1.

Introducere
Orice discutie referitoare la piata de energie electrica trebuie sa se desfasoare in contextul cerintelor definitorii ale conceptului economic al acestuia si ale caracterului general si esential pe care il prezinta energia electrica. Piata energiei electrice este un concept economic avand un continut complex si care exprima totalitatea tranzactiilor de vanzare cumparare perfectate intr un spatiu geografic determinat. Ea are ca functie principala corelarea, (prin intermediul cererii si al ofertei) cu concretizarea contractelor de vanzare cumparare, a productiei cu consumul. Romania si-a asumat decizia de a liberaliza piata energiei electrice, considerand ca siguranta in alimentarea consumatorilor si implicit a sistemului energetic va creste odata cu dezvoltarea unei piete de energie electrica coerenta, in care participantii sa poata beneficia de avantajele mediului concurential. CN Transelectrica SA Este operatorul de transport si de sistem din Romania, cu un rol cheie pe piata de energie electrica din Romania. Are ca actionar majoritar Ministerul Economiei si Comertului. Administreaza si opereaza sistemul electric de transport si asigura schimburile de electricitate intre tarile Europei Centrale si de Rasarit, ca membru al ENTSO-E (Reteaua Europeana a Operatorilor de Transport si Sistem pentru Energie Electrica). Este responsabila pentru transportul energiei electrice, functionarea sistemului si a pietei, asigurarea sigurantei Sistemului Electroenergetic National (SEN). De asemenea reprezinta principala legatura dintre cererea si oferta de electricitate, echilibrind permanent productia de energie cu cererea. Incepand cu data de 29.08.2006 actiunile emise de Transelectrica sunt tranzactionate pe piata reglementata, administrata de BVB, la categoria I, sub simbolul TEL. Listarea la Bursa de Valori Bucuresti a reprezentat momentul de debut al relatiei pe termen lung cu actionarii Companiei. Pentru a asigura cadrul legal de transparenta si dialog, Transelectrica ofera acces egal tuturor actionarilor, indiferent de marime, la informatie certa, corecta, suficienta si facuta publica la momentul oportun, in conformitate cu cerintele legale de raportare privind activitatea operationala si financiara a Companiei. CNTEE Transelectrica- SA realizeaz activitatea de transport al energiei electrice prin intermediul Reelei Electrice de Transport (RET), format din staii i linii electrice. RET este reeaua electric de interes naional i strategic cu tensiunea de linie nominal mai mare de 110 kV. Volumul de instalaii gestionat de Transelectrica- SA este format din: - 79 staii electrice - 8931.6 km linii electrice aeriene (LEA) - 218 uniti principale de transformare totaliznd 37.565 MVA Compania deruleaz un program riguros de mentenan pentru a menine starea tehnic a instalaiilor din componena RET. Activitatea de mentenan se nscrie n concepia CNTEE Transelectrica- S.A. de management al activelor i este, conform practicii mondiale, component a managementului activelor. Noua abordare a activitii de mentenan a impus stabilirea unor principii clare n cadrul unei strategii complexe care s conduc la ndeplinirea obiectivelor strategice ale acestei activiti, ca suport pentru ndeplinirea obiectivelor Companiei. Aciunile de mentenan se stabilesc cu considerarea programelor de investiii (retehnologizare i modernizare, dezvoltare) si sunt corelate cu acestea att la nivelul staiilor ct si al liniilor electrice. n cadrul programelor de mentenanta desfasurate n RET s-au executat si lucrari de mentenanta majora, pe baza unor proiecte tip Master Plan care 1

privesc statia sau LEA n totalitate, avnd n vedere lucrari efectuate practic la toate ansamblurile functionale si care asigura n acelasi timp, prin componenta de investitii, dezvoltarea, modernizarea sau retehnologizarea si pregatirea statiilor pentru teleconducere. Implementarea sistemului de telecomand i supraveghere a staiilor electrice de transformare este una din prioritile Companiei Naionale de Transport al Energiei Electrice Transelectrica SA, care va conduce la creterea eficienei i calitii serviciului de transport al energiei electrice, reducerea numrului evenimentelor accidentale i a cheltuielilor de exploatare i mentenan. Motivele pentru care noi ne-am ales aceasta companie sunt: - detine monopolul pe piata de transport a energiei electrice in Romania - are o cifra de afaceri considerabila de peste 3 miliarde de lei - este cotata la bursa, actiunile sale tranzactionandu-se in cadrul Bursei de Valori Bucuresti, fiind incadrata la categoria I (indeplineste conditii de performante financiare, lichiditate a actiunilor si dimensiune suplimentare fata de restul societatilor, listate la cota bursei (cele de la categoria a II-a)) - este o companie cu actionariat majoritar de stat, si am dorit sa observam gestiunea financiara a unei intreprinderi din sistemul public.

