Sunteți pe pagina 1din 25

NOŢIUNI INTRODUCTIVE DE BIOCHIMIE DE LABORATOR

Caracteristicile unui test de laborator

Scopurile testelor de laborator sunt:

screeningul unei boli la pacienţi asimptomatici şi simptomatici

diagnosticul unei boli

monitorizarea unei boli sau a răspunsului la tratament (ex. Hb glicozilată -DZ, nr reticulocite –trat cu fier).

Când se justifică folosirea unui test de laborator pentru screening la pacienţii asimptomatici?

• test accesibil din punct de vedere al costului şi uşor de realizat

• prevalenţă mărită a bolii

• mortalitate mărită a bolii dacă este netratată

• necesitatea detectării precoce a bolii

• tratament eficient disponibil

Rezultatele unui test de laborator

Test pozitiv (anormal):

– adevărat pozitiv (AP) dacă subiectul are boala

– fals pozitiv (FP) dacă subiectul nu are boala.

Test negativ (normal):

– adevărat negativ (AN) dacă subiectul nu are boala – fals negativ (FN) dacă subiectul are boala.

Caracteristicile operative ale testelor de laborator

Caracteristicile operative ale testelor de laborator

Test screening versus test diagnostic

• Testul seric ANA- sensibilitate 100% /specificitate 80% pt LES

• Testul seric anti-ADNdc sensibilitate 98% / specificitate de 100% pt LES

CARE TEST ESTE INDICAT PT SCREENING ŞI CARE PT DIAGNOSTIC?

CONCLUZIE Test screening versus test diagnostic

• Un test screening trebuie să aibă o sensibilitate cât mai mare. Sensibilitate 100% = nu există Bv cu T(-)/ normal Ajută EXCLUDEREA bolii, dacă T(-). „SIGUR E SĂNĂTOS.”

• Un test diagnostic trebui să aibă o specificitate cât mai mare. Specificitate 100% = nu există sănătos cu T(+)/ anormal Ajuta CONFIRMAREA bolii, dacă T(+). „SIGUR E BOLNAV”

100% = nu exist ă s ă n ă tos cu T(+)/ anormal Ajuta CONFIRMAREA bolii,

Problemă

• O echipă de cercetători şi-au propus să evalueze sensibilitatea şi specificitatea a două teste noi T1 şi T2 pentru detectarea microalbuminuriei in screening-ul nefropatiei diabetice pacienţii cu diabet zaharat (DZ) tip 1, comparativ cu dozarea cantitativă a microalbuminuriei prin metoda mai veche imunoturbidimetrică (ITM). Metoda imunoturbidimetrica (ITM) este laborioasă si necesită dotare corespunzătoare, fiind astfel de dorit înlocuirea ei cu o metodă mai simplă, cum sunt testele T1 şi T2.

Problemă (continuare)

• Au fost luate în studiu două grupuri de pacienţi: grupul I (100 diabetici cu nefropatie diabetică) şi grupul II (100 diabetici fără nefropatie diabetică).

• În cazul testului T1 au fost următoarele rezultate:

– grupul I (99 de diabetici cu nefropatie au avut testul pozitiv, 1 pacient a avut testul negativ),

– grupul II (97 de diabetici fără nefropatie au avut testul negativ, 3 au avut testul pozitiv).

• În cazul testului T2 au fost următoarele rezultate:

– grupul I (93 de diabetici cu nefropatie au avut testul pozitiv, 7 pacienţi au avut testul negativ),

– grupul II (98 de diabetici fără nefropatie au avut testul negativ, 2 au avut testul pozitiv).

• Calculaţi sensibilitatea, specificitatea, valoarea predictiva pozitiva (VPP) si valoarea predictiva negativa (VPN) ale T1 şi T2. Discutaţi care test este mai util pentru screeningul microalbuminuriei.

TESTUL 1

TESTUL 2

TESTUL 1 TESTUL 2
TESTUL 1 TESTUL 2
TESTUL 1 TESTUL 2

TESTUL 1

TESTUL 1 TESTUL 2

TESTUL 2

TESTUL 1 TESTUL 2

Precizia testului = indicator al reproductibilităţii

Indicator: DS la repetare pe aceeaşi probă biologică

Indicator: DS la repetare pe aceea ş i prob ă biologic ă Cel mai frecvent laboratoarele

Cel mai frecvent laboratoarele folosesc 2 DS de la media unui test atunci când stabilesc intervalul de referinţă al testului (care include 95% din populatia sanatoasa).

