Sunteți pe pagina 1din 31

CURS 1 GERIATRIE

ASPECTE MEDICO-SOCIALE ALE PROCESULUI DE IMBTRANIRE

Cand incepe btraneea ? Pentru fiecare dintre noi, termenul de btran are o anumit semnificaie. Pentru un copil, btran este oricine cu varsta cronologic mai mare de 20 de ani. Adolescentul consider btranorice persoan trecut de 30 de ani, iar o persoan in varst de 75 de ani consider c este btran oricine se afl la o varst mai inaintat decat a sa. Imbtranirea, aa cum tim cu toii, este inevitabil, implicand o serie de procese care incep inc din momentul concepiei.Rata imbtranirii esuturilor, organelor i a sistemelor variaz, la varste inaintate, schimbrile fiind mai importante i mai rapide.Cu toate acestea, modificrile produse de imbtranire difer de la individ la individ. Procesul de imbtranire este inalt individualizat,intrunind i aspecte psihologice i sociale, pe lang cele biologice. Modul in care resimim btraneea depinde de personalitatea noastr, de sntatea fizic i psihic, de experienele acumulate,de evenimentele care ne-au marcat existena i de resursele disponibile pentru a ne susine. Fiecare dintre noi imbtranete dup un ritm propriu. Muli dintre cei aflai la varste inaintate au o stare bun de sntate, sunt foarte activi i implicai in tot ce ii inconjoar, in timp ce alii, mai tineri, sunt total dependeni de cei din jur pentru ingrijirea personal.Este necesar inelegerea diferenelor i a modificrilor care apar in funcionarea organismului odat cu varsta, pentru a putea aplica o ingrijire adecvat i individualizat. Creterea populaiei varstnice atrage dup sine o cretere a indicelui de dependen economic, adic o modificare a raportului dintre populaia inactiv i cea activ. In cadrul procesului de imbtranire demografic, s-a constatat o cretere a ponderii populaiei feminine, cauza fiind supramortalitatea masculin. In unele ri, durata medie de via arat deja diferene de opt nou ani in favoarea femeilor. Printre cauzele imbtranirii populaiei se numr scderea natalitii, imbuntirea condiiilor de trai, progresele inregistrate in domeniul medical, toate acestea ducand la o cretere a numrului persoanelor varstnice prin ameliorarea morbiditii i a mortalitii. In anul 1988, OMS a inclus problemele legate de procesul imbtranirii printre primele cinci probleme de sntate ale lumii, alturi de bolile cardiovasculare, cancer, SIDA i alcool ; de aceea, cunotinele de geriatrie i gerontologie reprezint o necesitate. Geriatria se definete ca ramura medicinei care cerceteaz aspectele patologice ale imbtranirii, studiind dizabilitile i bolile degenerative care afecteaz persoanele varstnice. Gerontologia, ca termen, se definete ca tiina care studiaz modificrilen survenite in funcionarea organismului i problemele (altele decat cele medicale) legate de procesul de imbtranire. Primul din lume, Institutul de Gerontologie i Geriatrie din Bucureti, a fost fondat in anul 1952 prin Hotrarea Consiliului de Minitri i a devenit institut naional in 1974, iar in anul 1992,i s-a atribuit numele de Ana Aslan. Inc de la infiinare, pan in anul 1988, institutul a

fost condus de acadprof. dr. Ana Aslan, avand ca obiect de activitate : asistena medical geriatric, cercetareai gerontologia social. Longevitatea i exerciiul intelectual

Inteligena poate fi considerat ca innscut, o motenire inscris in codul genetic al fiecrui individ. Numeroase studii au demonstrat c prin invare i perseveren, o persoan cu inteligen medie poate atinge performane semnificativ mai ridicate comparativ cu una de inteligen net superioar, dar mai puin perseverent in procesul de invare. Intelectul uman funcioneaz similar muchilor : cu cat este mai bine antrenat, cu atat gradul de tonicitate este mai ridicat. Un beneficiu extrem de important al meninerii tonicitii intelectuale este cel al evitrii degenerrii cerebrale. Imbtranirea afecteaz atat capacitatea de invare cat isertarelein care sunt pstrate informaiile memorate anterior. Exerciiul intelectual este de un real ajutor pentru prelungirea vietii,iar istoria ne-a oferit numeroase exemple care sa sustina acest lucru.

SPERANTA DE VIATA Sperana de via se refer la durata medie a vieii unui individ. In epoca bronzului, sperana de via era de 18 ani, in Grecia i Roma Antic, era de 20-30 de ani iar in prezent, conform unei estimri din anul 2008, media de varst este de aproximativ 70 de ani. Cea mai longeviv persoan ale crei date de natere i deces au fost atent verificate a fost franuzoaica Jeanne Calment, care a trit 122 de ani. Sperana de via a crescut simitor in decursul timpului i se apreciaz c msurile de sntate public au contribuit substanial la recenta cretere a speranei de via la nivel mondial. Sperana de via este mai mare la femei decat la brbai. Aproximativ 90% dintre longevivii care au trit 110 ani sunt femei, iar procentul este chiar mai ridicat la varste mai inaintate. Factorii care influeneaz imbtranirea uman

