Sunteți pe pagina 1din 24

SINTEZE CONCURS AS MED

URGENTELE APARATULUI RESPIRATOR

1. INSUFICIENTA RESPIRATORIE ACUTA CAUZE De origine: Bronhopulmonara Stenoze: laringeala si traheala Regurgitare a continutului gastric in caile aeriene Crize de astm bronsic BPOC Pneumotorax spontan, pleurezii, TBC, emfizem mediastinal Astm cardiac IMA EPA Embolia pulmonara Cord pulmonar acut Alterarea functiei centrului respirator Intoxicatii barbiturice, alcool, opiacee; Coma diabetica si uremica; Meningite; Tumori endocraniene; AVC Afectiuni paretic sau spastic ale muschilor respiratori Tetanos; Poliomielita; Poliradiculonevrite; Hipo si Hiperkaliemie; Come grave; Rahi inalta; Narcoza profunda Boli ale cutiei toracice Defecte neuromusculare, Fracturi costale; Operatii si Traumatisme toracice Boli ale sistemului nervos TCC; Leziuni cerebromedulare; Afectiuni abdominal Ascite, Peritonite, Operatii laborioase pe abdomen Intoxicatii acute Medicamente sau Toxice deprimante ale SNC; Medicamente sau Toxice convulsivante Afectiuni sanguine Anemii Alte afectiuni Soc, obezitate, trichineloza

Cardiaca

Extrapulmonara

Generala

Page 1 of 24

SIMPTOMATOLOGIE Dispnee Poate aparea sub forma de: Bradipnee inspiratorie obstacole ale cailor resp sup Bradipnee expiratorie criza de astm bronsic Polipnee; Respiratie Kussmaul acidoza metabolica Respiratie Cheyne-Stokes hipertensiune intracraniana Cianoza Este desaturarea de O2 in sangele arterial si cresterea hemoglobinei in sange; se manifesta initial pe extremitati apoi se generalizeaza Modificarea amplitudinii Acestea pot fi: miscarilor respiratorii Rare si ample Frecvente si superficial fracture intercostale Miscari ale unui hemitorace Respiratie paradoxala Tahicardie Apare ca fen compensator Alte semne clinice In functie de cauza care a det insuf resp Durere toracica Transpiratii abundente Hipersalivatie hipoxie Hipersonoritate pneumotorax Matitate lichid in pleura Raluri Anxietate; delir

CONDUITA DE URGENTA Controlul si asig Obstuctii supraglotice permeabilitatii cailor Asezarea bolnavului in decubit dorsal cu capul in hiperextensie caderea limbii inapoi aeriene Impingerea anterioara a mandibulei si sustinerea ei Curatarea orofaringelui de secretii sau voma Tractiunea limbii Intubatie orotraheala Permeabilizarea cailor Obstructii subglotice a) a) Se aseaza bolnavul in pozitie de drenaj postural, decubil respiratorii ventral (cu perna in regiunea inghinala) sau lateral si Trendelenburg; Pozitia corpului se scxhimba la 20 -30 minute; Secretiile neeliminate se aspira b) metoda Heimlich c) provocare de tuse astificiala d) intubatie orotraheala e) traheotomie Daca bolnavul nu are respiratie spontana dupa permeabilizarea Respiratia artificiala cailor resp se trece la respiratie artificial gura la gura sau gura la nas
Page 2 of 24

Oxigenoterapia

Mijloace ajutatoare Masuri terapeutice Scoaterea din mediu toxic; Tratamentul edemelui laringian allergic (HHC), intoxicatiilor cu etiogenice corozive; spasmului glotic; spasmului bronsic (miofilin) 2. CRIZA DE ASTM BRONSIC FACTORI DETERMINANTI SAU PREDISPOZANTI Factori alergici Astmul extrinsec sau alergic Generale: praf, polen, par de animal, detergenti, coloranti Alimentare: carne, albus, lapte, peste Medicamentoase: penicilne, analgezice Astmul intrinsec Factori infectiosi (sinuzite, bronsite cornice)

Se utilizeaza in toate cazurile de insuficienta respiratorie acuta - sonde nazale sterile terapeutice punctii; volete costale; stimulare medicamentoasa

Factori nealergici

SIMPTOMATOLOGIE Aparitie Caracteristici Pozitie Simptome Apare de regula brusc, mai frecvent noaptea Dispnee cu character expirator prelungit Dispnee urmata de tuse cu expectoratie Bolnavul sta in pozitie sezanda cu capul inclinat spre spate si sprijinit in maini Faciesul exprima spaima si sete de aer, exoftalmie, gura intredeschisa, tegumente palid cenusii, transpiratii reci

CONDUITA DE URGENTA Bolnavul este mentinut in pozitie sezanda cat mai comoda Bolnavul este sters de transpiratii I se adm - antispastice (no-spa); dilatatoare ale bronhiilor (miofilin); simpaticomimetice (efedrina) sau sub forma de spray doar in caz de TA normala!!!!!! Oxigenoterapia Medicul adm miofilin si HHC.

