ascita hidrotora, hidropericard), edeme declive.
'% ,%'%*%INS"FICIEN!A AOR!ICA
Apare la cabaline mai rar la caine evolueaza cu endocardite bacteriene .
- Animale bolnave nu prezinta semne clinice pana la aparitia insuficientei
1@ardiac : oboseala la effort , dispnee , slabire .
- Da ascultatie cordul pe focarul aortic decelandu-se suflu diastolic .
'% ,%'%,%AFEC!I"NI A#E AR!EREI "#MONARE
- Afectiuni foarte grave
- Apare in dirofilarioza la caine .
S(M'"MA'"0"/(* :
- Insuficienta pulmonara A perceperea unui fin suflu diastolic pe focarul arterei
pulmonare .
*rognosticul general al valvulopatiilor :
- >efavorabil d.p.d.v. economic nu putem vorbi de o vindecare completa .
TRATAMENT! "A!"!#$AT%%!#R :
- ,ratamentul insuficientei cardiace .
2. 5.BOLILE ARTERELOR
'% 2%$%AR!ERI!E#E
<unt inflamatii al peretilor arteriali , cu etiologie diversa si eprimare clinica
caracteristica .
*tiologie :
- Agenti infectiosi : bacterieni , virali implicati in septicemii , endocardite
(ric6etsii ) .
- Agenti parazitari : >irofilaria immitis , Angiostrongilus .
- +actori imuni raspunzatori de inducerea : lupusului eritematos sistematic , a
poliarteritei specifice , hipersensibilizarea safilococica .
))
- Arterite induse iatrogen 5 medicamentos prin folosirea eagerata a
sulfasalazinei 5 salazopirinei , biseptolul sau sulfamidele potentate cu
trimetoprim ( acetilcon'ugare la
sulfamide nefrotoic de aceea se potenteaza pentru scaderea toicitatii si si
cresterea actiunii antibacteriene)
Inflamatia acuta a arterelor : - infiltratie limfohistiocitara la nivel parietal
care pe langa consecintele locale proprii tuturor inflamatiilor determina o serie de
tulburari trofice la nivelul tesuturilor 5 organelor care poate a'unge pana la gangrena
tesutului respectiv .
Simptomatologie :
- In general arteritele pot evolua de sine statator cu simptomatologie
caracteristica sau pot evolua asociat unor afectiuni sistemice in care este
inclusa si component vasculara .
- >atorita afectarii hemodinamicii vasculare se inregistreaza o hipertermie
localizata , ischemie , disparitia pulsului in aval , durere etrema la palpatie
sau functional schiopatura .
- Aparitia gangrenei consecutiv poate sugera o arteriopatie nefiind insa un
simptom caracteristic intrucat tabloul clinic al arteritelor e sarac .
- -volutia acuta poate determina gangrena locala , iar persistenta cauzelor care
au determinat arterita provoaca fibrozarea peretelui arterial si cronicizarea
acestuia .
rognosticul :
- >epinde de cauza primara
- In cazul gangrenelor devine grav
'ratamentul :
- 7eneral ( este etiotrop
- Docal : " combaterea inflamatiei si restaurarea circulatiei locale .
'% 2%'%ANE(RIME#E AR!ERIA#E
<unt dilatatii permanente cu sau fara ingrosarea peretelui cu tulburari hemodinamice
consecutive si cu simptome bine definite .
Anevrismele arteriale mai frecvente la cabaline , rar la alte specii .
*tiopatogeneza :
- *arazitismul e factorul etiologic cel mai frecvent la cabaline
Simptomatologie :
- :emoragii interne in cazul anevrismelor aortice
- Apopleie in cazul vaselor mari
- *aralizii
- ,ulburari pasagere sau definitive cu tulburari hemodinamice locale .
- Da eamenul clinic prezinta deformari 5 intumescente cilindrice sau fusiforme
cu perceperea unui suflu diastolic similar celui din insuficienta aortica .
- *ulsul pe arterele afectate e asincron si intarziat fata de arterele congenere
)1
Modi$icari anatomopatologice ( leziuni ) :
- Arterele deformate de dimensiuni mari cu peretii deformati 5 calcificati .
- In strongilidoze vasculare eista larve de paraziti .
-iagnostic :
- -ste posibil doar in cazul accesibilitatii vasului la inspectie si palpatie
- #onfirmarea doar prin angiografie .
'ratament : - ineficient , doar chirurgical
ro$ila#ie : - deparazitari periodice A igiena generala si specifica .
'% 2%*%!ROM+OZE#E SI EM+O#II#E AR!ERIA#E
<unt consecinta unor leziuni endoteliale pentru ca trombozele arteriale sa fie
dominate de prezenta si formarea unor coaguli intravasculari care oblitereaza partial
sau integral lumenul vascular .
>esprinderea coagulilor si vehicularea lor uneori la distanta de locul formarii duce la
obturarea vaselor sangvine situate in directia fluului sangvin ( emboli ) .
Docalizarea trombusului e frecventa la principalele bifurcatiei arteriale .
*tiopatogeneza :
- Deziuni la nivelul endoteliului arterial se soldeaza cu formarea si aparitia unui
trombus modificare favorizata si de scaderea fluului sangvin si de
hipercoagulabilitatea sangvina
#ele mai frecvente cauze :
- ,raumatisme eterne
- *araziti endovasculari
- -ndocardite infectioase
- =anopere iatrogene
- >istocii
- Interventii chirurgicale
-mboliile constau nu numai in portiuni de trombus localizate la nivelul trombozelor
arteriale ci pot fi reprezentate si de diferite fragmente de tesuturi ( asa numitele
metastaze ) .
Docalizare emboliilor " variata poate interesa vasele coronariene , bifurcatia aortei ,
vasele pulmonare , renale , encefalice , si diferite structurari vasculare endocardice .
,rombozele si emboliile actioneaza prin tulburarea tesuturilor deservite . fie datorita
obturarii unor vase , fie datorita unor spasme vasculare ( declansate sau induse
neurovegetativ ) . #onsecinta este identica in ambele cazuri declansarea ischemiei
locale si urmarile caracteristice .
)@
Simptomatologie :
- >isparitia pulsului inaintea trombozei
- <emnele functionale difera in functie de sediul obstructiei vasculare , de gradul
de suplinire functional prin vasele colaterale si dupa solicitare functionala a
teritoriului deservit .
,romboza arterei terminale la cal , bovine , pisica se traduce prin :
- <chiopatura instituita brusc
- >urere intensa
- Incapacitate functionala " paraplegie
- :iperhidroza " transpiratii generalizate mai putin trenul posterior ,
- Bu se percepe pulsul arterial
In tromboza arterei femurale simptomatologia este similara dar schiopatura afecteaza
un singur membru .
In tromboza arterei pulmonare : - dispnee progresiva intensa asfiie (0 emboliile
provoaca manifestari diverse in functie de localizare .
#rize vasculare abdominale cu:
- diaree cronica
- infarcte in diferite organe
- dispnee de diferite grade
- uneori moartea prin sincopa
Modi$icari anatomopatologice :
- >eformari ale vaselor , tromboze sau se remarca prezenta trombusului aderent
la peretele vascular ; trombusul poate fi parietal 5 obliterant
- In cazul emboliilor intalnite leziunile specifice deficitului de irigatie pe zone
deservite de catre vasul embolizant ( infarcte , hemoragii , necroze ,
gangrene ) .
-iagnostic :
- 7reu de stabilitE
- +acil in tromboza aortei terminale cu simptomatologie bine definita
*volutia si rognosticul :
- In tromboze evolutia indelungata duce la complicatii organice incurabile
- In embolii evolutia rapida in functie de testurile afectate.
'ratament :
- >ificil de realizat
- 7luconat de Ba
- =edicatie trombolitica
- =edicatie cu interventie asupra coagulabilitatii sangvine
).
- =edicatie eutrofica pentru imbunatatirea circulatiei locale .
'% 2%,%&IER!ENSI"NEA AR!ERIA#A
9eprezinta cresterea deosebita a tensiunii arteriale in deosebi a tensiunii medii .
*oate fi : - primara 5 esentiala
- secundara
#ea esentiala e multifactoriala :
- #auze cardiac
- #auze nervoase
- #auze renale
- >eficit de factori hipertensori A factori favorizanti .
#ea secundara :
- Befropatii
- -ndocrinopatii : - hipertiroidism , hiperparatiroidism , diabet zaharat ,
hiperadrenocorticism ( sindromul #ushing ) .
- #ardiace .
In timp hipertensiunea arteriala determina leziuni ale arterelor mici si arteriolelor cu
vasoconstrictie si hipertrofie si hiperplazie ulterioara a mediei vasului (0 cresterea
concentratiei de colagen determina in timp a elasticitatii si a lamei elastice
determinand necroza si ruptura parietala cu hemoragie severa .
Simptomatologie :
<emne generale : abatere , somnolent
<emne nervoase : nervozitate ecesiva , convulsii , ataie , miscari in mane'
, coma .
<emne oculare : cecitate brusca , decolari si hemoragii retiniene
Insuficienta renala : sindromul poliuropolidipsic .
<emne cardiace : insuficienta cardiaca stanga .
-iagnostic : - usor
- <e confirma pe baza determinarii tensiunii arteriale apoi se cauta etiologia
sindromului .
,ratament :
-tiologic
Igieno-dietetic
=edicamentos : - diuretice de ansa ( +urosemid ) , hipotensori ( alfa si
beta blocanti , inhibitori ai angiotensinei ) .
)@
2. 6.BOLILE VENELOR
'%3%$%F#E+I!E#E
Afectiuni inflamatorii ale venelor mari superficiale : - se studiaza la chirurgie .
'% 3%'%SINDROM"# (ENEI CA(E OS!ERIOARE #A +O(INE
-ste de fapt un sindrom respirator fiind produs de un tromboembolism in portiunea
posteriara a venei cave avand ca plecare o tromboflebita septica a cavei abdominale
si apare obisnuit la femelele cuprinse intre varsta de 1- H ani .
*tiopatogeneza :
- ,romboflebita septica a cavei abdominale poate fi cauzata de abcese
hepatice , de metastazarila distanta a proceselor infectioase ; se produc
embolii septice la nivel arterial cu tromboarterita .