Distributie non-gaussiana, frecvent cu coada la dreapta (FA, bilirubina, TG, C)

frecvent cu coada la dreapta (FA, bilirubina, TG, C) • In trecut C normal 3.5-6.7mmol/l (95%

• In trecut C normal 3.5-6.7mmol/l (95% din valorile gasite la adulti aparent sanatosi)

• Azi- risc CV peste C>5 mmol/l (5.2 mmol/L= 200mg/dl)

CONVERTIRE mmol/L x 38.666= mg/dL (Masa moleculara C= 386.66)

SCOP: Imprecizia = 1DS <1/2 variatia biologica intraindividuala Teste care nu indeplinesc scopul

SCOP: Imprecizia = 1DS <1/2 variatia biologica intraindividuala Teste care nu indeplinesc scopul
SCOP: Imprecizia = 1DS <1/2 variatia biologica intraindividuala Teste care nu indeplinesc scopul
Relatia FP-FN

Relatia FP-FN

Care test este mai bun pentru diagnostic?

Care test este mai bun pentru diagnostic? Testul A, deoarece are specificitate mai mare decit testul

Testul A, deoarece are specificitate mai mare decit testul B la orice nivel de sensibilitate.

Precizie versus acurateţe

Precizie versus acurate ţ e Precizie mai mic ă , acurate ţ e mai mare Precizie

Precizie mai mică, acurateţe mai mare

acurate ţ e Precizie mai mic ă , acurate ţ e mai mare Precizie mai mare,

Precizie mai mare, acurateţe mai mică

Acuratete- capacitatea unui test de a produce un rezultat care reflecta realitatea.

Valori predictive (PV) ale testelor pozitive (VPP) şi negative (VPN)

(PV) ale testelor pozitive (VPP) ş i negative (VPN) VPP- % de Bv din totalul testelor

VPP- % de Bv din totalul testelor pozitive=sansa de a fi bv daca T(+)

VPN- % de sănătoşi din totalul testelor negative= sansa de a fi sanatos daca T(-)

Valori predictive (PV) afectate de prevalenta

Valori predictive (PV) afectate de prevalenta Prevalen ţ a bolii - % bv. din popula ţ

Prevalenţa bolii - % bv. din populaţia totală = a+b/a+b+c+d

Prevalenţa nu afectează sensibilitatea sau specificitatea unui test de laborator, în schimb afectează VPP şi VPN, deoerece se schimba proporţiile dintre bolnavi şi sănătoşi.

Specificitate 100% (c=0), atunci VPP 100% indiferent de prevalenţă. Sensibilitate 100% (b=0), atunci VPN 100% indiferent de prevalenţă.

Problema (continuare)- calculati VP

Testul 1

Testul 2

Problema (continuare)- calculati VP Testul 1 Testul 2
Problema (continuare)- calculati VP Testul 1 Testul 2
Problema (continuare)- calculati VP Testul 1 Testul 2

Problema (continuare)- calculaţi VP

Testul 1

Problema (continuare)- calcula ţ i VP Testul 1 Testul 2

Testul 2

Problema (continuare)- calcula ţ i VP Testul 1 Testul 2

Rezultatele testelor Variaţii, Erori, Interferenţe

VARIAŢII

NICI UN TEST NU ESTE PERFECT

Variabilele pot fi:

– pre-analitice (inainte de efectuarea analizei)

– analitice (in cursul efectuarii analizei)

– post-analitice (dupa efectuarea analizei)

Variabile pre-analitice

Ff care ţin de pacient -intra-individuali

•Dietă, Ex •Med •Pattern somn (ex. GH) •Postură •Moment recoltare •Timp aplicare garou

-Interindividuali

• varsta (ex. nn- RBC, copii- FA, Hb, Fosfaţi, bătrani-GFR, GTT, FA)

• sex (Bărbaţi-Hb,feritina)

• sarcina (plasma vol, RBC, GFR, Cl renal, uree, cr)

• rasă

• genotip/fenotip

Ff care ţin de colectarea şi tratarea probelor

•Hemoliza •Transport •Expunere la UV •Timp scurs înainte de separarea celulelor •Timp de centrifugare •Condiţii de depozitare

Parametrii cu variatii intraindividuale mai mari decit variatiile interindividuale

Parametrii cu variatii intraindividuale mai mari decit variatiile interindividuale

Variabile analitice şi post-analitice

Variabile analitice

- erori întâmplătoare (ex. laboranta a greşit reactivul la realizarea unui test deoarece a fost întreruptă de o situaţie de urgenţă)

- erori sistematice (ex. controlul calităţii deficitar în laboratorul de biochimie)

Variabile post-analitice

- erori de transcriere (ex. introducerea greşită a datelor în calculator, calcul greşit al datelor brute)

- rezultate raportate la un pacient greşit

- interpretarea greşită a rezultatelor de către clinician