Page 3 of 24

3. STAREA DE RAU ASMATIC

DEFINITIE CAUZE DECLANSATOARE

TABLOU CLINIC

CONDUITA DE URGENTA MEDICATIA DE URGENTA

este stadiul clinic cel mai sever al astmului bronsic; se manif prin sindrom asfixic si poate dura si 24 ore. Infectie bronsica virotica, bacteriana Reactii alergice immediate medicamente, praf Abuzul de simpaticomimetice, bronhodilatatoare Suprimarea centrului respirator - medicamente sedative, tranchilizante, opiacee Suprimarea necoresp a corticoterapiei Utilizarea necoresp a O2 Bolnavul sta in pozitie sezanda, cu toracele impins inainte, cu fata anxioasa si semen de insuficiententa resp accentuate Polipnee Cianoza Transpiratii profuse lac de apa Absenta tusei si expectoratiei Diminuarea extrema a murmurului vesicular, raluri bronsice: atentie!!! la diagnostic diferential: se cer antecendentele bolnavului daca este vechi asmatic daca are BPCO daca are antecedente cardiac in functie de dispnee inspiratorie in edem pulm cardiogen Spitalizare Bronhospasmolitice miofilin HHC 50 mg initial 25 mg din 4 in 4 ore Oxigenoterapie Antibiotic in suprainfectii bronsice cf antibiogramei

4. HEMOPTIZIA

Definitie: expectorarea unei cantitati de sange provenita din caile respiratorii CAUZE Tuberculoza pulmonara Cancer bronhopulmonar Stenoza mitrala si staza pulmonara din insuficienta cardiaca Anevrism aortic Traumatisme toracice si pulmonare Alte afectiuni ale ap resp, intaxicatii,etc Senzatie de gadilare a laringelui Caldura retrosternala Gust de sange in gura
Page 4 of 24

SIMPTOMATOLOGIE

CONDUITA DE URGENTA

Tuse iritativa care expectoreaza sangele Sangele este: - rosu aprins, aerat, spumos - Amestecat cu continut mucos sau mucopurulent Hemoptiziile mari dau: paloare, anxietate, transpiratii, tahicardie, scaderea TA Diagnostic diferential : hematemeza, epistaxis, hemoragie gingivala Repaus absolute, in pozitie semisezanda, camera bine aerisita Repaus vocal absolute Se recomanda respiratie pen as Lichide reci in cantit mici si repetate Punga cu gheata in reg sternala Examinari minime: puls, TA temp Se combate tusea Se evita adm preparatelor morfinice Se adm solutii hipertonice i.v. sau in lipsa 1 lg sare la un pahar cu apa peroral Medicatie hemostatica Transfuzii mici Bolnavul va fi supravegheat strict, miscarile lui sunt reduse, inclusiv schimbarea si igiena corporala Spitalizarea este necesara in cazul hemoptiziei medii si mari sic and diagn etiologic este neprecizat In hemoptiziile abundente (stenoza mitrala)se poate face ligature cellor 4 membre alternative, pt a reduce intoarcerea venoasa a sangelui la inima.

URGENTELE APARATULUI CARDIOVASCULAR

2.1 EDEMUL PULMONAR ACUT Definitie: survine prin inundarea brutala a alveolelor de catre un transsudat sangvinolent necoagulabil din capilarele pulmonare, inundare provocata de cresterea presiunii sangelui in capilarele venoase pulmonare, de cresterea permeabilitatii membrane alveolo capilare si de alte cause. Tipuri: EPA cardiogen si EPA lezional MANIFESTARI CLINICE Se instalaeza de obicei in timpul noptii Dispnee intense severa, survenita brusc Sete de aer Ortopnee Anxietate extrema Tuse, initial uscata, apoi cu sputa spumoasa rozata, aerate
Page 5 of 24

CONDUITA DE URGENTA

Transpiratii Cianoza Turgescenta jugularelor Tahicardie 1. EPA Cardiogen masuri de extrema urgenta Bolnavul este asezat in pozitie sezanda sau semisezanda Se aspira bolnavul de secretii Se aplica garouri la radacina a 3 membre. Din 10 in 10 min unul din garouri se schimba la al 4-lea membru. O2: aerosoli anti spuma; intubatie si respiratie artificial la nevoie EPA cardiogen cu TA normal sau usor crescuta Morfina NU in caz de AVC, BPCO,astm bronsic Digitalice; Diuretice; Nitroglicerina; Antihipertensive, la nevoie Venesectie Ventilatie mecanica EPA cu TA scazuta Sunt contraindicate: Emisiunea de sange Morfina Hipotenoarele Cand TA este prabusita bolnavul se aseaza in decubit dorsal 2. EPA lezional a) Din intoxicatii - Scoaterea din mediul toxic - Antidote - Ventilatie artificial b) De origine infectioasa -corticoterapie -tetraciclina -tonice cardiac -oxigenoterapie -NU morfina c) De cause neurologice - tratament simptomatic - sangerare abundenta - diureza osmotic - NU morfina d) iatrogen - emisiune desange - furosemid e) la inecati - intubatie, aspiratie, ventilatie mecanica - oxigenoterapie masiva - in apa dulce: sangerare si furosemid - in apa sarata: dextran sub control TA f) la uremici
Page 6 of 24

- O2 - aerosoli spumanti - aplicarea de garouri la radacina membrelor - tonicardiace - epuratie extrarenala g) bronhoalveolita de deglutitie - respiratie asistata - corticoterapie in doze mari 2.2 EMBOLIA PULMONARA Definitie: este obstructia artetrei pulmonare sau a unor ramuri ale acesteia. Se dezv rapid o insufucienta cardiac dreapta (cord pulmonar acut). Obstructia este data in 90% din cazuri de mobilizarea unui tromb cu punct de plecare o vena profunda a membrelor inferioare si este favorizata de: Insuficienta cardiac, IMA Interventii chirurgicale (mic bazin si abdomen), nasteri, imobilizari prelungite