- Deziunile arteriale pulmonare determina hipertensiune pulmonara cu anevrisme
, cu rupturile acestora si hemoptizie .
- ! forme : - sindrom respirator ; - sindrom digestiv
<indrom respirator :
- ,romboembolita arteriala pulmonara
- Anevrisme
- 9uptura lor
- :emoptizie
<indrom digestiv :
- >istensii abdominale
- :epatomegalie
- Ascita
- <emnele coeista cu cele respiratorii
- =oartea subita precedata de hemoptizie.
Simptomatologie :
- Anamneza : semne respiratorii
- Da eamenul obiectiv : - tahipnee , febra , anemie , sufluri cardiace specifice
anemiei , :t I !C 2 , hemoptizie masiva , raluri umede , specifice
generalizate .
- ;neori pleurodinie ( durerea de la torace )
- :epatomegalie
- =elena
-iagnostic :
- e triada : - hemoptizie
- Anemie
- 9aluri umede
)3
'ratament : - absent
rognostic : - nefavorabil
'% 3%*%F#E+I!A "!ERO4 O(ARIANA
<e intalneste mai frecvent la vaci se poate confunda cu paraplegiile postpartum si cu
care se poate asocia .
*tiopatogeneza :
- *arturitii distocice care se soldeaza cu distructii de tesuturi adiacente
- Infectii puerperale
- +lebita utero - ovariana apare la 1- . zile de la fatare .
Infalamtia acuta a venei utero " ovariene va fi caracterizata prin dureri etreme de vii
la adoptarea decubitului correlate cu aparitia postpartum de unde si confuzia cu
aceasta .
Simptomatologie :
- Animalele prefera decubitul
- >ureri vii : - facies trist , gamete
- ;neori aceste semne sunt absente animalele avand pozitia de autoascultatie .
- :ipotonia prestomacelor
- <indrom de febra
- <ensibilitate abdominal difuza
- Da -,9 vasele afectate unt etreme de sensibile si dure
-iagnostic :
# linic : - dificil de stabilit
>iferential :
:ipocalcemia postpartum : - care apare la 3@ h de la fatare cu stare
de depresie , dar lipsa durerii .
#etonemia : - a carei incidenta maima la $- ) saptamani
postpartum , pacientul e deprimat iar ca semn caracteristic e
cetonuria .
>esmoreia sacroiliaca : - insoteste distociile cu care se poate
asocial .
'ratament :
- =edicatie antiinfectioasa
- Administrarea de saruri de calciu nu influenteaza evolutia dar absenta
raspunsului terapeutic reprezinta un element de diagnostic diferential foarte
important .
&<
'% 3%,%F#E+EC!AZII#E -i (ARICE#E
+lebectazia: - reprezinta o dilatatie difuza si uniforma a venelor .
8arice : - dilatarea circumscrisa si neregulata a venelor .
*tiopatogeneza :
- Aparitia acestor afectiuni este atribuita preponderent tulburarii circulatiei de
intoarcere , la care se asociaza distrofiile peretelui venos sau alterarea
valvulelor marilor vene .
- +lebectaziile se intalnesc in special la nivelul etremitatilor mai ales la nivelul
venei pintenului , in sindromul de tignafes ( emfizem pulmonar cronic ) .
- Da nivelul venei mamare , venei subcutanate abdominal in compresiunea venei
cave caudale si ciroza hepatica .
- 8aricele invariabil se intalneste la venele de la etremitati , in special in
regiunea 'aretului sub forma unor dilatatii venoase turgescente , fleuoase ,
boselate , fluctuoase , nepulsatile .
'ratament :
- *revenirea complicatiilor provocate de factori eterni carte ar putea duce la
ruperea venelor .
- In caz de hemoroizi se evita constipatia animalului printr-o medicatie
laativa : - calmante locale , astringente , vasoconstrictoare , ( crJme ,
supozitoare " hemozon , ultraproct )
- Da varicele etern : - etirpare chirurgicala .
III.BOLILE SISTEMULUI NERVOS
*%$ %ENCEFA#OA!II#E
*%$% $%&IOXIA CERE+RA#A
9eprezinta un deficit de oigenare la nivelul encefalului.
*tiopatogeneza :
- Anemii
- <tare de soc
- <taza sanguine cauzata de tomboza 5 embolii
- #ompresiuni de la nivel encefalic provenite de la procesele de neoformatie ,
tumori , granuloame parazitare , hidrocefalie , spasme vasculare .
Fiziopatologia :
- Anoia celulara determinate de disfunctie neuronala ireversibila cu hipoidoza
si moarte neuronala in cateva secunde 5 minute .
11
- :ipoia cerebrala poate eista ore , minute ,zile depinde de gradul hipoiei si
de necesarul de oigen al zonei atinse a'ungand in cele din urma la necroza 5
ramolismentelor zonelor neoigentate corespunzator .
- >rept consecinta moartea se instituie instantaneu sau foarte rapid in anoiile
cerebrale difuze pentru ca in cele localizate in care sunt inclusi diferiti nuclei
subcorticali , anoia sa devina compatibila cu eistenta unei perioade de timp
cu eprimare clinica a semnelor de focar sau ramolisment nervos .
Simptomatologie :
+orma supraacuta : - anoia cerebrala se caracterizeaza prin manifestari
e tip apoplectic sau chiar sincopal , moartea fiind precedata de convulsii
.
+orma acuta : - semnele unei depresii encefalice survenite brusc
tradusa prin pierderea cunostintei , a motricitatii , sensibilitatii si
refleelor ; manifestari convulsive de tip clonic sau epileptiform
+orma cronica : - semnele de depresie encefalica sa devina vizibile doar
la efort .
- >egenerescenta neuronala
- 8acuolizari intracitoplasmatice
- Alterari nucleare , picnoza si carioliza
- Beuronofagie
- <atelitoza gliala
-iagnostic :
- +acil
- *e depresiunea nervoasa brusca
- In eventuala remisiune se cauta stabilirea diagnosticului etiologic .
'ratament :
o urmareste restabilirea schimbului respirator de la nivel encefalic iar pentru
atingerea acestui deziderat manopera medicala principal presupune :
- *acientul cu capul situat decliv
- =asa' si frectii pentru activarea circulatiei in regiunea cervico " cefalica
- <ubstante vasodilatatoare
- Incalzirea prin mi'loace uzuale a regiunii cervico- cefalice .
o Bitriti de sodiu , procaina
o =edicatie cardiotonica : - analeptice cardiorespiratorii ( cafeina , pentetrazol )
, oigenterapie .
o ,ratament etiotrop :
- In intoicatii in caz de bloca' hemoglobinic " albastru de metilen .

1!
*%$% '%ANEMIA CERE+RA#A
*resupune scaderea debitului arterial cerebral .
Anemia cerebral acuta : frecvent intalnita ca o consecinta a scaderii circulatiei
generale prin hemoragii interne sau eterne sau prin stagnarea sangelui la nivelul
marilor organe sau in cursul diverselor cardiopatii si consecutiv evacuarii rapide a
gazelor 5 lichide de la nivelul marilor cavitati ( soc e " vacuo ).
*tiopatogeneza :
- >eficit de oigenare si troficitate cerebrala cu hipotonie cerebrala consecutiva
- In formele subacute sau cronice pot intervene chiar modificari structurale .
Simptomatologie :
Anemia cererala acuta :
- <emne generale foarte evidente : - paloarea mucoaselor ; - scaderea gradului
de constienta ; - tahicardie ; - tahipnee ;- hiporeflectivitate ; - astenie sau
abatere A somnolenta .
- Besiguranta in mers
- Ataie mai ales la efort .
- =idriaza
- #onvulsii
- <incopa neurogena
Anemia cerebral cronica :
- In statiune sindromul de imobilitate
- Da efort : transpiratii abundente , tremuraturi , contractii musculare , convulsii
.
- *aloarea encefalului distingandu-se cu dificultate substanta alba de cea
cenusie .
- In formele cronice: - fenomene degenerative la nivelul focarului sau chiar
leziuni encefalomedulare in special de demielinizari , reactii gliale .
- Da aceste leziuni se adauga leziunile bolii primare .
-iagnostic :
- -ste usor de pus pe baza : - hipofunctiei cerebrale ; anemia generala ; tulburari
cronice cardiace ; tulburari circulatorii generale (care se deceleazala eamenul
general al animalului ) .
-volutia : - nu dureaza mai mult de 1C " 11 minute dupa care apar leziuni
ireversibile .
'ratament :
<imptomatic :
- rezolvarea socului 5 sincopei (vezi bolile ap. #ardio-vascular )
- pacientii pozitionati cu capul decliv
- medicatie revulsiva
- comprese calde in regiunea cervicocefalica .
,ratament etiologic al bolii primare .
1$
*%$%*%CONGES!IA CERE+RA#A SI CONGES!IA MENINGEA#A
*oate fi activa atunci cand circulatia creste de la nivel cerebromeningeal sau poate fi
pasiva cand circulatia stagneaza sau incetineste .
#ongestia activa :
- Apare ca urmare a intoicatiilor endo 5 eogene , in urma traumatismelor ,
eforturi mari , lovituri craniene , insolatii , supraincalzirea in mediu ,
transporturi lungi .
#ongestia pasiva :
- Apare in insuficienta cardiaca , stari carentiale , unele compresiuni produse de
tumori , harnasamente , ..
atogeneza :
- =odificarile congestive prin actiunea mecanica depend de vasodilatatia si
fenomene infiltrative dublate de perturbarea schimburilor nutritionale si
edemul cerebral provocand astfel disfunctii la nivelul centrilot encefalici
dominate de inhibitie , modificari care apar consecutiv compresiunii , hipoiei
si perturbarilor trofice .
- -volutia brutal a acestor modificari poate genera si eplica crizele de ecitatie
nervoasa grave , alaturi de convulsii 5 moarte in cazul sincopei neurogene .
Simptomatologie :
- #ongestia cerebrala activa se manifesta ca un sindrom de ecitatie cerebrala ,
determinata de o hiperactivitate a corteului cerebral cu tulburari de
comportament , cognitive , motorii , senzitive , si vegetative urmate dupa un
timp variabil de faza de inhibitie .
