Sunteți pe pagina 1din 23

PROGRAMUL DE MASTERAT

MANAGEMENTUL INFORMAIILOR DE SECURITATE NAIONAL


- suport de curs -

Disciplina NATO !" UE

T"tu#$r de d"sc"p#"%& Gl. bg. (r) prof.univ.dr. Traian LITEANU Te'$ ( ) E*o#u+"$ U%"u%"" Europe%e de #$ or,$%"-$+"e eco%o'"c& !" po#"t"c& #$ u%$ de $p&r$re !" secur"t$te Te'$ . ) Locu# !" ro#u# UE /% $s",ur$re$ secur"t&+"" re,"o%$#e !" ,#o0$#e #$ /%ceput de seco# 11I
I. Ce este Uniunea European? II. Cum s-a ajuns la crearea Uniunii Europene? I. Definirea unei politici de securitate i aprare comun. II. Provocri viitoare.

I2 Ce este U%"u%e$ Europe$%&


- repre in!"# prin organi are $i obiec!ive# cea %ai co%ple&" s!ruc!ur" poli!ic" $i econo%ico-%one!ar"# e&is!en!" pe con!inen!ul European' - din!re !oa!e organis%ele europene (U.E.# N.A.T.(.# U.E.(.# )onsiliul Europei# (.*.).E.)# U.E. repre in!" organis%ul c+eie, - U.E. reune$!e -. de republici $i / %onar+ii cons!i!u0ionale (1elgia# Dane%arca# Lu&e%burg# (landa# 2area 1ri!anie# *pania $i *uedia)# $i nu%"r" apro&i%a!iv 3.. %ilioane locui!ori. Uniunea repre in!" pri%ul par!ener co%ercial 4n sc+i%burile in!erna0ionale. )5!eva consideren!e, - 4n scur!a is!orie a Europei de dup" cel de al doilea r" boi %ondial U.E. cons!i!uie o poart de succes; - nici o 0ar" care a adera! nu a ceru! s" ias" 6 dovad" pereni!a!ea aces!ei cons!ruc0ii' - U.E. a fos!# 4nain!e de !oa!e# un proiec! poli!ic $i apoi unul econo%ic, 7roiec!ul poli!ic a ur%"ri!, %en0inerea p"cii# s!abili!"0ii $i securi!"0ii pe con!inen! 6 pen!ru 0"ri care cunoscuser" ororile r" boiului# un ase%enea obiec!iv era de i%por!an0" vi!al"' l"rgirea spa0iului de securi!a!e# acord5ndu-se spri8in

!ransfor%"rilor de%ocra!ice 4n 0"rile din Europa r"s"ri!ean"' ob0inerea unei rela!ive independen0e poli!ice fa0" de *!a!ele Uni!e# ur%are a cre$!erii for0ei sale econo%ice $i co%erciale, - 7roiec!ul econo%ic a vi a!# prin 7ia0a In!ern"# Uniunea Econo%ic" $i 2one!ar"# 7oli!ica Agricol" )o%un" 6 crearea cadrului necesar pen!ru cre$!erea sus0inu!" a nivelului de !rai $i a cali!"0ii vie0ii# coe iunea econo%ic" $i social" ca fac!or esen0ial a s!abili!"0ii in!erne a 0"rilor %e%bre. - 9n!reaga evolu0ie a U.E. a fos! %arca!" de e&is!en0a a dou" vi iuni, 4n ceea ce prive$!e cons!ruc0ia european" - e&is!en0a %odelului social $i cel

liberal' :ran0a $i Ger%ania 6 sus0in"!oare a %odelului Europei sociale 4n !i%p ce (landa# 2area 1ri!anie# Aus!ria# I!alia $i Irlanda !erori ea " %odelul liberal.

4n ceea ce prive$!e evolu0ia Uniunii# :ran0a $i Ger%ania favori ea " o

organi are in!egra0ionis!" de !ip federalis! 4n !i%p ce 2area 1ri!anie 4nclin" spre o in!egrare supl"# care s" aib" ca re ul!a! o ga%" l"rgi!" de co%er0 liber.

II2 Cu' s-$ $3u%s #$ cre$re$ U2E2 4


- 7lanul *c+u%an (1<3.) 6 na$!erea )o%uni!"0ii Econo%ice Europene. E$ecul )onferin0ei de la 2oscova a %ini$!rilor de e&!erne ai U=**# :ran0ei $i 2arii 1ri!anii asupra Ger%aniei din aprilie 1<3/# a condus la rup!ura din!re fo$!ii alia0i 6 dou" blocuri dia%e!ral opuse. 7rocesul s-a accen!ua! prin refu ul r"s"ri!enilor de a accep!a planul 2ars+all' :ran0a preia ini0ia!iva 4n privin0a Ger%aniei 6 as!fel s-a pu!u!

afir%a >planul *c+u%ann? 6 elabora! de @ean 2onne!' 7lanul prevedea plasarea indus!riei c"rbunelui $i o0elului din :ran0a $i Ger%ania sub o 4nal!" au!ori!a!e co%un"# care s!abilea $i libera circula0ie a celor dou" produc0ii# regle%en!5nd as!fel nivelurile produc0iei din =u+r' 7ropunerea france " es!e accep!a!" de Ger%ania# I!alia $i cele ; 0"ri din 1enelu& care se%nea " la 1A aprilie 1<31# Tra!a!ul de la 7aris privind ins!i!uirea )o%uni!"0ii Econo%ice a )"rbunelui $i (0elului ()E)()' 7ri%ul se%n al reconcilierii franco-ger%ane# )E)( es!e $i punc!ul de plecare pen!ru Europa co%uni!ar"# un sis!e% periodic original unde se ar!iculea " ap"rarea in!eresului na0ional cu pro%ovarea in!eresului co%un# e&pri%a! prin ins!i!u0iile suprana0ionale. Tr$t$tu# de #$ Ro'$ 5(6789 relansare econo%ic" - e$ecul privind crearea unei )o%uni!"0i Europene de Ap"rare ()EA) - --:rance ' - se i%pune do%eniul econo%ic# a$a c" la -3 %ar!ie 1<3/# la =o%a# au fos! se%na!e dou" Tra!a!e privind crearea )o%uni!"0ii Econo%ice Europene ()EE) $i a EU=(AT(2-ului' - in!ra! 4n vigoare la 1 ianuarie 1<3A# !ra!a!ul crea' >7ia0a )o%un"?# cu dou" sec!oare# uniunea va%al" indus!rial" $i agricul!ura (7oli!ica Agricol" )o%un" 6 7A)).

