Sunteți pe pagina 1din 9

Scrierea i pronunia alfabetului coreean, Hangeul

1. Sisteme de transliteraie a limbii coreene: McCune Reischauer (M R! i Re"ised Romani#ation ($oua Scriere Romani#at%! I. McCune Reischauer (M-R), 1937 Sistemul McCuneReischauer este unul din cele mai folosite sisteme de latini are a lim!ii coreene al"turi de #oua Scriere Romani at", care a de$enit standard %n Coreea de Sud &rin %nlocuirea unei $ersiuni a celui dint'i. Coreea de #ord continu" s" foloseasc" romani area McCune Reischauer %n $arianta %n care a fost utili at" oficial %n Sud din 19() &'n" %n *+++. Sistemul a fost creat de americanii ,eor-e M. McCune .i /d0in 1. Reischauer %n 1937 .i, e2ce&t'nd c'te$a situa3ii, nu este o translitera3ie &ro&riu- is" a alfa!etului 4an-eul, ci mai de-ra!" ofer" o re&re entare fonetic". 5n ciuda ado&t"rii oficiale %n Sud a #oii Romani "ri %n anul *+++, McCuneReischauer continu" sa fie foarte utili at %nafara Coreei, %n comunitatea .tiin3ific" de Studii Coreene .i %n con$en3iile -eo-rafice interna3ionale .i de carto-rafiere. 6lfa!etul 4an-eul are 19 consoane (1) sim&le, 7 du!le) .i *1 de $ocale (11 sim&le, 1+ com&use8 difton-i). 9n lucru de re3inut &entru $or!itorii str"ini este a!sen3a consoanelor f, v .i a sunetelor .i (o!i.nuite %n lim!ile euro&ene) din alfa!etul .i $or!irea coreenilor. 5n ma:oritatea situa3iilor, locuitorii din &eninsul" folosesc litera p(h) %n locul literei f &entru a reda cu$intele str"ine (de e2em&lu, cu$'ntul France este &ronun3at phrans). 5n &lus, &erechile de consoane g .i k, d .i t, r .i l sau p .i b denot" un sin-ur .i acela.i sunet &entru coreeni, diferen3ele de scriere .i confu iile fiind doar re ultatul transcrierii lim!ii &entru str"ini. &ocale (a), (;a), (<), (;<), (o), (;o), (u8 oo), (;u), (=), (i), (0a), (0<), (ae), (e), (oe), (0i), (=i), (0ae), (0e), (;ae), (;e) Consoane (>), (n), (t), (r), (m), (&), (s), (ch8:), (ch? as&irat), (>? as&irat), (t? as&irat), ! (&? as&irat), " (h), # (>> a&"sat), $ (tt a&"sat), % (&& a&"sat), & (ss a&"sat), ' (tch a&"sat), ( (- 8 n- ) Consoane comple'e ) (>s8h), * (n:), + (n), , (l-), - (lm), . (l!), / (ls8h), 0 (lt), 1 (l&? as&irat), 2 (l), 3 (!s) /2em&le@ 45 Ausan 67 cho=n 89 &;<n-0<n :; S<ul <=> Bo-ur;< ?@ Aae>che AB Chos<n