BILANT (in valori nete)

-milioane leiACTIV Active imobilizate Imob. Necorporale Imob. Corporale Imob. Financiare Active circulante Stocuri M.P Stocuri P.F Creante comerciale Alte creante expoatare Investitii financiare pe t.scurt Disponibilitati TOTAL ACTIV 2010 3605 34 3519 52 850 39 0 626 42 48 95 4455 2011 3668 77 3538 53 1548 42 0 1139 62 126 179 5216 TOTAL PASIV 4455 5216 PASIV Capitaluri proprii Datorii financiare(>1 an) 2010 2356 1287 2011 2468 1353

Datorii curente(<1 an) Datorii comerciale Alte datorii exploatare Credite bancare pe t.s.

812 528 140 144

1395 1022 202 171

*Bilantul desfasurat in forma desfasurata este prezentat in Anexa 1.

Contul de profit si pierdere 2011

Cheltuieli de exploatare Cheltuieli materiale Cheltuieli cu personalul Cheltuieli cu amortizarea Cheltuieli cu provizioanele Alte cheltuieli de exploatare Cheltuieli cu cedarea activelor 2988 2192 143 300 60 281 12 Venituri din exploatare Cifra de afaceri neta Venituri din productia stocata Venituri din productia imobilizata Venituri din reluarea provizioanelor Venituri din cedarea activelor 3157 3113 0 0 5 39

Cheltuieli financiare Cheltuieli cu dobanzile Alte cheltuieli financiare monetare

154 36 118

Venituri financiare

121

Cheltuieli extraordinare

Venituri extraordinare

Cheltuieli totale

3142

Venituri totale

3278

Profit brut

136 3

Impozit pe profit (16%) Profit net Din care: Dividende 71% Profit reinvestit 29%

22 114

81 33

Cont de profit si pierdere (clasificare dupa CV si CF) CA(inclusiv celelate venituri) CV exploatare (82%) CF exploatare AMO si PROVIZ 3278 2698 48 360 Dobanzi Profit brut Impozit pe profit(16%) Profit net 36 136 22 114

* Contul de profit si pierdere in forma desfasurata este prezentat in Anexa 2.

2. Analiza situatiei financiare

a) Activul net contabil este un indicator de baza al analizei financiare si este utilizat la estimarea
valorii unei intreprinderi.In teorie, este suma pe care actionarii/asociatii intreprinderii ar primi-o in caz de lichidare. ANC (SN) ofer o perspectiv contabil asupra atingerii obiectivului major al gestiunii financiare: maximizarea valorii firmei.

Activul net contabil (ANC) = Activ total Datorii totale Activul net contabil (ANC)2010 = 4455- 2099= 2356 Activul net contabil (ANC)2011 = 5216- 2748= 2468 ANC-ul este pozitiv si crescator, acesta fiind efectul unei gestiuni financiare sanatoase.

b) Fondul de rulment mai este denumit i capitalul de lucru net (Net Working Capital = NWC), acesta reprezentnd sursa permanent de finanare a ntreprinderii. Din punct de vedere al gestiunii financiare, fondul de rulment definete, pe de o parte, marja de securitate sau de sigurana privind finanarea activelor circulante, iar pe de alt parte, cota de autonomie financiar. Fondul de rulment exprima aadar partea de capital al crui grad de exigibilitate este redus ce servete la finanarea elementelor de activ al caror grad de lichiditate este destul de ridicat. Fondul de rulment (FR)/Capital de lucru net= CPR + DTL IMO Fondul de rulment (FR)2010 = 2356+1287 3605= 38 4

Fondul de rulment (FR)2011 = 2468 + 1353 3668=153 FR evideniaz echilibrul financiar din partea de sus a bilanului (pe termen lung), dintre activele i pasivele permanente. Atat in 2010 cat si in 2011 s-a inregistrat un FR pozitiv care evideniaz existena echilibrului financiar pe termen lung deoarece pasivele permanente finaneaz integral activele permanente, astfel se nregistreaz un excedent de lichiditi poteniale (active circulante) fa de exigibilitile poteniale pe termen scurt. FR poate fi analizat i din perspectiva structurii pasivelor permanente, difereniindu-se urmtoarele dou componente: Fondul de rulment propriu (FRP) = CPR- IMO Acest indicator exprima masura in care surse proprii, lasate de actionarii societatii, acopera investitiile pe termen lung realizate. FRP evideniaz corelaia dintre echilibrul pe termen lung i autonomia financiar. Fondul de rulment propriu (FRP)2010 =2356 3605= -1249 Fondul de rulment propriu (FRP)2011 =2468 3668= - 1200 FRP negativ arat c ntreprinderea are nevoie s apeleze la finanare extern pentru a realiza echilibrul financiar pe termen lung. Se observa ca, fata de anul 2010, FRP ul pe anul 2011 inregistreaza o usoara crestere, ca urmare a cresterii capitalului propriu.

