UPB

CENTRALE SI
TURBINE EOLIENE
STUDENTI:
1
CUPRINS
NOTIUNI GENERALE DESPRE ENERGIA EOLIANA 3
CENTRALE EOLIENE SI TURBINE EOLIENE 4
TIPURI DE TURBINE EOLIENE 5
AVANTA1E SI DEZAVANTA1E TURBINE EOLIENE 7
CUM FUNCTIONEAZA UN SISTEM CE FOLOSESTE ENERGIA EOLIANA
10
ENERGIA EOLIANA LA NIVEL GLOBAL 12
BIBLIOGRAFIE 16
2
Notiuni generale despre energia eoliana
Vantul este miscarea aerului datorata maselor de aer cu temperaturi diferite.
Temeraturile di!erite su"t cau#ate de masele de aa si ama"t care absorb diferit
caldura soarelui. La scara $lo%ala miscarile masi&e de aer su"t cau#ate de di!ere"ta de
temeratura i"tre ama"tul de la ecuator si cel aroiat de oli.
Deoarece &a"tul &a %ata cat tim soarele &a i"cal#i.Pama"tul este o sursa de energie
regenerabila' ce este e(loatata i" re#e"t e"tru a roduce electricitate.
Turbinele eoliene cure"te !u"ctio"ea#a e acelasi ri"ciiu ca si morile de vantdi"
a"tic)itate: alele u"ei elice adu"a e"er$ia ci"etica a &a"tului e care o tra"s!orma i"
electricitate ri" i"termediul u"ui $e"erator.
Cel mai mare dezavantaj al e"er$iei eolie"e este !atul ca "u se o%ti"e electricitate ca"d
&a"tul "u %ate sau %ate rea sla%' moti& e"tru care tre%uie asi$urata o sursa
alternativa de electricitate.
Valorificarea e"er$iei eolie"e a i"ceut i" a"ii *+,' odata cu rima criza
mondiala a petrolului. I" a"ii *-, a re&e"it i" rim la" di" cau#a i"$ri.orarilor $e"erate
de impactul asupra mediului a oluarii $e"erate de
com%usti%ilii !osili. Si"$urele de#a&a"ta.e ale !olosirii e"er$iei eolie"e este imactul
asura asarilor si imactul &i#ual asura mediului.
Centrale eoliene si turbine eoliene
Energia eolian este e"er$ia &/"tului' o !orm0 de e"er$ie re$e"era%ila. La
s!/r itul a"ului 2,1,' caacitatea mo"dial0 a $e"eratoarelor eolie"e era de 1-1 1,, 23.
Toate tur%i"ele de e $lo% ot $e"era 14, Tera5a ior06a"' ec)i&ale"tul a 2'78 di"
co"sumul mo"dial de e"er$ie. I"dustria &/"tului imlic0 o circula ie a m0r!urilor de 1,
miliarde euro i lucrea#0 9" ea :+, ,,, ersoa"e 9" 9"trea$a lume
4
O tur%i"a eolia"a este u" diso#iti& ce tra"s!orma miscarea cinetica a alelor
u"ei elice i" energie mecanica. Daca aceasta e"er$ie meca"ica este aoi tra"s!ormata i"
electricitate a&em de;a !ace cu u" generator alimentat cu vant/convertor de energie
eoliana. Terme"ul care s;a imrorietarit i"sa este <turbina eoliana=.
Imroriu de"umite' centralele eoliene su"t' !erme de tur%i"e eolie"e' ce su"t co"ectate
la reteaua de distributie a curentului. I" componenta u"ei ce"trale eolie"e "u i"tra
doar tur%i"ele ci si redresoare de cure"t' tra"s!ormatoarele si corectoare ale !actorului de
utere al cure"tului. I" amplasarea centralelor eolienese ti"e co"t de &aloarea &a"tului
i" #o"a' retul tere"ului' imactul &i#ual si asura structurilor di" &eci"atate si aroierea
de reteaua de distri%uie a cure"tului.
Tipuri de turbine eoliene
Turbine cu axa orizontala > rotorul si $e"eratorul de cure"t su"t o#itio"ate i"
&ar!ul tur"ului si tre%uie aliniate pe directia vantului.
1
Tur%i"ele mici su"t orie"tate cu a.utorul u"ei ariioare' iar cele mari !olosesc se"#ori si
ser&omotoare e"tru a se ali"ia e directia &a"tului. 2a.oritatea tur%i"elor cu a(a
ori#o"tala au si o cutie de viteze care tra"s!orma miscarea de rotatie le"ta a alelor i"tr;
u"a mai raida' "ecesara e"tru a creste e!icie"ta $e"eratorului de cure"t.