Actu# u%"c Europe$% 5(6:;9 )ons!ruc0ia european" li%i!a!" la in!egrare econo%ic" era ne!er%ina!". Aceas!a !rebuia co%ple!a!" cu di%ensiunea poli!ic". Ci as!fel a lua! na$!ere Uniunea European". A%enda%en!ele# la Tra!a!ul de la =o%a# au fos! cuprinse 4n Ac!ul Unic European# ra!ifica! la 1 iulie 1<A/ care a consacra!, ins!i!u0ionali area for%al" a )onsiliului European (for%a! din Cefii de s!a! sau Guvern $i din pre$edin!ele )o%isiei Europene) ca principal organis% responsabil pen!ru s!abilirea direc0iilor de de vol!are a )o%uni!"0ii' 2ini$!ri' @us!i0ie?' *!abilirea unei da!e (;1D1-D1<<-) pen!ru defini!ivarea pie0ei in!erne (no0iunea fiind %ai pu!ernic" dec5! cea de >pia0" co%un"?). Tr$t$tu# de #$ M$$str"c<t 5(66.9 Naterea Uniunii Europene Dou" conferin0e in!erguverna%en!ale 6 una privind Uniunea Econo%ic" $i 2one!ar"# iar cealal!" privind Uniunea 7oli!ic" 6 s-au desc+is la =o%a 4n dece%brie 1<<.. )ele dou" conferin0e s-au 4nc+eia! prin se%narea la 2aas!ric+! (ora$ olande afla! la grani0a din!re 1elgia $i (landa) 6 a Tra!a!ului Asupra Uniunii Europene 6 se%na! la / februarie 1<<- $i a in!ra! 4n vigoare la 1 noie%brie 1<<;. In!rarea 4n vigoare a Tra!a!ului a per%is !ransfor%area )o%uni!"0ii Europene 4n!ro Uniune poli!ic"# ca $i 4n!r-o Uniune Econo%ic" $i 2one!ar". Uniunea a fos! organi a!" pe !rei piloni, European"' P"#o%u# ( 6 co%uni!ar 6 repre en!a! de )o%uni!a!ea Econo%ic" 9n!"rirea rolului 7arla%en!ului european (7.E.)' 9nfiin0area >Tribunalului 7ri%ei Ins!an0e? al"!uri de >)ur!ea European" de in!roducerea sis!e%ului de vo! al %a8ori!"0ii califica!e 4n cadrul )onsiliului de

(7E*))'

P"#o%u# . 6 repre en!a! de 7oli!ica E&!ern" $i de *ecuri!a!e )o%un"

)ooperarea poli!ic" din!re s!a!ele %e%bre es!e ridica!" la s!a!u!ul de poli!ic" co%un". Aces! pilon are carac!er in!erguverna%en!al. P"#o%u# = 6 cooperare 4n do%eniul 8us!i0iei $i Afacerilor In!erne (@AI) care - poli!ica de a il' - !recerea fron!ierelor e&!erne $i con!rolul aces!ora' - poli!ica de i%igrare' - condi0iile de in!rare $i de circula0ie a resor!isan0ilor din !er0e 0"ri pe !eri!oriul s!a!elor %e%bre' - lup!a 4%po!riva i%igra0iei# a se8urului $i a %uncii ilegale a resor!isan0ilor din !er0e 0"ri' - lup!a 4%po!riva !o&ico%aniei' - co%ba!erea fraudei de di%ensiuni in!erna0ionale' - cooperare 8udiciar" civil"' - cooperare 8udiciar" penal"' - cooperare va%al"' - cooperare poli0ieneasc". 7ilonul ; are carac!er in!erguverna%en!al. Tr$t$tu# de #$ A'sterd$' 5(6689 - repre in!" un nou pas 4n direc0ia ad5ncirii in!egr"rii europene' %odific" Tra!a!ul de la 2aas!ric+! asupra Uniunii Europene' a fos! se%na! la - oc!o%brie 1<</ $i a in!ra! 4n vigoare la 1 %ai 1<<<' acord" noi sarcini U.E. 4n!"ri!' - 9n privin0a drep!urilor ce!"0enilor Tra!a!ul insis!" pe ; aspec!e, rolul ce!"0enilor es!e sublinia! %ai pu!ernic' carac!erul de%ocra!ic al ins!i!u0iilor europene es!e acoper" ur%"!oarele do%enii,

1. pen!ru pri%a da!" un docu%en! prevede c" s!a!ele %e%bre care nu respec!" de o %anier" grav" $i sis!e%a!ic" drep!urile $i liber!"0ile o%ului# po! suferi sanc0iuni# %erg5nd p5n" la suspendarea drep!urilor de vo! 4n s5nul )onsiliului. -. drep!ul recunoscu! Uniunii de a co%ba!e orice for%" de discri%inare ba a!" pe se&# ras" sau origine e!nic"# religie sau convingeri poli!ice# +andicap# v5rs!" sau orien!are se&ual"' ;. obliga0ia Uniunii de a pro%ova 4n !oa!e poli!icile sale# egali!a!ea $anselor 4n!re b"rba! $i fe%eie. 7e l5ng" al!e aspec!e care vin s" 4n!"reasc" sau s" %odifice prevederile 2aas!ric+!ului c5!eva principii ale Tratatului de la msterdam reliefea " !endin0a Uniunii c"!re o organi a0ie de ap"rare $i securi!a!e, - Tra!a!ul prevede nu%irea unui 9nal! =epre en!an! (>2onsieur? sau >2ada%e 7E*)?) care conduce ac0iunea Uniunii 4n aces! do%eniu. Es!e 4nso0i! (!roiF") de repre en!an!ul pre$edin0iei )onsiliului $i repre en!an!ul )o%isiei Europene $i are la dispo i0ie o uni!a!e de anali " $i aler!" rapid". - Tra!a!ul de la A%s!erda% prevede c" Uniunea Europei (cciden!ale (UE() face# de acu% 4nain!e# par!e in!egran!" din Uniunea European". - 9n privin0a ins!i!u0iilor europene# Tratatul de la msterdam s-a apleca! asupra eficaci!"0ii aces!ora as!fel, $2 7arla%en!ul European 6 rolul aces!uia a fos! 4n!"ri!, drep! de co-deci ie 4n unele do%enii' pre$edin!ele )o%isiei es!e dese%na! dup" acordul

7arla%en!ului European' 02 )onsiliul poa!e lua deci ii cu %a8ori!a!e califica!". c2 =olul )o%isiei Europene r"%5ne nesc+i%ba! dar pre$edin!ele, colegiului' fi&ea " orien!"rile poli!ice ale )o%isiei. par!icip" la alegerea $i dese%narea %e%brilor a!ribuie sau %odific" responsabili!"0i 4n s5nul )o%isiei 4n acord cu s!a!ele %e%bre'