Embolia poate fi si gazoasa si este favorizata de: injectii, perfuzii catetere in vena subclaviculara si cava superioara insuflatia de aer (retropneumoperitoneu, histerosalpingografie) interventii chirurgicale in zona gatului Durere constrictiva, intense sub forma de junghi Dispnee Cianoza Stare de soc Tahicardie 100 160 bpm hTA Hepatomegalie Turgescenta jugularelor - apoi stare febrile Se fac explorari pt atestarea diagnosticului Diagnosticul diferential se face cu: IMA, pneumotorax spontan, anevrism de aorta, alte afectiuni care evol cu durere toracica - SPITALIZARE - Repaus absolute - Combaterea durerii grave: mialgin i.m.; fortral - O2

MANIFESTARI CLINICE

CONDUITA DE URGENTA

Page 7 of 24

2.3 INFARCTUL MIOCARDIC ACUT Definitie: este o zona de necroza ischemica in miocard, produsa prin obliterarea unei ramuri coronariene. SEMNE CLINICE Durerea: retrosternala sau precordiala Este descrisa ca o senzatie de constrictive in gheara, o senzatie de presiune, ca un corset care impiedica respiratia, ca o simpla jena, o arsura sau ca o durere insuportabila. Durerea iradiaza in umarul stang, in regiunea cervicala dar si extratoracic in epigastru, abdomen, brate, antebrate. Durata durerii e de la 30 minute pana la cateva ore (48 ore), apare in repaus, nu cedeaza la nitriti si duce la agitatie. Durerea este insotita de: - Anxietate extrema - Senzatie de moarte iminenta - Greata, varsaturi - Distensie abdominala, senzatie de plenitudine epigastrica - Transpiratii reci Hipotensiunea arterial poate aparea imediat sau la cateva ore, precedata de o usoara crestere a TA datorita durerii. Cand TA scade brusc pericolul socului cardiogen este imminent. Hipotensiunea ete insotita de regula de tahicardie. Febra apare la 12 14 ore de la debut (38oC) Alte semne: paloare, tegument frece si umed, puls rapid filiform, alterarea starii generale Debutul atipic este frecvent !!!!!!!!!!!!!!! In faza de PRESPITALIZARE: 1. Prevenirea mortii subite asezarea bolnavului in decubit dorsal, in repaus total; psihoterapie 2. Preintampinarea altor complicatii sedarea durerii cu morfina, mialgin, fortral urmarirea P si TA, mentinerea TA cu perfuzii si HHC xilina in caz de extrasistole mentinerea cailor aeriene libere 3. Transport de urgent spre o unit spitaliceasca Instalarea bolnavului in pat Aplicarea in continuare a mas.. de prim ajutor sedarea durerii; combaterea anxietatii; oxigenoterapie Supravegherea functiilor vitale Recoltarea probelor de laborator (leucocite, VSH, cholesterol, glicemie, acid uric, fibrinogen) Prevenirea complicatiilor tromboembolitice heparina Preintampinarea hiperexcitabilitatii miocardului xilina Administrarea medicatiei: la orele stabilite cu bolnavul in pozitie orizotala
Page 8 of 24

CONDUITA DE URGENTA

INGRIJIREA IN UNITATILE SPITALICESTI

Alimentatia bolnavului se face fractionat in portii mici regim hiposodat, hipocaloric initial in decubit dordsal apoi in pozitie sezanda; INTERZIS fumatul Urmarirea evacuarilor de urina si fecale Igiena bolnavului in primele zile se face la pat Mobilizarea bolnavului se face progresiv in functie de evolutia simptomelor si de prezenta complicatiilor Crearea unui climat psihologic favorabil Educatie sanitara modul de dozare al medicamentelor, efectele supradozei de digitalice, obligativitatea controlului periodic 2.4 TAMPONADA CARDIACA Definitie: acumularea anormala de lichid in spatial intrapericardic. Are loc o comprimare a inimii prin cresterea presiunii intrapericardice, care impiedica umplerea inimii cu sange in timpul diastole. CAUZE 1. Hemoragia intrapericardica (hemopericard acut), cauze: - leziuni toracice penetrante sau nepenetrante: atentie la plagile cardiace injunghiate abdominal; in plagile injunghiate cutitul se va lasa pe loc; - ruptura peretelui aortic - rupture inimii in cursul evolutiei infarctului - perforarea peretilor inimii in cursul cateterizarii - contuzii cardiac violente si rupture de atriu 2. pericarditele exudative (virala, bacteriana, TBC) in instalarea acuta: aspectul bolnavului este dramatic in instalarea progresiva tabloul clinic este mai putin sever Simptomele si semnele sunt in raport cu etiologia tamponadei. - durere precordiala in traumatismele inimii si pericardite - dispnee; anxietate extrema; hTA; cresterea ariei matitatii cardiac; puls paradoxal; turgescenta jugularelor; hepatomegalie; cianoza extremitatilor; transpiratii profuse sunt evidente semnele colapsului cardiogen masurarea presiunii venoase centrale prin cateterizarea subclaviei este un criteriu sigur de diagnosticare se face eco cardiac