Faza de excitatie : corespunde termenului de meningism :
- animalele nu mai raspund la comenzi devin agresive au halucinatii su chiar
stari de delir .
- In diversele ecitatii raspunsurile sunt anormal de eagerate traduse prin
hiper6inezie localizata 5 generalizata chiar contracturi tonicoclonice ,
dromomanie .
- <ensibilitatea dureroasa si cea termica este crescuta -0 hiperestezie .
Faza de depresiune cerebrala : - survine la un interval variat fata de prima
faza .
- <e traduce clinic prin inhibitie corticala : somnolenta , activitate motorie
senzitiva si senzoriala scazute , animalele tin capul plecat , ochii inchisi ,
deplasarea e greoaie , pasi nesiguri , oprirea cu dificultate .
0eziuni :
In congestia cere7rala acti/a :
- /njectarea vaselor meningoencefalice
- Diferentierea neta intre substanta alba si cea cenusie uneori cu pete #emoragice .
In congestia cere7rala cronica : - flebectazie cu injectarea evidenta vaselor meningoencefalice .
1)
-iagnostic : - pe manifestarile de ecitatie (initial) , apoi depresiune corticala
o >iferential :
- Anemia cerebrala : predomina paliditatea mucoaselor
- <indromul hepatoencefalic : tulburari hepatice dominante
- =eningoencefalite :
*volutia :
- /re 5 zile in congestia cerebrala activa : apar complicatii hemoragii cerebrale ,
sau meningoencefalite .
- In congestia cerebrala pasiva : apare edemul cerebral si apar complicatii
( necroze zonale , diverse manifestari de focar ).
'ratament :
gieno!dietetic : - scoaterea animalului din mediul favorizant
"edicamentos : - venisectie larga , purgative
- In formele cronice : substante revulsive si vezicatori in regiunea cervico-
cefalica .
- In fazele de ecitatie : sedarea 5 tranchilizarea pacientului , neurodepresive ,
nevrostenice.
- #ardiotonice , cardiodiuretice
- =edicatie a afectiunilor primare .
CURS = EDIC*+* &"%#"%"&&'
*%$%,%&EMORAGIA CERE+RA#A
4emoragiile cerebrale si 1sau meningiene corespund fie rupturii unui vas de la nivel meningo-
encefalic , fie consecutiv diatezei #emoragice .
Etiologie :
Cauze predispozante :
- 'ngioze : arterioscleroza , ateroamele , anevrismele , arteritele infectioase ,
- +epticemii , etc .
Cauze ocazionale :
- %resterea brusca a tensiunii arteriale
- Diverse traumatisme in regiunea cefalica
- ,forturi interne
- "erforarea substantei cerebrale de catre larvele unor paraziti ( cenuri ) sau larvele
unor paraziti in mod eratic .
- 0ormatiuni de neoformatie : glioame , gliosarcoame .
D.p.d.v. etiopatogenetic rupturile vasculare sau eritrodiapedeza din fenomenele diatezice
genereaza #ematoame la nivel meningo-encefalic .
&&
'ctioneaza principal prin : 'norexie
"erturbarii circulatiei locale responsabila de prabusire tonsului
encefalic sub forma de atac ictus apoplectic "
Simptomatologie :
- /n #emoragiile de mica intensitate efectele nocive se restrang dupa trecerea atacului
apoplectic ( faza de reactie ) dupa care urmarile acestei #emoragii sunt diferite in
functie de marimea zonei 1 focarului afectat ( daca sunt sau nu implicate centrii vitali
) .
- 0oarte rar ictusul apoplectic din #emoragiile cerebrale este precedat de semne
prodromale : titubare 7 vertij
- /n#ibitie corticala brusca animalul cade brusc ca un corp inert in ictus apoplectic .
- +ingurul functional este +istemul 3ervos Aegetativ , animalul prezinta aspectul
mortii aparente care dureaza -& : (< minute ore , dupa care animalul isi poate
reveni cu conditia : - +a nu fie afectati centrii vitali
- +a se opreasca #emoragia
- !lterior in functie de reactie poate sa apara toate reactiile , mai putin cele afectate de
focarul de #emoragie .
- 'stfel in functie de localizare este paralizie sau anestezii variabile .
- #ctusul apoplectic se traduce prin :
- %adere libera
- "ierderea brusca a cunostintei motricitatii si sensibilitatii cu relaxare musculara
totala inclusiv relasarea sfincterelor .
- "uls rar
- Respiratie rara , profunda si #orcaitoare .
- 2idriaza
- 0aza de reactie este compatibila numai cu #emoragii de mica intensitate si cu
localizarea in zonele G mute G 1 fara correspondent clinic , fara afectarea centrilor
vitali .
- 4emoragiile mari de obicei sunt letale .
- /n revenire animalele isi recapata cunostinta si sensibilitatea , insa ec#ilibrul si
motricitatea sunt mentinute cu greu din cauza paraliziilor si a anesteziilor profunde ,
toate aceste exprimari clinice sunt #eterolaterale #emiplegii pe partea opusa leziunii
cerebrale .
- Rar leziunile pot fi bilaterale #emoragii in ambele emisfere cerebrale .
o *ulburarile motorii pot fi exprimate prin :
- "aralizie flasca
- "areze sau tremuraturi de diferita intensitate
o *ulburarile senzitive : - sunt mai putin exprimate clinic ca cele motorii si mult
mai greu de apreciat la animale .
'ceste tulburari sensitive obisnuit insotesc tulburarile motorii pe aceaso parte dar
pot exista si #emianestezii alterne ( pe partea omolaterala ) .
+ensibilitatea superficiala tactile , termica , si dureroasa , precum sic ea profunda
diferit afectate , in functie de gravitate si dimensiunea #ematomului cerebral .
+ensibilitatea senzoriala este afectata doar de leziunile respective intereseaza
&8
+itusurile cerebrale responsabile de proiectia analizatorului respectiv . ( ex : occipital
vaz ) .
*ulburari trofice racirea suprafetei cutanate aferente paraliziilor si apar ulterior a escarelor ,
atrofiilor etc .
+eziuni :
- %auza : traumatisme craniene , fracturi , #emoragii extra sau subdurale ,
#emoragii focare , sau c#iar #ematoame cu localizare diversa ( puncte
#emoragice ) .
- Lic#id cefalora#idian capata culoare roscata , datorita infiltratului #emoragic
Diagnostic :
- !sor de stabilit atunci cand pacientul este prezentat la medic dupa faza
apoplectica ( in faza de reactie ) .
- 0oarte usor daca la examenul L.%.R. se inregistreaza elemente celulare
sangvine .
Diferential :
- +incopa : /si pierde cunostinta pentru o scurta perioada de timp
*ulburari circulatorii grave : in #emoragii cerebrale
( bradicardia si respiratie #orcaitoare )
- %oma ,pileptica : precedata de stare normala .
Dominant este atacul epileptic cu caracter pasager.
/ntre crize epileptice e normal si constient .
- 2eningoencefalita : +emne clinice grave , cu excitatie corticala severa
urmate de depresiune , dominant este ta#icardia .
,xamenul L%R : pleiocitoza si albuminora#ie ce
caracterizeaza sindromul meningoencefalic .
E/olutia :
- 2oartea poate fi fulgeratoare sau ore 1 zile
- +upravietuitorii trec in faza de reactie si au complicatii #ipostatice cu semne
de focar consecutiv sec#elelor cu posibilitatea sa persiste tot restul vietii .
- /n cazul eritropdiapedezei ictusul apoplectic este scurt si semne sterse .
Prognostic : - grav
!ratatment :
- /zolarea animalelor in locuri linistite
- %omprese reci pe suprafata craniana
- Aenisectie larga
- 2edicamentatie #ipotensiva
- 2edicatie etiotropa : - #emostatice .
- se ajuta la resorbtia #ematoamelor prin derivative : diuretice , purgative
- Ra#icenteza pentru decomprimarea substantei cerebrale nu se recomanda in
faza de ictus
- >upa faza de reactie se combate paralizia prin folosirea
nevrostenicelor .-, stricnina
- /n plagi decubitale: aparat de suspensie, intoarcerea animalelor de pe o parte
pe alta
1.
*%$%2% Contu5ia / comotia cere6rala
Comotia cere7rala : : o HzdruncinareI a encefalului determinata de traumatisme pe zona
cervico-cerebrala sau diferite caderi sau c#iar fara plagi cranio-cerebrale.
"rin aceasta vibratie encefalica modficari vasculare, coroidale si ale L%R imediat dupa
traumatism se produce stare de in#ibitie cortico-subcorticala.
+imptomatologie:
- 3esiguranta in mers
- %adere
- "ierderea cunostiintei, sensibilitatii, motricitatii
- Dupa cateva minute, rar ore, simptomatologia se reduce in intensitate, animalele
revenindu-si total la normal
-
Contuzia cere7rala : presupune existenta unei solutii de continuitate la nivel cranio-
cerebral ( plaga) cu striviri de tesut si leziuni decelabile la nivelul pielii capului si la
nivlul creierului.
+imptomatologia:
- ,ste similara cu cea a comotiei, cu diferenta ca revenirea pacientului este adesea
incompleta, aici pesistand depresiunea nervoasa sau instalarea ulterior a altor
semne de focar aferente #emoragiei cerebrale
- /n unele situatii, dupa traumatism nu apar semne nervoase sau sunt discrete si cu
caracter pasager, depinzand de centrul nervos afectat aparand si persistand mai
tarziu consecinta dezvoltarii unor cicatrici sau a aunor procese reactive la nivel
cranio-cerebral
Diagnostic:
- ,ste usor de stabilit daca accidentul este observat si relatat de catre proprietar
- +e bazeaza pe revenirea 1 redobandirea aproximativ rapida a functiilor nervoase
- +emnele clinice din contuzia cerebrala lasa loc de multe ori confuzie cu
#emoragica
E/olutia :
- /n comotia cerebrala revenirea este apoximativ rapida ( minute rar ore ) .
- %ontuziile in special cele cu fracturi , luxatii severe , etc evolutia cu manifestari
de focar saptamani , luni .
!ratament :
- +ubstante derivative
- "ansamente , comprese reci .
