Sunteți pe pagina 1din 10

Curs 9 27.11.

2013

Conflictele de competenta
Exista doua categorii de conflicte de competenta: 1. Pozitiv 2. Negativ In ce priveste conflictul pozitiv cand doua sau mai multe instante se declara deopotriva competente sa judece acelasi proces. Sa zicem ca partea introduce cererea la doua instante diferite, iar una dintre ele respinge exceptia de necompetenta invocata in ceea ce o priveste. Inseamna ca practic amandoua isi declara propria competenta. Mai exista o varianta in care sa zicem ca avem competenta alternativa si reclamantul introduce cererea la cel putin doua dintre instantele competente. In mod normal litispendenta trebuie sa rezolve. In ce priveste conflictul negativ cand doua sau mai multe instante si-au declinat reciproc competenta de a judeca acelasi proces sau, in cazul unor declinari succesive daca ultima instanta isi declina competenta in favoarea uneia dintre instantele care anterior s-au declarat necompetente. Ex: instanta A declina la instanta B, instanta B declina la instanta C, iar instanta C declina la instanta A. Nu este conflict de competenta in cazul in care A declina, la B, B la C, C la D samd. Ca sa avem conflict negativ de competenta este necesara intrunirea mai multor conditii: 1. Este necesar sa fie doua procese 2. Este necesar ca instantele sa isi decline reciproc competenta una in favoarea celeilalte 3. Sa nu fie cumva ambele competente Conflictul de competenta poate sa apara in afara de situatia clasica in care avem doua instante si in cazul in care declararea reciproca a competentei ar avea loc intre organe ale instantei judecatoresti si organe din afara instantelor judecatoresti, institutii jurisdictionale. Ex: o instanta arbitrala. Nu exista conflict de competenta intre o instanta si un organ care nu are activitate jurisdictionala. Daca instanta constata ca este competent un organ fara activitate jurisdictionala va respinge cererea ca inadmisibila, deci nu se va intra intr-un conflict. Exista conflict de competenta si in cazul in care exista o disputa intre sectii sau complete specializate in cadrul aceleiasi instante. Briciu: sectiile nu pot genera competenta, doar in cazurile expres prevazute de lege. Ex: cauzele revin judecatorului sindic prevedere speciala. Art 136 NCPC atunci cand intre complete sau sectii apar probleme de neprimire a judecatii (administrative) se aplica prin asemanare regulile de la conflictul de competenta. In practica s-a ivit situatia in care o sectie trimitea la cealalta sectie si cealalta sectie trimitea la prima. (asa se intampla pe VCPC). Nu vom avea declinari, hotarari de declinare, vom avea tot incheieri, dar se aplica prin asemanare regulile de la conflictul de competenta in sensul ca conflictul intre ele va fi solutionat de instanta superioara. De ce n-ar fi complet si pe sectii? Pentru ca Constitutia spune ca instantele sunt create prin lege, iar sectiile sunt create de CSM, nu de lege. In cazul in care apare un conflict pozitiv sau negativ, intervine suspendarea de drept a procesului si instanta sesizeaza din oficiu asa numitul regulator de competenta, adica instanta care va solutiona conflictul. Regula: Instanta in fata careia se iveste conflictul trebuie sa sesizeze.
1

La conflictul negativ cea care si-a declinat ultima competenta in favoarea celei anterioare. In cazul conflictului pozitiv instanta in fata careia s-a ivit confflictul este cea care se declara cea din urma competenta. Instanta care joaca rolul de regulator de competenta este instanta imediat superioara si comuna instantelor aflate in conflict. Daca avem un conflict intre doua instante din bucuresti va si tribunalul bucuresti. Daca avem JS1 si Judecatoria Buftea, nu va mai fi Tribunalul Bucuresti, ci Curtea de Apel. In cazul in care este vorba de un conflict intre sectii sau complete specializate va fi competenta sectia corespunzatoare celei in fata careia s-a ivit conflictul de la instanta superioara. Daca avem un conflict intre o instanta si un organ jurisdictional regulatorul este instanta ierarhic superioara instantei care se afla in conflict. In cazul in care apare un conflict intre sectiile ICCJ, atunci se va judeca de regulatorul de catre completul de 5 judecatori ai ICCJ. !!! nu exista conflict de competenta cu ICCJ. Daca ICCJ isi declina competenta, declinatorul valoareaza si regulator. In ce priveste procedura de solutionare se judeca in camera de consiliu, fara citarea partilor, fara publicitate, pronuntandu-se o hotarare definitiva. Prevederea privitoare la camera de consiliu nu se leaga de prevederile legii 2/2013 privitoare la judecarea cererilor in camera de consiliu. Legea a vrut sa spuna ca numai dispozitiile privind judecarea in camera de consiliu in dreptul comun se amana, nu procedurile de solutionare. Ce va face instanta daca va admite? Va admite si va indica care anume instanta aflata in conflict este competenta si va trimite dosarul respectivei instante. Instanta care a primit dosarul de la regulator nu poate sa isi mai declare inca o data competenta. Decizia are autoritate de lucru judecat, iar instantele trebuie sa respecte. Exista si cazuri in care instanta care primeste dosarul de la regulatorul de competenta constata ca era competenta. Instanta regulator va respinge cererea si va trimite dosarul la instanta C. Instanta A trimite la instanta B si instanta B trimite la instanta C.