Tr$t$tu# de #$ N"s$ 5.>>(9 I%por!an0a sa re ul!" din refor%a Uniunii din perspec!iva l"rgi!" spre Europa )en!ral" $i de Es!. - Agenda *u%%i!-ului de la Nisa# din dece%brie -... a cuprins proble%e cu care sis!e%ul co%uni!ar se confrun!", refor%a ins!i!u0ional" $i a procesului deci ional# drep!urile o%ului# poli!ica de ap"rare' - =euniunea de la Nisa a avu! un %anda! foar!e clar $i anu%e acela de a preg"!i $i refor%a# s!ruc!ura U.E. pen!ru o nou" e&!indere. Deci!ii finale" - :iecare s!a! %e%bru s" fie repre en!a! prin!r-un co%isar 4n cadrul )o%isiei Europene - De!er%inarea nu%"rului de vo!uri 4n )onsiliu prin reflec!area cri!eriului de%ografic - E&!inderea deci iilor adop!a!e cu vo! %a8ori!ar califica! la un nu%"r de noi do%enii.
Pg. 52 Tratatul avea misiunea de a ncorpora n coninutul su cele patru tratate anterioare ale Uniunii

)onfor% anali$!ilor poli!ici# %arele 4nving"!or de la Nisa a fos! Ger%ania 6 din!re %e%bri - $i 7olonia din!re candida!e, - Ger%ania a pri%i! recunoa$!erea c" es!e uria$ul Europei cu cele A%ilioane locui!ori# aces! lucru se r"sfr5nge direc! asupra nu%"rului de depu!a0i 4n 7arla%en!ul European# dar $i asupra ponderii vo!urilor. Tra!a!ul de la Nisa s!abile$!e c" %a8ori!a!ea de care va fi nevoie 4n )onsiliul de 2inis!ri pen!ru adop!area unei deci ii va !rebui s" corespund" unui procen! de E- G din nu%"rul de locui!ori ai celor -/ de %e%bre ale U.E.# propor0ie dificil de a!ins f"r" cele 1/G c5! revin Ger%aniei. o deci ie. Conclu!ia , Nisa 6 !erori ea " s!a!ele %ari ale U.E. la un %o%en! da! Ger%ania se poa!e alia cu --; 0"ri >%ari? pen!ru a bloca

7oloniei i s-au repar!i a! -/ vo!uri la fel ca *paniei si!u5nd-o

prin!re pri%ele 0"ri ale Europei. Tra!a!ul de la Nisa a in!ra! 4n vigoare la 1 februarie -..;. Tr$t$tu# Co%st"tu+"o%$# $# U%"u%"" Europe%e se dorea con!inuarea refor%ei ins!i!u0ionale 4ncepu!" prin >Declara0ia asupra vii!orului uniunii Europene? cunoscu!" Tra!a!ul de la Nisa' $i sub denu%irea de >Declara0ia de la LoeFen? e&pri%a nevoia ca Uniunea s" devin" %ai de%ocra!ic"# %ai !ransparen!" $i %ai eficien!" prin Elaborarea unei )ons!i!u0ii.

Principalele instituii ale Uniunii Europene sunt: 1. Co%s"#"u# Europe$% 6 define$!e orien!"rile poli!ice generale - reune$!e $efii de s!a! sau de guvern din 0"rile %e%bre ale U.E $i pre$edin!ele )o%isiei. - cons!i!uie ins!an0a supre%" a U.E. - es!e organul poli!ic al U.E. care fi&ea " %arile linii ale cons!ruc0iei europene. -. Co%s"#"u# U%"u%"" Europe%e ()onsiliul de 2ini$!ri) - repre in!" guvernele s!a!elor %e%bre ale Uniunii Europene $i de0ine principala for0" deci ional"' - es!e co%pus din %ini$!ri co%pe!en0i ai s!a!elor %e%bre - organ deci ional principal Hadop!" singur sau 4%preun" cu 7arla%en!ul European# %"surile 8uridice ale Uniunii Hasigur" coordonarea poli!icilor econo%ice ale s!a!elor %e%bre H4nc+eie acorduri in!erna0ionale H4%preun" cu 7arla%en!ul e&erci!" pu!erea buge!ar".

<

;. P$r#$'e%tu# Europe$% 6 organis%ul parla%en!ar al Uniunii Europene 6 a fos! crea! 4n 1<3A prin Tra!a!ul de la =o%a Competen#e" legisla!iv" buge!ar" de con!rol asupra E&ecu!ivului.

B. Co'"s"$ Europe$%& 6 es!e de fap! Guvernul Uniunii# E&ecu!ivul s"u $i are %isiunea de a repre en!a $i ap"ra in!eresul co%uni!ar-poli!ic# ea es!e responsabil" doar 4n fa0a 7arla%en!ului. Competen#e" - es!e gardian al Tra!a!ului Uniunii Europene' - for%ulea " propuneri# reco%and"ri $i avi e' - e&erci!" co%pe!en0e de e&ecu0ie (func0ia de e&ecu0ie)' - par!icip" la adop!area ac!elor de c"!re )onsiliu $i 7arla%en! (func0ia de deci ie)' - dispune de preroga!ive pen!ru a face respec!a!e obliga0iile i%puse de ac!ele co%uni!are (func0ie de con!rol)' - 4ndepline$!e func0ia de repre en!are in!ern" $i e&!ern" a Uniunii. 3. Curte$ de ?ust"+"e 6 es!e cur!ea supre%" a Uniunii 6 fiecare s!a! %e%bru are c5!e un 8udec"!or nu%i! pe E ani' - dispune de un !ribunal de pri%" Ins!an0" - re olv" li!igii 4n!re U.E. $i anga8a0ii s"i# recursuri 4%po!riva )o%isiei. E. Curte$ de Co%tur" - e&ecu!" 4%preun" cu )onsiliul Uniunii Europene func0ia de con!rol a e&ecu0iei buge!ului co%uni!ar# asigur5nd ges!iunea financiar" a U.E.

1.

Te'$ = ) Str$te,"$ de secur"t$te $ UE !" pro'o*$re$ st$0"#"t&+"" #$ %"*e# europe$%