TABLOU CLINIC

Page 9 of 24

2.5 RESUSCITAREA CARDIO RESPIRATORIE Definitie: oprirea respiratiei si oprirea inimii, care corespunde cu moartea clinica. Oprirea respiratie poate fi resuscitate in 3-4 pana la 12 minute daca exista cord. Oprirea inimii duce la stop respirator in 20-30 secunde. Moartea clinica incepe odata cu stopul cardiac, care determina si oprirea circulatiei cerebrale. Moartea clinica dureaza intre 1 si 4 minute. Orice intarziere duce la moartea biologica datorita lipsei de O2 a creierului. SEMNE CLINICE Oprirea miscarilor respiratorii, toracice si abdominal Incetarea batailor inimii Absenta pulsului la artera carotida Paloare extrema/cianoza pe extremitati Midriaza fixa Pierderea cunostintei Relaxarea completa a musculaturii, inclusiv sfincteriene SE VERIFICA daca nu este un stop cardiac prin: Controlul pulsului femoral, carotidian Controlul respiratiei semnul oglinzii Controlul reflexului pupilar - midriaza Reanimarea respiratorie se practica in ambele stopuri. Eliberarea cailor aeriene superioare (gura, nas, orogaringe) si subglotice (laringe, trahee, bronhii) prin urmatoarele manevre: Pozitionarea victimei decubit lateral- NU in fracturi ale coloanei Hiperextensia capului - introducerea unui sul sub merii bolnavului luxatia anterioara a mandibulei apasarea unghiurilor posterioare ale mandibulei cu cele 4 degete, policeleproiectand mandibula in fata NU la sugari Curatirea orofaringelui victima se intoarce cu capul intr-o parte: cu degetul infasurat intr-un camp steril; cu cealalta mana se trage limba din gura in caz de corpi straini se aplica lovituri intre omoplati aspirarea se face cu o pompa manuala, cu aspiratoare mobile introducerea unei pipe se executa in doi timpi: - se intredeschide gura pacientului, se introduce treptat pipa cu varful spre bolta palatina pana ce atinge peretele posterior al faringelui apoi se roteaza pipa, astfel ca varful sa alunece spre fundul gatului DOAR la comatose Se executa riguros si respecta o succesiune clara de timpi, denumiti si metoda HELP ME:
Page 10 of 24

PRIMUL AJUTOR SI REANIMAREA RESPIRATORIE

TEHNICA RESPIRATIEI ARTIFICIALE

MASAJUL CARDIAC EXTERN

H hiperextensia capului E eliberarea cailor respiratorii L luxarea mandibulei P pensarea nasului ME masaj extern in cazul stopului cardiac Tehnica: 1. Hiperextensia capului cu mainile sau cu un sul sub omoplati 2. Eliberarea cailor respiratorii superioare 3. Luxarea mandibulei cele 4 degete pe unghiul mandibulei iar policele proiecteaza mandibula inainte mandibula se luxeaza cu policele mainii stangi facut carlig in interiorul gurii iar cu mana dreapta se fixeaza pozitia fixarea ramurii stangi a mandibulei cu policele stang introdus in gura iar celelelte degete plasate extern 4. Pensarea nasului cu policele de la ambele maini ultimele trei degete fixand unghiul mandibulei, deget 2 fiind plasat pe Barbie cu o mana iar cealalta fixeaza mandibula cu instrumentar special Respiratia gura la gura Salvatorul trage adanc aer in piept, isi retine respiratia in inspiratie profunda, aplica repede buzele (gura larg deschisa) peste gura intredeschisa a victimei si insufla cu putere aerul din plamani in caile respiratorii ale victimei. Salvatorul se ridica, trage din nou aer in piept (timp in care caile respiratorii ale bolnavului sunt libere) si insufla din nou aer in plamanii bolnavului. Repeta aceasta succesiune de 14 16 ori pe minut concomitant cu masajul cardiac in cazul unui stop cardio respirator. Respiratia gura la nas Ca tehnica se pastreaza, in linii mari, timpii de lucru descrisi la metoda gura la gura. Mandibula este sustinuta cu palma iar salvatorul aplica gura pe nasul victimei, introducand astfel aer in palmanii acesteia. Cu obrazul salvatorul acopera gura bolnavului iar la sugari se va aplica metoda gura la gura si la nas, adica salvatorul va cuprinde atat gura cat si nasul sugarului cu gura sa. Alte metode de respiratie artificial - Gura la masca - Gura la sonda - Cu balon Ruben Resuscitarea trebuie inceputa imediat pt a preveni transformarea mortii clinice (reversibila) in moarte biologica (ireversibila). Reanimarea stopului cardiac se face obligatoriu si parallel cu respiratia artificial. Tehnica: - Se aseaza victim rapid in decubit dorsal pe un plan dur - Se poate aplica 1 singura lovitura cu pumnul de la 20 Page 11 of 24

30 cm in mijlocul regiunii presternale - Respiratia artificial gura ls gura se executa cf help me - Dupa 1-2 insuflari se trece la comprimarea ritmica a sternului in treimea inferioara 5-6 compresiuni - Se repeat 1-2 insuflari 5-6 compresiuni astfel incat sa se obtina o medie de 14-16 respiratii si 60-70 de comprimari pe minut. Tehnica masajului cardiac: Se aplica transversal podul palmei uneia din maini pe 1/3 inferioara a sternului iar cealalta palma, cu forta mai mare, se suprapune perpendicular pe prima Cu cele 2 maini suprapuse si cu bratele intinse, ajutandu-se de greutatea corpului salvatorul exercita presiuni ritmice asupra sternului Fiecare compresiune va fi brusca si scurta iar apasarea sternului spre coloana vertebrala va produce o infundare cu aprox 5-6 cm a sternului Se apasa numai cu podul palmei degetele fiind ridicate pt a se evita ruperea coastelor 1 salvator 2 insuflatii, 12-14 compresiuni 2 salvatori unul face 1 insuflatie, celalalt 5 compresiuni 3 salvatori cel de al treilea ridica picioarele victimei cu 30 400 pentru a creste cantitatea de sange care iriga organelle importante Se monteaza o perfuzie de catre cdrul medical. La copii: se poate comprima cu o mana La copii mici: se poate comprima cu 1-2 degete EFICIENTA RESUSCITARII Se apreciaza prin: Aparitia pulsului pe vasele mari CARDIO RESPIRATORIE Disparitia midriazei, aparitia reflexului la lumina Recolorarea tegumentului De retinut: Respiratia artificiala continua pana cand victimapoate respire singur Bolnavul va ramane in decubit dorsal, toate manevrele ulterioare realizandu-se in acesta pozitie REAPARITIA STOPULUI CARDIO RESPIRATOR COMPLICATII SI Daca pozitia capului nu este corecta, aerul va lua calea ACCIDENTE digestive, provocand dilatarea stomacului si creand pericol de varsaturi si aspirarea acesteia pe caile respiratorii Caderea limbii si ineficacitatea insuflatiilor