Litispendenta
Litispendenta este situatia in care exista doua procese diferite intre aceleasi persoane, pentru acelasi obiect si cu aceeazi cauza. (1) Este nevoie de doua procese nu trebuie sa avem un proces declinat sau acelasi proces in cicluri diferite. (2) Este necesara tripla identitate aceeasi cauza, acelasi obiect, aceeasi parte. (3) Este necesar ca ambele instante sa fie competente daca una dintre ele este necompetenta nu se invoca litispendenta, ci chiar necompetenta. Ex: competenta alternativa, situatia in care una dintre ele nu este competenta, insa nu se invoca exceptia de necompetenta pana la primul termen. Identitatea de parti, obiect si cauza nu este intamplatoare litispendenta este in realitate o antecamera a autoritatii de lucru judecat si ea impiedica incalcarea autoritatii de lucru judecat. Nu trebuie sa fie doua cereri chiar identice. Sunt mici modificari la obiect sau cate o parte in plus sa in minus, nu inseamna ca nu este litispendenta, ci este o litispendenta partiala. Avem doua variante fie unesc tot, fie disjung daca este posibil. Sunt cereri in care obiectul unui proces este implicit in celalalt si atunci trebuie sa ne aflam intr-un caz e litispendenta. Sunt cazuri mai complicate intr un caz se cere executarea contractului si in aparare se cere anularea lui, iar in alt proces paratul solicita declarare nulitatii contractului aici este litispendenta.
2

Nu este necesar ca partile sa aiba aceeasi pozitie procesuala. Daca obiectul este identic, partile sunt aceleasi, insa nu trebuie sa existe identitate. Prin litispendenta se incearca evitarea autoritatii de lucru judecat. Avem autoritate si pe considerentele decisive, nu numai pe dispozitiv. Daca insa nulitatea in primul proces este ceruta pentru anumite motive, iar in cel de-al doilea proces pentru alte motive, nu exista litispendenta, nu pentru ca nu ar fi identitate de obiect, ci identitate de cauza cauza cererii. !!!Cand vorbim de autoritate de lucru judecat vorbim de cauza cererii de chemare in judecata , nu de cauza actiunii. Ambele procese trebuie sa se afle pe rolul unor instante. Exceptia de litispendenta poate fi invocata de instanta din oficiu sau de catre parti. Este o exceptie de ordine publica. Totusi, ea nu poate fi invocata decat in fata instantelor de fond, deci nu oricand. Instanta de fond inseamna prima instanta si instanta de apel (si apelurile sunt tot fonduri). Prin urmare, ar putea sa se uneasca o pricina care se afla in prima instanta cu o pricina care se afla in fata unei instante de apel, deci se poate trece chiar de competenta materiala functionala pentru ca, de fapt, este vorba de aceeasi pricina. Instanta in fata careia se invoca difera dupa cum este vorba de instante de acelasi grad sau de grad diferit. Cand sunt de acelasi grad ultima instanta sesizata (art. 138). Daca instantele sunt de grad diferit se va invoca in fata instantei de grad inferior. Daca admite exceptia de litispendenta, instanta va trimite dosarul primei instante investite sau primei instante in grad. Se va invoca la instanta care daca ar admite exceptia ar trebui sa trimita dosarul. Litispendenta va presupune reunirea celor doua dosare, inseamna ca invocarea instantei se va face la instanta cea mai mica daca sunt de grad diferit. Solutia asupra litispendentei se da prin incheiere care poate fi atacata numai odata cu fondul. Exceptia de litispendenta se invoca numai in fata instantelor de fond. Ce se intampla daca una dintre pricini s-ar afla deja in recurs? In vechiul cod se aplica autoritatea de lucru judecat. Noul cod a pastrat solutia cu privire ca autoritatea de lucru judecat intervine pentru hotararile definitive, insa cand sunt in recurs nu putem vorbi de o autoritate de lucru judecat, ci de o autoritate de lucru judecat partiala. Prin urmare nu se mai poate invoca litispendenta. Solutia va fi suspendarea cauzei care se afla in fond pana la judecarea recursului . Daca recursul va consfinti existenta unei hotarari definitive se va invoca autoritatea de lucru judecat.