*!ra!egia de securi!a!e s-a n"scu! 4n ur%a ne4n0elegerilor din cadrul U.E. asupra in!erven0iei 4n IraF $i repre in!" o 4ncercare de a s!abili o perspec!iv" european" co%un" asupra provoc"rilor la adresa securi!"0ii in!erna0ionale. 2ini$!rii afacerilor e&!erne din 0"rile %e%bre ale Uniunii Europene (UE)# reuni0i la 1ru&elles# s-au pus de acord 4n da!a de 1..1-.-..; asupra pri%ei s!ra!egii de securi!a!e# care ar per%i!e UE s"-$i asu%e un rol de >ac!or %ondial? $i s" r"spund" a%enin0"rilor de felul !eroris%ului sau al ar%elor de dis!rugere 4n %as". *!ra!egia *olana >A *ecure Europe in a 1e!!er Iorld?# adop!a!" de c"!re )onsiliul Europaen 4n dece%brie -..;# repre in!" pri%a s!ra!egie de securi!a!e european". =epre in!"# de fap!# un preconcep! care !rebuie !radus 4n!r-un %ecanis% care s!a!uea " c5nd# unde# de ce $i cu% va ac0iona Uniunea European". Te&!ul asupra c"ruia $i-au da! girul $efii diplo%a0ilor >)elor 13? 6 versiunea defini!iv" a unui docu%en! preceden!# pre en!a! la *u%%i!ul UE de la *alonic# de la sf5r$i!ul lunii iunie (-..;) 6 insis!" asupra i%por!an0ei de >ne4nlocui!? a rela0iei !ransa!lan!ice# dar evoc"# 4n acela$i !i%p# necesi!a!ea unei >ordini in!erna0ionale fonda!e pe un veri!abil %ul!ila!eralis%?# dup" cu% ci!ea " agen0ia de pres" %en0iona!". Uniunea European" l"rgi!"# cu o popula0ie de B3. de %ilioane de locui!ori $i un sfer! din bog"0ia plane!ei# va fi >indiferen! dac" se vrea sau nu# un ac!or %ondial? $i >!rebuie s" fie preg"!i!" s" 4%par!" responsabili!a!ea pen!ru securi!a!ea lu%ii?# a sublinia! @avier *olana. 9n opinia sa# UE !rebuie s"-$i spri8ine vii!oarea ac0iune pe p5rg+iile econo%ic"# diplo%a!ic" sau %ili!ar" de care dispune $i s" fie ga!a de un >anga8a%en! preven!iv? 4n ca de cri ". *!ra!egia define$!e carac!eris!icile %ediului ac!ual de securi!a!e# a%enin0"rile $i provoc"rile la adresa securi!"0ii spa0iului european# precu% $i obiec!ivele $i direc0iile de ac0iune pen!ru 4n!"rirea securi!"0ii europene. *.*.E. es!e cons!i!ui!" din !rei sec0iuni, pri%a pre in!" o anali " european" asupra con!e&!ului de securi!a!e ac!ual. 4n a doua sec0iune sun! iden!ifica!e !rei obiec!ive s!ra!egice %a8ore pen!ru UE.

11

A !reia 8onglea " i%plica0iile poli!ice pen!ru UE.

9n ceea ce prive$!e %ediul ac!ual de securi!a!e# *!ra!egia 4ncepe prin lis!area efec!elor nega!ive ale globali "rii# argu%en!5nd c" s"r"cia# bolile# co%pe!i0ia pen!ru resurse li%i!a!e $i 4nc"l irea global" po! avea un i%pac! nega!iv asupra securi!"0ii s!a!elor %e%bre UE. 7rincipalele a%enin0"ri iden!ifica!e de *!ra!egie sun!, J teror"s'u# 6 Europa es!e 0in!a $i ba a unei ase%enea a%enin0"ri' J pro#"@er$re$ $r'e#or de d"stru,ere /% '$s& 6 riscul po!en0ial cel %ai serios la adresa securi!"0ii europene' J co%@#"cte#e re,"o%$#e 6 cele din i%edia!a vecin"!a!e, (rien!ul 2i8lociu# Nordul Africii# )auca # Transnis!ria 6 sau din onele 4ndep"r!a!e' J "%st$0"#"t$te$ st$t$#& 6 proas!a guvernare# corup0ia# abu ul de pu!ere# ins!i!u0ii slabe# lipsa de r"spundere $i conflic!ele civile corodea " au!ori!a!ea s!a!al" din in!erior# ceea ce poa!e duce la colapsul s!a!elor' J cr"'$ or,$%"-$t& 6 Europa cons!i!uie un obiec!iv principal pen!ru cri%a organi a!"' ca a%enin0are in!ern" aceas!a are $i o di%ensiune e&!ern" 6 !raficul !ransfron!alier de droguri# fiin0e u%ane# ar%e# bani# %igra0ie ilegal". )a r"spuns direc! la aces!e a%enin0"ri# UE 4$i define$!e o serie de obiec!ive s!ra!egice, J reac0ia la a%enin0"ri $i co%ba!erea aces!ora# prin %u!area >pri%ei linii de ap"rare? 4n afara UE $i prin recunoa$!erea fap!ului c" >nici una din!re aces!e a%enin0"ri nu es!e pur %ili!ar" $i nici nu poa!e fi co%b"!u!" doar prin %i8loace %ili!are?. 9n consecin0"# UE propune o abordare %ul!idi%ensional" a r"spunsurilor la diversele provoc"ri la adresa securi!"0ii' J cons!ruirea securi!"0ii 4n vecin"!a!e 6 in!eres %a8or ca s!a!ele din vecin"!a!e s" fie bine guverna!e $i ad%inis!ra!e. L"rgirea UE nu !rebuie s" genere e noi linii de de%arca0ie' sarcina UE es!e aceea de a pro%ova un cerc de s!a!e s!abile# bine guverna!e 4n par!ea de Es! a Uniunii (dialog $i cooperare cu 0"rile din ba inul %edi!eranean# (rien!ul 2i8lociu $i din )auca # re olvarea conflic!ului arabo-israelian es!e o priori!a!e s!ra!egic" pen!ru UE)'

1-

J ordinea in!erna0ional" ba a!" pe %ul!ila!eralis% eficace 6 de vol!area unei socie!"0i in!erna0ionale pu!ernice# cu ins!i!u0ii func0ionale $i guverna!" confor% principiilor de drep! in!erna0ional. Noul Keadline Goal -.1. (adop!a! 4n cadrul reuniunii %ini$!rilor ap"r"rii ai UE din 1/ %ai -..B) %u!" accen!ul de la aspec!ele can!i!a!ive ale vec+ilului KelsinFi Keadline Goal -..; pe ele%en!ele cali!a!ive# cons!5nd 4n cre$!erea eficien0ei for0elor $i i%plici! a u!ili!"0ii lor, J in!eroperabili!a!e' J sus!enabili!a!e' J %obili!a!e' J vi!e a de desf"$urare 4n !ea!ru. 7o!rivi! aces!ui docu%en!# p5n5 4n -.1.# UE va !rebui s" aib" capaci!a!ea de a r"spunde unei cri e 4n orice punc! de pe glob. Una din!re cele %ai i%por!an!e de vol!"ri o repre in!" ini0ierea $i

opera0ionali area concep!ului de Grup tactic de lupt (EU 1a!!le groups)# ca %odali!a!e concre!" de reali are a :or0ei Europene de =eac0ie =apid". Aces!e grupuri sun! cons!i!ui!e la nivel de ba!alion (1.3.. %ili!ari)# inclu 5nd ele%en!e de spri8in de lup!"# 4%preun" cu capaci!"0ile de !ranspor! s!ra!egic. *!ra!egia de *ecuri!a!e European" reflec!" sis!e%ul ac!ual de rela0ii in!erna0ionale# prin s!a!ele %e%bre# asigur5nd o con!ribu0ie %a8or" la securi!a!ea %ondial". )u a8u!orul ei se poa!e con!ura o i%agine general" privind specificul $i co%ple&i!a!ea poli!icilor $i in!en0iilor Uniunii Europene 4n ceea ce prive$!e rolul s"u ca par!icipan! ac!iv 4n ges!ionarea %arilor proble%e cu care se va confrun!a o%enirea 4n secolul LLI.

