Sunteți pe pagina 1din 12

Universitatea Cretin Dimitrie Cantemir Master : Carier Judiciar

NOTARUL PUBLIC I CONTRACTUL DE DONAIE

Lect.Univ.Dr. Bogdan Ptracu

Masterand : Alexandru Gabriel

CUPRINS:

Capitolul I Donatia.Caracterele Juridice Capitolul II Inventarierea Bunurilor Sect. 1 Cererea. Sect. 2 Modaliti de inventariere.

Capitolul III. Inventarul bunurilor succesorale Sect.1 Intocmirea procesului verbal

Capitolul IV Exceptii Sect.1 Donatia deghizata Sect. 2 Donatiile indirecte Sect. 3 Darul manual

Capitolul I Donatia.Caractere Juridice Donaia se ncheie prin nscris autentic, sub sanciunea nulitii absolute. Nu sunt supuse dispoziiei alin.1 donaiile indirecte, cele deghizate i darurile manuale. Bunurile mobile care constituie obiectul donaiei trebuie enumerate i evaluate ntrun nscris, chiar sub semntur privat, sub sanciunea nulitii absolute a donaiei. Bunurile mobile corporale cu o valoare de pn la 25.000 lei pot face obiectul unui dar manual, cu excepia cazurilor prevzute de lege. Darul manual se ncheie valabil prin acordul de voine al prilor, nsoit de tradiiunea bunului.1 Donatia este un contract unilateral.Desi actul juridic se incheie prin acordul celor doua parti,numai una dintre acestea are obligatii contractuale(donatorul). In principiu ,donatarul nu isi asuma obligatii fata de donator. De accepta unanim insa ca donatarul trebuie sa aiba o obligatie de recunostiinta (fata de donator) insa nerespectarea acestei obligatii nu poate atrage in mod direct sanctiuni juridice.

Donatia este un contract cu titlu gratuit.Astfel ,donatorul transmite unul sau mai multe drepturi donatarului,fara ca acesta din urma sa se oblige la plata vreunui echivalent. Ca exceptie,in cazul donatiei cu sarcini contractul devine oneros,dar numai in limitele valorii sarcinii. In aceasta situatie,donatia numai este unilaterala ci,in limitele sarcinii,devine sinalagmatica. Donatia este un contract solemnDeoarece este supusa formei speciale,impusa ca o conditie ad validitatem de art. 1011 C. Civ., potrivit caruia ,,donatia se incheie prin inscris autentic2. Exceptie de la regula de mai sus fac donatiile indirecte, donatiile deghizate si darurile manuale (care se perfecteaza valabil numai prin predare, traditiune)3.

1 2

Codul civil roman, art. 1011. Se obisnuieste sa se spuna ca forma donatiei este cruta ad validitatem sau ad solemnitatem; a se vedea G. Boroi, p. 195 3 Cand donatia se incheie prin oferta urmata de acceptare,atat oferta,cat si acceptarea ,, trebuie sa imbrace forma autentica; a se vedea Fl. Motiu.

Donatia este un contract translativ de propietateAstfel prin incheierea contractului,dreptul de propietate este transferat de la donator la donatar(la fel ca si vanzarea).4

Capitolul II Inventarierea Bunurilor 1.Cererea Cererea pentru inventarierea bunurilor ce intr n masa succesoral trebuie s cuprind datele defunctului i ultimul domiciliu,datele motenitorilor prezumtivi i domiciliile acestora, cu artarea locului unde se afl averea - activipasiv ce se va cuprinde n inventar (art.70 Legea nr. 36/1995), n msura cunoaterii acestora. La cerere se ataeaz certificatul de deces n copie legalizat prin care se face dovada decesului i a ultimului domiciliu (art.30 din Regulament) sau hotrre judectoreasc definitiv. Competent s inventarieze bunurile succesorale este notarul public n drept s dezbat succesiunea. n cazul n care ntr-o localitate de ultim domiciliu sunt mai multe birouri notariale, cererea se poate adresa oricrui birou notarial din acea localitate care se i nvestete cu dezbaterea succesiunii, aducnd aceasta la cunotin Camerei notarilor publici. Inventarierea se poate face i din oficiu atunci cnd interesul minorilor o cere, cnd statul are interesul s-i asigure drepturile sale, prin excepie, cnd mprejurrile speciale impun aceasta incendiu, rzboi, expunere la furt, sustragere, stricciuni etc. n cazurile speciale intr i urmtoarele situaii: Ocrotirea minorilor rmai fr prini, care sunt fr ocrotire tutelar; Pericol de sustragere sau nstrinare a bunurilor; Ocrotirea copiilor abandoni ( Legea nr. 273/20045) Inventarierea se face la cererea persoanelor interesate si in cazurile prevazute de lege.Ea se poate face de notarul public sau de un delegat al acestuia.In mod obisnuit inventarierea se face dupa sesizarea biroului notarial.
4