II. Re$ised Romani ation (#oua Scriere Romani at"), *+++ #oua Scriere Romani at" este sistemul oficial curent de romani are a lim!ii %n Coreea de Sud. #RC elimin" diacriticele %n fa$oarea literelor com&use .i este mai fidel fonolo-iei coreene. #ea:unsul noului sistem este %ns" limitarea sa la alfa!etul en-le esc. #RC a fost de $oltat de 6cademia #a3ional" de Cim!a Coreean" %nc" din anul 1997 .i a fost &u!licat &entru utili are oficial" %n 7 iulie, *+++ de c"tre Ministerul Culturii .i Durismului. 6ctul &roclamati$ al noului sistem ofer" urm"toarele ar-umente &entru ado&tarea sa@ - este con$ena!il de folosit %n scrierea la calculator, deoarece utili ea " numai litere .i sim!oluri latineE - &romo$ea " o latini are adec$at" de c"tre $or!itorii coreeni nati$i &rintr-o mai !un" transcriere a caracteristicilor im&ortante ale lim!iiE - reduce confu ia cau at" de omisiunea frec$ent" a a&ostrofului .i a diacriticelorE - alinia " lim!a coreean" cu standardele de te2t 6SCII, folosite %n scrierea domeniilor de Internet. &ocale (a), (eo), (o), (u8 oo), (eu), (i), (e), (ae), (oe), (0i), (0a), (0o), (0e), (0ae), (ui), (;a), (;eo), (;o), (;u), (;e), (;ae) Consoane (-, >), (n), (d, t ), (r, l), (m), (!, &), (s), ( (- 8 n-), (:), (ch8t), (>), (t), ! (&), " (h 8 n-), # (--, >>), $ (dd, tt), % (!!, &&), & (ss, t), ' (::) Consoane comple'e ) (>s8>), * (n:8n), + (nh8n), , (l-8>), - (lm8m), . (l!8&), / (ls8l), 0 (lt8l), 1 (l&8&), 2 (lh8l), 3 (&s8&) /2em&le@ 45 Fusan 67 choeun 89 &;eon-0on :; Seoul <=> ,o-ur;eo ?@ Fae>:e AB Goseon (. )rdinea citirii literelor *n limba coreean% Citirea literelor 4an-eul se face de la st'n-a la drea&ta .i de sus %n :os, iar -ru&area lor %n !locuri de sila!e (numite jamo) urmea " ordinea fonetic" sunet iniial-sunet de mijloc-sunet final, astfel@ - sila!ele cu un sunet de mi:loc ori ontal sunt scrise n jos e2em&lu@ C eu& (ora. mai mic) - sila!ele cu un sunet de mi:loc $ertical .i un sunet final sim&lu sunt scrise n direcia acelor de ceasornic e2em&lu@ D ssan- (&ereche) - sila!ele cu un sunet de mi:loc -ru&at schim!" direc3ia de citire, deci sus-dreapta-jos e2em&lu@ E doen (a de$eni)

- sila!ele cu un sunet final com&le2 sunt scrise de la stnga la dreapta n partea de jos e2em&lu@ F !alp (a c"lca) Hocalele $erticale se %m&reunea " %ntotdeauna numai &e $ertical", iar consoanele numai &e ori ontal". Ca re-ul", o consoan" nu &oate a&"rea f"r" o $ocal" %n ultima sila!" a unui cu$'nt. 5n ca ul cu$intelor str"ine, ca .i :a&one ii, coreenii adau-" un (en@ eu, rom@ ) du&" consoan", la finalul cu$'ntului res&ecti$@ bus de$ine GH (bos), eight de$ine IJK (eit), iar juice (terminat %n en-le " %ntr-un sunet de consoan") de$ine LH (jus) @) 1r-ani area scris" a cu$'ntului Hangeul@

5n mod normal, !locul de litere cores&un "tor unei sila!e se %ncadrea " %ntr-un &"trat ima-inar de aceea.i m"rime .i form" ca %n scrierea 4an:a (caracterele chine e.ti), &rin com&rimarea sau e2tinderea :amo-ului astfel %nc't acesta s" um&le ca&etele &"tratului. Ie aceea, cei care nu sunt familiari a3i cu alfa!etul coreean &ot confunda 4an-eul cu 4an:a sau te2te chine e.ti. Ca %nce&utul secolului JJ, a a$ut loc o scurt" .i nereu.it" %ncercare de a!olire a scrierii %n !locuri de sila!e .i %ntinderea literelor din :amo %n mod indi$idual &e un r%nd, ca %n alfa!etele euro&ene. Ie e2em&lu@ " &entru MN (4an-eul). Di&o-raful .i artistul de a$an-ard" 6hn San-su a e2&lorat aceast" $ariant" de scriere %n e2&o i3ia Hangeul Dada, %n care a dinamitat tradi3ia !locurilor de sila!e. Dotu.i, %n ciuda deschiderii lor s&re modelul euro&ean %n ceea ce &ri$e.te aran:area sila!elor succesi$e de la st'n-a la drea&ta %n linii ori ontale (%n loc de coloane $erticale), ad"u-area s&a3iului %ntre cu$inte sau &unctua3ia occidental", coreenii au re istat cate-oric %m&otri$a renun3"rii la !locurile de sila!e, %n fond, cea mai distincti$" caracteristic" a scrierii 4an-eul. +. ,ronunia literelor Hangl *n limba rom-n% Draducerile fonetice de mai :os %mi a&ar3in %n totalitate .i se !a ea " &e e2&erien3a &ersonal" din Coreea de Sud .i cursurile de lim!" la care am &artici&at acolo. Ie.i am %ncercat s" redau c't mai fidel sunetele rom'ne.ti asociate literelor 4an-eul, nu declar aceast" &ronun3ie ca sin-ura &osi!il". 5n mod s&ecial %ns", &entru $or!itorii nati$i de lim!a rom'n", este de remarcat a!sen3a consoanelor j, .i z, care sunt redate de coreeni &rin calc fonetic %n (dj). &ocale