1;

I'p#"c$+"" po#"t"ce pe%tru UE Uniunea European" !rebuie s" devin", mai activ# o cul!ur" s!ra!egic" 4n %"sur" s" asigure o in!erven0ie rapid"# robus!" $i 4n !i%p opor!un# folosind ins!ru%en!e-ac0iuni poli!ice# econo%ice# diplo%a!ice# %ili!are $i civile. mai capabil - noua agen0ie European" de Ap"rare are un rol %a8or 4n de vol!area capaci!"0ilor de ap"rare (es!e o agen0ie a )onsiliului Uniunii Europene# care ca %isiune de a spri8ini 0"rile %e%bre 4n efor!urile lor vi 5nd 4%bun"!"0irea capabili!"0ilor europene de ap"rare 4n do%eniul %anage%en!ului cri elor $i de a sus0ine 7oli!ica European" de *ecuri!a!e $i Ap"rare 4n s!adiul ac!ual $i 4n evolu0ia sa vii!oare. La Agen0ie sun! afilia!e !oa!e 0"rile UE cu e&cep0ia Dane%arcei# care nu par!icip" la 7E*A. mai coerent, punc!ul for!e al E*D7 (7oli!ica European" de *ecuri!a!e $i Ap"rare)

Te'$ A ) UE-NATOB co'p#e'e%t$r"t$te /% pro'o*$re$ po#"t"c"" de st$0"#"t$te re,"o%$#& !" ,#o0$#&

U%"u%e$ Europe$%& ) NATO - deter'"%&r"B @"%$#"t&+"B co'p#e'e%t$r"t&+" -

Dile%ele cu securi!a!ea sun! lega!e de carac!eris!ica esen0ial" a poli!icii in!erna0ionale' organi area anar+ic" (!rei for%e de ba " ale poli!icii in!erna0ionale (%ondiale)' a) sis!e%ul %ondial i%perial - Guvernul con!rolea " cea %ai %are par!e a lu%ii cu care in!r" 4n con!ac! (e&. I%periul =o%an# *pania 4n sec. LMI# :ran0a spre sf5r$i!ul secolului LMII# sec. LIL I%periul 1ri!anic s-a 4n!ins pe !o! globul).

1B

b) A doua for%" es!e sis!e%ul feudal 4n care apar!enen0ele u%ane $i obliga0iile poli!ice nu sun! fi&a!e 4n pri%ul r5nd prin deli%i!"ri !eri!oriale (e&. un individ avea obliga0ii fa0" de un suveran local# dar pu!ea s" fie 4nda!ora! $i unui oarecare nobil sau episcop din afara locului# c5! $i papei de la =o%a. c) ( a !reia for%" de poli!ic" %ondial" es!e sis!e%ul anar+ic de s!a!e# co%pus din s!a!e care sun! rela!iv lega!e 4n!re ele# dar cu nici un fel de guvern supre% deasupra lor. 7rin Pacea din $estfalia s-a consfin0i! s!a!ul suveran !eri!orial ca for%" do%inan!" de organi are in!erna0ional". As!fel c" a i# c5nd vorbi% de poli!ica in!erna0ional"# ave% de regul" 4n vedere aces! sis!e% de s!a!e !eri!oriale# iar poli!ica in!erna0ional" o defini% ca poli!ic" 4n absen0a unei suverani!"0i co%une# ca poli!ic" 4n!re en!i!"0i cu nici un suveran deasupra lor. 7oli!ica in!erna0ional" es!e nu%i!" deseori anar+ic". )u% %onar+ia 4nsea%n" un singur su eran# anar+ie 4nsea%n" absen0a oric"rui su eran# absen0a unui guvern deasupra. %n anar&ie' ac#iunea independent (ntreprins de un stat pentru a-i spori securitatea e posi)il s fac toate statele mai nesi*ure. Dac" un s!a! 4$i cl"de$!e pu!erea ca s" se asigure c" un al!ul nu 4l a%enin0"# cel"lal!# v5 5nd c" pri%ul devine %ai pu!ernic# 4$i poa!e cons!rui pu!erea ca s" se apere 4%po!riva aces!uia. +e!ultatul (l repre!int eforturile independente ale fiecruia de a-i cldi propria securitate' iar securitatea le face pe am,ndou mai nesi*ure. *!a!ele ar pu!ea coopera pen!ru a evi!a aceas!" dile%" cu securi!a!ea' adic" ar pu!ea coopera ca nici unul s" nu-$i ia %"suri de ap"rare $i a!unci ar fi %ai bine pen!ru !o0i. Dar de ce nu o fac. Un rspuns ar putea fi *sit (n jocul denumit -Dilema De#inu#ilor.. *cenariul >Dile%ei De0inu0ilor? spune ca% a$a' I%agina0i-v" c"# undeva# poli0ia ares!ea " doi oa%eni care au asupra lor %ici can!i!"0i de droguri# ceea ce le-ar pu!ea aduce ca% c5!e un an de 4nc+isoare. Poli#ia are motive (ntemeiate s" cread" c" respec!ivii sun! c+iar !rafican0i de droguri# 4ns" nu au suficiente pro)e pen!ru a-i conda%na. )a !rafican0i# cei doi ar pu!ea pri%i u$or c5!e -3 ani de pu$c"rie. 7oli0ia $!ie c" %"r!uria unuia 4%po!riva celuilal! ar fi suficen!" pen!ru a-l conda%na pe cel"lal! la o pedeaps" %a&i%". 7oli0ia pro%i!e fiec"ruia c"-i va da dru%ul# dac" ei vor depune %"r!urie din care s" re ul!e c" !rafican!ul de droguri es!e cel"lal!. A%bilor le spune c"# dac" vor depune %"r!urie# vor pri%i doar c5!e 1. ani 4nc+isoare.

