Stresul a fost denumit "boala secolulului XXI", pentru ca din ce in ce mai multe persoane acuza ca sunt victime ale

stresului, ca s-au confruntat la un moment dat cu aceasta problema sau ca sanatatea le-a fost afectata in mod iremediabil. Sursele stresului difera de la persoana la persoana, iar efectele acestuia asupra noastra variaza si ele in functie de persoana. Principalele simptome fizice ale stresului constau in: palpitatii, ameteli, pierderea apetitului culinar sau, din contra, accentuarea lui, probleme digestive, dureri de dinti, insomnii, dificultati de respiratie, manifestarea balbaielii sau inregistrarea unui vorbit prea rapid, lipsit de articulatiile adecvate, stare accentuata de oboseala, infectii frecvente, reducerea apetitului sexual. Ne putem imbolnavi din cauza stresului? Factorii stresori nu produc direct nici o boala, insa sunt responsabili pentru agravarea anumitor stari precum alergiile, astmul, migrenele, sindromul colonului iritabil, eczemele, psoriazisul. De asemea, contribuie la marirea presiunii arteriale si favorizeaza aparitia afectiunilor cardio-vasculare. De aceea, este important sa luati masuri impotriva stresului. Sportul este una dintre cele mai eficiente arme impotriva stresului. Prin efectuarea de exercitii fizice, in organism este eliberata endorfina, substanta care atenueaza durerile, inducand in acelasi timp o stare generala de bine. De asemenea, miscarea fizica va reda energia, va face sa va simtiti mai energici, intarindu-va sistemul imunitar. Este foarte bine sa incercati sa va deconectati de trecut. Indicat este sa va ganditi la trecut doar in masura in care amintirea lui va produce bucurie. u trebuie sa va faceti gri!i pentru greselile trecut si este bine sa invatati sa va folositi de experienta respectiva pentru nu mai repeta si pe viitor aceeasi greseala. Incercati sa va acordati timp pentru odi"na. In conditiile in care lucrati ore in sir fara sa faceti o pauza, in mod cert capacitatea de concentrare scade simtitor. #cordati-va cateva minute de relaxare, facandu-va planuri pentru ora de distractie binemeritata, pentru cina sau pentru o iesire in oras. Si alimentatia are un rol important in accentuarea sau reducerea stresului. In afara faptului ca avem un stil alimentar dezorganizat consumam si alimente care ne afecteaza sanatatea. Printre alimentele care reduc stresul se numara semintele de floarea soarelui. #cestea sunt o sursa bogata de potasiu, zinc si vitamina $. %arza contine vitamine antioxidante #, &, seleniu mineral si beta-caroten si este buna pentru combaterea stresului. 'a fel de bun este si usturoiul, avocado, ovazul si polenul. Printre alimentele care accentueaza stresul se numara alimentele grase, ca de exemplu produsele lactate si alimentele pra!ite supun sistemul cardiovascular la stres.

Stres, sau stress, reprezint( sindromul de adaptare pe care individul )l realizeaz( )n urma agresiunilor mediului* ansamblu care cuprinde )ncordare, tensiune, constr+ngere, for(, solicitare, tensiune, mobbing. Pornind de la conceptul de stres, menion(m c( termenul aparine lui ,ans ,ugo $runo Sel-e care consider( c( stresul se leag( de sindromul de adaptare reacia la stress pe care individul )l realizeaz( )n urma agresiunilor mediului. ,ans Sel-e definete stresul ca ansamblu de reacii al organismului uman fa( de aciunea extern( a unor ageni cauzali .fizici, c"imici, biologici i psi"ici/ const+nd )n modific(ri morfo-funcionale, cel mai adesea endocrine. 0n cazul )n care agentul stresor are o aciune de durat( vorbim de sindromul general de adaptare care presupune o evoluie stadial(.

Cuprins
1ascunde2 3 Stadii clinice 4 &aracteristicile stresului 5 Stresul psi"ic 6 %ezi i

7 'eg(turi externe

[modificare] Stadii clinice

Primul stadiul este cel al reaciilor de alarm( i are dou( subetape:

faza de oc, c+nd pot ap(rea "ipertensiune i "ipotermie. faza de contraoc, c+nd organismul individului realizeaz( o contracarare a simptomelor din faza de oc i are la baz( r(spunsuri de tip endocrin. #cest stadiu este caracteristic perioadei copil(riei c+nd rezistena biologic( este foarte sc(zut(.

Stadiul al doilea este cel de rezisten( specific( .revenire/, c+nd dup( primul contact cu agentul stresor organismul se adapteaz(, comportamentul individului fiind aparent normal, persist+nd modific(ri specifice stadiului anterior, )n special de la faza de contraoc. 0n plan ontogenetic, acest stadiu corespunde maturit(ii, c+nd individul are o rezisten( bun(, fiind posibil( adaptarea la aproape orice tip de stres din mediu. Stadiul al treilea este cel de epuizare .aparine b(tr+neii/ c+nd scad aproape toate resursele adaptative ale organismului. #daptarea nu se mai menine din cauza sc(derii reaciilor de tip vegetativ. #par v(dit consecinele negative ale aciunii )ndelungate a acestor mecanisme neurovegetative.

[modificare] Caracteristicile stresului

8rice tip de stres apare pe fondul adapt(rii permanente a organismului la mediu c+nd se poate produce un dezec"ilibru marcant )ntre solicit(rile mediului i posibilit(ile de r(spuns reale ale individului. #daptarea presupune p(strarea integrit(ii organismului care este )n permanen( ameninat( de agenii stresori de toate tipurile. 0n plus adaptarea presupune realizarea unui ec"ilibru dinamic cu mediul. Stresul apare )n momentul c+nd acest ec"ilibru al adapt(rii se perturb(. #ceast( perturbare este reversibil(. Stresul reprezint(, dup( 'and-, un dezec"ilibru intens perceput subiectiv de c(tre individ )ntre cerinele organismului i ale mediului i posibilit(ile de r(spuns individuale. 0n funcie de natura agentului stresor, stresul poate fi psi"ic, fizic, c"imic i biologic. 0n funcie de num(rul persoanelor afectate, stresul poate fi individual sau colectiv.

[modificare] Stresul psi ic

Paul Frasse definete stresul psi"ic ca totalitatea conflictelor personale sau sociale ale individului care nu-i g(sesc soluia pe moment. 9i"ai :olu definete stresul psi"ic ca stare de tensiune, )ncordare sau disconfort, determinat( de ageni afectogeni cu semnificaie negativ(, stare de frustrare .reprimare/ a unor trebuine, dorine sau aspiraii. Stresul psi"ic are un dublu caracter: primar i secundar. &aracterul primar vorbete despre stres ca rezultat al unei agresiuni recepionat( direct )n plan psi"ic. &aracterul secundar vorbete despre stres ca reacie de contientizare )n plan psi"ic a unui stres fizic, c(ruia individul )i acord( o semnificaie de realipula. &aracteristicile stresului psi"ic ; #genii stresori psi"ici sunt: stimulii verbali .inclusiv cei care aparin limba!ului interior/ care sunt ve"iculai pe c(i nervoase la cortex. #cetia se difereniaz( total de celelalte categorii de ageni stresori din cauza semnificaiei lor, pentru individ ei av+nd caracter potenial de a produce stres psi"ic. #cest caracter potenial este