Fond de rulment strain (FRS)= FR- FRP

Fondul de rulment strain reprezinta sursele atrase de la parteneri (plati in avans) sau imprumutate de la banci. FRS arat n ce msur ntreprinderea a apelat la datorii financiare pe termen lung (DTL). Fond de rulment strain (FRS)2010 = 38 (-1249) = 1287 Fond de rulment strain (FRS)2011= 153 (- 1200)= 1353 Si in 2010, cat si in 2011 FRS ul este pozitiv , ceea ce evideniaz contractarea de DTL.

c) Active circulante nete (ACR nete) = ACR + Ch avans- DCR Vt avans= FR Se calculeaza ca si diferenta intre activele circulante (curente) si datoriile curente (pe termen scurt)si reprezinta eficienta si stabilitatea financiara pe termen scurt a unei companii. ACRnete reprezint replica FR din activul bilanier. Astfel, dac FR exprim un excedent de resurse, ACRnete exprim o nevoie de resurse. Active circulante nete (ACR nete)2010 = FR= 38 Active circulante nete (ACR nete)2011 = 153

Deoarece ACR are valori pozitive in cei doi ani, putem concluziona ca se asigura echilibrul financiar pe termen scurt. d) Nevoia de fond de rulment (NFR) = Stocuri+ Creante- Datorii de exploatare Arata marimea activelor ciclice ce trebuie finantate din fondul de rulment; se determina pe baza bilantului. NFR evideniaz echilibrul financiar din partea de jos a bilanului (pe termen scurt) dintre activele i pasivele temporare. Nevoia de fond de rulment (NFR)2010 = 39 + 707 668= 78 Nevoia de fond de rulment (NFR)2011 = 42 + 1201 1224 = 19 NFR exprim necesitile de finanare ale ciclului de exploatare iar interpretarea sa presupune o cunoatere mai detaliat a situaiei din ntreprindere. Valoarea pozitiva a NFR( 78 milioane pe 2010 si 19 milioane pe 2011) reprezinta o situatie normala in activitatea unei intreprinderi daca provine din expansiunea activitatii (valori mari ale stocurilor si creantelor, dar cu o rotatie rapida). Astfel, situatia nefavorabila reprezinta rotatia lenta a stocurilor si creantelor superioara duratei de rotatie a datoriilor de exploatare (se incetinesc incasarile si se urgenteaza platile). NFR a ascazut in anul 2011 cu 59 milioane fata de anul precedent ceea ce reflecta o imbunatatire a gestiunii activitatii de exploatare. e) Trezoreria neta (TN) = FR-NFR Trezoreria neta este alcatuita din: lichiditatile societatii in banca, casa, depozitele la vedere si alte valori de casa. Lichiditatea nu are un anumit prag, ci trebuie dimensionata la necesarul imediat de plati. Un cont de disponibilitati ridicate este necesar in perioada cand se achita salariile si retinerile aferente, se achita dividente si ramburseaza rate la credite. Trezoreria neta (TN) 2010 = 38-78= - 40 In anul 2010 TN a fost negativ, ceea ce reflect un dezechilibru financiar la nivelul ntreprinderii concretizat printr-un deficit monetar care trebuie finanat la cel mai redus cost. Trezoreria neta (TN) 2011 = 153- 19 = 134 In anul 2011, TN a avut valori pozitive, ceea ce reflect o bun realizare a echilibrului financiar concretizat prin obinerea unui surplus monetar. Acest surplus trebuie apoi plasat n condiii de rentabilitate, siguran i lichiditate.

f) Cash-flow-ul(CF) = TN Elementul central al managementului financiar este cash flow-ul, cunoscut in Romania si sub denumirea de flux de numerar este pulsul real al unei companii. CF reprezint fluxul de trezorerie (cash) degajat de ntreprindere pe perioada exerciiului financiar. Cash-flow-ul(CF)= 134 ( -40) = 174 6

CF-ul este pozitiv, ceea ce reprezint o cretere a capacitii reale de finanare a investiiilor i va determina o mbogire a activelor de trezorerie.

3. Analiza performantei financiare

1. Bilanul permanent Bilanul permanent evideniaz doar fondurile investite pe termen lung n ntreprindere (pasivele permanente) i contrapartida acestora din activ (activele permanente si ACRnete)
ACTIVE IMO ACRnete TOTAL PASIVE CPR DTL TOTAL

AE

AE

Totalul bilanului permanent (att pe partea de activ, ct i pe cea de pasiv) poart numele de activ economic (AE). De aici rezult dou modaliti de calcul a valorii acestuia: AE = IMO + ACRnete = CPR + DTL AE2010= 2356 +1287=3643 AE2011=2468+1353= 3821

Fata de anul 2010, activul economic al Transelectrica a crescut cu 178 milioane lei, reprezentand o crestere atat a pasivelor cat si activelor firmei.
Marjele de acumulare (soldurile intermediare de gestiune)
Analiza performanei financiare se realizeaz pe baza informaiilor din contul de profit i pierdere. Cu ajutorul acestora se construiesc n trepte o serie de indicatori pornind de la cel mai cuprinztor (cifra de afaceri - CA sau veniturile din exploatare - VE) i ncheind cu cel mai sintetic (profitul net - PN). Aceti indicatori poart numele de marje de acumulare (solduri intermediare de gestiune).

a. Marja asupra cheltuielilor variabile (MCV) = CA (VE) V (cheltuieli variabile)