De-a lungul timpului, o serie de teorii au incercat s explice procesul de imbtranire, implicand contribuia important a unor factori precum cei genetici, psihologici, socio-culturali etc. Descifrarea biologiei imbtranirii este important deoarece ne ajut s inelegem de ce i cum organismul devine progresiv vulnerabil la dizabiliti i boal, cum putem interveni in mecanismele care stau la baza acestui proces complex i care este natura relaiei dintre imbtranirea fiziologic, normal i cea patologic. 1.Factorii genetici Una dintre preocuprile centrale ale biologiei imbtranirii este natura contribuiei genetice, modul in care acioneaz genele i cum contribuie bagajul (motenirea) genetic al unui individ la longevitate. Teoriile genetice afirm c ceasul biologic al fiecrei specii este setat la o anumit or i, potrivit lor, omul este programat genetic s triasc 110-120 de ani. Acest lucru este afirmat i de credina popular care consider c durata vieii unui om este inscris in cer i care este atat de plastic exprimat prin atat i-a fost dat s triasc. Numai c inscrisul se afl in gene i nu in cer. Ipoteza conform creia imbtranirea survine datorit programului inscris in codul genetic este susinut i de faptul c perioada vieii este diferit in funcie de specie (calul triete 20-25 de ani, cainele 12-14 ani, furnicile 1-4 ani, elefantul 50-60 de ani etc.). 2.Factorii socio-culturali Fiecare societate este organizat i se conduce conform unui sistem propriu de valori, care normeaz stilul de via, actele i conduitele indivizilor, modul lor de a gandi i interpreta lumea.

Condiiile fizice i sociale diferite de la o generaie la alta din societile aflate intr-o perpetu schimbare i transformare determin o serie de efecte asupra indivizilor. Conflictele dintre generaii se manifest cel mai pregnant in planul social-comunitar i au la baz ciocnirea dintre mentaliti diferite, dintre moduri de a gandi i modele de comportament diferite de la o generaie la alta. Generaiile care asimileaz un anumit model cultural ii insuesc un anumit stil de via, conform acestui model. Asimilarea valorilor modelului cultural devine natura persoanei, la care aceasta ine ca la ceva propriu, intrucat reprezint insi identitatea sa. Obiceiurile culturale intervin prin intermediul educaiei asupra caracteristicilor psiho-fiziologice ale fiecrui individ in parte.

3.Factorii psihologici In psihologia senescenei, modificrile asociate procesului de imbtranire sunt diferite, corelandu-se cu tipul de personalitate, particularitile etnice, profesionale i cele habituale ale fiecrui individ in parte. Unele evenimente pot precipita imbtranirea psihologic: profesional, plecarea copiilor, decesul partenerului de via, iar adaptarea la noile condiii are mari implicaii in plan psihic. Apar frecvent strile anxioase, depresia, labilitatea emoional, insomnia nocturn i somnolena diurn intermitent. O caracteristic psihologic a varstnicului este tendina de a-i indruma pe cei tineri i uneori de a-i incuraja financiar, ceea ce le sporete sentimentul de utilitate social. Aceasta, impreun cu sprijinul primit din partea familiei, duce la imbuntirea calitii vieii. Un alt aspect pozitiv este reprezentat de relaiile interumane care intresc capacitatea varstnicului de a se adapta la schimbrile retragerea din activitatea

survenite odat cu varsta, de a face fa pierderii celor apropiai i ii ajut s treac mai uor peste dizabilitile pricinuite de varst sau de boal. 4.Factori somatici Fiecare organism imbtranete dup un orar propriu, btraneea fiind cel mai frecvent rezultatul suprapunerii unor boli cronice i degenerative pe un organism modificat prin inaintarea in varst. Pe parcursul procesului de imbtranire apar o serie de modificri in organism. Prul incrunete, pielea ii pierde elasticitatea, apar ridurile, iar expunerile la soare pot duce la apariia unor pete maronii. Senescena senzorial apare constant. Scad acuitatea vizual, auditiv, sensibilitatea tactil, mirosul i gustul. Diminueaz atenia i memoria. Scade spontaneitatea gandirii, iar limbajul reflect dificultile gandirii. Scade fluxul verbal, apare lentoarea ritmului i a vocabularului. Afectivitatea este compromis adeseori. Comportamentul este emoional, apar irascibilitatea i labilitatea emoional. i personalitatea reflect deteriorrile prezentate.

CURS II

BATRANETEA Etapa fiziologica, nu boala

Modificarile legate de inaintarea in varsta ,intre anumite limite,apartin unei imbatraniri normale si le vom analiza pe rand :

1.Statusul nutritional nutritia este un determinant important al sanatatii fizice si functiei cognitive,al vitalitatiisi longevitatii.Starea de nutritive este influentata de factori economici ,afectiuni gastrointestinale,edentatie etc.Efectele unei diete indecvate se pot vedea in aparitia si progresul unor boli precum bolile coronariene,neoplazii,AVC,DZ,osteoporoza.