validat de semnificaia cu care )l investete individul. <nul i acelai agent stresor psi"ic, )n afar( de faptul c( nu produce stres psi"ic la toi indivizii, nu produce stres psi"ic de fiecare dat( la acelai individ. #cest lucru este condiionat de dispoziiile de moment ale individului i de semnificaia pe care o acord( )n acel moment individul. #pariia i amploarea stresului psi"ic depind mult de caracterele genetice ale individului .caractere cognitive, voliionale, motivaionale i afective/. %ulnerabilitatea psi"ic( la stres este constituional( sau dob+ndit(. %ulnerabilitatea psi"ic( este o tr(s(tur( proprie doar anumitor persoane i se manifest( prin reacionare uoar(, prin stare de stres psi"ic, la o gam( larg( de ageni stresori. Situaii generatoare de stres psi"ic:

existena unor circumstane neobinuite pentru individ care )l surprind pe acesta nepreg(tit pentru a le face fa(. semnificaia unui eveniment. anga!area individului )ntr-o aciune sau relaie exagerat(. particularit(ile contextului social. lipsa condiiilor interne. modul subiectiv de a percepe solicit(rile mediului. subsolicitare = suprasolicitare. situaiile conflictuale existente )n familie, profesie sau la nivel intelectual. criza de timp. izolarea. apariia unui obstacol fizic sau psi"ic )n calea unui scop care duce la frustrare. situaii perturbatoare cauzate de ageni fizici .zgomote, vibraii, fluctuaii de temperatur(/.

Exist( dou( forme speciale de stres .Sel-e/: distress i eustress. Distress-ul implic( toate tipurile de stres enumerate .stresul obinuit/. Eustress-ul este starea de stres special( care este validat( prin anumite reacii endocrine specifice. Se difereniaz( de distress prin:

natura agenilor stresori .eustress ; stimuli pl(cui ai ambianei, tr(irile pl(cute ale individului/. consecinele aciunii agenilor stresori care de cele mai multe ori sunt pl(cute. )n plus fa( de distress, eustress-ul are implic( i stres fizic.

#genii stresori ai stresului psi"ic au urm(toarele caracteristici: caracter potenial stresant .genereaz( stres psi"ic doar )n anumite condiii/, caracter de ameninare permanent( pentru individ i caracter negativ al consecinelor agenilor stresori. Exist( dou( categorii de ageni stresori: unii care acioneaz( pe calea celui de-al doilea sistem de semnalizare .agenii psi"ogeni/ i stimulii senzoriali externi, care devin ageni stresori psi"ici veritabili atunci c+nd bombardeaz( repetat scoara cerebral( i c+nd au intensitate peste medie. Parametrii de aciune ai unui agent stresor: intensitate, durat(, repetabilitate, noutate i brusc"ee. #supra individului acioneaz( constelaii de ageni stresani. &lasificarea agenilor stresori:

)n funcie de num(rul lor, ei sunt: unici i multiplii. )n funcie de asociere, ei sunt: conglomerai i configurai. )n funcie de dominana aciunii, ei sunt: principali i secundari. )n funcie de num(rul indivizilor afectai, ei sunt: ageni stresori cu semnificaie strict individual(, colectiv( i general(. )n funcie de natura lor, ei sunt: fizici .sonori, luminoi etc/, c"imici, biologici, psi"ologici.

Stres. Simptome cauze tratament

S"are I DE> 1?2Psi"ologie Sociala articole psi"ologie sociala agresivitatea comportamentul prosocial comunicarea non verbala comunicarea devianta si stigmatizare disonanta cognitiva grupul in psi"ologia sociala influenta normativa si informationala nonconformism si devianta paradigma lui asc" asupra conformismului psi"ologia sociala a dragostei psi"ologia sociala si devianta relatiile intergrupuri reprezentarile sociale statusul in psi"ologia sociala uniformitate si conformism 1?2 Psi"oconsiliere articole psi"oconsiliere ce este delincventa !uvenila delimitari si caracteristici etapele consilierii principiile consilierii psi"opedagogice stiluri parentale 1?2 Psi"oterapie articole psi"oterapie ce este depresia cum scapam de depresie stresul simptome cauze tratament &8 @#&@ &uprins articol AstresA - ce este stresul - cum se defineste stresul - cauzele stresului. &are sunt agentii stresori - clasificarea formelor de stres - stresul psi"ic - cauzele stresului psi"ic - consecintele stresului - simptomele stresului

Ce este stresul
Stresul, sau mai corect stres-ul, aa cum a fost definit el prima dat( de Se-le .care de fapt a i inventat termenul de stres/ este de fapt un Asindrom de adaptareA care desemneaz( un ansamblu de reacii ale organismului ca r(spuns la aciunea nespecific( a unor Aagresori psi"iciA Stresul se caracterizeaz( )n primul r+nd printr-o stare de tensiune, o stare de )ncordare, care apare )n momentul )n care exist( un factor stresor, de exemplu, imposibilitatea de a rezolva o problem(, ceea ce genereaz( disconfort. Stresul se refer( )n general la orice factor extern care poate deveni factor stresor., Stresul psi"ic, at+t de actual )n zilele noastre, este un caz particular al stresului, i anume stresul psi"ic. Dei )n limba!ul cotidian stresul este privit ca un fenomen negativ, distructiv, care cauzeaz( o mulime de probleme fizice, ne este )ntocmai adev(rat. 0n funcie de agentul stresor, stresul poate fi )mp(rit )n stres pozitiv .eu-stres/ i stres negativ .di-stres/. Dei fenomenul cel mai )nt+lnit este cel de di-stres, ne vom referi )n continuare la acesta ca fiind stres.

!efiniie stres
Definiia fenomenului de stres, este foare simplu explicata pe BiCipedia. Stres, sau stres, reprezint( sindromul de adaptare pe care individul )l realizeaz( )n urma agresiunilor mediului* ansamblu care cuprinde )ncordare, tensiune, constr+ngere, for(, solicitare, tensiune. ,ans Sel-e, care a folosit pentru prima data termenul stres considera ca stresul este un ansamblu de reacii pe care le are organismul, reacii determinate de aciunea unor factori exteriori - fizici, c"imici, biologici, psi"ici, i consta )n modific(ri morfo funcionale )n marea ma!oritate a cazurilor endocrine.

Cauzele stresului "#enii stresori

8rice factor care poate acion+nd asupra individului poate declana reacii adaptative ale organismului, pot fi ageni stresori. #genii stresori - ca i stresul de altfel - nu sunt doar negativi. #genii stresori pot fi grupai )n ageni stresori pozitivi .eu-stresuri/, i ageni stresori negativi .di-stresuri/. #mbele categorii, i pl(cute i nepl(cute, genereaz( un dezec"ilibru la care corpul trebuie s( se adapteze. Prin urmare, dei impropriu spus, putem vorbi de stres pozitiv .eu-stres/ i stres negativ .di-stres/. De altfel, i stresul negativ - di-stresul - este considerat, p+n( la o anumit( limit( ca fiind pozitiv )n sensul c( mobilizeaz( individul )n direcia g(sirii mi!loacelor necesare pentru a face fa( anumitor ageni stresori. 0n ceea ce privete cauzele generale ale stresului, sunt foarte multe cauze, foarte muli ageni stresori, )n funcie i de personalitatea individului, de rezistena la factorii stresori, etc, Practic, cele mai cunoscui ageni stresori sunt: - ne)mpliniri i i tensiunile de ordin profesional - amenin(ri, reale sau imaginare, la adresa integrit(ii psi"ice sau fizice ale individului. - st(ri )nc(rcate emoional. - st(ri de suprasolicitare, din punct de vedere motivaionale, afectiv sau cognitiv.