7

MCV= 3278-2698=580 care este determinat de excedentul cifrei de afaceri asupra costurilor variabile

b. Earnings before interest, taxes, depreciation and amortization EBITDA (Profitul nainte de dobnzi, impozit, amortizri i provizioane) exprim potenialul de autofinanare a
investiiilor, de achitare a obligaiilor fa de bugetul statului i de remunerare a investitorilor de capital. Aceast marj are avantajul de a nu fi influenat de politicile de amortizare, de ndatorare i de impozitare. EBITDA poate fi folosit pentru a analiza profitabilitatea unei companii sau pentru a compara companii si industrii pentru ca din el sunt eliminate influentele deciziilor de ordin financiar sau contabil.EBITDA a inceput sa fie folosit in mod curent in procesele de vanzare in anii '80, cand a fost folosit pentru a indica daca o companie este capabila sau nu sa-si plateasca datoriile. Una dintre cele mai des intalnite greseli cu privire la EBITDA este aceea ca ar reprezenta incasarile in numerar. EBITDA este un indicator folositor pentru a masura profitabilitatea, dar nu pentru evaluarea fluxului de numerar (cash-flow).

EBITDA = MCV F (cheltuieli fixe fr amortizri i provizioane)

EBITDA= 580-48= 532 Desi EBITDA are o valoare satisfacatoare, investitorii trebuie sa mai consulte si alti indicatori financiari pentru a verifica profitabilitatea firmei. EBITDA este o un indicator utilizat pentru a prezenta intr-o lumina favorabila veniturile companiei.

c. Earnings before interest and taxes EBIT (Profitul nainte de dobnzi i impozit) este adesea asimilat profitului din exploatare: EBIT = EBITDA Amortizri i provizioane
EBIT este corelat cu rezultatul pentru remunerarea investitorilor. Este reprezentat de surplusul (deficitul) generat de activitatea de exploatare normala si curenta a intreprinderii. El se stabileste prin deducerea tuturor cheltuielilor (platibile si calculate) din veniturile exploatarii (incasabile si calculate). Nivelul sau exprima marimea absoluta a rentabilitatii activitatii de exploatare, adica performantele realizate de intreprindere prin activitatea sa, tinand cont de politica sa financiara si fiscala. Rezultatul net al exploatarii se obtine prin deducerea cheltuielilor cu amortizarile si provizioanele din excedentul brut al exploatarii. EBIT= 532 360= 172 Se observa ca valoarea lui EBIT este destul de mica fata de cea EBITDA datorita valorii ridicate a amortizarilor si provizioanelor, ceea ce semnifica diminuarea profitului in favoarea investitiilor efectuate in cadrul companiei.

d. Earnings before taxes EBT (Profitul nainte de impozitare) reprezint rezultatul activitii curente a ntreprinderii: EBT = EBIT Cheltuieli privind dobnzile
EBT este rezultatul tuturor operaiilor curente ale ntreprinderii deoarece ia n considerare att rezultatul activitii de exploatare normale i curente, ct i pe cel al activitii financiare. Aprecierea influenei politicii financiare a ntreprinderii asupra rentabilitii este posibil deoarece pentru calculul acestui indicator sunt luate n considerare i elementele financiare.

EBT= 172-36= 136 e. Rezultatul net (RN) reprezint rezultatul ce revine acionarilor pentru capitalurile investite. n situaia obinerii de profit acionarii pot decide distribuirea sa sub form de dividende sau reinvestirea sa n ntreprindere ca surs de autofinanare a creterii economice.
8

RN = EBT Impozit pe profit RN= 136-22=114 Din acest rezultat, actionarii au fost remunerati cu 71% prin dividende, doar o cota de 29% fiind destinata reinvestirii. Comparativ cu cifra de afaceri, rezultatul net are o valoare mica intrucat cheltuielile au valori mari, direct proportional cu veniturile.

Performana exploatrii activului economic al ntreprinderii este msurat prin intermediul potenialului de remunerare a investitorilor (acionarii cu profit, creditorii cu dobnzi) cu ajutorul urmtoarelor dou marje:

f. EBIT Impozit pe profit = RN + Dobnzi exprim rezultatul exploatrii activului economic dar i efectele benefice ale ndatorrii (economiile fiscale generate de deductibilitatea dobnzilor din profitul impozabil - ). n consecin, aceast marj nu permite compararea nteprinderilor doar din perspectiva performanei lor tehnico-economice. 172-22=114+35 => 150=150

g. EBIT (1 ) = RN + Dobnzi (1 ) exprim rezultatul exploatrii ntreprinderii neafectat de modul de finanare a acesteia (sunt eliminate economiile fiscale generate de ndatorare). n consecin, aceast marj permite compararea ntreprinderilor din perspectiva performanei lor tehnico-economice. 172(1-16%)= 114+36(1-16%) => 144= 144

Potenialul unei ntreprinderi de a-i finana dezvoltarea i activitatea de exploatare viitoare din surse proprii este reflectat prin intermediul urmtoarei marje: CAF = RN + Cheltuieli nemonetare Venituri nemonetare
Capacitatea de autofinanare este diferena dintre toate veniturile monetare i toate cheltuielile monetare ale exerciiului. Capacitatea de autofinanare se poate determina pe baza elementelor din contul de profit i pierdere, prin doua modalitati: metoda aditiva si metoda deductiva.