Deoarece tur"ul roduce turbulente aerodinamice i" urma sa rotorul tur%i"ei este
o#itio"at i" !ata. Palele tur%i"ei su"t re#iste"te e"tru a "u !i i"doite si imi"se i" tur"ul
e care su"t i"stalate de &a"turile uter"ice. I" lus alele su"t deartate de tur" si usor
i"cli"ate.
E(ista si tur%i"e cu a(a ori#o"tale cu rotorul plasat in spatele turnului. Ast!el de
tur%i"e au a&a"ta.ul ca alele elicei se ot i"doi' reduca"d sura!ata care se ou"e
&a"tului la &ite#e mari si "ici "u tre%uie orie"tate i" directia &a"tului' acest lucru
!aca"du;se automat datorita co"structiei. Di" cau#a tur%ule"telor i"sa ma.oritatea
tur%i"elor cu a(a ori#o"tala au rotorul lasat i" !ata tur"ului.
Turbine cu axa verticala > $e"eratorul si toate como"e"tele mai so!isticate su"t
lasate la %a#a tur"ului' usura"d ast!el i"stalarea si me"te"a"ta.
7
Pri"cialele tiuri su"t: Darrieus' Gorlov' Giromill si Savonius.
I" !u"ctie de locatia tur%i"elor ele oti !i cate$orisite i" tur%i"e de tarm si tur%i"e
plasate in largul marilor si oceanelor.
Avantaje si dezavantaje turbine eoliene
Turbine cu axa orizontala (HAWT Horizontal Axis Wind Turbine)
Su"t tur%i"ele la care alele elicei' a(ul motorului si $e"eratorul electric su"t
mo"tate i" &ar!.
Avantaje
Elicea se a!la aroae de ce"trul de $reutate al tur%i"ei' cresca"d sta%ilitatea
Ali"ierea elicei cu directia &a"tului o!era cel mai %u" u"$)i de atac e"tru
ale' ma(imi#a"d e"er$ia electrica re#ultata
Palele elicei ot !i liate e"tru a re&e"i distru$erea tur%i"ei i" ca#ul
&a"turilor uter"ice
Tur"urile i"alte ermit accesul la &a"turi mai uter"ice' re#ulta"t o crestere a
cure"tului rodus de tur%i"a
Dezavantaje
:
E!icie"ta tur%i"elor ?A3T scade cu i"altimea tur"ului u"de su"t i"stalate di"
cau#a tur%ule"telor &a"tului
Tur"urile i"alte si elicele cu ale lu"$i su"t $reu de tra"sortat' u"eori costul
tra"sortului !ii"d de 2,8 di" cel al ec)iame"tului i" si"e
Tur%i"ele ?A3T su"t di!icil de i"stalat si "ecesita macarale si erso"al
cali!icat
Tur%i"ele i"alte ot o%structio"a radarele de li"$a %a#ele aerie"e
Di" cau#a i"altimii tur%i"ele cu a(a ori#o"tala au u" imact "e$ati& asura
eisa.ului rural
@aria"tele cu elicea i" sate su!era la caitolul !ia%ilitate di" cau#a
tur%ule"telor aerului
Turbine cu axa verticala (VAWT Vertical Axis Wind Turbine)
Avantaje
Su"t mai usor de i"treti"ut deoarece artile i" miscare su"t lasate mai
aroae de ama"t
Palele elicei su"t &erticale' deci "u mai este "e&oie de o <carma= e"tru
orie"tarea elicei
Pri" co"structie tur%i"ele &erticale au o e!icie"ta aerodi"amica crescuta la
resiu"i i"alte si .oase
Pe"tru acelasi diametru al elicei' alele u"ei tur%i"e cu a(a &erticala au o
sectiu"e mai mare decat cele ale u"ei tur%i"e cu a(a ori#o"tala
Tur%i"ele @A3T su"t mai e!icie"te i" #o"ele cu tur%ule"te ale &a"tului
datorita !atului ca alele elicei su"t lasate mai aroae de ama"t
I"altimea redusa ermit i"stalarea i" #o"ele u"de le$islatia "u ermite cladiri
rea i"alte
Nu au "e&oie de u" tur" i" &ar!ul caruia sa !ie i"stalate' deci su"t mai ie!ti"e
si re#ista mai %i"e la &a"turi uter"ice
@ar!ul alelor elicei au o &ite#a u"$)iulara mai mica' deci re#ista la &a"turi
mai uter"ice decat tur%i"ele cu a(a ori#o"tala
+
Nu tre%uie orie"tate i" directia &a"tului' !ii"d ast!el mai e!icie"te i" #o"e cu