Clasificarea formelor de stres

Pentru a )nelege mai bine cum se manifest( stresul, trebuie s( distingem )ntre diferitele forme de stres care exist(, i asta deoarece )n general, fiecare form( de stres are cauze specifice. Prin urmare, putem clasifica stresul )n: - stresul psi"ic, care poate apare datorit( aciunii mai multor tipuri de ageni stresori, cum ar fi de exemplu, stresul cauzat de un examen, de un interviu de anga!are, etc - stresul profesional, determinat de aciunea combinat( a agenilor stresori de ordin psi"ic cu stresorii fizici, cum ar fi anumite substane toxice, etc. - stresul preoperator i stresul postoperator - stresul de suprasolicitare, specifica persoanelor cu un program )nc(rcat, cu sarcini multe i complexe c(rora nu le pot face fa( )n condiii normale. - stresul de subsolicitare. dei mai puin cunoscut, stresul de subsolicitare apare )n cazul persoanelor care )i sc"imb( locul de munc( i apare o micorare a sarcinilor, la persoanele care au sarcini de lucru monotone, de rutin(, etc. - stresul situaional, este determinat )n mare parte de sc"imb(rile )n modul de via( al indivizilor. Stresul situaional poate apare dup( c(s(torie sau dup( divor, deci )n general la sc"imbarea statutului social, sau poate apare la sc"imbarea domiciliului )n zone diferite din punct de vedere social, demografic, sau cultural de zona cu care era obinuit individul. 0n aceste cazuri putem vorbi de oc cultural, sau de stres cultural - cum mai este denumit de unii specialiti.

Stresul psi ic
Stresul psi"ic este definit de Paul F ca fiind totalitatea conflictelor persoane inter-personale, sociale ale individului, conflicte care nu-i g(sesc momentan rezolvarea, gener+nd starea de tensiune, de stres 8 alta definiie mai simplist( a stresului psi"ic este data de :olu. 9i"ai :olu definete stresul psi"ic ca stare de tensiune, )ncordare sau disconfort, determinat( de ageni afectogeni cu semnificaie negativ(, stare de frustrare .reprimare/ a unor trebuine, dorine sau aspiraii.

Stresul psi ic are un dublu caracter.

0n primul r+nd putem vorbi de stres psi"ic primar. #cesta se caracterizeaz( prin faptul c( apare din cauza unei agresiuni recepionat( direct )n plan psi"ic.

Stresul psi"ic secundar este o alt( variant( a stresului psi"ic care se refer( la o reacie de contientizare )n plan psi"ic a unui stres fizic, c(ruia individul )i acord( o semnificaie prea mare.

Cauzele stresului psi ic

Dac( mai sus am vorbit despre cauzele generale cauzatoare de stres - agenii stresori generali, )n continuare vom enumera c+teva dintre cauzele specifice stresului psi"ic. - situaii de suprasolicitare - importana deosebit( - real( sau imaginar( - acordat( de individ unui eveniment, fenomen, etc - lipsa condiiilor interne - izolarea, condiie )n care subiectul resimte nevoia libert(ii - situaii perturbatoare care )mpiedic( individul s( )i desf(oare activitatea )n mod normal, precum zgomote de fond, lumin( puternic(, etc. - apariia unui obstacol psi"ic sau fizic care )mpiedic( individul s( )i ating( scopul - modul subiectiv de a percepe condiiile sau modific(rile externe

Consecine ale stresului

Stresul )n sine nu este o boal(, ci este, cum am mai spus, un ansamblu de reacii ale organismului fa( de o aciune extern( exercitat( asupra organismului de c(tre anumii factori. D(spunsul organismului la factorii stresori a fost denumit S:#, sau sindrom general de adaptare, care evolueaz( )n trei etape. Prima etap( este cea de alarm(, sau etapa Alupt( sau fugiA )n care organismul manifest( r(spunsul iniial fa( de agentul stresor. # doua etap(, cea de rezisten( se caracterizeaz( prin aparenta adaptarea organismului la agentul stresor care continu( s( acioneze. Doar aparent, deoarece organismul continu( s( lupte cu agenii stresori, dup( ce prima faz( s-a )nc"eiat. Dac( aciunea agenilor stresori nu )nceteaz(, se intr( )n a treia faz( - epuizarea. 0n aceast( a treia etap( adaptarea nu mai poate fi meninut( i apare efectele negative ale aciunii agenilor stresori: boli de inim(, accidente cerebrale vasculare, ulcer, migrene frecvente, etc. Stresul continuu poate avea consecine dintre cele mai nepl(cute. 0n acest context indivizii pot deveni frustrai, manifest( o toleran( sc(zut( la discuiile )n contradictoriu, au st(ri de fric( pot deveni anxioi. &a urmare a creterii nivelului de adrenalin( crete tensiunea arterial( i cea cardiac(, ceea ce poate duce la instalarea sindromului de "iper ventilaie. De asemenea, atacurile de panic( sunt o manifestare frecvent( a consecinei expunerii )ndelungate la agenii stresori. 0n cazul acesta, frecvena intensitatea atacurilor de panic( se poate reduce, sau poate c"iar s( dispar( dup( )nl(turarea cauzelor stresului. 8 alt( consecin( a stresului )ndelungat este apariia bolilor coronariene, ca urmare a creterii glicemiei i a acizilor grai din s+nge. Pe plan mental, )n urma stresului re)ndelungat scade capacitatea de memorare, capacitatea de concentrare, scade nivelul ateniei, pot apare tulbur(ri de somn, depresie, sau alte tulbur(ri de dispoziie.

Simptomele stresului
- uneori clipitul excesiv poate fi o dovad( a unei presiuni emoionale. - scr+nitul din dini pe timpul nopii este considerat( o modalitate de eliberare a tensiunii. - m(treaa poate apare ca rezultat al stresului prelungit. Exist( cercet(tori care afirm( c( imunitatea sl(bit( declaneaz( reacia bacteriilor care fac ca m(treaa s( scape de sub control. - gura uscat( se manifest( de obicei )n prima etap( a apariiei stresului - etapa de Alupt( sau fug(A. 0n astfel de condiii fluxurile de s+nge sunt redirecionate )n mare parte )n zonele eseniale, cum ar fi muc"ii* de aici senzaia de usc(ciune a gurii. - De asemenea, stresul poate afecta i respiraia. 0n timpul reaciilor la stres respir(m mai des i mai superficial - aciunea repetat( a agenilor stresori poate duce la sc(derea performanelor sexuale. #cest lucru se poate )nt+mpla

deoarece )n condiii de stres reacia organismului este s( pun( pe primul plan supravieuirea, i apoi pl(cerea. - Studiile au ar(tat c( stresul poate determina reducerea capacit(ii sistemului imunitar de vindecare a r(nilor.