CAF= 114+372-44= 442 Capacitatea de autofinantare reflecta potentialul financiar de crestere economic a ntreprinderii, respectiv sursa interna de finanare generala de activitatea indsutriala i comerciala a acesteia destinata sa asigure: - finanarea unor nevoi ale gestiunii curente; - cresterea fondului de rulment; - finanarea totala sau partiala a noilor investitii; - rambursarea imprumuturilor constractate; remunerarea capitalurilor investite.

4. Analiza cash-flow-rilor intreprinderii

CF-ul ntreprinderii sintetizeaz att operaiunile de gestiune, ct i operaiunile de capital. n consecin, analiza CF-urilor apeleaz att la informaiile din contul de profit i pierdere dar i la cele din bilan. n practica financiar-contabil din Romnia se ntlnesc mai multe noiuni circumscrise conceptului de cash: trezorerie net, lichiditi, disponibiliti bneti, numerar etc. Se face distincie ntre dou categorii principale de cash: - Cash efectiv (disponibilitile bneti din casierie i din conturile bancare n lei i valut, valorile de ncasat, creditele bancare pe termen scurt inclusiv dobnzile aferente); - Cash echivalent (cvasilichiditi concretizate prin investiii financiare pe termen scurt n aciuni, obligaiuni i alte valori mobiliare lichide). Cunoasterea cash-flow-urilor aduce un plus de informatie in analiza financiara chiar daca nu se respecta in totalitate notiunea contabila de flux de numerar.

2. Abordarea francez: CF = TN = FR NFR

Abordarea francez explic CF pe seama interaciunii dintre echilibrul pe termen lung i echilibrul pe termen scurt.

CF= 174 3. Abordarea anglo-saxon: Situaia fluxurilor de trezorerie Abordarea anglo-saxon explic CF pe seama variaiilor de cash rezultate n urma operaiunilor de gestiune (CFexpl) i a operaiunilor de capital (CFinv i CFfin). CF = CFexpl + CFinv + CFfin. Situaia fluxurilor de trezorerie reflect capacitatea ntreprinderii de a genera cash i expliciteaz cele trei surse de formare a acestuia:

a) CF de exploatare (operaional, de gestiune - CFexpl) este determinat de ncasrile i plile din operaiuni de gestiune (operaiuni care influeneaz profitul net al ntreprinderii). El poate fi determinat prin:
10

metoda indirect ajusteaz rezultatul net cu elementele nemonetare, cu variaia NFR i cu veniturile financiare (aferente operaiunilor de investiii):

CFexpl = RN + Amo i proviz nete* NFR Vt fin Profit din cesiunea imob* unde *Provizioane nete = Cheltuieli cu provizioanele Venituri din reluarea provizioanelor *Profit din cesiunea imobilizrilor = Venituri din cedarea activelor Cheltuieli cu activele cedate Reprezinta capacitatea potentiala de finantare viitoare a intreprinderii, de remunerare a investitorilor de capital si a creditorilor din rezultul de exploatare obtinut. Aceasta ar trebui s fie cea mai important surs de venit deoarece este generat intern i firma este direct responsabil de acesta. CFexpl =114+355-(-59)-121 -27=380 Disponibilul obinut din vnzri precum i sumele cheltuite pentru a genera vnzri este in valoare de 380 milioane lei. Aici sunt cuprinse cheltuielile de exploatare cum ar fi salariile, chiriile i impozitele, dar i alte dou elemente suplimentare care reduc disponibilul pltit pentru stocuri i dobnzile pltite n contul datoriilor. b) CF de investiii (CFinv) reprezint (metoda direct) diferena dintre ncasrile rezultate din vnzarea de active fixe (dezinvestire) i din diverse venituri financiare (dobnzi, dividende etc) i plile rezultate din achiziia de active fixe (investiii). CF de investiii poate fi evideniat i prin metoda indirect astfel: CFinv = Vt fin + Profit din cesiunea imob IMO brute (IMO + Amo i proviz nete) CFinv =121+27-(63+355)= -270 CF investe de obicei negativ, deoarece cea mai mare parte a sa este reprezentat de cheltuielile de capital pentru achiziia de imobilizri productive. Acesta poate ns include i disponibilul primit din investiii externe neconsolidate sau din joint ventures. CFI ine cont i de intrrile sau ieirile izolate rezultate din achiziii sau dezinvestiri.