2.Sistemul osteoarticular-in jurul varstei de 70 de ani,densitatea osoasa scade cu aproximativ 30%,oasele devenind mai fragile iar incidenta fracturilor in special cele de col femural creste.Pentru a compensa si intarzia efectele osteoporozei se recomanda aportul adecvat de calciu in alimentatie,activitate fizica regulate

3.Aparatul respirator-capacitatea de functionare a plamanilor poate scadea cu aproapa 40%intre 20-70 de ani.Declinul functiei respiratorii este mai rapid la fumatorii active sau pasivi.

4.Aparatul digestiv-are loc o scaderea a numarului si structurii celulelor resorbtive,o scadere a motilitatii gastrointestinale sub actiunea unor stari patologice ale diferitelor segmente care tin de tractul digestiv sau in urma uzului de medicamente. Edentatia ,partiala sau totala,afecteaza masticatia;mestecatul si inghititul sunt jenate de xerostomie,50% acuzand seenzatia de gura uscata.

Imbatranirea normala este asociata cu alterari care predispun varstnicul la disfagie. 5.Aparatul cardiovascular imbatranirea determina hipertrofierea miocardului si o serie de modificari hemodinamice.Modificarile produse de varsta conduc la cresterea tensiunii arteriale ,presiunii pulsului,timpului de conducere la nivelul nodului atrioventricular. Modificari fiziologice in anatomia inimii: Cresterea in greutate a inimii,cu cresterea masei ventriculului stg si hipertrofie ventriculara stg. Fibroza ,acumulare de colagen in miocard Scleroza si calcificarea valvelor cardiac Dilatarea si calcificarea arterelor coronare

Masuri intreprinse ptr. imbunatatirea functiei cardiace: Program regulat de exercitii fizice Restrictie calorica Administrare de omega 3 si antioxidanti Abordare farmacologica cu inhibitori ai enzimei de conversie ,antagonisti ai aldosteronului si beta blocante 6. Acuitatea vizuala-este diminuata la varstnici.Declinul functiei vizuale se manifesta prin cresterea diicultatii de adaptare la intuneric,dificultate in distingerea culorilor,scaderea contrastului in imagine,ingustarea campului visual,dificultate la citit.

Presbiopia reprezinta diminuarea puterii de acomodare a ochiului,un proces normal in cadrul imbatranirii.Principalul simptom este vederea neclara ,in special in distingerea obiectelor apropiate.Necorectarea se manifesta subiectiv prin oboseala la lectura,intepaturi

ocular,cefalee,tendinta la somnolenta iar obiectiv poate aparea discreta congestie conjunctivala. 7.Acuitatea auditiva in general scaderea auzului afecteaza persoanele cu varsta peste 65 de ani ,la aceasta contribuind o serie de factori printre care se numara expunerea repetata si prelungita la zgomote excesive,medicamente ototoxice,actiunea unor substante

chimice,infectii virale sau bacteriene,unele afectiuni(diabet zaharat)sau chiar ca efect advers al unor medicamente. 8.Sistemul nervos-ca urmare a complexitatii structurale a celulei nervoase ,exista o serie de modificari unice pentru sistemul nervos,printre care moartea neuronilor ,pierderea sinapselor,etc.Pierderea sinapselor in afectiunile neuro vegetative este strans corelata cu simptomatologia clinica. Asa cum se intampla in tot organismul ,vasele care aprovizioneaza creierul cu sange sunt vulnerabile la ateroscleroza si arterioscleroza,ceea ce le face susceptibile la ocluzie si rupereAVC-cauza majora a dizabilitatii si mortii la populatia varstnica. 9.Aparatul renal-apar o serie de modificari fiziologice precum scaderea dimensiunii rinichilor odata cu inaintarea in varsta ,fara modificarea raportului dintre acestia si dimensiunea corporala fenomen caracteristic imbatranirii.Numarul si volumul glomerulilor identificabili scade odata cu varsta;volumul si lungimea tubilor renali scad,fluxul sanguine renal si rata de filtrare glomerulara sufera un declin important. 10.Modificari biumorale parametrii biologici pot suferi anumite modificari: Hemoglobina 12mg/dl(70 ani) Glicemia poate atinge 130-150mg/dl Cholesterol-creste cu 35mg%barbati si 45mg%femei VSH 15-20mm/h Sideremia scadere accentuate la femei

Triglyceridele tind spre valoare maxima admisa Proteinemia scade pana la limita inferioara de normalitate

11.Sistemul endocrine imbatranirea duce la aparitia unei serii de modificari.\;secretia glandelor suprarenale poate provoca aparitia obezitatii si hipertensiunii arteriale 12.Aspectul psiho-emotional-atentia,concentrarea sufera de pe urma impactului cu batranetea. Sunt binecunoscute labilitatea afectiva si hipermotivitatea persoanelor varstnice,adesea batranetea fiind insotita de o stare depresiva ,tendinta la izolare si singuratate. Modificari patologice produse de procesul de imbatranire In cursul procesului de imbatranire ,apar numeroase modificari patologice ,lent sau rapid progresive ,induse de factori de mediu si psiho-sociali.Astfel ,ereditatea joaca un rol important in determinarea unor afectiuni ,precum hipertensiunea arteriala,diabetul zaharat,obezitatea,glaucomul,cancerul.Obiceiurile alimentare ,sedentarismul ,situatia