Stresul este un raspuns nespecific al organismului la o actiune nefavorabila exercitata asupra sa. <neori, prin stres se intelege larga sfera de stari care apar la om ca raspuns la diversele interactiuni extreme cu mediul. Stresul poate avea atat o influenta pozitiva, mobilizatoare, cat si una negativa, dezorganizatoare. El actioneaza la nivel de celula, tesut, organ s.a.m.d. 'a copii si adulti, stresurile .in primul rand cele cronice/ fac sa creasca tensiunea arteriala, maresc frecventa batailor inimii, perturba digestia, scad imunitatea, slabesc gandirea si capacitatea de munca - asadar, inrautatesc sanatatea omului si ii grabesc imbatranirea. # trai tot timpul in stres este totuna cu a conduce masina cu mare viteza fara sa apesi pe frana si fara sa iei in seama starea drumului: accidentul este inevitabil. Pe buna dreptate, cele mai periculoase sunt socotite a fi nu stresurile fizice, ci cele psi"oemotionale. @aisul lor e indreptat in mod nemi!locit asupra sistemului nervos si, in mod corespunzator, provoaca afectiuni Epe teren nervosF. 8 poveste araba spune ca un calator s-a intalnit cu &iuma. # intrebat-o: E<nde te duciGF E9erg la $agdadF, a raspuns ea, Eca sa omor cinci mii de oameniF. Dupa o vreme, calatorul s-a intalnit din nou cu 9usafira nepoftita si i-a reprosat: E#i zis ca te duci la $agdad ca sa omori cinci mii de oameni, si ai omorat cincizeci de miiF. E u-i adevaratF, a intors cuvant &iuma. EDupa cum am fagaduit, am omorat doar cinci mii de oameni. &eilalti au murit de frica.F &auze de stres sunt socurile nervoase, traumele, operatiile, discutiile neplacute s.a.m.d. Daca e sa analizam in lumina credintei crestine, de pe pozitiile moralei crestine, factorii stresogeni, intr-o serie intreaga de cazuri cauza lor primordiala va fi descoperita intr-un oarecare pacat. u este nevoie sa dovedim in mod special faptul ca, de exemplu, infidelitatea con!ugala poate duce la divort, divortul - la stres, iar stresul - la boala. %iata ne convinge destul de des ca asa stau lucrurile. Iata si alte exemple. 9arina, o tanara cu suflet delicat si vulnerabil, a reusit, cu pretul unor eforturi incredibile, sa a!unga intr-un post de prestigiu si bine platit. u dupa mult timp a ramas gravida. -ar fi fost rau, insa Emomentul era nepotrivitF. Prietenele, colegele, parintii insistau ca ea sa faca avort: Emai asteapta, o sa nasti mai incoloF. Femeia sovaia. Dupa discutii de acest gen o apasa simtamantul neplacut al unei tulburari si vinovatii inexplicabile, senzatia tulbure a unei prime!dii ce o pandea. #u precumpanit insa interesele materiale si viitorul profesional. &e credeti ca s-a intamplatG 8peratia a fost facuta defectuos: in urma ei, pacienta s-a ales cu o infectie. 9arina a cazut victima propriului avort propriului pacat de moarteH # fost distrusa psi"ic si moral, suferind asa-numitul stres postabortiv - suferinte sufletesti foarte puternice datorate mustrarilor de constiinta. u a mai gasit nici o placere in munca sa. &ercetarile stiintifice arata ca oamenii care iubesc puterea sunt supusi Estresului puteriiF. Ei sunt excesiv de increzatori in sine si inseteaza sa domine situatia reala, insa nu sunt capabili sa-i faca fata. Domeniul de influenta le este semnificativ mai mic decat domeniul intereselor si pretentiilor. De aici - boli vasculare si de stomac. Dimpotriva, in conditiile unui control prea slab asupra situatiei omul este pasiv, slab din punct de vedere volitiv, las, deseori se descura!eaza. u este in stare sa inraureasca situatia nici macar cand ea se afla in sfera influentei si intereselor lui, si ca atare se simte foarte apasat. De aici - depresii, senzatia de neputinta, frica si neliniste, scaderea imunitatii si, ca urmare, riscul crescut de cancer. In mod evident, nu doar evenimentul ca atare, ci si atitudinea noastra fata de el reprezinta o sursa de stres. El ne raneste in primul rand cand reactionam la el incorect, necrestineste. #deseori functioneaza lantul cauzal urmator: pacat - stres - boala. Din viata #postolului Pavel se stie cate greutati a avut acesta de infruntat. In fiecare zi mor, spunea el despre sine .3 &or. 37, 53/. $atai, naufragii, atacuri ale tal"arilor, clevetiri, invidie, frig, foame, sete - iata o lista departe de a fi

completa a necazurilor #postolului .4 &or. 33, 45-54/. Si totusi, Dumnezeu il mangaia tot mai mult pe alesul sau, pe masura ce cresteau si suferintele lui .4 &or. 3, 6-7/. #supra #postolului Pavel s-au implinit cuvintele Psalmistului: dupa multimea durerilor mele in inima mea, mangaierile @ale au veselit sufletul meu .Ps. I5, 3I/. EPace sa aveti intre voi. Fiti indelung rabdatori catre toti. Sa nu rasplateasca cineva rau pentru rau, ci pururea cele bune sa urmati unul fata de altul si fata de toti. Pururea bucurati-va. eincetat rugati-va. Pentru toate multumiti, de tot felul de lucru rau sa va feriti.F .3 @es. 7, 35-44/. #ceasta povata mantuitoare de suflet este un medicament minunat impotriva stresului. Iar daca vom reactiona la amaraciunile vietii pe dos de cum povatuieste #postolul, fara smerenie si rugaciune, singuri vom crea terenul propice pentru stresuri. $ineinteles, smerenia nu inseamna pasivitate, capitulare. Dimpotriva, ea presupune activitate launtrica: pocainta, intelegere a situatiei, apreciere a valorilor si intoarcere catre Dumnezeu cerand a!utor. Fara aceasta va fi mult mai greu sa rezistam stresului si mult mai usor sa ne pierdem ec"ilibrul sufletesc.

Stresul poate fi invins! Cum faci asta

@ensiunea acumulata pe parcursul zilei te face sa duci un mod de viata stresant. %enim cu cateva sfaturi de ani"ilare a acestuia Stresul provoaca afectiuni precum diabetul, bolile cardiace, durerile de cap, ulcerul, astmul sau disfunctiile sexuale. Simptomele care ne alerteaza ca suntem stresati sunt: ameteala, insomnia, anxietatea, durerile de cap, indigestiile, durerile la nivelul gatului, umerilor si spatelui, "ipertensiunea arteriala si apetitul exagerat. Scapa de nervozitate urmand aceste sfaturi: $. %entru a putea depasi perioadele stresante care ne asalteaza, o sc imbare a obiceiurilor culinare este binevenita. &onsumul de legume, fructe, cereale, precum si evitarea mancarurilor de tip fast-food sunt benefice pentru organism si, implicit, pentru reducerea stresului. &. Consumul de alcool si fumatul a#raveaza simptomele caracteristice stresului, deoarece reduce cantitatea de nutrienti din organism cauzand constrictia vaselor de sange si, implicit, aparitia durerilor de cap. '. %rodusele naturiste sunt eficiente impotriva stresului. &eaiul de lamaie este un relaxant natural, frunzele de busuioc, consumate ca atare de doua ori pe zi, dimineata si seara, semintele de floarea-soarelui, toate acestea ne a!uta sa depasim perioadele stresante. (. )n aport zilnic de vitamine. %itamina &, un antioxidant, a!uta sistemul imunitar, la fel ca si vitamina #, vitamina E. *. +ela,area simturilor prin aromaterapie. 9usetelul, levantica, menta, esenta de trandafiri, esenta de portocale, in combinatie cu un masa! relaxant si cu 37 minute petrecute in apa calduta, au un efect benefic pentru persoanele supuse stresului.J -. .,ercitiile sunt esentiale pentru reducerea perioadelor in care simtim ca cedam stresului. Practicate timp de 5K de minute, de trei ori pe saptamana, exercitiile relaxeaza corpul si reduc anxietatea. u este nevoie neaparata de un abonament la sala, este de a!uns sa mergem pe !os, sa facem !ogging, sa mergem cu bicicleta, sa inotam sau sa facem aerobic.