13

7oli0ia 4$i 4nc+ipuie c"# 4n aces! %od# cei doi !rafican0i vor fi sco$i din circui! !i%p de 1. ani# al!fel ei se afl" 4n 4nc+isoare doar pen!ru un an $i cur5nd vor vinde din nou droguri. *uspec0ii sun! pu$i 4n celule separa!e $i nu au voie s" co%unice unul cu cel"lal!. :iecare de0inu! se afl" 4n aceia$i dile%"' 4l poa!e !urna pe cel"lal!# !ri%i05ndu-l la pu$c"rie pen!ru -3 ani $i s" devin" liber# ori 4$i poa!e 0ine gura $i s" s!ea un an la 4nc+isoare. Dar dac" a%5ndoi !oarn"# a%bii vor pri%i c5!e 1. ani de pu$c"rie. :iecare din!re ei g5ndesc' >Ar fi %ai bine pen!ru %ine dac" !orn. Dac" el !ace din gur"# iar eu nu vorbesc# voi s!a un an la %i!i!ica. Dar dac" cel"lal! vorbe$!eN Dac" $i eu !orn# pri%esc 1. ani# dar dac" 4%i 0in gura# voi pe!rece -3 ani la pu$c"rie# iar el va fi liber# a$ fi fraier. Dac"-l a8u! 0in5ndu-%i gura# cu% po! fi eu sigur c" nu %" va !urna el pe %ineN?. Aceas!a es!e dile%a s!ruc!ural" de ba " a unei ac0iuni ra0ionale independen!e. )ea %ai bun" solu0ie pen!ru individ es!e s"-l 4n$ele pe cel"lal! $i s" devin" liber. ( a doua solu0ie# la fel de bun"# es!e ca a%5ndoi s"-$i 0in" gura $i s" pri%easc" doar un an pu$c"rie. ( solu0ie %ai proas!" es!e c" a%5ndoi c" !oarne $i s" pri%easc" c5!e 1. ani 4n spa!ele gra!iilor. *olu0ia cea %ai proas!" es!e cea de a fi fraier adic" s"-$i 0in" gura $i s" pri%easc" -3 de ani.Dac" fiecare din!re ei face ceea ce es!e %ai bine pen!ru sine# a%5ndoi o vor sf5r$i r"u. Dac" cei doi ar pu!ea s" co%unice# ar fi posibil s" se pun" de acord ca s" fac" un !5rg# 4n sensul s"-$i 0in" gura. 9ns" c+iar dac" ar fi posibil" co%unicarea %ai es!e o proble%", 4ncrederea $i credibili!a!ea. )on!inu5nd cu %e!afora din Dile%a De0inu0ilor# fiecare de0inu! ar pu!ea spune 4n sinea sa >a%5ndoi sun!e% !rafican0i de droguri... a% v" u! cu% se co%por!" cel"lal!... De unde $!iu eu c"# dup" ce a% f"cu! !5rgul# el nu va ice, - Gro av l-a% convins s"-$i 0in" gura. Acu% po! s" ob0in ce-i %ai bun pen!ru %ine# f"r" riscul de a %" 4nfunda?. 9n %od si%ilar# absen0a co%unic"rii $i a 4ncrederii 4n poli!ica in!erna0ional" 4ncura8ea " s!a!ele s"-$i asigure propria securi!a!e# c+iar dac" proced5nd as!fel e posibil s" le aduc" pe !oa!e celelal!e 4n!r-o s!are grav" de insecuri!a!e reciproc". Aceas!" in!roducere are drep! scop percep!area !u!uror de%ersurilor de securi!a!e $i din aceas!" perspec!iv". =evenind la rela0ia U.E. 6 NAT( !rebuie sublinia! fap!ul c" securitatea se )a!ea! pe sta)ilitate politic dar i pe cea militar.

1E

Un sis!e% %obil de securi!a!e european" va pu!ea fi edifica! nu%ai dac" ar fi consolida!e cele dou" co%ponen!e. Noile fron!iere suprapuse ale NAT( $i UE de dup" -../ cer o ac#iune unit de securi!are' pen!ru )locarea atacurilor teroriste' ptrunderii i traficrii (n spa#iul unic de securitate a armamentelor# %uni0iilor # drogurilor# cri%ei organi a!e. )ons!ruirea unui r"spuns poli!ic $i s!ra!egic eficace la a%enin0"rile !o! %ai a%ple din %ediul con!inen!al $i global. Consensul i determinarea tre)uie s prevale!e 4n fa0a riscurilor asi%e!rice la adresa Europei $i a lu%ii. As!fel# la nivelul U.E. e&is!" :.=.=.E. (:or0" de =eac0ie =apid" European")# iar la nivel NAT( e&is!" N=: (:or0a de ="spuns a NAT()' o s!ruc!ur" fle&ibil"# rapid desf"$urabil" la %are dis!an0"# in!eroperabil" $i au!ono%" pen!ru o perioad" de !i%p specific"# cu efec!ive de eli!" $i !e+nic" de lup!" avansa!" din !oa!e ca!egoriile de for0e# capabile s" ac0ione e 4n!r-un %ediu N.1.). 6 la dis!an0" de Europa# 4n principiu. F2R2R2E2 5For+$ de re$c+"e r$p"d& Europe$%&9 ( s!ruc!ur" de apro&i%a!iv 1...... oa%eni# capabil" s" fie disloca!" 4n !i%p de E. de ile $i s" asigure# ele%en!e de r"spuns rapid# cu un grad foar!e ridica! de 2isiunile includ opera0iuni de la cele %ai grele de res!abilire a p"cii sau de %en0inere a p"cii# p5n" la cele %ai u$oare de !ip u%ani!ar# de salvare sau evacuare# ac0ionea " preponderen! pe !eri!oriu european. Cum s-a ajuns la aceast form de *estionare a eventualelor cri!e? =es!ruc!urarea peri%e!rului securi!ar al Europei genera! de sporirea nu%"rului de s!a!e cu dubl" apar!enen0" $i de cori8area de co%un acord a defici!ului de securi!a!e se va face de c"!re NAT( $i UE deopo!riv" pe ba a unui proces de cooperare benefic". Aceas!" cooperare pleac" de8a de la reali!a!ea reuniunilor co%une de dup" -..1# a unor acorduri concre!e 4n!re cele dou" organi a0ii# ul!erioare aran8a%en!elor O1erlin 7lus?# ce per%i!e U.E. s" aib" acces la capaci!"0ile $i %i8loacele colec!ive ale N.A.T.(. pen!ru opera0ii de ges!ionare a cri elor conduse de U.E.# a ac0iunii concre!e a for0ei U.E. 4n cadrul P:(= disponibili!a!e spri8ini!" logis!ic de s!a!ele %e%bre# ca for0" disloca!" cel pu0in un an.