tur%ule"te ale &a"tului
Pot !i co"struite la dime"siu"i mai mari' cu meca"isme care se rotesc i"
totalitate' "emai "ecesita"d rulme"ti seciali si scumi
Dezavantaje
E!icie"ta tur%i"elor @A3T se situea#a i" medie la 7,8 di" cea a modelelor
?A3T
Tre%uie i"stalate e o sura!ata la"a
2a.oritatea tur%i"elor @A3T au "e&oie de u" electromotor e"tru a !i or"ite
i" co"ditii de &a"t sla%
Tur%i"ele @A3T a"corate ri" ca%lu creea#a stress meca"ic e meca"ismul
de ri"dere i" a elicei de a( i" artea de .os
2a.oritatea ieselor u"ei tur%i"e @A3T su"t lasate i" artea de .os' deci
sc)im%area lor resuu"e de#mem%rarea i"tre$ii structuri
Cum functioneaza un sistem ce foloseste energie eoliana
U" sistem moder" ce alime"tea#a o locui"ta !olosi"d energie
eoliana !u"ctio"ea#a dua urmatorul principiu: o tur%i"e este i"stalata i" &ar!ul
u"ui turn inalt Ae"tru a a&ea acces direct la cure"tii de aer' !ara i"ter!ere"te di" artea
cladirilor de la solB' colectea#a energie kinetica de la &a"t' e care o tra"s!orma i"
electricitate !olosi"d u" sistem de co"&ersie. O locui"ta tiica este deser&ita de o tur%i"a
eolia"a si de u" !ur"i#or de electricitate local.
C
Daca viteza vantului este mai mica decat o &aloare co"structi&a de la care tur%i"a
eolia"a roduce cure"t atu"ci locui"ta este alime"tata de la reteaua electrica. Pe masura
ce &ite#a &a"tului creste' e"er$ia electrica !ur"i#ata de turbina eolianaalime"tea#a
locui"ta. Daca "u e(ista co"sumatori e"tru aceasta e"er$ie ea este i"trodusa i" reteaua
electrica si vanduta !ur"i#orului local.
I" situatia i" care "u e(ista u" !ur"i#or local de electricitate sau "u se oate i"troduce
cure"tul rodus de tur%i"a eolia"a i" reteaua electrica e(ista otiu"ea inmagazinarii
curentului sulime"ta i" %aterii e"tru utili#area ulterioara. Bateriile Ade 12@' 21@' 1C@
etcB su"t co"ectate la u" inversor care tra"s!orma cure"tul la &olta.ul electro"icelor si
electrocas"icelor di" casa' adica 22,@.
I" !u"ctie de comle(itatea sistemului mai utem adau$a u" controller' u" contorAe"tru
a &edea roductia i"sta"ta"ee de cure"t sau roductia e o erioada rede!i"itaB si
u" circuit ce intrerupe transferul de cure"t de la tur%i"a ca"d %ateriile su"t li"e si "u
e(ista co"sum i" locui"ta. I" #o"ele cu &a"turi uter"ice este "ecesar si u" sistem de
oprire a turbinei' e"tru a re&e"i deteriorarea acesteia.
-
2007: Rom/"ia are cel mai ridicat ote"Dial di" sud;estul Euroei 9" dome"iul
e"er$iei eolie"e' sud;estul Do%ro$ei las/"du;se c)iar e locul al doilea la "i&elul
9"tre$ului co"ti"e"t. Rom/"ia are u" ote"Dial e"er$etic eolia" de 4.,,, 23' ec)i&ale"t
cu o roducDie a"ual0 de aro(imati& E24 T3) a"ual' dar 9" 2,,+ "u e(istau roiecte
sem"i!icati&e e"tru e(loatarea acestuia. Co"!orm altor estim0ri' ote"Dialul eolia" al
Rom/"iei este estimat la 11.,,, 23 caacitate i"stalat0. Sectorul e"er$iei eolie"e ar
utea co"tri%ui cu 14 T3) la "ecesarul "aDio"al a"ual 9" 2,2,.
Rom/"ia a 9"c)eiat a"ul 2008 cu o caacitate de e"er$ie eolia"0 de "umai 1, 23' 9"s0
2i"isterul Eco"omiei a estimat c0 "i&elul &a a.u"$e la cel uti" 17, 23 /"0 la s!/rFitul
a"ului 2,,-. Pri" comaraDie' Polo"ia are cea mai mare caacitate de e"er$ie eolia"0 di"
Euroa de Est' de 1+2 23' iar Bul$aria a de0Fit de.a Ce)ia Fi are o caacitate de 17C
23.