Liviu Stanciulescu, Curs de drept civil.Contracte, Editura Hamangiu,anul 2012,p. 205

M. Of. Nr.557 din 23 iunie 2004

Totusi legea precizeaza ca ,, cererea de inventariere tine loc si de cerere de deschidere a acestei proceduri (art. 70 din Legea nr. 36/1995).Ea va trebui sa cuprinda insa toate elementele unei cereri pentru deschiderea succesiuni. Procedura inventarierii se poate realiza numai cu acordul persoanei in posesia careia se afla bunurile defunctului. Daca persoana ce se afla in posesia bunurilor refuza efectuarea inventarului se va incheia proces-verbal,semnat de cei prezenti. Inventarierea bunurilor se consemneaza intr-un proces verbal ce va cuprinde ,,enumerarea,descrierea si evaluarea provizorie a bunurilor ce se aflau in posesia defunctului la data decesului (art. 71 alin. 1 din Legea nr. 36/1995).6

2. Modaliti de inventariere

Notarul public personal sau mputernicit al acestuia se deplaseaz la locul siturii bunurilor pentru inventariere. n cazul n care unele bunuri sunt situate ntr -o alt localitate dintr-o alt circumscripie notarial, poate fi solicitat inventarierea notarului public competent pentru acea localitate prin comisie rogatorie sau secretarului consiliului local respectiv.

Dac bunurile sunt situate n strintate, reprezentana statului romn n acea ar va solicita serviciile unui notar public de la locul siturii bunurilor sau ale unei instane competente, conform procedurii specifice din acea ar.

Solicitarea inventarierii se poate face i direct, de ctre notarul public din Romnia altui notar public din strintate, mai cu seam n rile cu care Romnia are convenii sau tratate de asisten juridic. Se va avea n vedere modul de suportare a cheltuielilor de inventariere. Inventarierea se face cu consimmntul motenitorilor sau a persoanelor ce dein bunurile, iar dac nu sunt succesibili cunoscui, cu ncunotinarea autoritilor locale.

Ioan Les,Manual de drept notarial,Editura C.H. Beck,Bucuresti,anul 2008,p. 78

n cazul n care este refuzat inventarierea bunurilor de succesibili sau de persoanele care dein bunuri, se va consemna refuzul n proces -verbal, iar ce interesai se vor adresa insanei de judecat. Prezeni la inventariere n faa notarului public sau a mputernicitului acestuia sunt: Motenitorul dac acesta este minor,incapabil sau pus sub interdicie, reprezentantul acestuia numit conform normelor legale; Unul sau doi martori; Reprezentantul autoritii tutelare, dac este cazul

Participanii la inventariere trebuie sa fie prezeni tot timpul inventarierii i s semneze procesul-verbal fcut de notarul public7.

Termenele date de Codul civil au caracter de recomandare,cele cu privire la renuntarea,acceptarea,deschiderea succesiunii,succesibili sau succesorii putandu-si exprima optiunea lor succesorala in orice faza a procedurii succesorale. 8

7 8

N.Blan, Despre inventar n materie succesoral,Buletinul Notarilor Publici nr. 3/1997, p.17 Ioan Popa, Curs de drept notarial,Editura Universul Juridic,Bucuresti,anul 2010, pp. 190-191

Capitolul III. Inventarul bunurilor succesorale

Articolul 71 din legea nr. 36/1995 prevede c Procesul-verbal de inventariere va cuprinde enumerate descrierea i evaluarea provizorie a bunurilor ce se aflau n posesia defunctului la data decesului. Bunurile a cror proprietate este contestat se vor menine separat. n inventar se cuprind meniuni privind pasivul succesoral. Bunurile defunctului care se gsescn posesia altei persoane vor fi inventariate cu precizarea locului unde se afl i a motivului pentru care se gsesc acolo. n cazul n care, cu ocazia ntocmirii inventarierii se va gsi testament lsat de defunct, acesta va fi avizat spre neschimbare i va fi depus n depozit la biroul notarului public. Sect.1 Intocmirea procesului verbal Inventarul se semneaz de cel care l-a ntocmit, de succesibilii aflai la locul inventarului,iar n lipsa acestora sau a refuzului lor de a semna inventarul va fi semnat de martorii prezeni. n Procesul-verbal de inventariere se va consemna persoanelor artate locul i data ntocmirii procesului-verbal, conform prevederilor art. 71 din Legea nr. 36/1995. Testamentul gsit la inventariere sau prezentat de partea interesat se deschide de notarul public n faa succesibililor, a executorului testamentar, iar n cazul persoanelor incapabile, se va ntiina autoritatea tutelar. Dac se prezint un inventar ntocmit deja de un organ al statului inclusiv organ de cercetare penal de administratorul cldirii sau de motenitori, notarul public va verifica cele scrise, va completa lucrarea, va confirma sau corecta cele cuprinse n inventarul prezent. Dac la prezentarea notarului public cei prezeni susin c defunctul nu a avut bunuri care s fie cuprinse n masa succesoral, notarul public constat aceasta n procesul-verbal, iar procedura inventarierii nceteaz.