Conexitatea
Conexitatea este o masura care se discuta atunci cand se vorbeste de litispendenta. Daca in cazul litispdendentei vorbeam de doua procese cu identitate deplina de obiect, parti si cauza, in cazul conexitatii vorbim tot de doua procese insa nu mai exista identitate de obiect, cauza si parti. Una dintre parti trebuie sa se gaseasca si in al doilea proces si obiectul si cauza nu mai sunt identice, insa trebuie sa aiba o stransa legatura. (1) Doua procese distincte pe rolul a doua instante diferite sau chiar pe rolul aceleiasi instate, dar la complete sau sectii diferite (2) Ambele procese sa fie pe rol (3) Identitatea partiala de parti si anume una dintre parti sa se regaseasca si in acealalta (4) Intre obiect si cauza sa exista o stransa legatura.
3

Unii autori mai retin si alte conditii: - Ambele procese sa se afle in fata primei instante. Nu se pot conexa doua procese aflate in apel sau in recurs - Se mai retine numai in virtutea inertiei instantele ar trebui sa fie de acelasi grad. Aceasta conditie a fost o conditie prevazut in mod expres in art 164 VCPC. Insa, NCPC nu o mai retine, ea nu poate fi extrasa nici din logica reglementarii, deoarece logica este exact invers. Art 99 alin 2. Ne referim la competenta materiala procesuala, nu la competenta materiala functionala, deoarece atunci trebuie sa fie toate in fata primei instante. Ex: uneori pot fi veritabile aparari. Intr-un proces se solicita revendicarea unui bun, iar in alt proces se ataca cu nulitate titlul pe care reclamantul sau paratul il infatiseaza fie in sustinerea pretentiilor, fie in apararea din cererea de revendicare. In ce priveste natura in mod traditional exceptia de conexitate era considerata de ordine publica pentru ca ea presupune pronuntarea unor hotarari greu conciliabile se poate pune in discutie executabilitatea hotararii. Poate fi invocata de parti sau din oficiu. Tratamentul de ordine publica are o limita in aceasta materie ea nu poate fi invocata in tot cursul procesului, ci pana la primul termen in fata instantei ulterior sesizata. Instanta ulterior sesizata se va pronunta prin incheiere. In principiu, instanta care a fost prima sesizata va primi dosarul daca instantele sunt de acelasi grad. Daca una dintre ele are competenta exclusiva se va trimite la ea, chiar daca ea va fi cea din urma sesizata. Daca este vorba de instante de grad diferit, atunci dosarele se vor reuni in fata unor instante egale in grad. In cazul in care dupa conexare una dintre pricini ar fi in stare de judecata, iar cealalta nu, instanta va putea dispune disjungerea si judecarea separata. Se va judeca separat procesul care este in stare de judecata, insa disjungerea nu va atrage trimiterea celuilalt dosar la instanta de la care a provenit, instanta care a primit competenta va ramane competenta. Disjungerea nu este obligatorie in aceste cazuri. Instantele pot dispune disjungerea, ele vor disjunge daca cauzele nu au chiar o stransa legatura. Dintre litispendenta si conexitate, numai conexitatea reprezinta un caz de prorogare de competenta, litispendenta nu pentru ca ambele instante sunt deopotriva competente. Numai in cazul conexitatii vorbim de instante diferite care pot avea competente diferite.