Investitori in Romania: P/"0 acum' i"&estitorii au solicitat racordarea la
sistemul de tra"sort al e"er$iei a u"or roiecte cu o utere i"stalat0 total0 de 12.,,,
23' 9" co"diDiile 9" care caacitatea te)"ic0 a reDelei ermite co"ectarea a /"0 la 1.,,,
23. Potri&it a"aliFtilor Erste' dac0 aceFtia ar reali#a roiecte care s0 totali#e#e 1.,,,
23 utere i"stalat0 /"0 9" erioada 2,17;2,1+' i"&estiDiile 9" dome"iu ar creFte la este
atru miliarde de euro.
`Dobrogea: Coma"ia sa"iol0 I%erdrola Re"o&a%les' di&i#ia de e"er$ie
re$e"era%il0 a $ruului I%erdrola Fi cel mai mare roduc0tor mo"dial de e"er$ie eolia"0'
a i"ceut 9" iulie 2,,- mo"tarea rimei tur%i"e eolie"e 9" Do%ro$ea' di"tr;u" roiect de
circa 1.7,, 23' &aloarea total0 a i"&estiDiei a.u"$/"d la aro(imati& 2'7 miliarde euro.
Si"$ura iedic0 9" calea la"ului sa"iolilor de reali#are a !ermei eolie"e ar utea !i
caacitatea limitat0 de reluare a sistemului de tra"sort electricitate. I" iulie 2,,-' a
i"ceut mo"tarea rimei tur%i"e eolie"e' di"tr;u" arc de 11, 23' care &a !i reali#at i"
acest a" i" comu"a 2i)ai @itea#u.I" 2,11' coma"ia i"te"tio"ea#a sa ai%a :1, 23' o
"oua caacitate de 7,, 23 i" 2,14' iar i" 2,17 sa !i"ali#e#e i"stalarea ultimelor tur%i"e'
cu o caacitate cumulata de 4:, 23. I" total &or !i co"struiti circa 1.7,, 23 a"a i"
2,17' tur%i"ele &or !i i"stalate i" 11 localitati di" Tulcea si di" Co"sta"ta. Este cel mai
mare roiect eolia" di" Roma"ia. @aloarea tra"#actiei a !ost curi"sa' la mome"tul
sem"arii' i"tre 2,, si 4,, mil. euro' dar dei"de i"sa de caacitatea !i"ala i"stalata.
1,
Si"$ura iedica i" calea la"ului sa"iolilor de reali#are a !ermei eolie"e de circa 1.7,,
23 ar utea !i caacitatea limitata de reluare a sistemului de tra"sort electricitate' mai
ales e !o"dul co"structiei de catre $i$a"tul ce) CEG a u"ui arc eolia" tot i" Do%ro$ea'
i" #o"a comu"ei Co$ealac Au"de este si I%erdrolaB' cu o caacitate de :,, 23. HPe"tru a
racorda la sistem u" total de 2.1,, 23' este "e&oie de lucrari care "u rere#i"ta doar o
statie la Tari&erde Acomu"a Co$ealac > ". red.B' dar si de o "oua li"ie de tra"sort.
Co"structia acestora se reali#ea#a e c)eltuiala i"&estitorilor. Acum e(ista discutii i"tre
i"&estitori ACEG si I%erdrola > ". red.B desre cum s;ar utea imarti costurile<' a e(licat
e"tru Busi"ess Sta"dard Ra#&a" Purdila' director de#&oltare a a!acerilor i" cadrul
Tra"selectrica' tra"sortatorul de stat de e"er$ie. Estimati&' costurile de co"structie a
statiei Tari&erde se ridica la aro(imati& 7, mil. euro' otri&it secialistilor di" iata.
Reali#area u"ei li"ii "oi ar utea !i i"tar#iata de e(rorierile !oarte $reoaie' iar i" lisa
acesteia' I%erdrola "u &a utea e&acua cei circa 1.7,, 23 la"i!icati.
De aseme"ea' $i$a"tul ce) CEG i"te"Dio"ea#0 s0 co"tstruiasc0 u" arc eolia" tot 9"
Do%ro$ea' 9" #o"a comu"ei Co$ealac Au"de este Fi I%erdrolaB' cu o caacitate de :,,
23. Coma"ia ce)a CEG are de.a i" derulare u" roiect de a co"strui i" Roma"ia cel
mai mare arc eolia" di" Euroa' u" roiect de :,, 23' i" doua etae' a carui &aloare se
ridica la 1'1 miliarde euro. Proiecte ce i"sumea#a mii de me$a5ati si miliarde euro au
!ost i"tocmite de mari $ruuri e"er$etice recum !irma ortu$)e#a EDP si cea sa"iola
I%erdrola Re"o&a%les e"tru Roma"ia' si !irmele 2itsu%is)i Cor' AliI si AES Cor.
e"tru Bul$aria.