- 2edicatie anti#emoragica
- /n contuzie si medicatie topica pentru ( leziuni , plaga )
&@
*%$%3%INSO#A!IA SI SOC"# CA#ORIC
0recventa la suine , mai rar la cabaline , rumegatoare , pasari , incidental la carnivore .
Etiopatogeneza :
/nsolatia este efectul expunerii pacientului la radiatii calorice prin actiunea directa
asupra organismului dar in special asupra sistemului nervos . /nsolatia se produce in
urma expunerii directe la radiatii solare in zilele toride de vara .
+ocul termic1caloric: - apare in conditiile supraincalzirii mediului mai ales in conditii
de umiditate crescuta fara curenti de aer . 'pare de obicei la animalele obosite , cu un
deficit #idric sever , la animalele care realizeaza deplasari pe distante lungi pe timp
calduros sau c#iar in timpul transporturilor curiere indelungate .
D.p.d.v. patogenetic se caracterizeaza prin modificari biofizice si metabolice se produce
o supraincalzire a encefalului care determina o #ipofunctie corticala in special a centrilor
termoreglatori , circulatori , respiratori .
/n socul termic temperatura corporala de obicei depaseste )<
<
% .
%osecutiv apare o disvitaminoza acuta de .- cu repercursiuni directe :
- asupra tesutului muscular 7 scaderea rezervei de vitamina ' J
- asupra musculaturii 7 miocardului , cu depletie importanta de electroliti , cu
#emoconcentratie consecutiva cu efecte fiziopatologice severe .
Simptomatologie :
- 2anifestari din insolatie asemanatoare cu cele descrise in congestia cerebrala
perioade de excitatie si de depresiune sunt diferite de la specie la specie .
La cabaline si bovine :
- 2ai intai excitatie corticala
- /mposibilitatea mentinerii ec#ilibrului
- 2ers ebrios
- 'ccese rabiforme
- ,x. 5lobular : - nistagmus rotator , mioza 1 midriaza , mucoasa injectata
- "uls slab perceptibil
- %ontractii cardiace intense
- 4iper#idroza : - transpiratie generalizata
- *emperatura D )<
<
%
- 0aza dureaza cateva ore , apoi animalele isi pierd ec#ilibrul , cad in forma
comatoasa cu #ipertermie , respiratie neregulata .
La suine :
- /nsolatia si socul termic pot determina rapid moartea datorita socului consecinta
#ipertermiei sau prin sincopa cardiaca .
- /ntra in forma comatoasa cu congestie 7 edem pulmonar 7 tulburari cardiace
specifice .
- 'lterarea rapida a cadavrelor , cu staza venoasa , congestie 1 #emoragie
meningeala si cerebrala .
- %ongestie pulmonara
- 4ipocoagulabilitate sangvina
&C
- La nivel subepicardic si subendocardic : - #emoragii c#iar cu focare de
degenerescenta .
Diagnostic :
- !sor de pus : - pe baza conditiilor de aparitie si semnelor caracteristice .
o Diferential :
- 0ata de toate fenomenele inflamatorii cu interesare cerebrala
- 2anifestari congestive pulmonare se mai intalnesc in congestia acuta pulmonara
si edemul pulmonar acut ( nu sunt insotite de febra )
E/olutia :
- Daca nu este supraacuta si animalele sunt scoase din mediul determinant
retrocedeaza rapid sau in cateva zile
- 'mbele afectiuni pot fi evitate prin : umbra , transport adecvat .
!ratament :
- +coaterea pacientelor din mediul unde s-a produs imbolnavirea
- "unere in locuri umbrite , racoroase
- 'spersiuni cu apa rece pe corp in special in regiune cervicocefalica .
- %lisma rece
- Aenisectie larga mai ales daca a aparut congestie 1 edem pulmonar .
- 2edicatie neurotropa specifica
*%$%7%F"#GERA!IA SI E#EC!ROSOC"#
0ulgeratia : - mai frecventa in anumite regiuni la animale din zonele de altitudine , unde exista
posibilitatea descarcarii fulgerului . /n timpul descarcarii fulgerului temperatura poate ajunge
pana la -<.<<<
<
% presiunea )< : 8< atm , la care se adauga sia ctiunea patogena a razelor !.A.
toate acestea ducand la distructii tisulare pe zona de impact .
6rganismul animal e mai predipus daca este ud in prezenta metalelor ( capastru , situarea langa
stalpi metalici ) .
,lectrosocul : - este consecinta descarcarii electrice in sectorul industrial ( iluminat , aparat de
muls , cabluri electrice descoperite ) .
D.p.d.v. patogenetic curentulelectric actioneaza in principal asupra encefalului inducand
modificari bioc#imice bruste , modificari vasculare , si coloidale responsabile de simptoame
caracteristice .
%urentii electrici de inalta tensiune afecteaza centrii respiratori , iar cei de tensiune scazuta
afecteaza cordul moartea prin fibrilatie sau paralizie .
/n cazul grave efectul imediat poate fi sincopa sau comotia cerebrala .
/n fulgeratie pot fi si efecte indirecte ( la distanta ) datorita presiunii exercitate de unda barica
, fara nici o leziune pe cadavre .
Simptomatologie :
- 2anifestari variabile
- !neori doar semne cutanate , depilatie sub forma de pata sau sistem arborescent .
- Leziunile in zona flancurilor , zona dorsala , pe laturile toracelui etc .
8<
- /n electrocutare animalele moarte se gasesc alaturi de cablurile respective , iar
cele ce se pot indeparta de susrsa electrica pot prezenta leziuni de necroza acuta
sau #emoragica la locul de contact .
- Rigiditate cadaverica precoce ( par tetanizate )
- 2eteorism rapid
- ,ctazie venoasa difuza
- +ange negru asfixic
- 4emoragii parenc#imatoase diverse
- %ord oprit in sistola
- 'rsuri cutanate : -sub forma de pete sau linii in zig-zag .
Diagnostic :
- !sor de stabilit
- /n fulgeratie : - arsuri la nivel cutanat E foarte rar animalele pot suporta efectele
caderii fulgerului asupra organismului .
- La animalele care supravietuiesc diagnostic diferential : fotodermatite ,
dermatite .
!ratament :
- /neficient in fulgeratie
- /n electrocutare : - se indeparteaza curentul electric
- 'nimalele socate se izoleaza intr-un loc linistit
- /n sincopa : - respiratie artificiala E oxigenterapie E masaj cardiac E adrenalina
- 2edicatie neurodpresoare in contracturi
- *ratament local in modificari cutanate .
*%$%8%MENINGOENCEFA#I!E
'fectiuni inflamatorii ale meningelui si substantei cerebrale .
Legatura stransa intre meninge si creier mai ales intre piamater si cortexul cerebral , intre L%R si
cel intraventricular D fac ca inflamatia foitelor meningeale sa evolueze concomitent cu
inflamatia scoartei cerebrale . 2eningitele ca atare sunt foarte rare in medicina veterinara .
- "a#imeningitele : - inflamatia durei mater
- Leptomeningita : - inflamatia ara#noidei si pia mater
- 2eningitele se exprima clinic doar daca se extind si la nivelul scoartei cerebrale .
Etiopatogeneza :
"atrunderea infectiilor in sistemul nervos central si la nivelul meningelui este extrem de limitata
intrucat encefalul este protejat prin endoteliul vascular al vaselor proprii ( bariera #emato-
encefalica ) foarte rezistent la agenti microbieni , si susceptibil a fi traversat de unele bacterii si
virusuri :
8-
- +treptococ gurmos
- .acilul tuberculozei
- .acilul rujetului
- Listeria monoc>togenes
- Airusul pestei porcine
- Airusul bolii 'ujesBi
- Airusul .olii %aree
- Airusul Rabiei
o 0actori favorizanti :
- Aarsta : mai frecvent la varsta tanara
- 'nimalele debile
o 0actori ocazionali :
- "atrunderea germenilor la nivelul leziunii perforante la nivel cranian sau prin
progresiunea proceselor supurative din zonele interne ( sinusul frontal , maxilar , urec#e )
D.p.d.v. patogenetic , congestia si exsudatia initiala cu infiltrate #emocelulare determina in prima
faza iritabilitate crescuta a centrilor nervosi . !lterior sc#imburile circulatorii si reactiile gliale
zonale duc la aparitia disfagiei neuronale si a centrilor nervosi prin leziuni degenerative de tip
picnoza , cariorexa , carioliza , neuronofagie .
Drept consecinta apar reactii paralitice ale diversilor centrii nervosi iar infiltratele seroase si
cele de tip celular pot forma veritabile mansoane perivasculare , c#iar perineuronale , c#iar
colectii seroase , #emoragice , purulente .
"ractic exsudatul meninigian explica modificarea L%R ( Lic#id %efalo-Ra#idian ) cu inducerea
unei veritabile H #idrocefalii H vprin imposibilitatea drenarii L%R semne de focar .
Simptomatologie :
o eningoencefalita acuta difuza :
- 0ebra
- 2anifestari de excitatie corticala : - 3eliniste
- 'gitatie
- 'gresivitatea : - accese rabiforme
- 4iperestezie generalizata
- 4iperBinezii de aspect convulsiv
- "erioadele de excitatie pot fi intrerupte de pauze de liniste sau c#iar depresie nervoasa ,
apoi crizele de excitatie reapar .
- /n timp crizele de excitatie se reduc treptat ca intensitate si durata , ajungandu-se sa
predomine manifestarile de tip depresiv- coma moarte .
- 4emoleucograma : - Leucocitoza cu netrofilie in procese bacteriene acute
- Leucopenie cu limfocitoza in infectii virale .
- La examenul L%R se constata :
- 'lbuminora#ie
- "leiocitoza cu neutrfilie in infectii bacteriene si cu limfocitoza in afectiuni virale .
- 4emoragic sau purulent
@!
o eningoencefalitele acute circumscrise :
"rezinta diferente clinice in functie de zona afectata :
- .aza encefalului : predomina semnele date de nervii cranieni ( trismus , amauroza ,
nistagmus ) .
- 2odificari la nivelul convexitatii cerebrale : tulburari de cunostinta , convulsii ,
paralizii .