/. +efle,olo#ia este rela,anta si reduce semnificativ stresul. 8 sedinta de reflexologie cuprinde stimularea punctelor din talpa si palma care se concentreaza asupra diafragmei, coloanei vertebrale si a glandelor tiroidei. Daca nu reusiti sa scapati de stres, consulati neaparat un psi"olog. 9edicul specialist va va indica un tratament individualizat.

Stresul - cause, tipuri, tratament Stresul, in medicina, este o dezvoltare psi"ica c"imica sau emotionala care provoaca surmena!, ce poate duce la boli psi"ice. 8 stralucitoare autoritate asupra stresului, doctorul canadian ,ans Sel-e a identificat 5 faze in raspunsul la stres. In prima faza, de alarma, organismul identifica stresul si se pregateste sa actioneze, ori sa lupte, ori sa scape. :landele endocrine elibereaza "ormoni care sporesc bataile inimii si respiratia, ridica nivelul za"arului din sange sporeste transpiratia, dilata pupilele si incetineste digestia. In cea de-a doua faza, de rezistenta, corpul repara orice stricaciune provocata de reactia de alarma. Pe masura ce rezistenta continua, a treia faza, epuizarea, se instaleaza, si o dereglare inrudita cu stresul poate aparea. Expunerea prelungita la stres, epuizeaza resursele de energie ale organismului si poate duce c"iar la moarte. ... Dereglari inrudite cu stresul: boli sau vatamari aduse sau inrautatite de stresul psi"ic. #ceste dereglari psi"omatice implica in mod obisnuit sistemul nervos autonom, care controleaza organele interne ale corpului. <nele forme ale durerilor de cap si ale durerilor faciale, asmol, ulcerul stomacal, "ipertensiunea, si anumite feluri de vatamari, ca surmena! repetat si dureri de spate sunt exemple inrudite cu strsul. ... Doctorii au recunoscut ca oamenii sunt expusi la tot felul de boli daca sunt supusi la stres sporit. &ateva studii de certare au ca tinta modul in care stresul afecteaza sistemul imunitar. Evenimentele negative, cum ar fi moartea unei persoane dragi par sa provoace destul stres pentru a reduce rezistenta organismului la boli. &ircumstantele pozitive si evenimentele creatoare de stres slab cum ar fi sc"imbarea locului de munca sau un copil mic in casa pot afecta capabilitatea unei persoane de a se apara de boli. Sociologii au realizat o lista de evenimente de viata si au dat pentru fiecare o valoare care sa indice gradul de stres. #stfel pe o scara de la 3 la 3KK moartea unui partener are valoarea maxima, probleme cu un anga!at 45p, pierderea slu!bei 6Lp, inc"isoare M5p, o sc"imbare in obiceiul de somn 3Mp, divort L5, etc. &auze ... Desi stresul poate exercita o anumita influenta asupra receptibilitatii sau a progresului unei boli cum ar fi o raceala sau poate cancerul afecteaza unele dereglari in mod direct. 8amenii de stinta atribuie in cea mai mica parte acest efect la istoria evolutiei motivand ca la un moment dat oamenii au trebuit sa traiasca cu amenintari fizice constante din partea animalelor salbatice si a elementelor, bineinteles din partea celorlalti oameni si ac organismul s-a dezvoltat intr-un fel care l-a a!utat sa faca fata stresului psi"ic. Inima bate mai rapid, tensiunea creste si alte sisteme ale organismului se pregatesc sa se intalneasca cu amenintarea. &and o persoana actioneaza pentru a face fata amenintarii aceste sisteme se reduc la normal. Fuga sau lupta-asa numite reactii de lupta-sunt amandoua moduri reusite de a face fata multor amenintari fizice. ... Problemele apar cand corpul se pregateste, asa cum am descris, sa faca fata pericolului dar nu poate. De exemplu, cand esti prins in trafic, stresul poate face corpul sa se pregateasca de fuga sau lupta, dar cand nu poate actiona sistemele organismului devin supra active. Depetate experiente similare de aceasta natura frustranta pot duce la conditii de "ipertensiune. 9ulti alti determinanti pot duce la dereglari inrudite cu stresul. Printre aceste investigatii se afla un tip de comportament, pe care oamenii de stinta l-au numit tipul #. <n termen adresat persoanelor predispuse bolilor arterei coronare. iste cercetari pretind ca tipul # de viata care este caracterizat prin intensitate competitiva si greu directionabla, este sociat cu o crescuta incidenta a mai multor dereglari inrudite cu stresul.

... Persoanele de tip # sunt uneori numite obsedate de munca. 8ricum tot mai multe studii recente indica ca somerii si muncitorii cu program prelungit sunt la fel de predispusi, c"iar daca se comporta competitiv sau nu si ca unii oameni pot face fata la mai ult stres decat altii, fara a se imbolnavi. @ipuri ... ,ipertensiunea este una dintre cele mai intalnite dereglari inrautatite de stres. Desi nu are simptome sesizabile, "ipertensiunea poate rani rinic"ii si duce la atacuri miocardice. ... #lte dereglari inrudite cu stresul si mai des intalnite sunt problemele gastro-intestinale. 9ult mai serioase sunt ulcerele, care sunt cauzate de excesul de suc gastric sau de o sensibilitate neobisnuita sau de o bacterie asa numita "elliobacter pl-bsi, care provoaca greata si durere intr-o zona captuita a stomacului. #lte dereglari gastro-intestinale inrudite cu stresul includ bolile inflamatoare ale coloniilor si bazinului, cum ar fi colita ulceroasa si euterita. ... Dereglarile respiratorii pot fi de asemenea afectate de stres. &ea mai des intalnita este astmul, care poate fi cauzat de suparari...