financiara ,stresul,pot duce la o serie de manifestari patologice :obezitatea,hipertensiunea arterial ,osteoporoza,fracuri,cresterea susceptibilitatii la infectii ,anemii,cancer. Fiecare modificare atrage dupa sine si alte modificari,de exemplu ,cariile dentare ,paradontoza,edentatia partiala sau totala ,implica o scadere a capacitatii de masticatie a alimentelor precum si tulburari de vorbire. La nivelul ap. cardiovascular se inregistreaza o crestere a valorii TA odata cu inintarea in varsta,scaderea tolerantei la efort,apar tulburari de ritm,insuficienta cardiaca,infarct miocardic ,stop cardiac. Sistemul imunitareste si el afectat de varsta ,reducandu-se capacitatea sa de combatere a virusurilor si bacteriilor care patrund in organism. Procesul de imbatranire are efecte clinice semnificative asupra segmentului

orofaringian,asupra motilitatii,afecteaza statusul functional al colonului si metabolizarea gastrointestinala a medicamentelor.

La nivelul creierului primele manifestari apar in jurul varstei de 40-50 de ani.Dupa 80 de ani ,greutatea creierului scade circa 10% dar nu influenteaza activitatea mental. Imbatranirea psihologica Afectarea memoriei este cel mai frecvent motiv de plangere avarstnicilor,legat de functia cognitive.Pacientii se intreaba adesea daca tulburarile de memorie pe care le prezinta reflecta modificari normale ,corelate varstei,sau sunt consecinta unor afectiuni. Dificultatile de adaptare sunt aspecte importante ale imbatranirii psihologice.Cauzele generatoare sunt reprezentate de schimbarea mediului de viata ,conflctele si crizele sociale si culturael,absenta motivatiei,prezenta unor personae straine,mediul social ostil,prezenta unor boli psihice.

Cursul 3 BOLILE CARDIOVASCULARE

Varsta duce la un declin al capacitatii de a tolera sau de a face fata schimbarilor aparute in homeostazie . Acest lucru este foarte evident la nivelul sistemului cardiovascular.

Bolile cardiovasculare reprezinta principala cauza de deces in lume ,fiind asociate cu ateroscleroza ,obezitatea ,diabet zaharat.

Simptomatologia acestor afectiuni este diferita la batrani fata de adultul tanar.Acest lucru se datoreaza in special restrangerii activitatii fizice ,care face ca dispneea de efort si durerea precordiala sa lipseasca .Tabloul clinic poate fi atipic ,uneori un infarct miocardic putand evolua cu simptomatologie abdominala sugerand un abdomen acut sau cu simptome cerebrale ,simuland un AVC.

VARSTA SI ATEROSCLEROZA

Varsta potenteaza ateroscleroza ,printr-o combinatie de factori.:

modificarile biologice specifice asociate varstei cresc susceptibilitatea la ateroscleroza

varsta inaintata inseamna o crestere a timpului de expunere la factorii de risc cardiovasculari cunoscuti varstnicii au ca si caracteristica polipatologia ,ceea ce contribuie la aparitia procesului de ateroscleroza si la exacerbarea acestuia

Factori de risc implicati in aterogeneza :

HTA Dislipidemia Fumatul Boli renale cronice Obezitatea Boli autoimune

Tablou clinic:

Poate fi latent cu modificari arteriale relevate de efectuarea anumitor investigatii(angiografie)si cu manifestari clinice evidentiate de teste de efort Poate fi manifestat prin ameteli ,tulburari de vedere ,palpitatii ,acufene. Manifestari de ischemie si necroza in interiorul vascular interesal

Tratament :

Identificarea si controlul factorilor de risc Adm.de betablocante ,blocante de calciu,antiagregante plachetare Controlul obezitatii si o schimbare de dieta(diminuarea consumului de alimente bogate in grasimi,bauturi carbogazoase). INFARCTUL MIOCARDIC ACUT LA VARSTNIC

IMA-apare datorita obstructiei bruste si complete a unei artere coronare,urmata de ischemie si necroza in teritoriul miocardic irigat de artera obstruata.

Factori de risc:

HTA

Diabetul zaharat Obezitatea,fumatul,sedentarismul,hiperlipidemia

Semne si simptome :

Tablou clinic atipic ce pune in dificultate stabilirea dg.de certitudine Dureri articulare,toracice,aritmii,ameteli,lipotimie,sincopa,astenie marcanta Durerea ca simptom principal al IMAclasic este rar intalnita la varstnic;cand apare este atipica cu caracter de disconfort ,localizare epigastric

Diagnosticul in IMA cuprinde:anamneza ,EKG cu modificari specifice ,creatinfosfokinaza crescuta ,LDH crescut,VSH crescut.

HIPERTENSIUNEA ARTERIALA

Se considera HTA cresterea presiunii arteriale maxime peste 160 si a minimei peste 95mmHg.