Page 12 of 24

2.6 ANGORUL PECTORAL Definitie; este un sindrom clinic care tradeaza o suferinta miocardica determinate de un dezechilibruintre necesitatea de O2 a muschiului inimii si aportul coronarian. Caracteristici: crize dureroase paroxistice, localizate de cele mai multe ori in umarul bratul, antebratul stang pana la ultimele 2 degete. Apare dupa effort, emotii, mese copioase si dureaza 2-3 minute. Dispare spontan sau dupa nitroglicerina. Exista: angina pectorala cu orar fix care apare la ore aprox fixe. Durerea survine in repaus sau in timpul unei activitati obisnuite angina instabila se caracterizeaza prin modificarea caracterelor atacurilor de angor in ceea ce prifeste frecventa, intensitatea, ineficienta nitroglicerinei CAUZE Determinante: Aterosclaroza coronariana, care duca la ingustarea lumnului arterial Stenoza aortic, stenoza mitrala si HTA Alte cause: Coronarita reumatica, rickettsiana, trombangeita obliteranta Cause favorizante: Diabet zaharat HTA Tulburari de ritm Litiaza biliara, ulcer gastric si duodenal Administrare de extracte tiroidiene Tabagism Durerea: localizata in 80 -90% din cazuri retrosternal, de unde se raspandeste precordial si thoracic anterior difuz; bolnavul indica locul durerii cu toata palma nu cu un deget sau pumnul strans in plin stern ca semn distinct. De cele mai multe ori durerea e descrisa ca o gheara iradierea este de obicei in umarul stang, de-a lungul membrului stang pana la ultimele 2 degete. Atipic poate iradia pana la cot, pana la umar sau la baza gatului, in maxilaul inferior durata este de 2-3 minute mai rar 10 -15 minute. Peste 30 minute suspectam un infarct criza de angor se instaleaza concomitent cu: Efort fizic, emotional, digestiv Frigul este un factor precipitant Durerea inceteaza dupa repaus fizic Disparitia durerii la nitroglicerina in 2-3 minute este un sem clinic si in acelasi timp un test de diferentiere fata de infarct. Alte semne:
Page 13 of 24

SIMPTOME

ATITUDINEA DE URGENTA

TRATAMENTUL DE DURATA

- Anxietate - Senzatia mortii iminente Repaus oprirea imediata a efortului fizic; inlaturarea efortului psihic Nitroglicerina sublingual Primul acces de angor major trebuie internat de urgent Schimbarea caracterului unui acces de angor necesita internare In spital se face diagnosticul diferential si etiologic prin ECG si analize de laborator. Instituirea de masuri igieno dietetice a) Regim alimentar, reducerea aportului caloric b) Reducerea consumului de alcool, tutun, cafea c) Reducerea stresului de orice fel d) Instituirea antrenamentului fizic Medicatia antianginoasa Nitritii: Nitriti cu actiune rapida si de scurta durata 1) Nitroglicerina sublingual sau solutie alcoolica Nitroglicerina este medicamentul de elective intr-o criza de angor 2) Nitrit de amil fiole, se inhaleaza 2-5 picaturi Nitriti cu actiune mai intarziata (retard) 1) Izoket si Izoket retard cu administrare orala 2) Isodril 3) Pentalong 4) Nitroglicerina retard administrate oral 5) Unguent cu nitroglicerina Betablocantele Au effect antianginos: propranolol, visken, trasicor Antagonistii calciului Nifedipin, verapamil Coronaro-dilatatoare Dipiridamol cu effect vasodilatator si in diminuarea formarii trombilorplachetari Glicozizi digitalici Digoxin Medicatie auxiliara Diazepam, oxazepam, nitrazepam Medicatie antiagreganta plachetara Dipiridamol, aspirina Tratament chirurgical

Page 14 of 24

URGENTELE RENALE SI UROLOGICE

1. INSUFICIENTA RENALA ACUTA Definitie: se caracterizeaza prin deteriorarea rapida a functiei renale de excretie ducand la acumularea de produsi metabolic in sange. Produsele rezultate din metabolism raman in sange si provoaca intoxicatii. CAUZE Prerenale in care ag.. etiologici actioneaza indirect asupra rinichilor prin reducerea fluxului sanguine renal, cu ischemie renala si oprirea secretiei de urina: stari de soc; stari de deshidratare; insuicienta periferica acuta (septicemii, avort septic, soc anafilactic) Renale in care ag.. etiologici actioneaza direct asupra parenchimului renal, producand leziuni anatomice: necroza tubular transfuzie cu sange incompatibil soc prelungit arsuri grave glomerulonefrite de etiologie post streptococica boli vasculare ale rinichiului Postrenale calculi ureterali bilaterali tumori de vecinatate procese ureterale inflamatorii Semnul essential este oliguria pana la anurie Exista si cazuri in care diureza este pastrata insa este deficitara dpdv calitativ Parallel apar: oboseala si stare de rau general cefalee varsaturi, meteorism, diaree, halena amoniacala dispnee, tahipnee, respiratie Kussmaul sau Cheyne Stokes Diateza hemoragica (ruperea vaselor de sange) Somnolent sau agitatie psihomotorie, convulsii Come in forme foarte grave Recoltarea probelor de laborator Se recolteaza sange pt determinarea ureei , creatininei , ph ului sanguine , hematocritului, clorului si potasiului , Ca Se recolteaza urina pt analizele obisnuite si dozarea ureei urinare Diureza < 1010, sedimentul include hematii, leucocite
Page 15 of 24