STRESUL, INAMICUL TUTUR R

AImportant este nu ceea ce ti se intampla, ci felul in care reactioneziA ,ans Sel-e, medic austriac <n cantec la moda in urma cu cativa ani spunea A'ife is a rollercoasterA... Pentru cine nu stie, un rollercoaster este acel trenulet din parcurile de distractie, care merge pe o sina suspendata, avand o multime de suisuri si coborasuri, unele dintre ele foarte abrupte, incat trebuie sa te gandesti de multe ori inainte de a-ti lua inima in dinti pentru a incerca senzatia. 'a fel este si viata noastra. In permanenta suntem nevoiti sa urcam si sa coboram, fie ca vrem, fie ca nu. Sarcina noastra cea mai dificila este sa facem fata acestor incercari adesea neprevazute, pastrandu-ne sanatatea fizica si metala. #gentii stresori sunt factorii care modeleaza AsinaA pe care circula trenuletul in care ne aflam fiecare dintre noi. Deci, ce este stresulG 9entinerea sanatatii necesita o buna capacitate de a face fata stresului. <n agent stresor nu este intotdeauna un eveniment negativ. 8 nunta si un deces pot fi in aceeasi masura stresanti pentru organism. Expunerea la evenimente stresante intense sau extreme, dar si deprivarea de stimuli pot provoca dezec"ilibre in organism si astfel probleme ma!ore. Prea multa caldura, frig, activitate, "rana sau cerinte de ordin social sau din contra, lipsa "ranei, atingerii, interactiunilor sociale sau somnului pot fi nocive pentru sanatatea individului. Perceptia noastra asupra stresului este importanta* orice factor pe care il putem considera o amenintare, reala sau imaginara, va creste nivelul de anxietate. 9odul cum reactionam este influentat de o serie de factori, dintre care unii pot fi controlati, in timp ce altii nu. Sanatatea fizica si metala, predispozitia genetica .AmostenireaA/, experientele din trecut, regimul alimentar, sustinerea sociala determina care stimuli externi vor fi interpretati de catre organism drept agenti stresori intr-un anume moment al vietii noastre. 8 persoana sanatoasa, ec"ilibrata, provenita dintr-o familie armonioasa si fara probleme de sanatate, care traieste o viata linistita, se "raneste rational si are relatii normale cu cei din !ur, va raspunde mult mai bine la stres si are mult mai putine sanse sa dezvolte o afectiune legata de stres decat un om la care cel putin unul din factorii amintiti este deviat de la normal. #tunci cand ne gandim la stres, ne vin in minte termeni ca Atensiune, povara, solicitare, efort, presiune, incordare, forta, constrangereA. &onceptul de stres a fost studiat si definit pentru prima data de catre medicul de origine austriaca ,ans Sel-e, in prima !umatate a secolului 4K. Sel-e a folosit acest termen in 3I7K pentru a descrie un ansamblu de reactii ale organismului fata de o actiune externa exercitata asupra sa de catre o larga serie de agenti .fizici, c"imici, biologici, psi"ici/ constand in aparitia unor variate modificari morfofunctionale.

,ans Sel-e a numit acest raspuns la stres, Asindromul general de adaptareA, care cuprinde toate mecanismele nespecifice capabile sa mobilizeze resursele adaptative ale organismului in fata agresiunii care ii ameninta integritatea. Sindromul general de adapatare se caracterizeaza printr-o evolutie in trei etape: de alarma, de rezistenta si de epuizare. In prima faza, cea de alarama, numita si Ade socA sau raspunsul Alupta sau fugiA, organismul manifesta raspunsul initial la agentul stresor nou aparut. Se manifesta de obicei prin "ipotensiune si ta"icardie, "ipotermie si o secretie crescuta de "ormoni suprarenalieni .#&@,, cortizol, adrenalina/. <rmatorul stadiu este cel de rezistenta, in care aparent organismul s-a adaptat la situatie, insa persista modificarile din stadiul de alarma. De fapt, organismul continua sa lupte cu agentii stresori mult timp dupa ce manifestarile fazei de alarma s-au estompat. In cazul in care organismul continua sa fie supus stresului fara nici un fel de ameliorare, se intra in al treilea stadiu, cel de epuizare. In aceasta situatie adaptarea nu mai poate fi mentinuta si incep sa se instaleze consecintele nocive ale persistentei reactiilor de aparare ale organismului: boli de inima, accidente cerebrale vasculare, boli digestive cum ar fi ulcerul gastric si duodenal, migrene si diverse infectii. 8amenii care sunt supusi stresului continuu perioade lungi de timp devin coplesiti de tensiune, furie, frica si frustrari, ceea ce conduce la instalarea cronica a unei puternice stari anxioase. &a urmare, secretia de adrenalina va creste iar tensiunea arteriala si frecventa cardiaca si respiratorie vor avea valori marite. 8 frecventa respiratorie mare va duce la "iperoxigenarea sangelui, cu instalarea sindromului de "iperventilatie. #cesta poate fi inceputul atacurilor de panica. :licemia si nivelul acizilor grasi in sange cresc in stres, aceasta combinatie favorizand accelerarea procesului de ateroscleroza, cu dezvoltarea bolilor coronariene. Functiile sistemului imun sunt mai putin eficiente, de aceea organismul nu va mai putea lupta eficient cu factorii patogeni si celulele canceroase. Pe plan mental se observa o reducere a capacitatii de memorare si a capacitatii de concentrare. #par tulburari de somn si depresie, precum si alte tulburari de dispozitie. Eustres si distres

Evenimentele considerate pozitive, eustresul .casatorie, nasterea unui copil, castig la loto/ necesita tot atat de multa efort de adaptare din partea organismului, ca si evenimentele negative, distresul .decesul cuiva apropiat, pierderea locului de munca, divort etc/. <n eveniment aparent negativ poate sa nu fie in mod necesar considerat ca stresant pentru unii indivizi. Experientele pozitive pot declansa aceleasi modificari bioc"imice ca si cele negative u toti stimulii cu potential stresor vor declansa acelasi raspuns la toti indivizii .sau nu vor declansa nici un raspuns/

&aracteristicile indivizilor aflati intr-o stare cronica de stres Probabil ca multi dintre noi ne vom recunoaste in aceasta descriere. Daca aveti cel putin 5 dintre caracteristicile urmatoare, este timpul sa va ganditi serios la o modalitate de a reduce stresul

Sentiment constant de urgenta, graba* lipsa timpului pentru relaxare @ensiune in toate relatiile, rezultand certuri, neintelegeri, !igniri etc. 9ania AevadariiA .in camera personala, masina, parc etc./ Senzatia ca timpul curge prea repede, copii cresc prea rapid etc. Dorinta constanta de a avea o viata mai simpla si mai linistita* discutii permanente cu cei din !ur despre vremurile mai bune .care au trecut sau care vor veni/ Prea putin timp dedicat propriei persoane sau cuplului Sentiment de vinovatie determinat de ideea ca nu ati reusit sa faceti tot ce ati fi putut pentru cei dragi din !urul vostru.

&um afecteaza stresul diverse organe si sisteme

@ractul digestivN - bolile cate pot fi provocate sau agravate de stres include gastrita, ulcerul gastric sau duodenal, colita ulcerativa si colonul iritabil 8rganele de reproducereN - infertilitate, tulburari menstruale sau c"iar lipsa ciclului menstrual la femei, impotenta si e!aculare precoce la barbati %ezica urinaraN - iritabilitate, incontinenta, enurezis Sistem nervos centralN - probleme mentale si emotionale, anxietate, psi"oze, depresie ParN - pierderea parului cu calvitie 8rificiul bucalN - ulceratii si lic"en plan oral PlamaniN - exacerbarea astmului bronsic in perioadele cu stres acut InimaN - tulburari de ritm cardiac, crize anginoase 9usculaturaN - tensiune musculara dureroasa, agravarea ticurilor nervoase si a tremorului la bolnavii cu ParCinson

Simptome fizice si psi"ice legate de stres Simptome fizice

tensiune musculara gura uscata greata palpitatii ameteala palme transpirate diaree

Simptome psi"ice

anxietate iritabilitate depresie sentiment de insecuritate plans sentimente de vina dificultatea de a lua decizii incapacitate de concentrare lapsus senzatie de tensiune psi"ica

9odificari de comportament

apetit alimentar modificat .anorexie sau bulimie nervoasa/ exagerarea consumului de tutun, alcool sau droguri tulburari ale somnului

&e e de facut cu stresulG @rebuie sa intelegem ca stresul psi"ic este cauzat doar de noi insine, de reactiile noastre la actiunea mediului incon!urator: cantitatea stresului resimtit depinde doar de natura gandurilor noastreH #lungati din mintea voastra gandurile sumbre, ne"otararea si sovaiala. Inlocuiti-le cu ganduri pozitive, vesele, constructive. &umG &ititi in continuare.