Declaranii vor semna cele afirmate. Dac totui au rmas bunuri succesorale, dar cei interesai nu vor s fie cuprinse n inventar, se va proceda ca la refuzarea inventarierii.9

Emil Poenaru, Cristinel Murzea, Procedura Succesorala notariala,Edia. a-2-a,Editura C.H. Beck, Bucuresti,p. 29

n preambulul procesului-verbal de inventariere se va meniona denumirea biroului notarial, numele notarului public, data, localitatea i locul, datele defunctului, inclusiv data decesului i ultimul domiciliu, precum i persoanele prezente la inventariere. Cadrul procesului-verbal de inventariere va avea urmtoarea rubricatur: numr curent; descrierea bunurilor; numrul acestora; evaluarea provizorie; totalul; observaii10.

Apoi, n cuprins, vor fi trecute: nti bunurile mictoare, titlurile de valoare, bunurile nemictoare; n al doilea rnd: pasivul succesiunii; n al treilea rnd: meniunile speciale referitoare la bunuri, numiri de curatori, custode, expert etc.11

La sfritul actului de inventariere se vor meniona: data lucrrilor i ora nchiderii inventarului; persoanele prezente la incheierea inventarierii; anexele inventarului; numrul de exemplare; data fixrii primelor dezbateri succesorale cu ncunotinarea celor prezeni; semnturile participanilor la inventariere; calitatea, sigiliul i semntura notarului public12

10 11

D.Chiric, op. Cit., p. 277-279 V.M. Ciobanu, op. Cit., vol II, p. 676 12 I. Le, op. Cit., p. 283-284

Inventarul se semneaz de cel care l-a ntocmit, de succesibilii aflai la locul inventarului,iar n lipsa acestora sau a refuzului lor de a semna inventarul va fi semnat de martorii prezeni. n Procesul-verbal de inventariere se va consemna persoanelor artate locul i data ntocmirii procesului-verbal, conform prevederilor art. 71 din Legea nr. 36/1995.13

Donatia este totodata,o liberalitate inter vivos,deoarece se incheie si isi produce efectele,de regula,in timpul vietii donatorului(spre deosebire de testament,care este tot o liberalitate,insa mortis causa)14.

Donatia este un contract solemn,deoarece este supusa formei speciale,impusa ca o conditie ad validitatem de art. 1011 C. Civ., potrivit caruia ,,donatia se incheie prin inscris autentic. Exceptie de la regula de mai sus fac donatiile indirecte, donatiile deghizate si darurile manuale (care se perfecteaza valabil numai prin predare, traditiune). Donatia este un contract translativ de propietate.Astfel prin incheierea contractului,dreptul de propietate este transferat de la donator la donatar(la fel ca si vanzarea). Donatia este insa translativa de propietate numai prin natura sa,contractul putand transmite valabil si un alt drept) de exemplu un alt drept real sau un drept de creanta). In principiu in cazul donatiei,dreptul de propietate se transfera din momentul incheierii contractului,dar este posibil ca partile(solo consensu) sa amane acest moment. Ca exceptie, amanarea transferului de propietate nu este posibila in cazul darului manual deoarece,fiind un contract real,incheierea sa valabila presupune (pe langa acordul de vointa) si traditiunea ( predarea) bunului la momentul incheierii contractului.