HTA este un factor se risc important pentru bolile cardiovasculare si AVC,dar si pentru afectiunile cornice renale ,fibrilatie atriala,insuficienta cardiaca si isfunctii cognitive

Factori de risc:

Obezitatea Sedentarismul Dieta bogata in sare Alterarea functiei renale datorata varstei

Simptomatologie:

In unele cazuri ,in ciuda val.crescute ,semnele sunt aproape inexistente Apar simptome nespecifice:cefalee,ameteli,prezenta de puncte negre in campul visual ,palpitatii,nicturie Simptome ale suferintei cardiace:dispnee de efort ,discomfort toracic ,palpitatii Semen de insuficienta circulatorie (peste 70 de ani):insomnii agitatie ,dezorientare . Complicatii: -sunt cardiace ,cerebrale si renale si tin de modificarile aterosclerotice.

Tratament: Reducerea presiunii arteriale sub 140/90mm Hg prin terapie Scaderea progresiva ponderata Medicatie antihipertensiva Schimbarea stilului de viata

HIPOTENSIUNEA ARTERIALA ORTOSTATICA

Definitie:

Reprezinta scaderea presiunii sistolicecu mai mult de 20 mmHg,in trecerea de la decubit la ortostatism.Nu reprezinta o boala in sine ci incapacitatea organismului de a se adapta rapid la scchimbarea brusca a pozitiei corpului.

Etiologie:

Afectiuni cardiace Administrarea unor medicamente Hemoragii Deshidratare,febra

Simptomatologie:

Ameteli,stare de slabiciune,confuzie Palpitatii Tulburari de vedere Lesin

Tratament:

Daca este de cauza medicamentoasa se modifica dozajul Daca este consecutive unei boili ,tratamentul depinde de tratamentul bolii cauzatoare Trecerea lina din clinostatism in ortostatism

CURS IV

TULBURARI PSIHICE SI NEUROLOGICE IN IMBATRANIRE

Boala nu este doar o suma de modificari biologice sau fizce fundamentata intotdeauna pe pe realitati obiective ,ci poate fi detrminata sau intretinuta si de mijloace subiective ale pacientului. Orice boala somatica cuprinde un tablou clinic obiectiv,in care se regasesc modificarile organice cauzate de factori etiologici si un si un tablou subiectiv ce cuprinde acuzele bolnavului asa cum le resimte.Cele mai frecvente manifestari sub aspect psihiatric care pot aparea in evolutia unei boli somatice severe ,acute sau cronice sunt reprezentate de anxieate,insomnii,depresii ,idei sinucigase. Morbiditatea psihiatrica a batranului ocupa locul doin in ansamblul morbiditatii generale dupa cea cardiovasculara. Factori favorizanti:

Plecarea copiilor din casa parinteasca parasirea locuintei prorii conflictele intre generatii decesul unuia dintre parteneri diminuarea veniturilor pensionarea

Cel mai traumatizant motiv il reprezinta ,retragerea din activitatea profesionala prin pierderea prestigiului social castigat,incepe constientizarea imbatranirii si mai ales teama de moarte.

TULBURARILE DE MEMORIE

Hipomnezia-reprezinta

scaderea

fortei

memoriei;ete

prezenta

in

stari

anxioase

,depresive,involutie,surmenaj fizic si intelectual.

Amnezia-reprezinta pierderea partiala sau totala a memorieincu instalare subita sau treptata;este prezenta in comotii cerebrale,encefalita ,Alzheimer.

Amnezia poate fi:

amnezie globala tranzitorie-pierderea completa,brusca,de durata si trecatoare amemoriei

amnezia anterograda-incapacitatea de fixare a evenimentelor recente amnezie retrograda-stergerea amintirilor anterioare unei traume amnezie lacunara-perioada limitata si relativ scurta si caracteristica starilor confuzive TULBURARILE AFECTIVITATII

Apatia-dezinteres fata de mediul inconjurator,precum si fata de propria persoana

Depresia-aparitia unui sentiment de inutilitate si de esec;clinic predomina ideile depresive ,ipohondrice si de negatie,culpabilitate inutilitate ,iar in forme grave apar deliruri ,idei de persecutie,halucinatii si dezordinea afectiva.

Starile

anxioase-,,teama

fara

obiect,manifestata

prin

neliniste,palpitatii,iritabilitate

,transpiratii,scaderea capacitatii de concentrare.

STARILE CONFUZIONALE ACUTE

Pot fi definite ca tulburari organice acute ,caracterizate prin stare de constienta intunecata ,ganduri dezorientate si perceptii senzoriale gresite.

Debutul este mai putin brutal,este o reactie acuta reversibila ,spontan sau terapeutic.

Etiologie:

administrarea unor medicamente (antidepresive ,sedative,hipnotice) factori psihosociali boli cardiovasculare metabolice boli infectioase traumatisme sau tumori cerebrale

Masurile de tratament vizeaza in primul rand cauzele si pe plan secundar simptomele

DEMENTA

Afectiune neurologica cu evolutie cronica ,progresiva ,caracterizata prin afectarea permanenta a functiei intelectuale ,ca urmare a procesului de atrofie corticala

Etiologie:

Cauza cea mai frecventa o reprezinta degenerescenta primara a tesutului cerebral(Alzheimer)in 80%din cazuri

Alti factori de risc:diabetul zaharat hipercolesterolemia ,traume din copilarie.