Inceteaza sa te invinovatesti pe tine si pe cei din !ur pentru cele trecute, trage doar invataminte pentru viitor si apoi tine cont de eleH

u fii ingri!orat pentru ziua de maine: sa te preocupe e oC, dar sa nu a!unga sa te streseze viitorul. :andestete doar ca astazi este ziua pentru care te ingri!orai ieri. &at s-a adeverit din temerile taleG @raieste doar pentru ziua de azi, scoate maximul din ea. Doar asa iti poti pregati viitorul. Fii tu insutiH u incerca sa ii imiti pe altii. #minteste-ti ca esti unic: ceea ce poti face tu, nu poate nimeni in afara de tineH A&eea ce nu ne omoara, ne face mai puterniciA - a spus ietzc"e. Profita de orice situatie grea pentru a te perfectiona. u incerca sa sc"imbi inevitabilulH Exista unele situatii care trebuie sa fie asa, si nu pot fi altfel - accepta-le asa cum sunt. #ceasta nu inseamna sa cedezi indata ce apar greutatile, doar incearca sa distingi improbabilul de imposibil. Fii atat de ocupat, incat sa nu ai timp sa-ti macini gri!ile. :aseste-ti un "obb-, o a doua slu!ba, o preocupare ce te pasioneaza, fiindca ocupatia este cel mai ieftin medicament si cel mai eficient. Sa nu te supere criticile: inseamna ca ai fost remarcatH 9ai bine asculta-le si multumeste celor ce te critica. #stfel dai doua lovituri deodata: iti dezarmezi criticul si ai o sansa sa iti corectezi greselile si sa te perfectionezi. Inainte e a te agita pentru ceva, pune-ti intrebarea: A9eritaGA In II,IIO din cazuri sigur vei raspunde A <A. #lcatuieste-ti un program de actiune pentru fiecare zi si urmareste-l riguros. %ei evita astfel pierderea inutila de timp cu visarea sau ezitarea, si vei avea certitudinea ca nu ai uitat nimic din ce ai facut. Dezolva-ti problemele, una dupa cealalta, dupa importanta lor* termina mai intii cu cele mai importante. Daca ai ceva de neplacut sau plictisitor de facut, incepe cu aceasta, apoi treci la activitatile pe care le agreezi. Si ce este cel mai important: rezolva-le atunci cand apar, nu le amana nici o secunda. 'ucrand conform acestor trei principii, vei scuti o gramada de nervi si timp. Inca nu a murit nimeni prin lipsa de somn. u insomnia te distruge, ci ingri!orarea din cauza ei. 9ai bine scoala-te si citeste ceva sau lucreaza pana devii somnoros. &and te culci sa nu te intereseze ca vei dormii, doar inc"ide-ti oc"ii, relaxeaza-ti musc"ii si odi"neste-te. Daca simti ca lucrurile incep sa se incurce, inseamna ca ai a!uns la un impas. Inainte de a-ti smulge parul din cap, scoate o coala goala de "artie si noteaza-ti aceste trei intrebari: A&e ma nelinistesteGA, A&e pot faceGA, A&um voi actionaGA. @ot aici, raspunde la ele si apoi actioneazaH 9isca-teH Stiai ca 4=5 din structura organismului tau este destinat miscariiG #paratul locomotor este format din aproximativ 6KK de musc"i sc"eletici si 4KP oase ce trebuie puse la treaba, altfel 4=5 din tine AmoareA. 8rice forma de sport, !ogging, tenis, inot, culturism, aerobic sau fotbal, etc - in afara de faptul ca imbunatateste starea generala a organismului, te descarca total de tensiunile acumulate in timpul activitatii de zi cu zi, adica de stres. Delaxeaza-te in mod regulat. #sa vei induce o stare de calm si liniste in organism, ce te vor detasa de presiunea psi"ica, uneori devenita insuportabila.

9asa!ul in lupta cu stresul @ot mai multi oameni cauta spri!in in tratarea simptomelor legate de stres. De multe ori, un diagnostic precis este dificil de stabilit, deoarece fiecare dintre noi raspundem diferit la stres. #stazi, medicina recunoaste stresul intens si=sau de lunga durata ca pe o cauza importanta a imbolnavirilor de tot felul, deoarece asa cum s-a constatat, stresul are un efect distructiv asupra "omeostaziei, adica starii de ec"ilibru la nivelul diverselor sisteme si organe. In lupta cu stresul, s-au impus metode precum acupunctura, meditatia, relaxarea prin respiratie, muzica, "ipnoza, exercitii fizice, masa!ul clasic si s"iatsu precum si altele. &onsiderate de catre unii ca fiind depasite, aceste metode stravec"i au dovedit o eficienta c"iar mai mare decat a te"nicilor moderne. 9asa!ul are capacitatea de a micsora nivelul plasmatic de cortizol si de a reduce starea de excitare a sistemului nervos simpatic, ceea ce va reinstaura starea de ec"ilibru interior a organsimului. Se considera ca masa!ul supune corpul unei forme mai AblandeA de stres, care poate fi suportata* aceste semnale induc un fel de resetare a sistemelor .ca atunci cand oprim si repornim computerul/, permitand astfel instalarea starii de ec"ilibru. Ditmul linistitor al masa!ului are capacitatea de a organiza si sincroniza ritmurile biologice ale corpului. #stfel masa!ul se dovedeste un mi!loc eficient de lupta cu stresul, insa trebuie retinut ca abordarea cazurilor pe termen lung trebuie sa fie multidisciplinara, incluzand aici in mod particular consilierea psi"ologica.