Coma"iile au solicitat aro%area e"tru roiecte eolie"e cu o caacitate de
1C.,,, 23 9" Rom/"ia' ce are u" ro$ram de su%&e"Dii %a#at e certi!icate ecolo$ice'
iar oeratorul reDelei "aDio"ale' Tra"selectrica' a o!erit aro%0ri te)"ice e"tru roducerea
a 4.,,, 23.
Parcul eolia" al I%erdrola este cel de;al ci"cilea arc eolia" autori#at de secialisti i"
"ordul Do%ro$ei. Primele tur%i"e eolie"e i" acest .udet au !ost amlasate' i" urma cu trei
a"i' la Baia' de catre o !irma di" Satu 2are. A urmat o !irma di" Ploiesti' care a amlasat
i"stalatii de roducere a cure"tului electric ri" !olosirea !ortei &a"tului la Toolo$. Alte
doua ast!el de arcuri eolie"e su"t amlasate la 2aci" si e @alea Nucarilor. A$e"tia de
Protectie a 2ediului Tulcea a emis a"a acum 2, de acorduri de mediu e"tru reali#area
11
arcurilor eolie"e' iar Directia de Ur%a"ism a Co"siliului Judetea" Tulcea si co"siliile
locale au eli%erat 2,, de certi!icate de ur%a"ism e"tru ast!el de i"&estitii.
Co"ti"e"tal 3i"d Part"ers AC3PB' u" !o"d de i"&estitii i" dome"iul e"er$iilor
re$e"era%ile' care oerea#a i" Euroa Ce"trala' i"te"tio"ea#a sa de#&olte' i" Roma"ia'
caacitati eolie"e de este 1.,,, 23 utere i"stalata' urma"d sa aloce e"tru acest
roiect este 1'7 mld. euro' a declarat e"tru Busi"ess Sta"dard CEO;ul !o"dului' Adam
de Sola Pool. Ki$a"tul sa"iol Kamesa' u"ul di"tre rimii trei roducatori mo"diali de
tur%i"e eolie"e' i"te"tio"ea#a sa co"struiasca' e iata locala' arcuri cu o caacitate
totala de aro(imati& 7,, 23' ri"tr;o i"&estitie estimata la +7, mil. euro si a"ali#ea#a'
i" re#e"t' mai mult de #ece locatii i" acest se"s' au declarat e"tru Busi"ess Sta"dard
surse di" iata. Parcurile eolie"e ar urma sa !ie de#&oltate ri" i"termediul di&i#iei
seciali#ate Kamesa E"er$ia. Su"t mai mult de #ece locatii osi%ile de amlasare a u"or
arcuri eolie"e' de este 1, 23 !iecare' e care Kamesa le a"ali#ea#a acum i" Roma"ia.
I" total' caacitatea oate sa deaseasca 7,, 23' sa &edem cat se &a co"creti#a'
acum !ii"d doar la stadiul de masuratori de &a"t. Su"t roiecte rorii' e care &rea sa le
de#&olte de la #ero' dar coma"ia "u e(clude i" &iitor si ac)i#itii ale u"or roiecte de la
de#&oltatori locali. Potri&it surselor Busi"ess Sta"dard' i" ma.oritatea ca#urilor' Kamesa
E"er$ia de#&olta !ermele de la #ero' le oerea#a la i"ceut si aoi le &i"de ca
roiecte la c)eie catre terte arti. Coma"ia are i"sa si arcurile ei' e care le
e(loatea#a. Nu se stie ce olitica &a adota i" Roma"ia. Kamesa are i" orto!oliu !erme
eolie"e i" tari ca SUA' Italia' Kerma"ia' Krecia si Portu$alia' i"te"tio"a"d sa se e(ti"da
si sre Euroa de Est' i" state ca Roma"ia si Bul$aria' <care au ote"tial eolia"
co"sidera%il e terme" mediu si lu"$=. Pe la" $lo%al' Kamesa E"er$ia ar utea !i
reluata de I%erdrola Re"o&a%les' di&i#ia de roductie e"er$ie re$e"era%ila di" cadrul
$ruului sa"iol I%erdrola' re#e"ta e iata di" Roma"ia' otri&it u"ei "oti!icari deuse
la Comisia Euroea"a e data de 4, octom%rie 2,,C. Comisia a rimit o "oti!icare a u"ei
co"ce"trari ri" care I%erdrola Re"o&a%les i"te"tio"ea#a sa reia i" i"tre$ime co"trolul
Kamesa E"er$ia' co"trolata de $ruul Kamesa' ri" ac)i#itio"are de actiu"i si aort de
acti&e. Comisia "u a luat i"ca "icio deci#ie' i"&ita"d artile i"teresate sa trimita
o%ser&atii cu ri&ire la oeratiu"ea rousa' se arata i" Jur"alul O!icial al Comisiei
Euroe"e. Co"!orm u"or raortari di" 41 decem%rie 2,,+' !irma sa"iola I%erdrola este
12
u"ul di"tre cei mai imorta"ti actio"ari ai Kamesa' cu 1-'278 di" actiu"i. Di&i#ia de
re$e"era%ile' I%erdrola Re"o&a%les' a i"trat de.a i" Roma"ia' dua ce a cumarat de la
!irma RoLura roiecte de a"a la 1.:,, 23. Kruul Kamesa a reali#at i" rimele "oua
lu"i ale a"ului &a"#ari de 2':2 mld. euro.