Simptomatologie:

schimbarea comportamentului psiho-afectiv gandire lenta restrangerea cercului preocuparilor halucinatii comportament social neadecvat incapacitate de a se imbraca si de a interactiona cu ceilalti dezorientare intai temporalasi,ulterior spatiala

Tratament :

monitorizarea continua plasarea intr-o camera linistita si mobilata adecvat Reechilibrare hidro electrolitica,vitamine TULBURARILE DE SOMN

Somnul este o stare fiziologica periodica,reversibila, caracterizata prin suprimarea temporara a constientei,diminuarea sensibilitatii,incetinirea ritmului cardiac si respirator,relaxare musculara ,scderea temperaturii sia a functiilor secretorii.

Aproximativ 50%dintre varstnici se plang de diferite tulburari de somn(fagmentarea somnului nocturn

Si somnolenta diurna)

Insomnia-tulburare a naturii si duratei somnului;etiologia poate fi :stres,stari anxioase,unele medicamente,boli psihice,boli organice.

Hipersomnia reprezinta un exces de somn care difera de cel normal prin durata ,profunzime si bruschetea aparitiei ;spre deosebire de coma ,din care pacientul nu poate fi trezit,in hipersomnia simptomatica somnul este discontinuu.

Tratament:

verificarea efectelor secundare a medicamentelor administrate evitarea cofeinei,alcool,fumat consum limitat de lichide seara orar regulat al mselor orar regulat de somn veghe practicarea exercitiilor fizice plimbari in aer liber. Tratament mdicamentos doar dupa epuizarea celorlalte metode Efectul placebo este foarte important ACCIDENTUL VASCULAR CEREBRAL

Reprezinta una din cauzele majore de morbiditate si mortalitate din lume.Apare secundar ruperii sau blocarii unui cheag homoragic sanguin a unui vas ce furnizeaza sange unui teritoriu cerebral ;ca rezultat acea parte a corpului controlata de zona afectata a creierului nu mai poate functiona adecvat.

Reprezinta o urgenta medicala ,interventia prompta putand constitui deosebirea dintre viata si moarte.

Factori de risc:

HTA Hipercolesterolemia Varsta inaintata Fibrilatia atriala Obezitatea Fumatul

Tulburarile de coagulare

Simptomatologie:

Stari de amorteala Senzatie de slabiciune sau paralizie a fetei,bratului sau piciorului Pierdere brusca a vederii sau vedere dubla Tulburari de mers Pierderea echilibrului Cefalee severa

Tratament: Transport rafid in cea mai apropiata unitate medicala Masurile de tratament vor fi luate in functie de cauza care l-a produs

CURS V

PATOLOGIA GERIATRICA DIGESTIVA

1.BOALA DE REFLUX ESOFAGIAN(BRGE)

Definitie:

BRGE este definite de simptomele si modificarile histopatologice cauzate de refluxul continutului gastric in esofag.

Modificarile fiziopatologice legate de varsta care predispun la aparitia acestei afectiuni sunt:

Reducerea peristaltismului Alterarea secretiei salivare Intarziere in evacuarea gastric Scaderea rezistentei mucoasei gastrice

Simptomatologie:

Pirozis Regurgitatii acide Ulceratii Durere epigastrica

Tratament:

Ameliorarea simptomatologiei Vindecarea esofagitei Prevenirea recurentelor Prevenirea complicatiilor Schimbarea stilului de viata ,dietei,renuntatul la fumat Medicamente cu actiune prokinetica-metroclopramid

2.INCONTINENTA ANALA=DEF

Afectiune intalnita la varstnici, deoarece inaintarea in varsta determina o reducere a tonusului sfincterian.Este extreme de debilitanta ,cu grave repercursiuni psihosociale in viata individului ,putand duce la pierderea respectului de sine ,depresie ,izolare sociala.

Etiologie:

Leziuni,traumatisme ale sfincterului anal sau ale nervilor care il inerveaza Dieta inadecata Constipatie Unele medicamente Radioterapie pelvina Dizabilitati fizice Tratament: In unele cazuri simpla modificare a dietei Eliminarea medicamentelor care au effect advers incontinenta anala Exercitii fizice de intarire a musculaturii planseului pelvian Tratament chirurgical

3.ULCERUL PEPTIC

La varstnici diagnosticul boli ulceroase poate fi dificil datorita comorbiditatilor si tratamentelor care produc simptome ce le pot masca pe cele ale bolii ulceroase.Se recomanda eradicarea infectiei cu HELICOBACTER PYLORI,reducerea consumului de antiinflamatoare nesteroidiene,terapie antisecretorie.

4.CANCERUL GASTRIC

Factorii implicate in etiologia neoplasmului astric sunt :sexul masculine,varsta inaintata,infectia cu H.Pylori,alimente cu continut de nitrati,fumatul obezitatea,istoric familial de neoplasm gastric,atrofie gastric,grupa A de sange

Simptomatologie:

Scadere in greutate Dureri abdominal Greata ,varsaturi Anorexie,disfagie

Masurile de tratament cuprind terapia chirurgicala ,chimioterapia,radioterapia

5.ABDOMENUL ACUT

Definitie:

Reprezinta o stare patologica abdominala cu evolutie acuta ,o urgenta chirurgicala cauzata de lezarea unuia sau mai multor organe abdominal ,secundara unui traumatism sau unei boli.