- /nflamatii ventriculare : #idrocefalie cu sindrom de imobilitate , miscari fortate , ataxie
, etc .
- 'fectarile cerebrospinale : - se caracterizeaza prin #iperBinezii cervicale ( opistotonus ,
torticolis ) .
o eningoencefalita cronica :
- +indrom de imobilitate
- 2iscari fortate sau alte manifestari de focar .
Leziunile pot fi difuze sau intereseaza doar anumite portiuni ale meningelui si
encefalului iar alaturi de aspecte congestive : #emoragice la nivelul encefalului se pot
decela degenerari , abcese sau dilatatii c#istice la nivelul structurilor nervilor 7 modifia
al aspectul L%R .
Diagnostic : - 0ebra
- "e triada simptomatica : - 0aza de excitatie ce alterneaza cu faze de depresie
- ,xaminarea L%R
- Diagnosticul clinic de meningita bacteriena poate fi pus prin examen L%R:
&<< : -<<< leucocite 1 mm
(
L%R : un procent ridicat de polimorfonucleare ( "23 ) .
'lbuminora#ie ridicata : -<< : -<<< mg1dl .
- %onfirmare : - izolare agent bacterien determinant .
o Diagnostic Diferential :
- %ongesti 7 4emoragie cerebrala lipseste febra
- /nsolatia si +ocul termic : - dominanta este #iperpirexia 7 conditiile de aparitie .
- /ctusul apoplectic : - faza de reactie este usor de evidentiat .
- ,ncefalite : - dominante sunt semnele de focar , fara reactie meningiana si fara afectarea
L%R .
- Rabie : - dominante sunt tulburarile cunostintei , alterarea vocii , agresivitate , paralizia
maxilarului inferior .
- ,pilepsie : - excitabilitatea evolueaza sub forma de crize scurte , afebrile .
!ratament :
o !ratament igieno 8 dietetic :
- /zolarea animalelor
- %azarea animalelor in adaposturi racoroase , intunecate , ferite de stimuli
senzoriali .
- 'sternut gros , captusirea peretilor
8(
- 'limentatie usoara , laxativa cu un grad crescut de digestibilitate .
- %and apetitul este alterat alimentatie parenterala .
o !ratament medicamentos :
- %almante
- 'nestezice , doar atunci cand excitatia este foarte severa deoarece
substantele neurodepresive pot accelera catre forma paralitica .
- 'naleptice : - cand depresiunea nervoasa este insotita de #ipotermie ,
racirea extremitatilor , soc neurogen .
- 2edicatie neurotropa : - trebuie administrata cu precautie pentru a nu
grabi trecerea dintr-o forma in alta .
- %ombaterea congestiei : - comprese reci pe regiunea cefalica , venisectie ,
purgative .
- %ombaterea infectiei :
- 'dministrarea de antiinfectioase pe cale generala dupa efectuarea
antibiogramei prin insamantarea de la L%R
- +ubstante antibacteriene cu spectru larg : - betalactamine E -
%efalosporine E - +ulfamide .
- +ubstante cortizonice : - in formele severe , #ipertoxice cu alterare
profunda a starii generale , soc endotoxic .
- /n fomele grave cu alterarea L%R 'dministrarea intrara#idiana dupa
extragerea unei cantitati corespunzatoare de L%R : "enicilina ,
+treptomicina , +ulfamide .
- /n formele subacute si cronice : - iodurate E antiinfectioase E - nevrostemice .

*%$%9%ENCEFA#I!E#E
+unt inflamatii ale substantei cerebrale fara particularitatile reactii meninigiene .
D%p%d%/% patogenetic :
- ,ncefalite supurate
- ,ncefalite nesupurate
- ,ncefalite alergice
- ,ncefalite scleroase ( fibroase )
,ncefalitele nesupurate : - sunt consecinta metastazarii diferitelor supuratii ale
diverselor organe , apar concomitent la un anumit interval de timp dupa aceea .
Localizarea acestora poate fi diversa , in una sau mai multe arii sub forma de abcese la
nivelul substantei nervoase .
,ncefalitele nesupurative : - sunt induse in cursul unor viroze encefalite acute
simple sau #emoragice .
,ncefalitele alergice : - sunt foarte frecvente la carnivore , suine , ovine si pasari de
obicei sub forma unor reactii postvaccinale .
8)
Simptomatologie :
Encefalita acuta nesupurata :
- 0ebra
- *a#icardie 7 *a#ipnee
- /napetenta anorexie
- +emne cerebrale obisnuit acoperite de semnele afectiunii primare .
Daca agentul patogen a determinat focare multiple , manifestarile clinice vor fi similare cu
cele de la meningoencefalite acute .
,xcitatia cerebrala initial , urmata de depresiune la care se asociaza manifestari de focar :
- 4emipareza
- 4emiplegie - "toza palpebrala
- 2anifestari din partea nervilor cranieni : - 2idriaza palpebrala
- "aralizia m.faciali
- 2ers in manej
- 'ntero 1 retropulsie
- 'titudini anormale ale capului si gatului
- 2ioclonii
- /n maladia %arre : tremuraturi musculare , mioclonii in m.faciala ,
membrelor .

Encefalita supurata acuta :
- +emnele de focar sunt mult mai bine exprimate clinic
- /n aceasta forma curba termica are variatiile intnse , iar varfurile curbei
termice corespunde de obicei agravarea semnelor de excitatie si
exacerbarii semnlor de focar , iar manifestarea clara a semnelor sub forma
de tremuraturi , contracturi , convulsii , contractii clonice sau tetanice
clonice persistenta facilitatii localizarea encefalitei .
- Dezvoltarea de noi procese pe alte arii cerebrale pot sa induca noi
perioade de excitatie si depresie senzitiva , senzoriala si motorie daca se
extind si ocupa suprafete corticale mari .
Encefalite alergice post/accinale : - evolueaza obisnuit afebril dar cu semne
clinice care se instaleaza la 9 : -) zile .
Dupa vaccinare :
- De obicei : - 0enomene de in#ibitie ale marilor functii nervoase
- *ulburari de comportament initial scade reflectivitatea .
- ,ste posibil ca uneori semnele sa se incadreze in sindromul cortical , cel
cerebelos sau c#iar medular .
- "rezenta eozinofilelor in numar mare in raspunsul imun mediat .
Encefalitele cronice :
- +indrom de imobilitate la care se adauga tulburari motorii , senzitive si
senzoriale de diferite grade .
8&
odificari anatomopatologice 1 leziuni 3 :
Encefalita supurata :
- 'bcese purulente de dimensiuni variabile , unele doar microabcese ,altele
abcese unice1multiple de dimensiuni mari .
Encefalita nesupurata :
- 4emoragii de dimensiuni mici care imprima substantei nervoase aspect
nisipos .
- 4istopatologic : - infiltrat limfo#istiocitar si degenerari neuronale cu
diferite localizari si intensitate .
Encefalitele alergice :
- Reactie microgliala importanta .
Diagnostic :
- 3u este dificil in encefalite supurate unde semnele de focar sunt usor de
apreciat .
- 2eningoencefalita la ,x. L%R este relevant : - pleiocitoza 7
albuminora#ie .
- ,ncefalitele nesupurate : sunt asemanatoare d.p.d.v. clinic cu
meningoencefalitele ,decat de encefalitele supurate desi ambele pot duce
la encefalomeningite prin progresiune sau L%R E Lipseste albuminora#ia
si pleiocitoza .
- ,ncefalozei : - se deosebeste prin absenta febrei .
E/olutie :
- 6bisnuit sfarsit letal dupa $-& zile .
- Daca animalul se alimenteaza si adapeaza si depaseste $-( saptamani pot
supravietui dar raman cu sec#ele depinzand de centrii afectati .
!ratament :
- 'semanator cu meningoencefalitele
- +ansele de recuperare terapeutica sunt mult mai reduse .
*%$%$:%ENCEFA#OZE#E
Degenerescente encefalice , manifestate neurologic prin encefalomalacie , iar clinic prin
reducerea functiilor cerebrale specifice. +e intalneste frecvent la mamifere si pasari .
Patogeneza :
,ncefalozele pot fi :
- *oxice
- %arentiale
- 2ecanice
- Aasculare
o Encefalozele toxice : - apar in cursul unor intoxicatii cu plante la pasune ,
nutreturi alterate ( fusariotoxicoza , intoxicatia cu poluanti atmosferici : 4
$
+ )
88
o Encefalozele carentiale : datorita deficitului de %u ( ataxia enzootica a mieilor
) , deficit de vitamina , ( encefalomalacia puilor ) , deficit de vitamina '
( #idrocefalia ) , deficit de vitamina .
-
tiamina ( necroza cerebro-corticala a
iezilor si mieilor ) .
o Encefaloze mecanice : - compresiunea substantei nervoase #ipoxie
isc#emie atrofie prin compresiune ce pot fi atribuite #idrocefaliei , c#isturi
parazitare , granuloame tuberculoase , tumori .
idrocefalia poate fi :
%ongenitala ( ereditara ) :
%astigata : - L%R este blocat de c#isturi , c#eaguri , tumori .
,xterna : - L%R este colectat in spatiul meningian .
/nterna : - colectarea L%R se face la nivel ventricular .
o Encefaloze /asculopatice : - intalnite in angiozele toxice sau cele de tip carential
sau infarcte cerebrale sau spasme vasculare , in cazul sclerozei la animalele senile
( ramolisment cerebral senil ) .
Simptomatologie :
- +emnele se instaleaza lent , progresiv ( mai putin cele toxice )
- /nstalarea unor tulburari neurologice generale 7 reducerea cunostintei ,tulburari motorii ,
senzitive si vegetative .
- 'nimalele prezinta dezinteres fata de mediul inconjurator 7 sindrom de imobilitate .
- +caderea functiei corticale .
- 4iporeflectivitate
- +omnolenta
- 'nimalele tin capul aplecat , oc#ii inc#isi , privire pierduta , pupile dilatate , capul
sprijinit pe obiecte .
- +timulii senzoriali produc un raspuns tardiv scad ca intensitate cu cadere in aceasta faza
dupa sistarea stimulilor externi .