c) CF de finanare (CFfin) este reprezentat (metoda direct) de majorrile/diminurile de capital social, de contractarea/rambursarea de datorii financiare pe termen lung, precum i de plile de dividende n favoarea acionarilor. CF de finanare poate fi evideniat i prin metoda indirect astfel: CFfin = CPR RN + DTL CFfin =112-114+66=64 Cash flow-ul financiar provine doar din surse externe precum debitori, acionari sau investitori care sunt interesai s investeasc n firm. n concluzie, CF ntreprinderii reprezint suma celor trei CF-uri rezultate din operaiunile de gestiune i de capital, explicnd astfel variaia trezoreriei nete la sfritul anului fa fa de nceputul anului. CF = CFexpl + CFinv + CFfin = TN
11

CF= 380-270+64= 174 Cash-flow-ul degajat de ntreprindere ctre investitori poart numele de cash -flow disponibil (CFD free cash-flow). Spre deosebire de CF ntreprinderii, n calculul CFD intervin urmtoarele modificri: - Dobnzile, respectiv dividendele, reprezint modalitatea de remunerare a creditorilor i vor fi adunate n cadrul CFD; - Se ine cont de faptul c o parte a cash-flow-ului degajat de ntreprindere va fi utilizat pentru finanarea creterii economice a acesteia (creterea AE).

CFD poate fi calculat prin dou metode: a) dup origine: CFD = CFcurent Creterea economic unde: CFcurent = EBIT(1-) + Amo i proviz nete = RN + Dob(1- ) + Amo i proviz nete Creterea economic = IMO brute + ACRnete CFcurent (CFgest) reflect rezultatele obinute de ntreprindere destinate remunerrii investitorilor (pentru a asigura comparabilitatea ntre ntreprinderile ndatorate i cele nendatorate economia fiscala generat de dobnzi a fost eliminat). O parte din aceste rezultate vor fi utilizate pentru finanarea creterii economice a ntreprinderii (investiii n active fixe i ACRnete).

Cfcurent= 114 + 36( 1-16%) + 355= 499 Cresterea economica = 418 + 115 = 533 CFD= 499 -533 = -34

b) dup destinaie, metod ce reflect structura de remunerare a celor dou categorii de investitori: CFD = CFDac + CFDcred unde: CFDac = RN CPR CFDcred = Dob(1- ) DTL CFDact = 114 112=2 CFDcred = 36(1 16%) 66= -36 CFD= -36 +2= -34

12

2. Modelul de evaluare a ntreprinderii pe baza CFD Modelul de evaluare permite att estimarea valorii ntreprinderii (a AE al acesteia) ct i a valorii celor dou componente ale sale: CPR i DTL. Pentru estimarea acestor valori, CFD sau componentele sale (dup caz), mpreun cu valoarea patrimonial la sfritul anului a elementului evaluat sunt actualizate cu rata normal de rentabilitate n raport cu riscul asumat. Aceast rat normal de rentabilitate poart numele de cost al capitalului (kc costul capitalului propriu, kd costul capitalului mprumutat, k costul mediu ponderat al capitalului) i reprezint cerina minim de rentabilitate pe care ntreprinderea trebuie s o asigure investitorilor.

Prin compararea valorilor estimate prin intermediul modelului cu valorile patrimoniale ale capitalurilor evaluate la nceputul anului se obine valoarea actualizat net (VAN). Semnul VAN arat evoluia valorii ntreprinderii, respectiv a capitalurilor investite de acionari i creditori (cretere +/scdere -).
V0(CPR) = V0(DTL) = V0 (intrep AE) = V0(CPR) + V0(DTL) Media ratei dobanzii la credite (Rdob): 10, 58% Kd= Rdob( 1- =10,58%*(1-16%)= 8,88% VAN(CPR) = V0(CPR) CPR0 VAN(DTL) = V0(DTL) DTL0 VAN(AE) = V0(AE) AE0

V0(DTL)=

= 1433,94

VAN0(DTL)=1433,94 1353= 80, 94 >0

Se nregistreaza un plus de valoare la nivelul DTL ca urmare a unei gestiuni financiare eficiente. Datoriile pe termen lung sunt subevaluate n bilan; Kc= = =4,83% = 2356

V0(CPR)=

VAN0CPR)=2356-2356=0 Arata conservarea valorii CPR. Acesta

este corect evaluat in bilant

K*(1+ )=kc+kd*

1,54*k=0,0483+0,0888*0,54

k=6,25%

13

V0 (intrep AE) =2356+1433,94= VAN(AE)=3790-3643=147 >0 Se nregistreaza un plus de valoare la nivelul AE ca urmare a unei gestiuni financiare eficiente. Activul economic este subevaluat n bilan;

5. Diagnosticul rentabilitatii

a) Rata de rentabilitate economic (Return on assets, ROA) exprim performana exploatrii ntregului activ economic al firmei raportnd profitul global obinut de aceasta (net de impozit i economii fiscale) la activul economic.Rentabilitatea activelor este unul dintre indicatorii principali de rentabilitate ai unei companii, si masoara eficienta utilizarii activelor, din punctul de vedere al profitului obtinut. Daca in cazul rotatiei activelor totale este vorba de cati lei de vanzari se obtin de pe urma unui leu de active, rentabilitatea activelor arata cati lei aduce sub forma de profit un leu investit in active.