se &ronun3" a (ca %n cu$intele Ana, care, macara) se &ronun3" eo@ (a&ro2imati$ ca %n cu$'ntul feon) se &ronun3" o (ca %n cu$intele cor, opac, croial) se &ronun3" u (ca %n cu$intele unde, curat, mugur) se &ronun3" * . - (ca %n cu$intele n, mndru, tr) se &ronun3" i (ca %n cu$intele inel, citi, motiva) se &ronun3" e (ca %n cu$intele evantai, dulce, pre ice) se &ronun3" ae (/! a&ro2imati$ ca %n cu$intele ceh, chec, paner se &ronun3" ia (ca %n cu$intele iar, iatac, nuia) se &ronun3" ieo: (i0! ca %n numele &ro&riu suede !"rgen se &ronun3" io (ca %n cu$intele iod, !ordania, chior) se &ronun3" iu (ca %n cu$intele iunie, chiuli, spaiu) se &ronun3" ie (ca %n cu$intele ieri, piept, cuie) se &ronun3" iae (i/! a&ro2imati$ ca %n cu$'ntul ied se &ronun3" ua (oa! (ca %n cu$intele oare, #aua, #coal) se &ronun3" ueo (u:o! (ca %n cu$'ntul en-le esc $ar %uor&, r" !oi) se &ronun3" *i (ca %n cu$intele mine, rmi) se &ronun3" ue (a&ro2imati$, ca %n forma $er!al" s continue) se &ronun3" uae (u/! ca %n cu$'ntul en-le esc $here KuLr@M, unde) se &ronun3" 0e (ue:! ca %n cu$'ntul en-le esc $a' Kue@iM, drum) se &ronun3" ui: (ca %n cu$intele cui, gutui, pui) Consoane se &ronun3" 1 (ca %n (a(i) la %nce&utul cu$'ntului .i - (ca %n gheat, gard) la mi:locul sau finalul cu$'ntului

se &ronun3" n (ca %n cu$intele nou sau nar) se &ronun3" t (ca %n ton, tain) la %nce&utul cu$'ntului .i d (ca %n domol, dulce) la mi:locul sau finalul cu$'ntului se &ronun3" l (ca %n lac, larg) la %nce&utul cu$'ntului .i rl (ca %n crlion) la mi:locul sau finalul cu$'ntului se &ronun3" m (ca %n cu$intele munte, mare) se &ronun3" p (ca %n parc, potop) la %nce&utul cu$'ntului .i b (ca %n bun, bucurie) la mi:locul sau finalul cu$'ntului se &ronun3" s (ca %n cu$intele sac, salut) %nainte de $ocalele sim&le .i (ca %n #apte, #iret, #oim) %nainte de (i) .i de $ocalele com&use (ia), (ieo), (io) .i (iu) ( nu se &ronun3" la %nce&utul cu$'ntului (are $aloare ero), dar se roste.te ng (ca %n crng, )arng) la mi:locul sau la finalul cu$'ntului se &ronun3" d2 (ca %n numele &ro&riu Djuvara) la %nce&utul cu$'ntului, d2i (ca %n giumbu#luc) %nainte de $ocalele com&use (ia), (ieo), (io), (iu) .i t (ca %n tot, pot) la finalul cu$'ntului se &ronun3" ci: (as&irat) ca %n cu$intele ciob, ciudat sau cear se &ronun3" 1h (as&irat) cores&ondentul rom'nesc este un c as&irat, ca %n cu$intele crai, circ se &ronun3" th (as&irat) a&ro2imati$ ca %n cu$intele tac, tob, taur ! se &ronun3" ph (as&irat) a&ro2imati$ ca %n cu$intele pai, plant, plnie " se &ronun3" h (ca %n cu$intele har, heliu, hohot) # se &ronun3" 11 (a&"sat) ca %n cu$intele cocon, cal, curs $ se &ronun3" tt (a&"sat) ca %n cu$intele tabu, timp, turban % se &ronun3" pp (a&"sat) ca %n cu$intele pui, par, port & se &ronun3" (a&"sat) ca %n cu$intele #ir, #arpe, #uier ' se &ronun3" td2 (a&"sat) a&ro2imati$ ca %n cu$'ntul gin Consoane comple'e