- 4ipoBinezie : - reducerea miscarilor , animalele sunt deplasate cu greu din loc in loc
miscari n cerc , pareza 7 paralizii alterarea diversilor centrii encefalici .
- 4ipoestezie : - tactila , termica , dureroasa si senzoriala
- La excitatiile din mediu animalele pot sa nu raspunda sau raspund intarziat .
- +enzatiile olfactive si gustative sunt diminuate .
- Reducerea sensibilitatii profunde si simtului de orientare .
- La adapare introduc capul in apa pana la asfixie .
- Depresia nervoasa poate fi insotita de alte semne de focar : accese convulsive E
tulburari locomotorii E crize de tip epileptiform
- 2anifestari specifice bolii primare : manifestari digestive in intoxicatii .
89
o 2acroscopic :
- ;one decolorate la nivelul corticalei in special substanta alba degenerare c#istico-
gelatinoasa cu formarea de cavitati .
o 4istopatologic :
- Degenerescenta vacuolara , picnoza , carioliza , satelitoza .
- Demielinizare cu spongioza substantei albe
- ,dem perineuronal .
Diagnostic :
o Diagnostic %linic :
- "e predominarea manifestarilor depresive si de focar ce evolueaza pe un fond afebril ,
comporta dificultati astfel incat vorbim de un diagnostic etiologic si unul topografic .
- 'fectini cu manifestari de tip comportamental
- 'nemia cerebrala : - evolueaza concomitent cu semnele anemiei mucoaselor .
- %ongestia cerebrala pasiva : - semnele insuficientei cardiace
- ,ncefalite , meningoencefalite : - febra .
E/olutia :
- %azuri acute : - sfarsit letal dupa -- & zile
- %azurile subacute : - agravarea 7 ameliorarea intermitenta .
- %a#ectizarea si devalorizarea animalelor de interes economic .
!ratament :
- Repaus absolut , liniste
- 3utreturi calitative
- Aitaminoterapie : -complex . , vitamina '
- 2icroelemente in #ipocuproza , si #iposelenoza
- 'ntitoxice
- +imptomatic : analeptice , excitante sau neurodepresoare in sindromul #epatoencefalic .
*%$ %$$%SINDROM"# CERE+E#OS
2anifestarea clinica este la fel de intensa atat in leziunea de mica intensitate cat si in cele
extinse intrucat cerebelul asculta legea H totul sau nimic H .
Etiopatogeneza :
- 'pare ca o consecinta a modificarii anatomopatologice ale cerebelului fie congenital
datorita #ipoplaziei sau ageneziei cerebeloase , sau apar fie dobandit : #emoragii,
traumatisme craniene .
- D.p.d.v. patogenetic procesele anterioare , indiferent de cauza si intinderea acestea se
repercuteaza asupra stabilitatii pacientului in deplasare si statiune induc tulburari de
ec#ilibru care pot merge pana la astazie , alaturi de desincronizarea intre tonusul
8@
- diferitelor grupe musculare si o disarmonie intre flexori si extensori cu aceleasi
consecinta asupra ec#ilibrului .
/ndiferent de origine si extindere leziunile cerebeloase se repercuteaza asupra stabilitatii
in statiune si in mers cu astazie , ataxie , si semne extracerebeloase .
CURS #& EDIC*+* . SE% I &=%#"%"&&'
Simptomatologie :
- 'taxie E astazie
- +emne extracerebeloase
o 'stazia : - indepartearea membrelor de corp pentru largirea bazei de sustinere E
oscilarea trunc#iului pe membre in diferite pozitii , cu redresarea greoaie , caderi
in decubit .
o 'taxie : - imposibilitatea mentinerii pozitiei patrupodale , miscarile animalelor
sunt disarmonice cu disimetrie , mers ebrios , mentinerea celorlalate simturi la
parametrii normali .
- /mposibilitatea mentinerii pozitieii patrupodale 7 ec#ilibrul , este indusa si de #ipotonia
musculara cu reflexe tendinoase exagerate si imposibilitatea mentinerii pozitie
patrupodale dupa acoperirea oc#ilor .
o semne extracerebeloase :
- nistagmus
- miscari n manej
- rostgoliri in butoi
- piruetare
- constiinta este pastrata
- temperatura corporala in limite normala
- apetit prezent
- ingestie defectuoasa ( tulburari de pre#ensiune ) .
,volutie : - cateva saptamani
D iagnostic :
- 0acil : - clinic corect
- Diferential fata de toate bolile ce determina ataxie 7 astazie acu origine medulara
( semn Romberg 7 , si reflexele profunde abolite .
- 'taxia cerebeloasa : - semn Romberg - ( mers in zig : zag, reflexe profunde normale )
- 'taxia din sindromul vestibular : - semn Romberg 7 , vertij , nistagmus , voma
periodic nu continuu ca in ataxia din sindromul cerebelos .
!ratament :
o 'semanator cu cel din encefalopatii :
- 4emostatice
- 'ntiinfectioase
- 2entinerea animalelor in aparate de sustinere
8C
- ,xercitii fizice pentru a relua miscarile locomotorii
*%$ %$'%SINDROAME +"#+ARE
Etiologie :
- 4emoragii difuze mortale fulgeratoare ( sincopa cardiorespiratorie )
- *ratamente perforante 1 neperforante cu interesarea primelor vertebre cervicale
( sincopa 1 comotie ) .
- "rocese inflamatorii specifice din Listerioza , 'ujesB> , ,ncefalomielita aviara .
- /ntoxicatii : - enterotoxiemii --. .acilul botulinic , encefaloze alergice .
Patogeneza :
- "rocese brutale : - moarte prin afectarea centrilor bulbari
- 2odificari locale : nervii cranieni ( vag , #ipoglos , glosofaringian )
Simptomatologie :
- Difera in functie de structurile bulbare afectate ( leziuni difuze incompatibilitate cu
viata ) .
- Restul proceselor de la acest nivel vor determina simptomatologie dependenta de zonele
afectate : paralizia glosofaringianului 1 vagului 1 #ipoglosului .
- "aralizia maxilarului : - cosecinta afectarii nervului trigemen ui sau bilateral , paralizia
faciala , glosofaciala ( ecvine ) .
Diagnostic :
- !sor daca tinem cont de constiinta pastrata complet 7 semnele tulburarilor caracteristice (
paralizie faciala , linguala , labiala , maseterina , pe fond apiretic ( fara febra ) E evolutie
cronica ) .
!ratament :
- 'limentatie parenterala
- 2edicatie revulsiva locala
- 3evrostemice
- *erapie de sustinere
*%' %SINDROAME MED"#ARE SI RE!IC"#ARE
,xpresia clinica a tulburarilor functionale medulare este in stransa conexiune cu topografia
afectiunilor la nivelul coloanei vertebrale , cu intensitatea leziunilor , cu extinderea procesului
patologic .
*ulburari prin leziuni extramedulare 1 medulare propriu-zise :
-. "rocese de ordin compresiv , din afara maduvei : spondilitate , fracturi , #ernii , luxatii ,
#emoragii , inflamatii paravertebrale .
$. "rocese circulatorii , inflamatorii , degenerative , cu localizare medulara , ependimite ,
neoplazii intramedulare , obstructii de canal ependimar .
Simptomatologie :
- /ndiferent de cauza , leziuni medulare se exprima prin : +indroame medulare totale
( +.2.*. ) sau +indroame 2edulare +istemizate ( +.2.+. ) .
9<
1. +indroame 2edulare *otale : - sunt determinate de toate leziunile care distrug
complet maduva spinarii
- "astrarea cunostintei
- Decelarea unor grave tulburari motorii , senzitive , neurovegetative
- Dispozitia zonala cu fenomene de in#ibitie pe tot sectorul afectat , de la nivelul leziunii
coada de cal : paralizie flasca , anestezie completa ( tactila , termic , dureros ) initial
cu pastrarea reflectivitatii in sectoarele posteriore leziunii , apoi simptoame caracteristice
( retentie urinara 1 materii fecale E ) dupa $-( zile apare incontinenta consecutiv pierderii
tonusului sfincterelor ( excitatia simpaticului ) .
- *ulburari trofice la nivelul musculaturii 1 fanere consecutiv distrugerii neuronilor .

$. +indroame 2edulare +istematizate :
Sindromul Poliomedular inferior : - consecutiv distrugerii neuronilor de la
nivelul coarnelor ventrale : "aralizie flasca
Disparitia reflexelor musculare
"astrarea sensibilitatii .
Sindromul Poliomedular Superior : - consecutiv leziunii neuronale ale
cornului superior ( care este responsabil de intensitatea senzitiva ) .
- Disociatie termo-analgezica
- "astrarea sensibilitatii tactile 1 de presiune
- "ierderea sensibilitatii termice 1 dureroase
- "rogresul leziunii duce la la disparitia sensibilitatii tactile
Sindromul +eucomedular Dorsal :
- 'fectare cailor de transmitere ( substanta alba )
+indrom de ataxie locomotorie medulara propriu-zisa apare in
leziuni ale cordoanelor medualre superioare ( 5oll si .urdac# )
responsabile de transmiterea sensibilitatii profunde .
- 'taxie locomotorie , mers dezordonat , ridicarea membrelor posteriaore
brusc ( Hpas de cocor H ) , sprijin pe sol brusc .
o %abaline :
- %ontactul cu solul mai intai pe calcai
- La trap trenul posterior este nesigur , membrele posterioare se lovesc intre
ele .
- 2ers in linie dreapta nu in zig : zag
Sindromul +eucomedular .entral : +indromul paraliziei spastice
- Lezarea fibrelor cortico-spinale ale fascicului piramidal D tulburari de
contractie spastica sunt #emilaterale 1 bilaterale
- Deplasarea este greoaie , reflexe tendinoase crescute , #ipertonie
musculara pe segmentele afectate .
Diagnostic :
- 'spect spastic 7 sindrom radicular motor
- +imptomatic : - usor semne motorii : parapareza E senzitive cu pastrarea
nealterata cu cunostinta .
9-
*%' %$%COMRESI"NEA MED"#ARA +R"SCA
+e intalneste la toate speciile .
Etiopatogeneza :
- provocata de o serie de procese patologice extramedulare ( fracturi , luxatii , procese
septice , #emoragii , procese neoplazice vertebrale , paraziti , interventii c#irurgicale )
- interventia proceselor intramedualre : ependimita , periependimita .