Stramutarea procesului
Si stramutarea reprezinta un incident in legatura cu competenta instantelor. Este reglementata de art 140 146. Stramurarea reprezinta mutarea dosarului de la instanta competenta la o alta instanta care devine competenta prin hotararea de stramutarea. Noul cod retine doua motive: - Banuiala legitima - Siguranta publica

Motive Banuiala legitima

Cine Partea interesata

Termen Orice faza a procesului

Siguranta publica

Procurorul Orice faza a general de la procesului parchetul de pe langa ICJ

Competenta Procedura de solutionare CA/ICCJ 1. Se depune la instanta competenta 2. Se judeca de urgenta, in camera de consiliu, cu citarea partilor din proces 3. Se pronunta o hotarare nemotivata si definitiva ICCJ

Banuiala se considera legitima in cazurile in care exista indoiala cu privire la impartialitatea judecatorilor din cauza circumstantelor procesului, calitatii partilor ori unor relatii conflictuale locale. Ex: se judeca cu primarul localitatii care in zona respectiva este motorul orasului. Constituie siguranta publica imprejurarile exceptionale care presupun ca judecata procesului la instanta competenta ar putea conduce la tulburarea ordinii publice. Aici vorbim de ambianta procesului. Reguli: Stramutarea pentru banuiala legitima se invoca pentru partea interesata. Pentru siguranta publica se introduce numai de procurorul general de la parchetul de pe langa ICCJ, in orice faza a procesului. In cazul banuielii legitime competenta revine Curtii de Apel in raza careia se afla instanta respectiva, daca este chiar curtea de apel atunci revine ICCJ. In ce priveste procedura, desi cererea este incidentala, se depune la instanta competenta sa judece cererea de stramutare, nu la instanta care judeca procesul in fond. Procesul in fond nu se suspenda automat, partea poate cerere suspendarea procesului instantei care judeca cererea de stramutare si va plati o cautiune de 1000 lei. Se judeca de urgenta, in camera de consiliu, cu citarea partilor. Suspendarea se judeca si fara citarea partilor. Incheierea de suspendare nu este supusa niciunei cai de atac si nu se motiveaza. Motivarea este un laitmotiv in materia suspendarii. In ce priveste judecata cererii de stramutare, are loc de urgenta, in camera de consiliu cu citarea partilor. Este o procedura contradictorie. Se pronunta o hotarare care are doua caracteristici, e nemotivata si este definitiva, adica nu poate fi atacata cu recurs, insa poate fi atacata cu contestatie in anulare si in anumite cazuri cu revizuire. De obicei probele in materie de stramutare nu sunt infailibile. Probatoriul este sumar. Tu spui, uneori ai dovezi, uneori doar franturi de dovezi, iar celalalt te contrazice, cat de credibila va fi argumentarea pe atat va fi si solutia. Increderea in nepartinirea judecatorilor de la o anumita intanta va putea fi zdruncinata, dar nu in mod sigur va fi asa, este o posibilitate. Sunt mai mult perspective de viitor. Temerile sunt rezonabile, insa nu dovedite.

Efectele admiterii cererii de stramutare Daca se admite cererea procesul se trimite la o instanta egala in grad cu cea la care se judeca pricina in fond dupa cum urmeaza: - Daca vorbim de o instanta care este judecatorie sau tribunal inseamna ca pentru banuiala legitima s-a judecat la curtea de apel si se va trimite la o instanta din raza curtii de apel respective. - Daca a pronuntat ICCJ solutia de stramutare se va trimite la o instanta egala in grad din raza unei curti de apel invecinate cu curtea de apel in raza teritoriala unde functiona instanta respectiva. Actele savarsite pana la data cererii de stramutare, prin hotararea de stramutare se va arata si in ce masura actele indeplinite urmeaza sa fie pastrate. Daca hotarare nu spune nimic inseamna ca trebuie refacute toate actele. In ce priveste hotararea care s-ar pronunta fie inainte, fie chiar dupa ce instanta a dispus stramutarea, ea este definitiva. Atunci cand se stramuta procesul la o instanta, caile de atac impotriva hotararii pe fond se vor face in fata instantei superioare instantei la care s-a stramutat pricina, nu instantei initiale. Daca s-a facut o cerere de stramutare nu se mai poate formula o noua cerere decat pentru imprejurari necunoscute la data solutionarii cererii de stramutare sau imprejurari aparute dupa solutionarea cererii de stramutare. Noua cerere de stramutare va fi respinsa ca inadmisibila.