1/

din Posovo. De aici 4nain!e par!eneria!ul s!ra!egic NAT(-UE pen!ru ges!ionarea cri elor $i prevenirea conflic!elor se va de vol!a con!inuu. Dec"-"" co'u%e re@er"to$re #$ $p&r$re$ Europe$%& Ac!ul de na$!ere al 7oli!icii E&!erne $i de *ecuri!a!e )o%une a U.E. (7E*)) a fos! pus la reuniunea )onsiliului =uropean de la 2aas!ric+! (dece%brie 1<<1) c5nd s!a!ele %e%bre au +o!"r5! asupra rolului U.E.(. $i a rela0iilor sale cu U.E. $i N.A.T.(.# invi!area %e%brilor U.E. s" adere la UE( sau s" devin" observa!ori# 4ncura8area s!a!elor europene# %e%bre NAT( de a deveni %e%bri asocia0i ai U.E.(.# 4n!"rirea progresiv" a U.E.(. ca par!e co%ponen!" a ap"r"rii U.E.# 4n!"rirea coloanei europene a Alian0ei Nord-A!lan!ice cre$!erea rolului opera!iv al U.E.(. Pr"% Tr$t$tu# U2E2 $dopt$t #$ M$$str"c<t /% (66= $u @ost st$0"#"te c$ o0"ect"*e $#e PESC salvgardarea co%une a independen0ei $i in!ereselor Uniunii' 4n!"rirea pe !oa!e c"ile a securi!"0ii Uniunii' %en0inerea p"cii $i 4n!"rirea securi!"0ii in!erna0ionale' pro%ovarea cooper"rii in!erna0ionale' de vol!area $i consolidarea de%ocra0iei $i a li!erei legii# respec!area drep!urilor $i liber!"0ilor funda%en!ale ale o%ului. De sublinia! c" ap"rarea auropean" vi eav" doar ges!ionarea cri elor in!erne prin opera0ii de %en0inere $i res!abilire a p"cii $i %isiunii u%ani!are !ip 7e!ersberg (7rin Declara0ia de la 7e!ersberg# din 1< iunie 1<<-# s-au s!abili! direc0iile de vol!"rii vii!oare a U.E.(.# s!a!ele %e%bre declar5ndu-$i disponibili!a!ea de a pune sub au!ori!a!ea U.E.(. 6 pen!ru e&ecu!area unor %isiuni u%ani!are $i de salvare# de %en0inere a p"cii $i ale for0elor de in!erven0ie 4n ges!ionarea cri elor# inclu 5nd opera0iuni de %en0inere a p"cii 6 uni!"0i din !oa!e ca!egoriile de for0e ar%a!e conven0ionale. La )onferin0a in!erguverna%en!al" din 1ED1/ iunie 1<</# %isiunile !ip 7e!ersberg au fos! incluse 4n Tra!a!ul de la A%s!erda% $i s-a lansa! ideea in!egr"rii U.E.(. 4n U.E. 7rin deci ii ul!erioare ale U.E.(.# rolul opera0ional al aces!eia a fos! !ransfera! U.E. 4n sarcina U.E.(. r"%5n5nd doar anu%i!e func0ii $i s!ruc!uri.

1A

9n ba a %anda!ului da! de )onsiliu European de la PQln# *u%%i!-ul european de la KelsinFi# din 1.R11 dece%brie 1<<< a +o!"r5! reali area 7oli!icii Europene )o%une de *ecuri!a!e $i Ap"rare prin care Uniunea avea s"-$i asu%e responsabili!"0i 4n prevenirea conflic!elor $i %anage%en!ul cri elor. )onsiliul European de la Nisa din /-< dece%brie -... a ini0ia! poli!ica European" de *ecuri!a!e $i Ap"rare ca par!e in!egran!" a 7oli!icii E&!erne $i de *ecuri!a!e )o%une (7E*)) a U.E. As!fel# i se d" Uniunii Europene posibili!a!ea de a %obili a ins!ru%en!ele civile $i %ili!are care s"-i asigure capaci!a!ea global" de ges!ionare a cri elor $i de prevenire a conflic!elor# f"r" a pre8udicia anga8a%en!ele 0"rilor %e%bre asu%a!e prin Tra!a!ul de la Ias+ing!on. 9n acela$i cadru s-au s!abili! aran8a%en!e pen!ru consul!area 4nain!e de cri " $i asocierea 4n solu0ionarea aces!eia# a s!a!elor europene# %e%bre NAT( care nu fac par!e din U.E. To! aici s-au s!abili! aran8a%en!e per%anen!e de consul!are $i cooperare 4n!re NAT( $i UE pen!ru proble%e de securi!a!e# ap"rare $i ges!ionarea cri ei 4n in!eres co%un. 7rac!ic la Nisa# s-au adop!a! obiec!ivele de capaci!a!e %ili!ar" $i a fos! s!abili!" ar+i!ec!ura ins!i!u0ional" de solu0ionare a proble%elor securi!"0ii $i ap"r"rii europene. (biec!ivul principal ala aceas!" 4n!runire l-a repre en!a! reli area de c"!re s!a!ele europene # %e%bre U.E. a unei :or0e de =eac0ie =apid". 7os!-Nisa are loc o consolidare a ec+ilibrului rela0iilor din!re U.E. $i N.A.T.(.# evi!5nd duplicarea inu!il"# f"r" a pune 4n discu0ie au!ono%ia deci iilor. Is!orica Declara0ie UE-NAT( asupra E.*.(.7. din 1E dece%brie -..- face !recerea de la !eorie la prac!ic", desc+ide claea unei cooper"ri poli!ice $i %ili!are %ai s!r5nse 4n!re cele dou" organi a0ii# pen!ru c" s!abile$!e un cadru for%al de cooperare 4n do%eniile ges!ion"rii cri elor $i prevenirii conflic!elor# enun0" principiile poli!ice ale cooper"rii respec!ive $i garan!ea " pen!ru propriile opera0ii %ili!are aceesul la %i8loacele logis!ice $i de planificare ale NAT(. 9n 1--1; dece%brie de la 1ru&elles se adop!" propunerea de creare 4n -..B a unei s!rucruri %ili!are de planificare a opera0iilor au!ono%e ale U.E. . )a e&e%plificare a evolu0iei po i!ive# %o%en!ul LaeFen# c5nd )onsiliul European a declara! E.*.(.7. opera0ional"'

1<

pri%a %isiune de poli0ie E*(7 ce a debu!a! la 1 ianuarie -..; 4n 1osniaKer0egovina' la ;1 %ar!ie -..; c5nd E*(7 a desf"$ura! pri%a for0" %ili!ar" EU:(= 2acedonia.

La nivel N.A.T.(. se ini0ia " concep!ul de Iden!i!a!e European" de *ecuri!a!e $i Ap"rare pe ba a declara0iei de la 1ru&elles din 1<<B $i a ele%en!elor-c+eie ale agendei de la 1erlin din 1<<< consider5ndu-se c" 4n aces! fel# ar spori coeren0a $i eficien0a par!icip"rii !u!uror alia0ilor europeni la %isiunile Alian0ei. Anga8a%en!ele lua!e 4n privin0a aces!ui proces (la nivel de 1<<< la Ias+ing!on) au vi a!, eliberarea# %oni!ori area $i disponibili area ac!ivelor $i capaci!"0ilor NAT( pen!ru a spri8ini opera0iunile conduse de UE(, consul!"ri NAT(-UE( asupra planific"rii $i coordon"rii opera0iunilor conduse de UE( care folosesc ac!ivele $i capaci!"0ile NAT(' sc+i%bul eficien! de infor%a0ii inclusiv cele ale serviciilor secre!e de care NAT( $i UE vor avea nevoie 4n con!e&!ul opera0iunilor conduse de UE(. Acela$i *u%%i! de la Ias+ing!on lansea " $i o nou" ini0ia!iv"# respec!iv Ini0ia!iva )apaci!"0ilor de Ap"rare 6 care vi ea " 4%bun"!"0irea $i ac!uali area !u!uror capaci!"0ilor alia0ilor pen!ru a face fa0" noilor pericole la adresa securi!"0ii $i include do%eniile, J %obili!"0ii for0elor J supor!ului logis!ic J capaci!"0ii de au!opro!e8are $i a!ac J sis!e%ele de co%and"# con!rol $i infor%a0ional

=euniunea %ini$!rilor de e&!erne ai 0"rilor NAT( din -B %ai -... de la :loren0a precu% $i )onferin0a de anga8a%en! al capaci!"0ilor# din -.--1 noie%brie -.. de la 1ru&elles sun! esen0iale pen!ru =ela0ia cu D)I. La aceas!" conferin0" s-a s!abili! ca U.E. 4ncep5nd cu -..; s" fie capabil" s" conduc" ansa%blul %isiunilor 7e!ersberg.