Patogenetic :
- 'ctiunea exercitata asupra maduvei spinarii se poate solda cu strivirea 1 cu dilacerarea
grava a maduvei spinarii , ec#ivalent cu o adevarata sectionare a acesteia .
- %ompresiunea realizata asupra ei poate explica fenomenele in producerea 7 conducerea
stimulilor nervosi cu afectiuni clinice similare .
- "rocese congestionale 7 #emoragice leziuni atrofice .
Simptomatologie :
- "aralizie
- 'nestezie
- *ulburari reflexe 7 vegetative care se instaleaza diferit in functie de etajul la care s-a
produs compresiunea medulara .
La nivelul gatului , retrobulbar pana la perec#ea &-8 cervicala se produce
cvadriplegie si paralizia tuturor musc#ilor trunc#iului iar d.p.d.v. vegetativ
bradipnee .
Lezinea aceasta nu e compatibila cu viata mai ales cand este afectat si bulbul ,
paralizie a diafragmului prin afectarea nervilor frenici .
%and compresiunea afecteaza regiunea cervico-dorsala 7 crevico-ventrala : - este
vorba de cvadriplegie flasca si si anestezie totala a regiunii trunc#iului 7
membrelor dinapoia leziuniiE cu moarte prin asfixie .
%and intereseaza maduva toracala : D paraplegie cu anestezie sublezionala , cu
retentie de fecale 7 urina 7 disparitia reflexelor profunde dupa ore 1 zile .
%and compresiunea se realizeaza la nivelul maduvei lombare : D paralizie flasca
7 anestezie totala a crupei 7 membrele posterioare 7 cozii , cu disparitia
reflexului rotulian , cu retentie de urina, fecale , D dupa $-& zile D incontinenta
urinara 7 fecale .
%and se realizeaza la nivelul cozii de cal paralizia flasca a coziicu anestezie
cu anestezie cutanata in regiunea perineala , paralizie rectala , vulvara E
incontinenta de urina 7 fecale .
Diagnostic :
- *rebuie sa stabilim : - 6riginea medulara a tulburarilor
- %ompresiunea medulara
- ,tajul la care s-a produs compresiunea
- %auza compresiunii
6riginea medulara a acestor paralizii atestata prin pastrarea cunostintei si a semnlor
date de nervii cranieni .
+imetria tulburarilor pledeaza pentru o afectiune medulara si nu pentru o afectiune
organica 1 encefalopatie ( manifestari #emilaterale ) .
9$
!ratament :
o Igienic :
- 'sternut gros
- /ntoarcerea animalelor din sterno-abdominal
- 0ixarea intre baloti de paie
o +a animalele mici :
- /nterventie c#irurgicala
- 'nalgezice , calmante
- %orticoterapie
- Laseroterapie
o edicamentos :
- 'nti#emoragice cand sindromul se raporteaza la o anumita diateza #emoragica
- 0rectii locale cu derivative , vezicatoare
- 3evrostenicele : - vitamina .
-
, .
8 ,
.
-$

- 'ntinevralgice , calmante
- 'ntiinfectioase
- %orticoizi
- 'nti#istaminince
o Dietetic :
- 'limente lic#ide , semilic#ide
- "entru a nu favoriza constipatia : laxative
*%' %'%COMRESI"NEA MED"#ARA #EN!A
Etiologie :
- +e instituie treptat
- ,volutie de tip agresiv
- 'pare in urma compresiunilor exercitate de la nivel extramedular ( meninigite ,
spondiloze , in calusari anormale , inosificari 7 osteofiloze , in #erniile de disc reduse , cu
procese inflamatorii ulterioare , in infiltratii parazitare ) .
Patogeneza :
- /mpiedica transmiterea influxului nervos
- /mpiedica sc#imburile de la nivel medular D instalarea sindroamelor medulare
corespunzatoare zonelor de substanta al ba si cenusie afectate .
Simptomatologie :
- 'ctiunea mecanica se repercuteaza asupra nervilor ra#idieni , maduvei , radacinilor
nervoase .
- Dominanta clinica : - instalarea sindromului radicular , secundat de sindromul medular .
o Sindromul radicular :
- +e exprima printr- o simptomatologie senzitiva cu dureri spontane intermitente .
- 2iscarile animalelor determina durere cu deplasare greoaie , mers intepenit .
- Defecare 7 mictiune dureroasa .
9(
o Sindrom medular :
- %linic : afectarea motricitatii in functie de etajul la care s-a produs compresiunea .
- "areza
- %ontractura exagerata
- "aralizie
- "araplegie : - membrele posterioare in extensie fortata ( ajungand la contractura totala )
- *uburari senzitive : #iperestezie inconstanta .
Diagnostic :
- !sor in sindroamele totale , mai greu in cele incomplete
- 6riginea medulara a tulburarii demonstrata de pastrarea cunostintei animalului .
- Diagnostic de compresiune lenta coexistenta - +indromului radicular senzitiv
- "aralizia spastica
- Depistarea sensibilitatii dureroase la percutia apofizelor spinoase la nivelul coloanei .
!ratament :
- 2ijloace antinevralgice
- 'nalgezice
- 2edicatie nevrostenica
- /odoterapie
- Laseroterapie
*%* %NE(ROA!II#E ; +O#I#E NER(I#OR
*%* %$%NE(RA#GII#E
+unt dureri paroxistice pe traiectul nervos neinsotite de tulburari in conducerea senzitivo-motorie
ori de leziuni decelabile pe nervi .
/ntre accese sensibilitatea este normala sau persista o durere surda , redusa, eventual parestezie .
,tiopatogeneza :
- La animalele predispuse
- La animalele sedentare , obeze
- Declansari prin interventia : frigului , umiditate , temperaturi scazute , agenti toxici ,
infecti .
Simptomatologie :
o 3ervii cei mai frecvent afectati sunt :
- 0acial : - clantanit , mimica faciala
- Ramura 2axilara superioara a trigemenului : - tradusa prin tic de
insamantare
- /ntercostalii
- +ciatic
- Radacinile nervilor spinali
o Dominant : aparitie spontana 7 intermitenta a durerii pe traiectul unui nerv D
tipete .
o "ozitii 7 atitudini anormale ,
o Durere la compresiunea zonei
o 2ers intepenit , sc#iopaturi , mioclonii , facies contractat sau speriat
9)
Diagnostic :
,xistenta durerii pe traiectul unui nerv senzitiv retrocedeaza prin administrarea
de substante anticolinergice .
Diferential :
- 3evrite : durerea continua , rezistenta la antinevralgice , tulburari motorii .
- 2ialgii traumatismale : - cedeaza la medicatie .
!ratament :
- %ombatere durerii
- 'plicarea de substante calde
- 2edicamentos : - .locaj procaininc
- Aitamina .
-
- 6piacee
*%* %'%NE(RI!E#E
+unt inflamatii ale nervilor
- Leziunile nervilor : - inflamatorii , mecanice , degenerative , toxice .
- 2anifestari clinice unitare identice
- /nstabilitatea stabilirii acestui proces
Etiopatogeneza :
- 'par ca o consecinta a leziunilor la etaje diferite ale nervului , de la originea nervului
pana la finele traiectului .
- Leziunile pot interesa : - *runc#iuri nervoase nevrita tronculara
- *esuturi perineurale perinevrita
- 2ai multi nervi polinevrita
- Leziuni inflamatorii : abcese , flegmoane .
Simptomatologie :
o +emne de excitatie :
- %onvulsii
- 4iperestezie
- 4iperreflectivitate
o 'poi apare paralizia motorie 7 reflexa a musc#ilor degenerati
o %ele mai frecvente manifestari ale paraliziei din nevrite :
- 3ervului trigemen : lipsa de inc#idere a buzelor pe partea afectata ,
greutate in pre#ensiune si masticatie
- 3ervului facial : - imobilitatea urec#ii , pleoapei inferioare , si aripii
nasului de pe partea paralizata , si devierea buzelor spre partea sanatoasa .
- 3ervilor oculari : - blefaroptoza , strabism convergent sau divergent ,
nistagmus ,
- 3ervul vestibulococ#lear : - torticolis , surzenie , miscari fortate , ataxie
vestibulara ( mers in cerc sau zig : zag E Romberg 7 )
- 3ervul glosofaringian : - paralizie faringiana
- 3ervului Aag : - semne de paralizie faringiana , laringiana ( paralizia de
recurent ) , accelerarea cordului , tendinta la constipatie .
9&
Diagnostic :
- 3evritele periferice usor de diagnosticat
- D.p.d.v. etiopatogenetic : dificil .
!ratament :
'bordarea primare primare 7 abordarea nervilor afectati
6data instalata paralizia : greu sa se prevada terapia
3evrostenice
5imnastica functionala
0izioterapie
C+1S 22
2:.26.6447
*%, %+O#I#E NER(OASE F"NC!IONA#E
*%, %$%EI#ESIA
,ste o tulburare nervoasa cu carcter functional , caracterizata prin activitate cerebrala paroxistica
cu caracter brusc si recidivant .
- +e traduce prin atacuri cu pierderea cunostintei cu contractii muscular tonico-clonice cu
caracter generalizat respectiv localizat .
- 'ceste atacuri sunt consecinta descarcarilor electrice rapide exclusive la nivel
interneuronal .
- +imptomele nervoase sunt mai curand indiciul sediului leziunii , decat natura leziunii .
- Leziunile mici la nivel cerebelului , ganglionilor bazali , bulbului , talamusului pot genera
crize 1 atacuri intense si sustinute in timp ce exteriorizarea leziunilor de la nivelul
emisferelor cerebrale presupune afectarea unor zone cerebrale intinse eventual bilateral
pentru a initia manifestari de epilepsie .
- /ncidenta cea mai mare a epilepsiei se intalneste la carnivore mai ales la caine dar este
intalnita si la alte specii si pasari .
- %onvulsiile pot evolua generalizat ( epilepsie generalizata ) sau pot evolua localizat pe
anumite regiuni ( epilepsie localizata ) .
