Mazilu (Coman) Teodora-M.

An III, seria1 , gr/ 2, Psihologie

Dezvol are so!io-emo ionala "Prezen are #mo iile morale nega ive$ invinova ire si rusine Departe de a cunoaste beatitudinea, hranirea experimenteaza stari paranoide, in care fiinta crede ca sanul mamei, biberonul, lumea ii vor binele sau raul, dupa senzatiile de moment. Plin de o pofta devoranta a sanului, este terorizata de aceasta pulsiune: se teme sa nu distruga aceasta sursa de hrana, sa nu o pirada. Presiunea se micsoreaza, pofta arhaica se transforma in gratitudine si in dragoste pentru cea care ne face bine, mama. Melanie Klein califica aceasta etapa depresiva, caci ea invata sa suporte aceste sentimente dureroase care sunt tristetea, remuscarea si vinovatia. n viziunea lui Melania Klein, fiinta umana este, de cand se naste, macinata de o pulsiune de moarte si de distrugere care se impleteste constructiv !dar mai tarziu prin sublimare" cu cea de viata !libidoul". nca din primele luni, omul are fantasme sadice vizand interiorul panteceleui matern. si imagineaza doi parinti sudati intr#un fel de uniune neintrerupta, si se simte exclus din acesta frumoasa armonie. $sadar viseaza sa fie distrusa. %rmarea, in inconstient, a acestui sentiment de excludere arhaica explica crimele pasionale ale adultului, dar si durerea nespusa care ne poate asalta cand suntem inselati : retraim atunci aceasta dare la o parte primitiva. Pentru a se prote&a de anxietatea primitiva, bebelusul cliveaza obiectul in bun ' ideal si rau ' persecutor, clivand astfel si propriul eu. (u exista de fapt granite foarte clare intre eu si obiect, relatia dintre cele doua bazandu#se pe proiectie si introiectie continue ale partilor splitate. )ranzitia catre pozitia depresiva presupune o integrare treptata atat a eului, cat si a obiectului. *data cu maturizarea aparatului perceptual, capacitatea copilului de a#si modifica fantasmele prin compararea lor cu realitatea de obicei reduce anxietatea. nternalizarea experientelor bune si a obiectelor bune il reasigura cu privire la propria stare interna, avand astfel o nevoie mai mica de a se prote&a. +ebelusul se va simti mai putin amenintat si deci va simti mai putina violenta impotriva obiectului pentru ca o va recunoaste pe mama ca fiind acelasi obiect, si atunci cand gratifica, si atunci cand frustreaza. Deoarece isi va suporta mai bine propria ambivalenta, bebelusul va deveni capabil de a#si asuma impulsurile distructive si de a simti vinovatie, fapt ce a determinat#o pe Klein sa numeasca aceasta pozitie depresiva. ,inovatia presupune separarea din fuziunea cu obiectul, iar separarea inseamna a trai renuntare, doliu, depresie. Mai evidenta vinovatia se poate vedea la cazul prezentat de D. -innicott al fetitei de .. luni care sufera de epilepsie. Dupa mai multe sedinte in care terapeutul tine copilul pe genunchi sentimentele de vinovatie diminueaza. /a inceputul terapiei fetita il musca pana la sange pe terapeut. $poi se &oaca aruncand pe poadea spatulele din cabinet intr#un plans profund si neintrerupt. )erapeutul primeste in transfer conflicualitatea copilului si il eleboreaza in locul micutei 0nefericirea vine din vinovatia copilului, vinovatie vis#a#vis de sentimentele sale de agresivitate pe care mediul ingri&itor nu a avut capacitatea de a le contine. $cesta eleborare a terapeutului se reflecta in starea mintii sale si in atitudinea sa continatoare care in cateva sedinte este introiectata, iar fetita devine mai continatoare cu propriile sale sentimente de distructivitate. 1a si consecinta vinovatia scade odata cu crizele epileptice care dispar treptat, renuntandu#se in cele din urma cu succes si la medicatie. $tunci cand nu este in excces, in pozitia depresiva vinovatia si rusinea sunt elemente constructive ale personalitatii umane.