-.

To! pe plan %ili!ar $i !o! 4ncep5nd cu -..;# !rila!erala *c+rQder-)+irac-1lair# din sep!e%brie# de la 1erlin a relua!# %ai decis proble%a cons!ruc0iei nucleului european de pu!ere# iar la )arcassone $i Londra s-a proiec!a! car!ierul general al ap"r"rii europene ce va func0iona independen! de NAT( As dori pen!ru c" es!e nor%al s" iden!ific ase%"n"ri $i deosebiri 4n!re s!ra!egiile celor dou" organi a0ii. *!ra!egia de securi!a!e a U.E. a fos! adop!a!" de )onsiliul European 4n dece%brie -..; 4n %"sur" s" evalue e riscurile $i a%enin0"rile la adresa securi!"0ii europene# precu% $i %i8loacele pen!ru co%ba!erea aces!or riscuri. Denu%irea oficial" a s!ra!egiei O( Europ" sigur" 4n!r-o lu%e %ai bun"? sugerea " aspira0iile in!erna0ionale ale U.E. $i )oncep!ul s!ra!egic al NAT( adop!a! la su%%i!-ul de la Ias+ing!on din 1<<<. 1. 2ediul de securi!a!e global semnri" iden!ificarea sc+i%b"rilor produse 4n %ediul in!erna0ional de securi!a!e' na!ura global" a noilor riscuri $i a%enin0"ri' perspec!iv" global" dar focus regional un concep! e&!ins al securi!"0ii s!abili!a!e prin e&!indere 7re%isa con!e&!ual" a agendei de securi!a!e (NAT(-sf5r$i!ul =" boiului =ece# U.E.# in!egrarea european"). -. =iscuri $i a%enin0"ri semnri- iden!ificare si%ilar" a riscurilor $i a%enin0"rilor Deose)iri- U.E. %ai e&plici!" 4n ceea ce prive$!e riscurile $i a%enin0"rile proveni!e !oc%ai din in!eriorul spa0iului european (U.E. ca ba " pen!ru !eroris%# cri%" organi a!") ;. (biec!ive semnri, %en0inerea $i consolidare par!eneria!ului !rans-a!lan!ic 6 necesi!a!ea consolid"rii polului european# asu%area de obiec!ive globale# consolidarea poli!icii de par!eneria! $i dialog. Deose)iri" vi iunea NAT( 6 de vol!area polului european# dar accen!ua! rolul NAT( vi iunea U.E. de vol!area polului european dar accen!ua! rolul U.E. .

Deose)iri"

-1

9n concep!ul *!ra!egic NAT( nu es!e folosi! concep!ul de O%ul!ila!eralis%? de$i es!e %en0iona!" i%por!an0a cooper"rii cu al!e s!a!e $i organi a0ii, deosebiri deriva!e din na!ura dis!inc!" a celor dou" organi a0ii (NAT( 6 organi a0ie poli!ico-%ili!ar"' U.E. 6 organi a0ie econo%ico-poli!ic". B. =esurse semnri" - si%ili!udinea obiec!ivelor de refor%" a capaci!"0ilor %ili!are, evi!area duplic"rii 4n!re cele dou" organi a0ii folosirea li%i!a!iv" a resurselor %ili!are# doar 4n anu%i!e ca uri %en0iona!e 4n s!ra!egie deosebiri deriva!e din an!ura dis!ic!" a celor dou" organi a0ii 9n ansa%blu# se observ" perspec!ive co%une ale NAT( $i UE asupra %ediului in!erna0ional# iden!ificarea si%ilar" a noilor riscuri $i a%enin0"ri 4n con!e&!ul globali "rii. 7ercep0iile difer" 4n ceea ce prive$!e %i8loacele de abordare. Pro)lemele actuale i de perspectiv ale U.E. sunt" sl"biciunea s!ruc!ura!" acu!i a!" 4n func0ie de scala de in!ensi!a!e de conflic! de la 1 la 1. s!ra!egia de securi!a!e a U.E. presupune for0e capabile s" ac0ione e cel pu0in la nivelul A. (ri cu e&cep0ia :ran0ei# 2arii 1ri!anii# Ger%aniei# celelal!e s!a!e au capaci!a!ea de ac0iune p5n" la nivel B' %isiuni de %en0inere a p"cii 6 se es!i%ea " c" pen!ru eficien!i area unei opera0iuni# 4n %od ideal o for0" !rebuie s" repre in!e nu %ai pu0in de 1. G din !o!alul popula0iei asis!a!e ori 4n reali!a!e aces! lucru es!e i%posibil' for0ele de reac0ie rapid" i%pun ca %"car B.G din !o!alul for0ei s" fie ap! pen!ru desf"$urarea 4n !ea!rul de opera0iuni' dificul!a!ea %a8or" es!e aceea de a anula decala8ul din!re sc+i%b"rile la nivelul %ediului de securi!a!e $i capaci!a!ea U.E.# de a avea un cuv5n! de spus 4n aces! %ediu. Deci# NAT( va r"%5ne 4nc" o au!ori!a!e 4n do%eniu. Deose)iri" - i%por!an0a anga8a%en!ului preven!iv pen!ru U.E.

--

CICLIOGRAFIE SELECTID 1"descu# I.# 2i+"ilescu# I.# Sa%fir# E. (coord.) (-..-). /eopolitica inte*rrii europene. 1ucure$!i, Edi!ura Universi!"0ii din 1ucure$!i. Pissinger# K. (-..-). Diploma#ia. 1ucure$!i, Edi!ura All. Li!eanu# T.# To%a# G+.# Degera!u# ). (coord.) (-../). Evolu#ia ar&itecturilor de securitate su) impactul *lo)ali!rii. 1ucure$!i, Edi!ura Acade%iei Na0ionale de Infor%a0ii. Li!eanu# T.# Degera!u# ).# To%a# G+. (-../). E0curs (n func#ionarea structurilor de securitate. 1ucure$!i, Edi!ura Acade%iei Na0ionale de Infor%a0ii. Li!eanu# T.# (ni$or# ).# 2i+alac+e# M. (-..E). N T1 2 securitate inte*rat. 1ucure$!i, Edi!ura Acade%iei Na0ionale de Infor%a0ii. *ava# I.N. (-..3). 3tudii de securitate. 1ucure$!i, )en!rul de *!udii =egionale. *i!e-uri i%por!an!e, TTT.europa.eu.in!# TTT.na!o.in!# TTT.osce.org# TTT.un.org# TTT.isseu.org

-;