3 se &ronun3" 3ps (N $ocal" %n sila!a urm"toare), 3p (N consoan" %n sila!a urm"toare), 3p (daca nu &recede alt" sila!") * se &ronun3" 3n2 (N $ocal" %n sila!a urm"toare), 3n (N consoan" %n sila!a urm"toare), 3n (daca nu &recede alt" sila!") , se &ronun3" 3lg (N $ocal" %n sila!a urm"toare), 3l (N consoan" %n sila!a urm"toare), 3 1(daca nu &recede alt" sila!") + se &ronun3" 3n (N $ocal" %n sila!a urm"toare), 3n (N consoan" %n sila!a urm"toare), 3n (daca nu &recede alt" sila!") ) se &ronun3" 3gs (N $ocal" %n sila!a urm"toare), 31 (N consoan" %n sila!a urm"toare), 31 (daca nu &recede alt" sila!") - se &ronun3" 3rm (N $ocal" %n sila!a urm"toare), 3m (N consoan" %n sila!a urm"toare), 3m (daca nu &recede alt" sila!") . se &ronun3" 3rb (N $ocal" %n sila!a urm"toare), 3p (N consoan" %n sila!a urm"toare), 3p (daca nu &recede alt" sila!") / se &ronun3" 3rs (N $ocal" %n sila!a urm"toare), 3l (N consoan" %n sila!a urm"toare), 3l (daca nu &recede alt" sila!") 0 se &ronun3" 3rt4 (N $ocal" %n sila!a urm"toare), 3l (N consoan" %n sila!a urm"toare), 3l (daca nu &recede alt" sila!") 1 se &ronun3" 3rp4 (N $ocal" %n sila!a urm"toare), 3p (N consoan" %n sila!a urm"toare), 3p (daca nu &recede alt" sila!") 2 se &ronun3" 3r (N $ocal" %n sila!a urm"toare), 3l (N consoan" %n sila!a urm"toare), 3l (daca nu &recede alt" sila!") 5. 6'cepii de pronunie Se scrie 7 , , (>8- N m, n, r8l), dar se &ronun3" n.ng 7 m, n, r.l Se scrie 7 , , (&8! N m, n, r8l), dar se &ronun3" n.ng 7 m, n, r.l /2em&lu@ OPQ (scriere@ ipnida, &ronun3ie@ imnida) ( 7 silab% 8 ( (ng! nu se citete /2em&lu@ OPQ (&ronun3ie@ imnida)E RS (&ronun3ie@ chun- an-) silab% 7 ( 8 se citete ( (ng! /2em&lu@ RS (&ronun3ie@ chung an-) C'nd cu$'ntul se termin" %n , se cite.te t C'nd cu$'ntul se termin" %n , se cite.te t