SESIUNEA sau cum sa eviti stresul

Perioada de dinaintea si din timpul sesiunii devine pentru student un cosmar adevarat. Ies la suprafata QcoziF vec"i, se incep cautarile disperate de conspecte si aflam nedumeriti ca in loc de trei avem cinci examene. <neori c"iar suntem nevoiti sa facem cunostinta cu profesorul, care iata de!a de o !umatate de an preda AinutilaA QPsi"ologie si pedagogieF, iar noi asa si nu ne-am facut timp sa a!ungem macar la un singur curs. 0are se poate evita stresul in timpul sesiunii? Se poate, insa pentru aceasta va fi nevoie sa depui unele eforturi. 9ai intii va trebui sa intreprinzi o serie de actiuni pregatitoare. &u o luna inainte de incepereasesiunii este necesar sa te arati la c"ip profesorului, lasa sa se bucure de prezenta ta. #cest lucru se refera mai ales la acei profesori pentru care frecventa este obligatia principala a studentului. Frecventeaza de asemenea si seminarele, insa sa te pazeasca Dumnezeu sa mergi la ele nepregatit. Inaintea sesiunii principalul tau somnifer trebuie sa devina manualele, monografiile si articolele la obiectele la care trebuie sa dai examen. $ine, dar cine a zis ca va fi usorG 'a urma urmei ai intrat la facultate pentru Qa face carteF, asa ca timp de o luna de studii va trebui sa te inveti sa razbati prin labirinturile teoriilor, cercetarilor si strictetea profesorului in calea spre nota rivnita. 'a fel de important este sa nu uiti de lucrarile de teza si de control. Pentru aceasta va trebui sa te pregatesti pentru ele nu ca de obicei - cu o zi inainte de examen, ci cu o saptamina inainte de termenul limita stabilit de profesor. Poti fie sa faci lucrarile la comanda ori sa le scrii singur. In cazul insa in care ai facut comanda de lucrari la profesionisti, nu uita ca aceasta nu te scuteste de necesitatea de a le citi. Principala cauza pentru care Qse picaF la lucrari este totala necunoastere a acestora de catre student, iar executantii sunt in acest caz neputinciosi: oricit de buna ar fi lucrarea, daca in timpul examinarii la intrebarile pe marginea lucrarii QplutestiF, acest lucru trezeste in mintea profesorului o intrebare logica: Prietene, dar oare lucrarea aceasta ai scris-o tu? Iar acum sa trecem direct la sesiune. u in zadar se zice ca informatia costa scump, iar in cazul nostru este c"iar de nepretuit. De aceea, pina la data examenului straduieste-te sa afli totul despre natura adevarata a profesorului tau: autorii preferati de manuale, intrebarile-capcana la care prefera Qsa piceF. &u cit mai mult o sa afli despre el, cu atit mai bine pentru tine. #poi, bineinteles, va trebui totusi sa te apuci de carti si sa inveti, inveti, inveti... Nu te chinui sa memorizezi totul ; acest lucru este aproape imposibil. In timpul sesiunii invata ideile principale: notiuni, date, intrebari de baza pe care trebuie sa le elucidezi la o anumita tema. u mai mult de 3K propozitii pentru un bilet, care sa fie scrise de obicei pe foi separate. &unoasterea ideilor principale a!uta sa dezvolti aproape la infinit subiectul la tema, dar cel mai important este sa cunosti macar aproximativ despre ce trebuie sa fie vorba in raspunsul la tema. In unele cazuri prinde bine citirea unor materiale suplimentare la obiect, mai ales daca acestea au legatura cu temele preferate ale profesorului. Inca nimanui nu i-a stricat sa se remarce prin cunostinte in timpul examenului, iar aceasta inseamna un punct in plus in carnetul nostru de note. Inainte de ziua efectiva a examenului cel mai important este sa-ti formezi o atitudine corecta: nu in zadar psi"ologii sustin ca atitudinea pozitiva a!uta la rezolvarea cu succes a ma!oritatii problemelor. De aceea, in loc sa fii agitat, te linistesti, te programezi psi"ic pentru o nota buna si iei cu asalt sala de examen. De dorit este sa dai examenul printre primii zece studenti. In rindul profesorilor demult s-a inradacinat parerea ca primii care dau examenul sunt studentii cei mai puternici. Iar noi nu dorim sa le schimbam convingerea, nu? Dupa ce ne-am pregatit sa raspundem la bilet, mergem la profesor si incepem sa dam examenul. Si la acest capitol de asemenea exista unele siretlicuri. In primul rind, vorbeste de parca abia ai inceput sa raspunzi si mai ai in

rezerva cunostinte pentru minim inca 37 minute. De cele mai multe ori profesorul nu este pregatit pentru un asemenea asalt psi"ologic si te opreste mult mai devreme. In al doilea rind, in timpul raspunsului cel mai important lucru este o voce increzuta, antrenata bine in loc de bilbiiala si mormaiala. Daca povestirea continuain acelasi ritm, fara abateri si fara pauze lungi, respectiv studentul stie despre vorbeste. Pe de alta parte, daca vocea este neincrezuta si pauzele prea lungi, examinatorul ia imediat QatitudineF, considerind ca studentul nu cunoaste intrebarea. Pentru a antrena o voce bunaestefoarte util in a!unul examenului sa petreci o !umatate de ora exersind cu framantari de limba .tongue-tRister/. Eu personal aveam patru foi cu framantari de limba pe care le citeam in glas de doua-trei ori inainte de examen. "sadar, principalele momente ale reusitei la sesiune sunt1 3. 4. 5. 6. 7. M. L. P. Prezenta buna, activitate la seminare. 'ucrari de teza si control, referate predate la timp. Pregatirea pentru examen ; invata ideile principale ale biletelor. Pregatirea suplimentara la un obiect dificil: citirea cercetarilor, articolelor, monografiilor ; acest lucru va scoate in evidenta raspunsul tau la examen. u fi nervos inainte de examen, mai bine programeaza-te la reusita. 'a examen intra printre primii zece care dau examenul. #ntreneaza-ti increderea si pronuntarea clara a cuvintelor, iar pentru aceasta fa rost de framantari de limba. Daspunde la intrebarile profesorului de parca abia ai inceput sa raspunzi si mai ai in rezerva cunostinte pentru inca 37-4K de minute.

Si tine minte1 nu trebuie sa te certi cu profesorul sau din contra sa te lingusesti inaintea examenului ; voi nu aveti decit o relatie de afaceri. El trebuie sa primeasca examenul, iar tu trebuie sa-l sustii. @u prezinti interes pentru el din motiv ca pentru aceasta i se calculeaza orele de pedagogie, iar el prezinta interes pentru tine pentru ca acest examen va trebui totusi sa-l sustii. &el mai bun nivel de comunicare cu profesorul este de la egal la egal, cu doza necesara de respect fata de virsta si meritele sale stiintifice. Ce este stresul ? Stresul este o stare intensa si neplacuta care, pe termen lung are efecte negative asupra sanatatii, performantelor si productivitatii. Stresul este o reactie individuala si rezultatul interactiunii dintre exigentele mediului pe de o parte si resursele, capacitatile si posibilitatile individului pe de alta parte. 'a locul de munca, stresul apare atunci cand exigentele profesionale depasesc resursele de care dispune fiinta umana. Este important de amintit ca stresul nu este numai rezultatul unor evenimente ma!ore negative ci de asemenea al unor tensiuni si presiuni zilnice. #cestea din urma, prin frecventa lor, au un rol important in mediul profesional si afecteaza mai mult individul, decat evenimentele negative ma!ore, dar mai rare. <neori, stresul profesional este considerat ca un element pozitiv ,cu efect benefic asupra performantelor. #ceasta se refera la EeustressF care se traduce prin activarea, mobilizarea resurselor individuale. Este important sa se faca distinctie intre EeustressF si EdistressF, ca o stare de stres cu efecte benefice, respectiv cu efecte negative asupra sanatatii. In conditiile in care o exigenta a mediului profesional este motivanta pentru individ, aceaasta actioneaza ca un factor de stres pozitiv. In acelasi timp, daca o constrangere este perceputa ca neplacuta, dificila si se manifesta permanent, ea poate conduce la stress .EdistressE/ si la efectele sale negative..