SIMPTOMATOLOGIE

CONDUITA IN SPITAL

Supravegherea bolnavului Bolnavul este monitorizat, as med il va vizita cat de des. Se noteaza volumetric eliminarile de lichide (varsaturi, urina, scaun) Se urmasesc: TA, puls, temp, resp Se face clisma evacuatorie in caz de constipatie Corectarea echlibrului hidroelectrolitic Se urmareste si noteaza cu foarte mare exactitate lichidele pierdute si I se vor administra lichide (cantitatea pierduta de lichide + 4-500 ml) La calcularea aportului de lichide se iau in considerare si lichidele ingerate de bolnav. Se reduce aportul de sodium: 1 g/zi de NaCl Cand hidratarea perorala nu este posibila cantit de lichde se administreaza iv Impiedicarea acumularii produsilor azotati in cazul anuriei si asigurarea regimului dietetic 2000 calorii/zi, regim bogat in lipide si glucide In cazul in care bolnavul nu poate inghiti sau varsa, nutritia se va asigura pe cale parenterala. Restabilirea diurezei in cazul oliguriei si tratamentul anuriei Se administreaza manitol la indicatia medicului, apoi dupa corectarea volemiei se administraza furosemid. Se urmareste si se noteaza diureza. Tratamentul se considera eficace daca se produce o diureza de 40ml/ora. Ingrijirile manifestarilor supraadaugate In varsaturile rebele se fac spalaturi gastrice pentru eliminarea azotatilor Daca diareile nu sunt massive, ele nu vor fi oprite, pt ca si astfel se elimina azotati In caz de hiperkalemie se administreaza Ca gluconic, Na2CO3, solutie glucozata In caz de acidoza candf rezerva alcalina scade sub15 mEq/l iar pH scade sub 7,25 se corecteaza prin administrarea de bicarbonate de sodium Complicatiile cardiovasculare, respiratorii si infectioase se previn printr-o supraveghere atenta a bolnavului si administrare judicioasa a lichidelor Indepartarea produselor de catabolism Cand tratamentul obisnuit nu este eficace, se utilizeaza dializa extracorporeala.

Page 16 of 24

2. COLICA RENALA Definitie: sindrom dureros acut, paroxistic, de obicei apiteric, insotit de agitatie si iradieri uretero vezico genital, provocat de un spasm al cailor urinare excretoare superioare. CAUZE Litiaza reno-ureterala Prezenta de calculi in cavitatile renale, de unde pot migra in ureter este cauza colicii Inflamatiile uro-genitale Pielonofrita (infictie a cailor renale, bazinetului si parenchimului), pielonefroza (formarea unei pungi cu continut purulent), TBC renal Tumorile renale Si ale organelor din vecinatate provoaca foarte rar colici - Durerea este det de faptul ca musculature caliceala, bazinetala si ureterala se contracta pt a evacua calculul Durerea apare frecvent dupa effort, calatorie cu automobilul Sediul durerii: in reg lombara, unilateral, cu iradiere specifica Durerea este intense si profunda, cu caracteer de rupture, torsiune sau arsura; poate fi continua sau sa apara la anumite interval sub forma de crize - Neliniste, agitatie, anxietate - Uneori pozitie antalgica (decubit lateral cu membrul inf flectat) - Tenesme vezicale (nevoie de mictiune imperioasa) - Disurie, polakiurie, hepaturie - Alte simptome: greturi, varsaturi, oprirea tranzitului intestinal cu tablou clinic de ocluzie Semne generale: bolnav agitat, palid, transpirat, cu extremitati reci, tahicardic in forme grave por aparea lipotimii, soc, convulsii la copii, delir la adulti, febra moderata Examen local: exacerbarea durerii la percutia regiunii; la palpare se pun in evident cele 3 puncte dureroase ale ureterului; Durata colicii de la cateva minute pana 2 la 6 ore Repaus la pat Calmarea durerii - aplicatii calde cu caldura; s - analgezice, - antispastice colicile rebele se interneaza in spital cazurile suspecte de asociere cu ocluzie dinamica se interneaza Examinari de urgenta examen complet de urina (volum, densitate, culoare, albumina, puroi, sediment, urocultura) radiografie renal ape gol recoltare de sange pentru cazurile grave uree, ionograma,
Page 17 of 24

SIMPTOMATOLOGIE

CONDUITA DE URGENTA

CONDUITA IN SPITAL

rezerva alcalina, leucograma, amilazemie, transaminaze, glicemie, bilirubinemie) administrarea de ceaiuri diuretice in cantit mari 2-3000 ml/24 h dupa calmarea durerii se fac explorari care pun dg etiologic: - urografie, - pielografie - Cistoscopie la nevoie Tratament antialgic si spasmolitic Antibiotic in caz de infectie Combaterea starii desoc Reechilibrarea hidroelectrolitica si acido-bazica la nevoie La nevoie tratament chirurgical