Etiologie:

Boli care prin evolutia lor acuta ,determina peritonite generalizate sau localizate Boli care determina ocluzie intestinala Boli care evolueaza cu hemoragie interna Suferinte pancreatice sau vasculare abdominal Complicatii postoperatorii

Simptomatologie:

Stare generala alterata Durere abdominala

Tratament:

Stari febrile Varsaturi Transpiratii reci Anxietate

Chirurgical Regim igieno dietetic corespunzator Evitarea exceselor alimentare Evitarea fumatului DIABETUL ZAHARAT

Definitie:

Reprezinta o boala metabolic cronica,a carei cauza principala o reprezinta hiperglicemia cronica ,care se datoreaza deficitului de insulin ,rezistentei tisulare la actiunea insulinei sau a ambelor.

Clasificare:

D.Z.tip I,insulinodependent D.Z.tip II,insulinodependent

Complicatii:

Accidente vasculare cerebrale Cardiopatie ischemica Arteriopatie periferica Afectarea microcirculatiei:neuropatie,retinopatie, nefropatie diabetic

Tratament:

Dieta Medicatie hipoglicemianta Ajustara stilului de viata Educarea pacientului Combaterea obezitatii

OBEZITATEA Aprecierea greutatii ideale este extreme de subiectiva depinzand mai ales de imaginea propriei persoane ,de imaginea creata de mass media,moda ,societate precum si de greutatea cu care eram obisniuti in tinerete. Etiologie: Clasificare: Factori genetici Sedentarism Diete neechilibrate Factori psihologici Tulburari metabolice

Obezitate gradul I-usoara Obezitate gradul II-medie Obezitate gradul III-grava

IMC=G/I2

G=greutatea

I=inaltime

Subponderal IMC<18.5 Greutate normal-IMC=18.5-24.9 Supraponderal-IMC=25-29.9 Obez-IMC>/=30

Tratament:

Determinarea cauzei obezitatii Combaterea sedentarismului Reeducarea pacientului spre o nutritive corecta

DESHIDRATAREA=DEF

Ansamblu de tulburari consecutive unei pierdri excessive de apa din organism,in lipsa unui aport compensator.

Etiologie:

Unele medicamente Batranii simt maai putin senzatia de sete Declinul functiei renale Anumite stari patologice Stari febrile cu transpiratii abundente Alcoolismul Diabetul zaharat

Simptomatologie:

Limba prajita Tegumente uscate Sete Apatie,somnolenta,depresie Scaderea diurezei Hipotensiune ortostatica Stare confuzionala,convulsii Coma

Profilaxie:

consumul de lichide cresterea cant. de lichide dupa exercitii fizice evitarea regimurilor hiperproteice limitarea consumului de alcool,cofeina

Tratament:


CURS VI

inlocuirea per os sau la nevoie parenteral a apei pierdute prevenirea deshidratarii


PATOLOGIA GERIATRICA A SANGELUI

1.ANEMIILE

Anemia este definita ca reducerea masei eritrocitare totale,criteriile de diagnostic fiind scaderea hemoglobinei,hematocritului si a numarului de eritrocite sub valorile normale acceptate pentru varsta si sex.

Apare frecvent la batrani si se datoreaza hemoglobinei .

deficitului factorilor eritropoetici necesari formarii

Simptomatologie:

Stare generala alterata anemii din leucemie,limfoame,mielom multiplu Astenie si febrilitate Paloare Palpitatii Dispnee de effort,dureri anginoase,cefalee Disfagie

Clasificare:

Anemie feripriva

Anemie pernicioasa(deficit B12) Anemii secundare

LEUCEMIA

Definitie:

Sunt boli caracterizate prin prezenta in numar anormal de mare a unui tip specific de leucocite in organism,in absenta unei cauze demonstrabile.

Clasificare:

Leucemii acute-in care inmultirea leucocitelor se insoteste de tulburari de malnutritie,motiv pentru care se inmultesc numai celulele foarte tinere Leucemii cronice apare o crestere a numarului de celule de toate varstele,predominand varsta medie(leucemie granulocitara cronica) sau varsta adulta(leucemie limfocitara cronica)

Simptomatologie:

Astenie Febra,transpiratii Scadere in greutate,infectii repetate Splenomegalie Dureri osoase Manifestari hemoragice cutaneo-mucoase

Tratament:

Terapia leucemiilor cronice este una dificila,datorita patologiei asociate Adesea boala poate fi suficient controlata,inregistrandu-se supravietuiri de ani de zile

MIELOMUL MULTIPLU

Reprezinta o proliferare maligna monoclonala de plasmocite care invadeaza maduva osoasa ,produce leziuni osteolitice si secreta proteine monoclonale.

Simptomatologie:

Astenie Scadere in greutate Transpiratii ,febra Tegumente si mucoase palide ,dureri osoase Afectare renala,polidipsie,disurie

Tratament:

Fara tratament supravietuirea este sub un an;cu tratament supravietuirea este de trei-patru ani pana la zece ani.