13

Emil Poenaru, Cristinel Murzea, Procedura Succesorala notariala,Edi ia. a-2-a,Editura C.H. Beck, Bucuresti, 2008,pg. 30
14

Liviu Stanciulescu, Curs de drept civil.Contracte, Editura Hamangiu,anul 2012,pg. 205

Precizm ca in contractele unilaterale riscul pieirii fortuite a bunului nu se pune. Att donatorul ct si donatarul trebuie sa aib capacitatea necesar pentru a incheia acte de dispozitie. Potrivit noului cod civil,in cazul donatiei incheiate intre absenti, conditia capacitatii de a dispune prin liberalitati trebuie indeplinita la data la care dispunatorul isi exprima consimtamantul. Poate beneficia de donatie si o persoana care nu exista la data incheierii contractului, daca aceasta este facuta in favoarea unei persoane capabile,cu sarcina pentru aceasta din urma de a transmite beneficiarului obiectul liberalitatii indata ce va fi posibil. Potrivit art. 988 alin. 1 C. Civ.,in principiu ,cel lipsit de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa nu poate dispune de bunurile sale prin liberalitati,cu exceptia cazurilor prevazute de lege. Sunt deci,in principiu,incapabili de a dispune prin donatii: minorii si interzisii judecatoresti.15

15

Liviu Stanciulescu, Curs de drept civil.Contracte, Editura Hamangiu,anul 2012,p. 206

10

Capitolul IV -Exceptii -Donatiile deghizate,donatiile indirecte si darurile manuale In practica,donatia poate prezenta mai multe varietatii precum : donatiile deghizate,donatiile indirecte si darurile manuale.Vom analiza ,in continuare,aceste varietati ale donatiei,insa in calitatea lor de exceptii ale principiului solemnitatii donatiilor. 1. Donatia deghizata este o donatie simulata care, sub aparenta unui contract cu titlu oneros,ascunde natura gratuita a unui contract secret. In general ,donatiile deghizate sunt valabile,simulatia nefiind in principiu, sanctionata cu nulitatea. Daca insa deghizarea este frauduloasa,contractul este nul.

2. Donatia prin interpunere de persoane este tot o donatie simulata, asemenatoare donatiei deghizate,care insa are un obiect diferit.Astfel,daca in cazul donatiei deghizate simulatia vizeaza natura gratuita a contractului,in cazul interpunerii de persoane simulatia priveste persoana donatarului. In practica,aceasta forma de simulatie este intalnita atunci cand se doreste ,gratificarea unei persoane incapabile de a primi o donatie,caz in care contractul(public) se incheie cu o persoana interpusa.

Donatiile indirecte sunt acte juridice fundamentate pe intentia de a gratifica(animus donandi),dar infaptuite pe calea unui alt act juridic,diferit de contractul de donatie.16

3. Darul manual reprezinta forma cea mai simpla de donatie,este un drept real,impunand doar traditiunea unui mobil donat (pe langa acordul de vointa, indispensabil incheierii contractului).

Darurile de nunta Bunurile sunt daruite,de regula, dupa oficierea casatoriei, si cu ocazia serbarii nuntii,ceea ce face ca ele sa constituie bunuri comune ale

16

Liviu Stanciulescu, Curs de drept civil.Contracte, Editura Hamangiu,anul 2012,p.226

11

sotilor (deoarece se presupune ca a existat intentia donatorului ca ele sa intre in comunitatea de bunuri a sotilor).

Solutia isi are temeiul in prevederile art. 340 lit. A Cod Civil,potrivit carora bunurile dobandite in timpul regimului comunitatii legale prin donatie sunt bunuri proprii ( cu exceptia cand donatorul a prevazut ca ele vor fi comune).

In doctrina s-a admis insa ca darurile obisnuite au un regim derogatoriu de la dreptul comun,instituit mai sus, si pe cale de consecinta, devind bunuri comune ale sotilor 9potrivit regulii instituite de art. 339 C. Civ.).

Pentru a fi valabil incheiata,donatia ,ca orice contract,trebuie sa indeplineasca conditiile de fond si forma prevazute de art. 1179 C. Civ.

Originalitatea contractului (inraport cu celelalte contracte speciale) este data de intentia liberala manifestata ,in acest domeniu,printr-o regula importanta exprimata de principiul irevocabilitatii donatiei.

Potrivit art. 990 alin. 1 C. Civ. Sunt anulabile donatiile facute medicilor,farmacistilor sau altor persoane,in perioada in care,in mod direct sau indirect,ii acordau ingrijiri de specialitatea dispunatorului pentru boala care este cauza a decesului.17

Dispozitiile de mai sus sunt aplicabile si in privinta preotilor sau a altor persoane care acordau asistenta religioasa in timpul bolii care este cauza a decesului.18

17 18

Emil Poenaru, Cristinel Murzea, Procedura Succesorala notariala,Edia. a-2-a,Editura C.H. Beck, Bucuresti,p. 31 Gabriel Boroi,Liviu Stanciulescu, Institutii de drept civil in reglementarea noului Cod civil,Editura Hamangiu,Bucuresti,anul 2012,pp. 405-406.

12

S-ar putea să vă placă și