Rentabilitate: Pe"tru alime"tarea cu e"er$ie electric0 di" sistemul "aDio"al'
i"&estiDia e"tru u" Lilometru de racord oate a.u"$e Fi la 4,.,,, de euro' iar la
!i"ali#are' ec)iame"tele de tra"sort i"tr0 9" rorietatea Tra"selectrica. Ast!el' omul
oate ale$e !ie s0 e(ti"d0 reDeaua de tra"sort a statului' e"tru ca acesta s0 o e(loate#e
mai dearte du0 %u"ul lac' !ie s0 i"&esteasc0 9" surse alter"ati&e de $e"erare a e"er$iei
electrice care ot costa Fi de dou0 ori mai uDi". M" !u"cDie de locaDie' o soluDie oate s0
!ie dat0 Fi de tur%i"ele eolie"e. Dac0 aru"c0m o ri&ire e )arta eolia"0 a D0rii' dat0
u%licit0Dii de cur/"d de 2i"isterul 2ediului' #o"a caratic0 Fi re$iu"ea Do%ro$ei se
retea#0 cel mai %i"e la ast!el de i"&estiDii. SecialiFtii 9" dome"iu recoma"d0 i"&estiDia
doar 9" tur%i"e eolie"e "umai dac0 locaDia este situat0 e litoralul 20rii Ne$re sau 9"
&/r!ul mu"telui' cu co"diDia o%li$atorie ca "ici co"sumul s0 "u !ie ridicat. Pri"cialul
ar$ume"t este acela c0 &/"tul este soradic' iar &ite#ele ot &aria !oarte mult de la o #i la
alta sau c)iar de la o or0 la alta. M" aceste co"diDii' e!icacitatea sistemului oate !i
a!ectat0. M"ai"te de ac)i#iDio"area u" sistem de e"er$ie alter"ati&0 este recoma"dat0
9"locuirea tuturor co"sumatorilor tradiDio"ali cu alDii' ide"tici' dar mult mai e!icie"Di di"
u"ct de &edere al co"sumului de e"er$ie. Tur%o; $e"eratoarele eolie"e utili#ate i"
com%i"atie cu a"ouri !oto&oltaice si otio"al cu u" $e"erator de a&arie diesel sau
%e"#i"a' rere#i"ta o alter"ati&a reala' !e#a%ila si !ia%ila de alime"tare cu e"er$ie
electrica a locui"telor' caselor de &aca"ta' a i"stalatiilor de securitate' i" telecomu"icatiii'
etc.' di" #o"ele a!late dearte de reteaua "atio"ala electrica. Sistemele )i%ride ot !i
li&rate de la 1 L3 a"a la este 17, L3.
Pote"tialul eolia" ridicat' su%&e"tiile $e"eroase si $radul redus de e(loatare au
atras i"&estitorii di" sectorul e"er$iei re$e"era%ile sre Roma"ia si Bul$aria' acestea
de&e"i"d u"ele di"tre cele mai romitatoare iete ale U"iu"ii Euroe"e' relatea#a
Reuters' citata de Ne5sI". Cu toate acestea' "u toate roiectele au sa"se de reusita' i"
co"te(tul i" care i"$ri.orarile le$ate de %irocratia comlicata si de caacitatile limitate ale
14
retelelor electrice se adau$a u"or temeri mai $e"erale le$ate de cri#a mo"diala a
creditelor' ce !ortea#a multe coma"ii sa reduca la"urile de i"&estitii.