ROA=
0,0396 lei

= 3,96% Un leu investit in active, aduce companiei un profir de

b) Rata de rentabilitate financiar (Return on equity, ROE) msoar randamentul CPR, al plasamentului financiar realizat de ctre acionari prin cumprarea aciunilor ntreprinderii. In opinia multor economisti, ROE este cel mai important indicator de masurare a performantelor unei companii. Indicatorul este calculat ca raport intre profitul net obtinut de companie si capitalurile proprii, acestea din urma reprezentand practic contributia actionarilor la finantarea afacerii. Privind la formula indicatorului, ne putem da seama usor ca cele doua metode prin care ROE poate fi crescuta sunt marirea profitului in conditiile pastrarii aceluiasi capital propriu sau micsorarea capitalului propriu in conditiile aceluiasi profit net. In cea de-a doua situatie nu este vorba neaparat de micsorarea in termeni nominali a capitalului propriu, ci de micsorarea ponderii acestuia in activul total.

ROE=

= 4,83%

ROE=KC => se conserva valoarea capitalurilor proprii

c) Rata de dobnd exprim nivelul de remunerare a DTL ca raport ntre cheltuielile anuale cu dobnzile (nete de economia fiscal) i capitalurile mprumutate pe termen lung care le-au generat. Rdob= 2,34% d) Relaii de legtur ntre ratele de rentabilitate a capitalurilor (modelul Modigliani & Miller) Miller surprinde doar situatia in care o intreprindere mentine constanta marimea datoriilor, ceea ce nu reprezinta o situatie ce se regaseste in politica acestora in zilele noastre . ROA= + Rdob =4,83% +2,34% = 0,0312+0,00826= 0,0394=3,94%
14

Efectul ndatorrii asupra rentabilitii financiare sau efectul de prghie financiar, reprezint rezultatul sau efectul ndatorrii firmei asupra rentabilitii capitalului propriu. n acelai timp, efectul de levier este o tehnic de gestiune financiar ce are ca scop mrirea rentabilitii capitalului propriu. Deasemenea, efectul de levier pune n eviden legtura existent ntre rata rentabilitii financiare i rata rentabilitii economice. ROE=ROA +Efectul de levier al indatorarii Efectul de levier al indatorarii= (ROA-Rdob)*
ROE=3,94% + 0,89%= 4,83%

= (3,94%-2,34%) *

=0,89%

ROA >Rdob efectul de levier este pozitiv iar acionarii obin un surplus de rentabilitate n comparaie cu rentabilitatea global a ntreprinderii (ROE >ROA). Astfel, ei sunt remunerai suplimentar pentru riscul mai mare pe care i l-au asumat.

2. Componentele ratelor de rentabilitate a capitalurilor investite (Sistemul du Pont) Ratele de rentabilitate a capitalurilor investite sunt rezultatul interaciunii a trei factori: a.) Ratele de marj se mai numesc i rate de rentabilitate comercial deoarece raporteaz diferite marje de acumulare la cifra de afaceri a ntreprinderii Rmarja= =Marja%

Rate de marj net :

Marja operationala (EBIT margin) arata cat din cifra de afaceri a companiei reprezinta profitul operational. Este una dintre cele mai importante rate financiare, pentru ca ne spune ce capacitate are compania de a genera o valoare adaugata pentru actionari. Particularitatea marjei operationale este ca arata care este profitabilitatea afacerii in sine, fara sa ia in calcul cheltuieli care nu tin de aceasta. Este un aspect extrem de util atunci cand incerci sa iti dai seama daca afacerea are potential sau nu.

EBIT(1-)%= =4,39% O marja de 4,39% inseamna ca de pe urma unor vanzari de 100 lei a fost obtinut un profit operational de 4,39 lei.
Marja profitului net este un indicator financiar de profitabilitate, care arata cat de profitabila este activitatea totala a unei companii. Marja profitului este exprimata in procente si rezulta din impartirea profitului net realizat de companie la cifra sa de afaceri.

15

PN= =3,47% O marja a profitului net redusa este un semnal negativ pentru partenerii companiei. Marja profitului net depinde de sectorul economic in care activeaza compania, de aceea valoarea obtinuta nu trebuie privita in mod absolut, ci relativ la valoarea optima indicata in analiza de rating. De asemenea, nivelul marjei nete de profit poate avea cauze specifice unei companii si momentului ales, de aceea valoarea sa trebuie evaluata in corelatie cu ceilalti indicatori prezentati in analiza de rating. b) Ratele de rotaie se prezint sub dou forme: - Coeficientul (viteza) de rotaie exprim numrul de rotaii efectuate ntr-un an prin cifra de afaceri de ctre elementul considerat Coefrotatie = = =0,899 nivelul vanzarilor la un leu de capital investit este 0,899