Delegarea instantei
Cand din cauza unor imprejurari exceptionale o instanta competenta este impiedicata sa functioneze o perioada indelungata, ICCJ la cererea partii interesate va desemna o alta instanta de acelasi grad.

Prorogarea de competenta
Reprezinta situatia in care o instanta care nu ar fi competenta in mod normal sa judece o pricina, primeste competenta judecarii unui anumite gen de cauze. Avem 3 categorii: 1. Prorogarea legala a) Coparticiparea procesuala pasiva b) Cererile accesorii, incidentale si aditionale art. 123 NCPC c) Conexitatea art. 139 NCPC 2. Prorogarea judecatoreasca a) Abtinerea si recuzarea, atunci cand nu se mai poate alcatui completul de judecata b) Stramutarea proceselor c) Delegarea instantei d) Admiterea apelului si casarea cu trimitere la alta instanta egala in grad cu prima instanta , daca partile au solicitat expres aceasta art 480 alin 3 NCPC e) Admiterea recursului si casarea cu trimitere la o alta instanta egala in grad cu cea care a pronuntat hotararea casata art 497 si art 418 alin 2 NCPC f) Comisia rogatorie art 261 reprezinta situatia in care anumite probe sunt administrate in alt loc decat cel in care functioneaza instanta. De regula, administrarea probelor se face de instanta care judeca procesul. Insa cand este imposibil sa administreze, atunci se face o comisie rogatorie.
6

3. Prorogarea conventionala a) Partile pot conveni in scris sau, in cazul litigiilor nascute, si prin declaratie verbala in fata instantei ca procesele privitoare la bunuri si la alte drepturi de care acestea pot sa dispuna sa fie judecate de alte instante decat acelea care, potrivit legii, ar fi competente teritorial sa le judece, in afara de cazul cand aceasta competenta este exclusiva b) In litigiile din materia protectiei drepturilor consumatorului si in alte cazuri partile pot conveni akegerea instantei competente numai dupa nasterea dreptului la despagubire. Orice conventie contrara este considerata ca nescrisa.

Actele de procedura si termenele procedurale


Actul de procedura este orice act (operatiune juridica sau inscris) facut pentru declansarea procesului civil sau in cursul procesului civil, care concretieaza activitatea procesuala a tuturor participantilor din proces. In materie de procedura, exista distinctia pe care o facem in dreptul substantial inscris si operatiunea, in dreptul civil uhna este operatiunea (negotium) si alta este inscrisul (instrumentum). Exista in dreptul substantial cand ai un negotium perfect valabil, dar imposibil de dovedit deoarece nu ai instrumentum, cu conditia ca instrumentum sa nu fie prevazut ad validitatem. In procedura lucrurile stau diferit. Avem distinctia intre operatiune juridica si actul care consemneaza operatiunea juridica, insa si unul si altul sunt acte de procedura, distincte. Actul juridic in sensul de operatiunea in procedura nu va supravietui fara instrumentum, pentru ca nulitatea lui instrumentum va atrage si nulitatea lui negotium. Niciodata nu voi putea avea o depozitie de martor fara depozitia scrisa. O citatie are 3 acte: 1. Negotium instiintarea propriu zisa (ti se aduce la cunostinta ca ai proces); 2. Citatia; 3. Hartia procesul verbal de inmanare. Daca unul dintre aceste 3 acte lipseste totul este nul. In procedura, formalismul este unul foarte important. Conditiile GENERALE ale actului de procedura situatia in care legea nu prevede ca pentru un act de procedura trebuie o anumita forma. 1. Sa imbrace forma scrisa sau sa fie consemnat in alt act de procedura consemnat in scris; totusi sunt si acte de procedura care nu se fac in scris: audierea unui martor (insa se consemeaza in scris) Art. 148 NCPC orice cerere adresata instantelor judecatoresti trebuie formulata in scris. Alegerea mandatarului poate fi facuta oral in fata instantei insa se consemneaza in incheierea de sedinta. 2. Actul sa relateze chiar in continutul sau faptul ca la intocmirea sa au fost indeplinite conditiile prevazute de lege. De principiu in procedura, daca nu exista o prevedere expresa, actul nu poate fi dovedit decat prin consemnarile facute in cuprinsul lui. Ex: daca in procesul verbal de inmanare a citatiei nu exista consemnare ca a primit, daca nu s-a identificat persona atunci actul de citare va fi nul. Nu se admite nicio proba extrinseca actului. 3. Actul sa fie indeplinit in limba romana art 18 alin 4 NCPC. Cetatenii romani apartinand minoritatilor nationale se pot exprima in limba nationala in fata instantelor, insa cererile facute in scris se fac in limba romana. Dispozitii generale si comune Art 148 alin 1 conditii generale Alin 1 conditii extrinseci.
8