- ,c#ivalentele epileptice sunt reprezentate de manifestari atipice ( semne motorii sau
sensitive ) sau c#iar manifestari clinice la faza de debut .
Etiopatogeneza :
- ,pilepsia : - Esentiala
- Simptomatica
Cauze in Epilepsia Esentiala : idiopatica : ade/arata : /erra :
- 3u recunoaste nici o cauza functional sau anatomica diagnosticabila si nici tulburari
umorale esentiale care tulburari , c#iar daca exista au variatii mult prea mici pentru a
explica aceste accese 1 manifestari .
98
- /mposibilitatea decelarii oricarei modificari 1 semne care ar putea identifica 1 explica
declansarea fenomenelor neurologice , c#iar la control encefalografic precizeaza in esenta
, tipul essential al epilepsiei .
- Cauze predispozante :
- +pecia : - caine mai frecvent
- ,reditatea : - transmisa genetic .
- Rasa : - %anic#e , %iobanesc 5erman , Rase 3ordice .
- Aarsta : - tanara .
- *ipul de activitate nervoasa superioara
- Labilitatea nervoasa : - rase cu temperament nervos .
- Dezec#libre neurovegetative .
- 'ccesele pot fi ocazionale sau c#iar induse 1 exacerbate de diferiti stimuli :
,pilepsia emotionala : indusa de zgomote , stimuli luminosi , contentie .
,pilepsia traumatica : - apare consecutive socului fizic si psi#ic in urma unui traumatism .
,pilepsia toxica : - in intoxicatia cu "lumb ,tutun , beladona , valeriana la pisica
,autointoxicatiile de orgine #epatica , renala , retentive azotata .
Cauze in Epilepsia Simptomatica :
- /n encefalopatii #ipoxice ,
- /n encefalopatii #ipoglicemiante ,
- /n encefalite
- /n #emoragii encefalice
- /n encefalopatii de ordin toxico-carential .
Semne clinice :
Epilepsia esentiala :
- %rize sau accese cu manifestari periodice , intervalul dintre aceste manifestari 1 accese
epileptice fiind de ordinal minutelor ,saptamani , luni , sau c#iar ani .
Epilepsia simptomatica :
- 'ccese frecvente corelate cu frecventa si intensitatea agentilor cauzali .
- 2anifestarea clinica este exprimata de o serie intreaga de grade si nuante epileptice de la
cele mai discrete pana la manifestari dramatice D sunt descrise sub forma marelui atac
sau micul atac epileptic .
99
o Marele atac / atacul complet :
6bisnuit evolueaza tristadial :
- Forma premergatoare $ de debut :
- Forma de cura
- Forma de stertor
- Forma premergatoare : - 3eliniste
- 'gitatie
- *remuraturi
- 2anifestari de #iperexcitabilitate care sunt urmate
- De manifestari tipice
- Forma de cura : - 2anifestari intense de tip senzitiv #iperexcitabilitate
- 2anifestari de tip motor miscari dezordonate .
- 2anifestari de tip secretor : - ptialism , #ipersalivatie
- "ierderea cunostintei animalului .
- %aderea in decubit lateral , cu contractie tonica generalizata ,
opistotonus , membre in extensie fortata , ( membre intepenite ) .
- Respiratie frecventa si superficiala
- Descarcari de urina si fecale
- %ontractia musc#ilor maseteri
- Forma stertor : - %onvulsiile se reduc si inceteaza
- 'nimalele pastreaza aspectul de animal obosit , epuizat cu respiratia
zgomotoasa .
- 'nimalele revin treptat spre normal .
- %and intervalul dintre crize este de ordinul minutelor animalul poate
avea un aspect normal sau se poate prezenta intr-o stare depresiva ,
ataxica .
o Micul atac epileptic / atacul incomplet :
- Difera esential de marele atac prin :
Disparitia brusca si totala a cunostintei
2anifestari motorii reduse : - masticatii in gol , contractii pe grupe muscular
izolate ( musc#ii memebrelor ) , vertij .
9@
Diagnostic :
- !sor de pus in atacul complet : - relatari anamnetice .
- 5reu de pus in atacul incomplet sau ec#ivalentele epileptice .
- 3atura epileptica poate fi verificata prin declansarea prin excitatii de la exterior .
o Diferential :
- Dismetabolii tetaniile , ra#itismul , #ipovitaminoze '
- /nsuficienta cardiaca congestiva cronica .
- ,c#ivalentele epileptice necesita verificarea pastrarii sau pierderii in parte a cunostintei
pacientului , a semnlor clinice din perioada extraparoxistica si care lipsesc in epilepsia
esentiala .
- "entru a preciza caracterul essential sau simptomatic al epilepsiei se impune examenarea
cu atentie a elementelor care ar plasa prima sau cealalta forma . De aceasta depinde
prognosticul afectiunii :
,pilepsia esentiala : nu cunoaste un tratament complet si definitiv
,pilepsia simptomatica : poate fi amendata prin indepartarea cauzelor .
- 0recventa mare a acceselor pledeaza pentru epilepsia simptomatica
- 'paritie rara la distante mai mari de timp sub forma de crize : - epilepsia esentiala .
- !tilizarea electroencefalogramei pentru aprecierea epilepsiei nu e uzuala in medicina
veterinara .
E/olutie :
- %ronica : in cea adevarata
- Determinata de afectiunea primara in epilepsia simptomatica
- 2oartea poate surveni in accidentele din timpul ataculuui , lovituri craniene , asfixie cu
propria saliva , insuficienta cardiaca .
!ratament :
- /n epilepsia simptomatica tratarea bolii primare tratamentul epilepsiei nefiind necesera
o medicatie specifica .
- /n epilepsia adevarata : medicatie anticonvulsivanta
- 0enorbarbital $-& mg1=g 5.A. $, ( ori 1 zi
- Raspunsul la terapia anticonvulsivanta trebuie modulat si ajustat in functie de animal
- "e perioada medicatiei anticonvulsivante nu trebuie sa mai aiba nici o criza
- Derivatii de acid valproic
- "rimidon
- %arbamazepina
- 2edicatie anitconvulsivanta din medicina umana 0enitoin , nu se recomanda datorita
elimarii rapide : nu realizeaza concentratii terapeutice eficiente .
- 0enobarbital Gpro dieI &--9 mg1Bg 5.A. in $-( administrari
- "rimidon -&-9< mg1Bg 5.A. 1 $) # .
- "rimidonul prin metabolizarea se transforma in 0enobarbital .
- Derivatii de acid valproic fie ca medicatie unica fie asociata cu 0enobarbital .
- "rimidonul are toxicitatea mai crescuta decat 0enobarbital ( #epatotoxic ).
- *ratamentul cu antiepileptice indelungat trebuie completat cu #epatoprotectoare
- Doza se ajusteaza in $- ( curi pana efectul dorit .
9C
*%2% SINDROAME NE"RO(EGE!A!I(E
Distoniile neurovegetative 1 nevroze neurovegetative la animale nu sunt de sine statoare ci sunt
afectiuni care insotesc alte afectiuni primare : astm bronsic , spasm intestinal , atonie vagala .
*%2%$% Simpaticotonia
Reprezinta #ipertonia ortosimpaticului si insoteste toate starile febrile , intoxicatiile , infectiile in
faza de debut , stresul in prima faza , socul in faza de redresare si in cazul iritatiei unor zone sub
inervatia ortosimpatica ( plexul solar ).
Semne Clinice :
- ,motivitate
- Reflectivitate crescuta
- *remuraturi musculare
- %onstipatie
- 2idriaza
- 4ipertensiune oculara
- 4ipertensiune arteriala sistemica
- +eroxtomie uscarea mucoasei bucale
- *a#icardie
- "robele farmacologice si cele semiologice determina un raspuns pozitiv pentru
simpaticotonie reactii brutale la administrarea simpaticomimeticelor ( adrenalina ,
efedrina ) cu accelerarea cordului la examinarea reflexelor orto : cardiace .
- +indromul de excitatie solara : - pe langa manifestarile de simpaticotonie se traduce prin
manifestari dureroase preponderant la nivel cerebral traduse la cabaline prin sindrom de
colici iar la carnivore prin sindrom de peritonism , balonament , durere la palpare .
!ratam ent :
- +impacolitice : - derivati de ergotamina
- 2edicatie linistitoare :
- 5anglioplegice
- "arasimpaticomimetice : - "ilocarpina , 'recolina .
*%2%'% (AGO!ONIA
Reprezinta #ipertonia vagului .
+e instaleaza in formele mai avansate de infectie si intoxicatie si toate cauzele care duc la
colapsul circulator sau +impaticolitice in cantitati mari sau administrarea excesiva de
"arasimpaticomimetice .
Semne clinice :
- +omnolenta
- Diaree
- 2ioza
@<
- 4ipotensiune arteriala 7 oculara
- .radicardie
- *ranspiratii #ipotermie
- 'nimalele sunt susceptibile la infectii , intoxicatii , foarte stresante ,
- Dezvolta usor excitatie labirintica , stari de rau ( rau de mare , rau de avion )
- +ialoree
- Aoma
- Aertij
Diagnostic :
- !sor de pus in vagotonia generalizata
- Reactii pozitive pentru marirea tonusului vagal : #iperistaltismului , #ipersalivatie ,
bradicardie .
!ratament :
- *ratarea bolii primare
- 2edicatie Aagolitica 1 "arasimpaticolitica : 'tropina , +copolamina .
*%2%*% AMFO!ONIA NE"RO(EGE!A!I(A
Reprezinta labilitatea ec#ilibrului dintre tonusul orto si parasimpatic respectiv alterari successive
de tonus care de mai multe ori stau la baza unor afectiuni precum colicile la cabaline dar poate
apare si in #ipotiroidism .
Simptomatologie :
- 'lternari intre bradicardie si ta#icardie
- *endinta la instabilitate intre #ipeterrmie si normotermie
- Diaree 1 %onstipatie
- Depresiune 1 ,xcitatie nervoasa
!ratament :
- 'dministrarea de substante tranc#ilizante , sedative : - in special bromuri .
- ,tiologic : pentru cauza primara E - medicatie primara in ,ndocrinopatii .

Urologie

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Urologie

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

www.cartiaz.

ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

S-ar putea să vă placă și