Costuri: Pe"tru u" !ri$ider' u" tele&i#or' o a"te"0 satelit' u" CD;laNer Fi atru
%ecuri ecolo$ice de 113 care s0 !u"cDio"e#e 9"tre dou0 Fi #ece ore e #i' 9"trea$a
s0t0m/"0' i"&estiDia 9"tr;u" sistem alter"ati& de roducere a e"er$ieie electrice se oate
reali#a Fi cu +.,,, de euro. Cu aceFti %a"i se cum0r0 o tur%i"0 eolia"0 care oate da
ra"dame"t 9" co"diDii de &/"t co"ti"uu la 12m6s tim de 1 ore e #i' 1, acumulatori Fi u"
diso#iti& care !ac co"&ersia cure"tului co"ti"uu ADCB 9" cure"t alter"ati& AACB Fi asi$ur0
ast!el o calitate a !rec&e"Dei la 7,?#.
Pe m0sur0 ce creFte co"sumul' Fi i"&estiDia este mai costisitoare' deoarece o
si"$ur0 surs0 alter"ati&0 "u mai este su!icie"t0' aceasta tre%ui"d s0 !ie suli"it0 cu
a"ouri !oto&oltaice sau tur%i"e acDio"ate cu a.utorul aei. HO soluDie )i%rid0' eolia" Fi
a"ouri solare' care s0 asi$ure u" co"sum lu"ar de 1,,O3)' "ecesit0 o i"&estiDie
curi"s0 9"tre 47 Fi 1,.,,, de euro. Pe"tru 1+, O3)' ec)i&ale"tul a C,8 di" co"sumul
11
o%iF"uit al u"ei case' i"&estiDia ar utea a.u"$e la 1:.,,, de euro=' a reci#at Plori"
PleFeriu' ma"a$er LP Electric' !irm0 care se ocu0 cu imleme"tarea soluDiilor e"tru
e"er$iile alter"ati&e.
Bariere: ANRE "u a reuFit s0 ela%ore#e rocedeele "ecesare de i"terco"ectare'
ceea ce 9miedic0 ersoa"ele !i#ice s0 i".ecte#e e"er$ie electric0 9" sistem. M" mome"tul
9" care acest lucru &a !i osi%il' roduc0torul de e"er$ie &erde "u &a mai !i "e&oit s0
stoc)e#e surlusul de electricitate 9" acumulatori' ci direct 9" sistemul "aDio"al.
Re"u"D/"d la como"e"ta de acumulare' &aloarea i"&estiDiei oate sc0dea la .um0tate.
Bateriile de acumulare a e"er$iei electrice su"t costisitoare di" mai multe moti&e. Pe de o
arte' e"tru c0 durata de &iaD0 este curi"s0 9"tre 1, Fi 1: a"iQ e de alt0 arte' deoarece
su"t e %a#0 de lum%. Aceast0 te)"olo$ie le ermite s0 suorte "umeroase desc0rc0ri
comlete' sre deose%ire de acumulatorii auto care tre%uie s0 ai%0 9" erma"e"D0 u" $rad
de 9"c0rcare de mi"imum 2,8.
Pe"tru u" sistem de re#er&0 de ti %acL;u AUPSB care s0 oat0 susDi"e u" co"sum
lu"ar de 2,, O3) e"tru o erioad0 de Fate #ile este "ecesar u" "um0r curi"s 9"tre 47
Fi 12, de acumulatori. M" !u"cDie de caracteristicile te)"ice ale acumulatorului' i"&estiDia
9"cee de la 1,.,,, de euro Fi oate de0Fi 1:.,,, de euro.
S;ar utea reduce i"teresul i"&estitorilor' care s;au la"s i" trecut de i"su!icie"ta
tra"sare"te si de %irocratie.
I" lus' atat e"tru Roma"ia cat si e"tru Bul$aria' rama"e ro%lema co"ectarii
"oilor ce"trale eolie"e la retelele "atio"ale' ce "ecesita o caacitate cu mult este cea
actuala.
Amorti#area acestor sisteme se oate !ace doar 9" m0sura 9" care se calculea#0 e"er$ia
electric0 e care "u ai mai !ost "e&oit s0 o cumeri sau' du0 aariDia re$leme"t0rilor' 9"
!u"cDie de ca"titatea de e"er$ie electric0 rodus0 Fi i".ectat0 9" sistem. 2ome"ta"' e"tru
!iecare 23) rodus di" surse re$e"era%ile de e"er$ie Fi li&rat 9" sistem se rimeFte u"
certi!icat &erde a c0rui &aloare este curi"s0 9"tre 21 Fi 12 de euro.