Cererile pot fi facuta in scris si in forma electronica daca sunt indeplinite conditiile legii speciale. In acest caz grefa instantei fie va face ea copii, fie va pune in sarcina reclamantului. Se prevede si ipoteza imposibilitatii de semnare textul deriva dintr-o practica mai veche in acest caz, judecatorul stabileste identitatea partii, ii va citi cererea, iar consimtamantul va fi consemnat in incheiere. O conditie extrinseca a actelor este timbrarea cererii. Orice cerere este supusa unei taxe de timbru, daca legea nu prevede scutirea de taxa de timbru. O alta conditie extrinseca este cea referitoare la numarul de exemplare cererea trebuie facute in atatea exemplare cate sunt necesare pentru comunicare. Daca ai 3 adversari, trebuie sa faci 4 copii, una pentru instanta si 3 pentru adversari. Exceptie cand adversarii au un reprezentant comun. Daca partea nu indeplineste aceasta obligatie, instanta din oficiu face ea copiile pe cheltuiala partii care era obligata sa depuna in exemplare suficiente. O alta conditie extrinseca este cea a anexarii inscrisurilor copiile trebuie depuse in atatea exemplare in cate exemplare este facuta si cererea. Inscrisurile nu se depun in original, ci in copii certificate in conformitate cu originalul. Cererea facuta prin mandatar se va atasa si procura in original sau in copie legalizata. Reprezentantii persoanelor juridice de drept privat vor depune un extras de la registrul public in care este mentionata imputernicirea lor. Art 152 cererea denumita gresit Cererea de chemare in judecata sau pentru exercitarea unei cai de atac este valabil facuta chiar daca o poarta o denumire gresita. Instanta va recalifica calea de atac si va judeca ca atare, nu trebuie sa respinga ca inadmisibila cererea respectiva.

Termenele procedurale
Termenul poate fi stabilit de lege ori de instanta si reprezinta un interval de timp in care poate fi indeplinit un act de procedutra sau in care este interzis sa se efectueze una ct de procedura. Clasificari: I. Dupa modul de stabilire 1. Legale (termenul de introducere a cererii, termenul de citare, termenul de apel, termenul de recurs etc) 2. Judecatoresti fixate de instanta (ex: depuneti un inscris in termenul de X zile). 3. Conventionale stabilite de parti - sunt contestate ca si clasificare, se spune ca este important ca le incuviinteaza instanta si astfel ar deveni termen judecatoresc. In conventia arbitrala partile pot stabili termene

Importanta acestei clasificari este ca la termenele legale - nerespectarea lor atrage decaderea, la termenel judecatoresti nu intervine decaderea, ci alte sanctiuni dupa cum decide instanta. II. In functie de caracterul lor: 1. Imperative (peremptorii) (nu au legatura cu ordinea publica) acel termen in interiorul caruia trebuie sa efectuezi un act de procedura. Cele mai multe termene sunt imperative. Ex: termenul de exercitare a apelului. 2. Prohibitive (dilatorii) termenul in interiorul caruia este interzis un act de procedura. Abia la sfarsitul lor se dechide perspectiva de a formula un act de procedura. Se gasesc in special in materia executarii silite, ex: in ce priveste ziua fixata pentru tinerea licitatiei se stabileste un termen care trebuie respectat de la momentul publicatiilor de vanzare pentru a asigura posibilitatea platii a sumei de catre debitor. Diferenta este importanta pentru ca daca la temenele imperative daca sunt prevazute de lege intervine ca sanctiune decaderea, in cazul celor prohibitive intervine nulitatea actului. III. Dupa sanctiunea ce intervine in caz de nerespectare 1. Absolute.Ex. Exercitarea unei cai de atac. 2. Relative. Ex: Modificarea cererii de chemare in judecata se poate face pana la primul termen de judecata. Dupa durata lor 1. Pe ore 2. Pe zile 3. Pe saptamani 4. Pe luni 5. Pe ani

IV.

10