C'nd cu$'ntul se termin" %n , se cite.te t C'nd cu$'ntul se termin" %n , se cite.te t C'nd cu$'ntul se termin" %n , se cite.te t consoan% 7 " 8 consoana de"ine aspirat% /2em&lu@ TQ (scriere@ anhda, &ronun3ie@ an4da) (s! 7 (i! se &ronun3" i (s! 7 (ia! se &ronun3" ia (s! 7 (ieo.i0! se &ronun3" ieo (i0! (s! 7 (io! se &ronun3" io (s! 7 (iu! se &ronun3" iu . (d2! 7 (i! se &ronun3" ci . (d2! 7 (ia! se &ronun3" cia . (d2! 7 (ieo.i0! se &ronun3" cieo (ci0! . (d2! 7 (io! se &ronun3" cio . (d2! 7 (iu! se &ronun3" ciu 9. Cu"inte compuse de ba#% 3 terminaia ca indicator al sensului Iat" o list" de c'te$a cu$inte com&use &e care un str"in aflat %n Coreea de Sud are ma2ime .anse s" le aud" sau s" le $ad" scrise &e indicatoare, c"r3i de $i it" sau anun3uri %n iare. 6m &referat s" transcriu &ronun3ia cu$intelor %n #oua Scriere Romani at" .i nu %n rom'ne.te &entru a e$ita confu iile le-ate de nume &ro&rii, %ntruc't a.a le $e3i -"si .i &e Internet sau %n materialele turistice recente@ cu"-nt 7 U ( do! OP se refer" la o pro"incie din &eninsula coreean" /2em&lu@ VWU (,;eon--i-do, &ro$incia %n care se afl" ca&itala Seul)E VXY U (,;eon-san-!u>-do, &ro$incia %n care se afl" $echiul ora. im&erial, ,;eon-:u) cu"-nt 7 = ( gu! OP %n adrese, se refer" la un cartier . district (dintr-un ora.). /2em&lu@ Z = (Ion--gu, districtul de nord din Iae-u) cu"-nt 7 Z ( dong! OP %n adrese, se refer" la o #on% mai mic% dec-t un cartier. /2em&lu@ [\Z (Insadong, ona -aleriilor de art" .i a ma-a inelor de arte tradi3ionale din centrul Seulului) cu"-nt 7 ] ( ro! OP se refer" la (un nume de) strad% /2em&lu@ ^_] (/ul:i-ro, o strad" central" din Seul) cu"-nt 7 Y ( bu1! OP se refer" la &artea de nord a unei one (s&ecificate) /2em&lu@ `aYU (Geollabu1-do, &ro$incia Geolla de #ord) cu"-nt 7 b ( nam! OP se refer" la &artea de sud a unei one (s&ecificate) /2em&lu@ VXbU (,;eon-san-nam-do, &ro$incia ,;eon-san- de Sud )

Z (dong ! 7 cu"-nt OP se refer" la &artea de est a unei one /2em&lu@ Zc=d (:ongdae-u ;eo>, ,ara de /st a ora.ului Iae-u) : (seo ! 7 cu"-nt OP se refer" la &artea de "est a unei one /2em&lu@ :ce=(Seodaemun--u, cartierul de $est al Seulului) cu"-nt 7 f ( gung! OP se refer" la numele unui palat (reedin% regal%! /2em&lu@ ghf (Chan-deo>gung, cel mai frumos &alat din Seul) cu"-nt 7 \ ( sa! OP se refer" la numele unui templu budist /2em&lu@ i[\ (4aein-sa, un cunoscut tem&lu %n mun3ii ,a;a) cu"-nt 7 5 ( san! OP se refer" la numele unui munte /2em&lu@ ?j5 (Aae>du-san, muntele sacru al Coreei, se afl" &e -rani3a %ntre Coreea de #ord .i China) cu"-nt 7 k ( gang! OP se refer" la numele unui r-u . flu"iu /2em&lu@ Mk (4an-gang, flu$iul care tra$ersea " Seulul) cu"-nt 7 e ( mun! OP se refer" la o poart% . ieire . u% /2em&lu@ bce (#amdaemun, literal QMarea Aoart" de SudR &oart" istoric" ce facea &arte din idul cet"3ii Seul %n tim&ul dinastiei GoseonE ast" i %n restaurare) cu"-nt 7 l ( pang! OP se refer" la un local speciali#at (tradus literal, %nseamn" Qcamer"R sau QcutieR) /2em&lu@ mnl (noraebang, local de >arao>e)E AC l (&ishibang, Internet cafS) cu"-nt 7 o ( ssi! OP titulatur% adau-at" numelui (numeN&renume sau doar &renumelui) unei &ersoane sau unui su!stanti$ &ro&riu (%n s&ecial nume de ora.e mari), &entru a semnala respectul i familiaritatea, c't i apropierea *n statut social folosit %n s&ecial %ntre &rieteni /2em&lu@ gpqo (Gan- Mi-4ee ssi sau Mi-4ee si @) rLs (,0an-:u si, cel mai mare ora. din &ro$incia Geollanam-do) ;. :iferene de registru: formal, politicos, informal ,ramatica lim!ii coreene este fundamental influen3at" de statutul &artici&an3ilor la actul de comunicare, iar &artea de $or!ire care reflect" cel mai fidel aceste distinc3ii este $er!ul. 5n forma lor de dic3ionar, toate $er!ele lim!ii coreene &rimesc la radical termina3ia Q ( da!, %ns" aceasta cade imediat ce $er!ul este &lasat %ntr-un conte2t sintactic, iar %n locul ei se adau-" termina3ii s&ecifice fiec"rui re-istru. Cimit'nd e2&lica3iile la un minim, %n lim!a coreean" se &ot distin-e trei ni$eluri de adresare@ formal (c"tre su&eriori %n $'rst", statut social 8 &rofesional), politicos (c"tre str"ini sau cole-ilor de $'rst" .i ran- e-al la locul de munc") .i informal (c"tre &rieteni .i &ersoane foarte a&ro&iate). 5n media (radio .i DH), &re entatorii .i crainicii folosesc cel mai adesea stilul formal %n adresarea c"tre &u!lic.