Piata: iaDa de ro!il &a creFte a"ual' 9" medie' cu -K3' a.u"$/"du;se 9" 2,17 la
o utere i"stalat0 de 14, K3' !aD0 de 2C'7 K3 c/t su"t 9" re#e"t i"stalaDi 9" ce"tralele
eolie"e. Aortul Rom/"iei la aceast0 creFtere este aroae i"e(iste"t' 9" co"diDiile 9" care
uterea i"stalat0 9" ce"tralele )idroelectrice Fi cele cu e"er$ie re$e"era%ile &a creFte /"0
17
9" 2,17 cu cel mult C,, de 23. C/"d &i"e &or%a desre cau#e' re#ultatele sla%e su"t
use e seama lisei u"or !acilit0Di !iscale care s0 9"cura.e#e marile coma"ii
roduc0toare de e"er$ie electric0 di" surse re$e"era%ile Fi o strate$ie e"er$etic0 care
u"e acce"tul mai mult e e"er$iile )idro Fi "ucleare. Jum0tate di" caacit0Dile eolie"e ce
se &or ad0u$a 9" urm0torii ot a"i 9" Euroa de Est &or !i co"struite 9" Polo"ia Fi Turcia'
dou0 D0ri a!late la 9"ceut de drum' dar cu u" ote"Dial ridicat de de#&oltare a u"or
i"&estiDii de ti $ree"!ield. Pe icior de e$alitate cu Turcia este Fi Bul$aria' liderul
e"er$etic di" Balca"i la aceast0 or0.
Polo"ia are cea mai mare caacitate de e"er$ie eolia"a di" Eura de Est' de 1+2 23.
Bul$aria a deasit de.a Ce)ia si are o caacitate de 17C 23' i" tim ce Roma"ia a
i"c)eiat a"ul 2,,C cu o caacitate de "umai 1, 23' i"sa mi"isterul eco"omiei a estimat
ca "i&elul &a a.u"$e la cel uti" 17, 23 a"a la s!arsitul acestui a". ANe5sI"B
Potri&it Re"e5a%le De&elome"t I"itiati&e care se ocu0 de de#&oltarea Fi !i"a"Darea
roiectelor 9" dome"iul e"er$iei re$e"era%ile 9" cadrul B0"cii Euroe"e e"tru
1:
Reco"strucDie Fi De#&oltare ABERDB' ote"Dialul eolia" al Polo"iei este de 1.,,, 23' al
Bul$ariei de 4.1,, 23' iar al Rom/"iei de 4.,,, 23. Tra"sus 9" strate$ia "aDio"al0
e"er$etic0' acest ote"Dial eolia" este ec)i&ale"tul a 24 T3)' de trei ori mai mare dec/t
roducDia "uclear0 de e"er$ie electric0 la"i!icat0 la Cer"a&od0 e"tru 2,,+. M" ciuda
acestui !at' 9" tim ce Polo"ia are la"i!icate ci"ci ce"trale eolie"e a c0ror utere
i"stalat0 &a de0Fi 1+7 23' iar Bul$aria de#&olt0 o ce"tral0 de 2,, 23 Fi alte trei de
uteri de /"0 9" 7, 23' 9" dretul Rom/"iei su"t trecute #ero roiecte.
Tara "oastr0 "u este luat0 9" calcul de marile coma"ii 9" dome"iul e"er$iei eolie"e
atu"ci c/"d &i"e &or%a de e(ti"dere re$io"al0. I%erdrola' coma"ia sa"iol0 care
$estio"ea#0 9" Euroa ce"trale eolie"e cu o utere i"stalat0 ce de0FeFte 4.C,, 23 > cu
278 este ote"Dialul "ostru "aDio"al' re!er0 Polo"ia' Krecia' 9" detrime"tul Rom/"iei'
c/"d &i"e &or%a de e(a"siu"e 9" aceast0 arte a co"ti"e"tului.
Situatia in Romania : M" HK)idul roduc0torului de e"er$ie electric0 di" surse
re$e"era%ile=' ostat e site;ul o!icial al Autorit0Dii de Re$leme"tare 9" Dome"iul
E"er$iei' romo&area roducerii e"er$iei electrice di" surse re$e"era%ile de e"er$ie AE;
SREB se !ace di" co"sidere"te le$ate de: creFterea i"dee"de"Dei e"er$etice !aD0 de
imorturi ri" di&ersi!icarea surselor de aro&i#io"are cu e"er$ie' moti&e de ordi"
eco"omic Fi de coe#iu"e social0. Nimic di" toate acestea "u atra$ i"&estitorii str0i"i care
"u su"t i"teresaDi de reDul cu care Rom/"ia cum0r0 $a#ul de la ruFi' ci mai de$ra%0 de
ote"Dialul e"er$etic al D0rii.
1+