URGENTELE NEUROLOGICE

1. ACCIDENTE VASCULARE CEREBRALE AVC sunt determinate de modificari circulatorii cerebrale, si se caracterizeaza prin pierderea motilitatii unei parti din corp, asociata sau nu cu tulburari de echilibru, senzitiv senzoriale sau de limbaj. Pareza = diminuarea fortei musculare Paralizie = disparitia totala a functiei motorii Parestezii = furnicaturi AVC se clasifica in: I. Ischemia cerebrala (suspendarea temporal sau definitive a circulatiei cerebrale pe o anumita zona a creierului) A infarctul cerebral (necroza a unei parti din tesutul cerebral), poate fi dat de: a) Tromboza arterelor cerebrale (obiterarea vasculara prin formarea si fixarea de perete a trombusului) b) Embolia arterelor cerebral (obliterare vasculara printr-o particula solida, lichida sau gazoasa, vehiculata de la distanta de circulatia sanguine) - Tromboembolii, ateroembolii, emboli grasoase, emboli aerice B ischemia cerebral tranzitorie II. Hemoragia cerebrala a. Hemoragia cerebral revarsat sanguine difuz in tesutul cerebral b. Hematomul intracerebral colectie sanguine bine delimitate localizata in substanta alba III. Hemoragia subarahnoidiana revarsat sanguin situat in spatiul subarahnoidian produs de o ruptura vasculara; este in stare fluida si nu are effect compresiv asupra encefalului IV. Encefalopatia hipertensiva V. Tromboflebitele venelor cerebrale

Page 18 of 24

CAUZE

SIMPTOMATOLOGIE

ISCHEMIA CEREBRALA

HEMORAGIA CEREBRALA

HEMORAGIA SUBARAHNOIDIANA

Ateroscleroza, HTA, cardiopatii amboligene, traumatisme craniene, malformatii vasculare Alte cause: etilism acut, diabet, intoxicatie acuta, tumori cerebrale, sindrom hemoragipar Debut brusc in majoritatea cazurilor Hemiplegie (paralizia unei jumatati a corpului) sau hemiplegie, hemiparestezii in partea hemiplegica Tulburari sensitive subiective (ale bolnavului) si obiective, puse in evident de examinator Tulburari senzoriale: de vaz, de auz, de gust, de tact, de miros Tulburari de vorbire in leziuni ale emisferei stangi Tulburari sfincteriene Apare dupa 60 de ani, cu ateroscletoza cerebral, cardiopatii emboligene, cu antecedente de ischemie cerebral tranzitorie Semne prodromale: pareze sau parestezii, defecte de vorbire, tulburari de vedere, vertij !!!!! aceste semne nu preced hemoragia cerebrala !!!!!! Debutul poate fi acut sau progresiv Semnele apar noaptea in somn Daca apare coma este superficial Lichidul cefalorahidian se pune in evident dupa punctia rahidiana Apare intre 50 60 ani, la bolnarii cu HTA Debut brusc cu instalarea rapida si totala a hemiplegiei Cefalee violenta unilateral Ameteli ce precede coma Coma profunda Apare in plina activitate (effort, stress) Tulburari vegetative grave: varsaturi, transpiratie profuza, tahicardie, respiratie steatoroasa su C- S !!!!!! aceste semne nu apar la ischemia cerebrala!!!!!!!!!!!!!! Semne neurologice: reflexe osteotendinoase disparute; Babinski present (la excitare prin atingerea usoara a talpii apare ca raspuns un reflex: ridicarea si rasfirarea degetelor; pupile dilatate care nu reactioneaza la lumina Semne de iritatie meningiana LCR hemoragic Debutul supraacut este rar. Se caracterizeaza prin coma profunda si aparitia unei contractii rigiditati in extensiune Debutul acut este cel mai frecvent si se caracterizeaza prin: Cefalee violent urmata de instalarea comei Coma superficial 1-2 zile Sindrom meningean: varsaturi, cefalee, fotofobie, rigiditatea
Page 19 of 24

CONDUITA IN SPITAL

cefei, semnul Kernig, semnul Brudzinski Debutul subacut si insidious se caracterizeaza prin cefalee cu accentuare progresiva si discret sindrom meningean Perioada de stare se caracterizeaza prin: Cefalee violent Sindrom meningean LCR hemoragic Se mai pot adauga modificarea starii de constienta si semne neurologice Examinari de urgenta: Oftalmoscopie (fund de ochi); oftalmodinamometrie (masurarea TA); punctie lombara pt recoltarea de LCR; radiografii craniofaciale, CT, recoltarea de sange pt hemoleucograma, ionograma, VSH, glicemie, uree, TS, TC, cholesterol; atretiografie cerebral (substanta de contrast introdusa pe carotida) Alte examinari: EEG, scintigrafie cerebrala Urmarirea functiilor vitale si vegetative Respiratia este ajutata prin aspiratea secretiilor, poritionarea bolnavului in decubil lateral, O2 in caz de cianoza; Se urmaresc pulsul, TA, diureza (cu introducere de Foley in caz de retentie); Se previne aparitia escarelor Mentinerea si corectarea echilibrului hidroelectrolitic Perfuzii iv cu glucoza, protein si electoliti in f de ionograma si rezerva alcalina Combaterea edemului cerebral Se va administra tratamentul indicat de medic: glucoza 33%, manitol, diuretice la nevoie Sedarea bolnavului La cei cu agitatie psihomotorie Tratamentul indicat Dupa stabilirea exacta a diagnosticului