PATOLOGIA GERODERMATOLOGICA

Cauze endogene de imbatranire a pielii:

Bagajul genetic mostenit Alimentatia necorespunzatoare Nerespectarea orarului de somn Stresul

Cauze exogene:

Tutunul Expunerea prelungita la soare Utilizarea inadecvata a produselor cosmetice Clima rece Detergentii din haine Substantele nocive din mediul inconjurator

DERMOPATOLOGIE GERIATRICA

1.Keratozele seboreice

Sunt formatiuni benigne ,de culoare variabila ,de la galben pana la maro inchis sau chiar negru;suprafata este moale,supradenivelata.De obicei,nu se trateaza .Se poate aplica crioterapia sau se pot exciza.

2.Pruritul senil

Este generalizat ,apare dupa varsta de 60 de ani ,si se intalneste mai frecvent la barbati ,este rezistent la tratamentsi nu are o etiologie bine cunoscuta.

Cauze:

Boli de piele(psoriazis,eczema) Unele medicamente Insuficienta renala cronica , Diabet zaharat Boala Hodgkin hipertiroidism

Tratament:

antihistaminice lotiuni calmante anxiolitice psihoterapie vitaminoterapie

3.Purpura senila

Este un sindrom hemoragic specific persoanelor varstnice.Apare in urma extravazarii hematiilordin vasele sanguine in piele.Leziunile purpurice includ:petesii,echimoze,hematoame

Evolutia se intinde pe o perioada de cateva saptamani si este urmata de macule cafenii persistente,culoare maronie datorandu-se metabolismului fierului in piele

4Cancerul de piele:

carcinomul bazeocelular scuamocelular melanomul

In etiologia cancerului de piele sunt implicati atat factori genetici cat si factori de mediu.Printre cei mai cunoscuti factori de mediu sunt expunerea la raza UV,arsurile solare ,bronzarea artificiala .

CURS VII

PATOLOGIA URINARA GERIATRICA

1.Nefropatiile medicamentoase:

Medicamentele pot determina alterarea functiei renale,cu simptomatologie diversa.Intre 15 si 20% dintre insuficientele renale acute sunt de etiologie medicamentoasa ;10% dintre consultatiile nefrologice sunt determinate de efectele adverse renale ale medicamentelor

Medicamente cu potential nefrotoxic:

Antiinflamatoare nesteroidiene(acidacetilsalicilic,ibuprofen,indometacin,piroxicam,ketoprofen) Quinolonele-(norfloxacin,ciprofloxacina) Antihipertensivele Beta-lactaminele Aminoglicozidele

2.Infectiile urinare:

Bolile cel mai des intalnite la persoanele varstnice.Adesea sunt latente,cu tablou clinic sarac,femeile dezvoltand mai des din cauza uretrei foarte scurte fata de cea a barbatilor,orificiul uretral fiind situat in vecinatatea orificiului vaginal facand posibila migrarea microbilor in uretra.

Etiologie :

Escherichia coli

Proteus Klebsiella Pseudomonas Enterococcus

Simptomatologie:

Febra Dureri suprapubiene Disurie Polakiurie diurna sau nocturna Urina tulbure,hipercroma

Tratament:

Suprimarea simptomatologiei Vindecarea infectiei Prevenirea complicatiilor Antibiotice cu spectru larg:cotrimoxazol,ciprofloxacin,norfloxacin,ampicilina,amoxicilina Repetarea uroculturii la sf.tratamentului

3.Incontinenta urinara

Reprezinta una dintre marile probleme ale asistentei geriatrice,fecventa ei crescand o data cu varsta.

Clasificare:

Incontinenta de stres sau de efort-se datoreaza cresterii presiunii abdominale si ca urmare a slabirii muschilor perineali Incontinenta imperioasa-caracterizata printr-o dorinta puternica de a urina ,dificil de suprimat cauzata de hiperactivitatea muschilor vezicali Incontinenta prin preaplin-depasirea cpacitatii de retentie a vezicii urinare Incontinenta neurogena-apare prin declansarea unei contractii spontane si involuntare a muschilor vezicalila pacientii cu afectiuni neurologice grave.

Incontinenta functionala-apare in cazul unor dizabilitati fizice sau psihice ce fac ca pacientul incapabil sa ajunga in timp util la toaleta

Tratament:

Psihoterapia Exercitii fizice Scaderea in greutate Modificarea stilului de viata Administrarea de anticolinergice si imipramina

4.Retentia de urina

Definitie:tulburare a mictiunii ,frecventa in geriatrie,definita ca o imposibilitate de golire veziciiurinare insotita de glob vezical.

Clasificare:

Retentie urinara acuta Retentie urinara cronica Retentie urinara incompleta

Tratament:

Identificarea si inlaturarea cauzei Cateterismul(investigatie preventiv Sondaj (cat posibil de evitat)

5.Adenomul de prostata

Este cea mai importanta afectiune a prostatei,frecvent intalnita la la barbatii cu varsta peste 60 ani.

Simptomatologie:

Mictiuni dificile,dureroase Jet urinar slab,intrerupt

Mictiuni imperioase Polakiurie,nicturie

Complicatii:

Litiaza vezicala Diverticuli vezicali Retentie acuta de urina Hematurie Inflamatia adenomului de prostata Infectii urinare

Tratament:

Medicamente alfa blocante,antiandrogeni Cura chirurgicala