6m folosit trei $er!e, t\uQ (gamsahada, a mul3umi), vQ (gada, a &leca) .i wQ (itda, a e2ista sau a a$ea) &entru a ilustra diferen3ele de re-istru@ $i"elul formal este marcat &rin termina3iile 3Q ( da! la afirmati$ sau ne-ati$ .i x ( 11a! la intero-ati$. /2em&le@ t\yPQ, zPQ, w{PxT $i"elul politicos este marcat &rin termina3ia | ( <o! la afirmati$, ne-ati$ .i intero-ati$. /2em&le@ <}~|, v|, w $i"elul informal este marcat &rin termina3iile ( eo! sau ( a! la afirmati$, ne-ati$ .i intero-ati$. /2em&le@ 8 <}, v, w /2ist" .i un al &atrulea ni$el, folosit %n ca ul adres"rii c"tre co&ii sau ca tent" &eiorati$", situa3ie %n care termina3iile sunt influe3ate at't de inten3ia $or!itorului c't .i de structura $er!elor. =. 6'emple de scriere i pronunie 3 "ocabular de ba#% u| Ann'eong hasse'o* (Ro@ Aniong haseio) O Fun" iua. Ann'eong+ (Ro@ Aniong+) O Fun" 8 Salut 8 AaU @ J7 V OPQ. ,e ireumeun - imnida* (Ro@ .e irmn - imnida) O #umele meu este V . }P I: |. ,eoneun /umania eseo $asso'o* (Ro@ .ionn /umania eso uasoio) O /u sunt din Romania. 6| ,o-a'o* (Ro@ .io-aio*) O (/u) Sunt !ine. = chingu (Ro@ cingu) O &rieten W 8 W 'eogi 0 (eogi (Ro@ ioghi 0 coghi) O aici 8 acolo 8 P| ne 0 anni'o (Ro@ idem) O da 8 nu t\y PQ 1amsa hamnida* (Ro@ idem) O Mul3umesc. (formal) L| ,use'o (Ro@ giuseio) O H" ro- (formal) p yPQ 2ian hamnida* (Ro@ idem) O 5mi cer scu e. (formal) Q 'eppeuda (Ro@ iepda) O dr"-u3 (cu sensul de Wfrumos?) ha(g'o (Ro@ hachio) O .coal" ha(saeng (Ro@ hacseng) O student, ele$ ((ot (Ro@ cot3 t as&irat) O floare mul (Ro@ idem) O a&" bap (Ro@ idem) O ore -"tit (sau &or3ie de m'ncare) 5 deungsan (Ro@ tngsan) O urcat &e munte (acti$itate)