URGENTELE ABDOMINALE 1. COLICA BILIARA Definitie: durere acuta violent, localizata in hipocondrul drept cu iradiere pana in coloana vertebrala, umarul si omoplatul drept survenita in cursul colecistopatiilor litiazice si nelitiazice. CAUZE Litiaza biliara = prezenta de calculi in colecist sau in caile biliare intra si extrahepatice Colecistita acuta = o inflamatie acuta a peretelui colecistic. Survine frecvent din cauza obstructiei canalului cystic si infectiei peretiolr colecistului.
Page 20 of 24

SIMPTOMATOLOGIE

CONDUITA DE URGENTA

Angiocolitele = afectiuni inflamatorii ale cailor biliare intra si extrahepatice. Cand este interest si colecistul vorbim de angiocolecistite Colecistita cronica Diskineziile biliare = tulburari ale motricitatii veziculei biliare Parazitoze intraveziculare = giardia Durerea se datoreaza unor contractii spastice reflexe ale veziculei sau ale cailor biliare. Debuteaza in hipocondrul drept su in epiugastru, se accentueaza progresiv. Cedeaza brusc sau lent. Iradiaza sub rebordul costal drept, in regiunea dorso lombara, scapulara, in umarul drept. Greturi, varsaturi cu continut alimentar sau bilios. Icter Coloratia e atoreaza unui edem, spasm reflex al sficterului Oddi, si se poate instala si fara sa existe un obstacol pe coledoc. Frisoanele apar in cazul unei infectii a cailor biliare. Febra apare mai ales in colecistitele acute si in angiocolite. Semne locale: semnul Murphy present. Vezicula este inflamata iar in inspir profund, cand este atinsa, provoaca bolnavului o durere intense. De durata si intensitate mica Se trateaza la domiciliu: - Repaus la pat - Regim alimentar - Analgezice - Antispastice In caz de varsaturi cu tulburari hidroelectrolitice bolnavul se interneaza In spital; Recoltare de analize: sange: leucocite, bilirubinemie, transaminaze, ionograma, glicemie, amilazemie, urina: urobilinogen, pigmenti biliari Repaus la pat Ceaiuri: menta, musetel, tei Calmarea durerii sub indicatia medicului Antispastice peroral si parenteral Nitroglicerina sublingual sau iv Antalgice !!!!!!!!!!!!!!NU morfina, accentueaza spasmul!!!!!!!!!!!!! Calmarea varsaturilor cu medicatie administrata sub forma de supozitoare sau fiole Combaterea infectiei cu antibiotic Corectarea tulburarilor hidroelectrolitice si acido-bazice Administrarea de sedative la bolnavii agitate !!!!!!!!!!! NU la cei care au consumat alcool!!!!!!!!!!!!!!! Punga cu gheata dreduce infamatia Tratament chirurgical in caz de evolutie nefavorabila
Page 21 of 24

2. PANCREATITA ACUTA
Pancreasul este o glanda cu dubla secretie: Exocrina secreta fermenti digestivi (tripsina, amilaza si lipaza), care se varsa prin sfincterul Oddi in duoden Endocrina secreta insulina, care are rol in metabolismul glucidic Definitie: afectiune caracterizata anatomo-patologic prin: Inflamatie edematoasa Hemoragica Necrotica Necrotic-hemoragica Clinic se manifesta ca un sindrom abdominal violent, insotit uneori de soc.

CAUZE

SIMPTOMATOLOGIE

CONDUITA DE URGENTA

Litiaza biliara Obstructia canalului pancreatic Consum excesiv de alcool Tromboza vaselor pancreatice Infectii Intoxicatii (cu ciuperci) Ulcer duodenal Obezitate Debutul bolii e brusc Simptomele si semnele sunt frusta in pancreatitele edematoase si deosebit de intense in cele necrotic-hemoragice Durerea abdominal este localizata in etajul superior in bara cu iradiere in spate si mai rar in umeri. Durerea este continua si de intensitate mare Varsaturi (alimentare, bilioase, hemoragice) Meteorism Tulburari de transit Stare de soc in formele grave Semnele locale sunt sarace: Uneori o usoara aparare digestive Uneori pozitie antalgica Uneori apar pete cianotice pe abdomen Internarea in spital si mentinerea sub observatie !!!!!!!!!!!!!!!!NU se administraeaza calmante, mialgin, morfina in abdomen acut. Ele ddau spasmul sfincterului Oddi si mascheaza procesul inflamator acut!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! NU se administreaza nimic peroral Calmarea durerii Gheata pe abdomen Aspiratie duodenal ape sonda In caz de soc se administreaza perfuzie cu dextran Se recolteaza sange: amilazemie, calcemie, glicemie, bilirubinemie,VSH, leucocite. Amilazele, glicemia si
Page 22 of 24

leucocitele vor fi iar calciul va fi Se recolteaza urina: amilazurie, glicozurie Se examineaza radiologic Calmarea durerii in spital: 3. OCLUZIA INTESTINALA CAUZE SIMPTOMATOLOGIE CONDUITA DE URGENTA CONDUITA IN SPITAL 4. HEMORAGIILE DIGESTIVE SUPERIOARE CAUZE SIMPTOMATOLOGIE CONDUITA DE URGENTA SOCUL

1. SOCUL TRAUMATIC

2. SOCUL ANAFILACTIC

3. SOCUL SEPTIC

TRAUMATISMELE

1. TRAUMATISMELE ABDOMINALE

2. TRAUMATISMELE VASELOR SI HEMOSTAZA PROVIZORIE

Page 23 of 24

TIB MOZES

PUNCTIA VENOASA

SONDAJUL DUODENAL

ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR

TRANSFUZIA DE SANGE

PARTICULARITATI G. BALTA RECOLTAREA PRODUSELOR BIOLOGICE SI PATOLOGICE

Page 24 of 24

S-ar putea să vă placă și