Durata de rotaie arat numrul de zile necesar pentru realizarea unei rotaii complete prin cifra de afaceri Duratarotatie = *360= =1,111*360=400,08 numarul de zile necesar pentru realizarea unei rotatii complete prin cifra de afaceri este de aproximativ 400 c) Ratele de structur exprim ponderea surselor de finanare a activului economic al firmei. Pentu anul 2010: - 2010= = 0,64 In anul 2010, capitalul propriu a reprezentat 64% din activul economic = 0,353 Datoriile pe termen lung au reprezentat 35% din activul economic. Compania se bazeaza mai mult pe autofinantarea activelor permanente decat pe contractarea datoriilor pe termen lung.
2010=

-Levierul de ndatorare2010 =

= 0,546

-( =1+Levier)2010 =1+0,546 1,546=1,546 Mai este cunoscuta si sub denumirea de "rata de levier" si exprima indatorarea totala (pe termen scurt, mediu si lung) a intreprinderii in raport cu capitalul propriu. Pentu anul 2011: - 2011= = 0,645
2011=

= 0,354

-Levierul de ndatorare2011 = -( =1+Levier)2011

= 0,548 1,546=1,548

=1+0,548

16

Dupa cum se poate observa, ratele de strucura pe anul 2011 au valori aproximativ egale cu cele din 2010, ceea ce inseamna ca intreprinderea a mentinut aceeasi politica de finantare.

d) Descompunerea n sistem du Pont a ratelor de rentabilitate a capitalurilor ROA poate fi descompus i analizat n funcie de doi factori: o rat de marj net (factor cantitativ) i o rat de rotaie (factor calitativ)
-

ROA=

= 0,045*0,857= 3,96%

Se poate spune ca este un indicator mai important si mai complet, pentru ca scopul final al oricarei afaceri este obtinerea de profit. De altfel, plecand de la formula sa, "profit net" / "active totale", rentabilitatea activelor se poate descompune, rezultand formula ROA = "rotatia activelor" * "marja neta" ((cifra de afaceri / active totale) * (profit net / cifra de afaceri), unde cifra de afaceri se simplifica si rezulta chiar formula initiala a ROA).Folosind aceasta descompunere se pot trage concluzii si se pot lua masuri atunci cand se doreste maximizarea rentabilitatii activelor. Cunoscand faptul ca rotatia activelor si marja neta sunt in general invers proportionale, se poate trage usor concluzia ca rentabilitatea activelor tinde sa se mentina in aceleasi limite indiferent de domeniu.

ROE=

= 0,034*0,899*1,546=4,83%

Primul reprezinta un factor cantitativ iar ceilalti doi sunt factori calitativi. Rata marjei nete, factor cantitativ, de 3,4%, este influentata de volumul vanzarilor si de structura costurilor intreprinderii. Rata rotatiei activului economic, factor calitativ, arata numarul de rotatii efectuat intr-o perioada de un, de activul economic, prin cifra de afaceri si are aceeasi valoarea ca si in descompunerea Rec, exprimand randamentul utilizarii activelor. Rata de structura a capitalurilor, factor calitativ, specific ROE, ofera informatii cu privire la structura financiara a intreprinderii, adica raportul dintre sursele de finantare proprii (CPR) si cele imprumutate (DAT > 1 an) si are valoarea de1,548 . Aceasta din urma rata poate fi scrisa ca 1 + L, unde L levierul fianciar (grad de indatorare a capitalurilor proprii) si reprezinta raportul dintre CPR/DAT > 1 an. Ca urmare, ROE poate fi imbunatatita prin cresterea gradului de indatorare (a levierului), dar acest lucru se poate intampla doar daca levierul financiar al indatorarii este pozitiv (ROA > Rdob), asa cum vede in continuare.

3. Ratele valorii a) Valoarea economic adugat (economic value added, EVA) arat msura n care profitul net din exploatare al ntreprinderii este superior cerinei minime de rentabilitate impuse de
17

investitori (k). Ca i VAN, EVA exprim plusul de valoare obinut de ntreprindere ca urmare a unei rate de rentabilitate superioare costului capitalului. EVA= AE0(ROA-k) EVA=3643 *(0,0396b) Multiplicatorul capitalizrii bursiere (ptice to earnings ratio,, PER) este raportul dintre cursul bursier al unei aciuni i profitul net pe aciune (earnings per share, EPS) PER= = = =11,153 Un leu de profit al TRANSELECTRICA se cumpara pe
bursa cu 11,153 lei. PER are o valoare destul de ridicata, deci, actiunile companiei sunt atractive si evidentiaza oportunitati de crestere.

c) Raportul dintre valoarea de pia i valoarea contabil (Market-to-Book Ratio, MBR) MBR= = = 0,5146 ( MBR subunitar) 1270,2-2468<0 => fondul comercial este nefavorabil Capitalizare bursiera= Nr. Actiuni*Curs bursier=73*17,4=1270,2 d) Randamentul de dividend (dividend yield, ) exprim raportul dintre dividendul pe aciune i cursul bursier al acesteia (investiia de capital realizat pentru cumprarea acesteia). = = =6,37% e) Rata anual de cretere g, considerat sustenabil prin profitul net reinvestit g=ROE * b= = =1,33%

6. Diagnosticul riscului
1. Riscul economic (al activitii de exploatare) = sensibilitatea profitului brut Se numeste risc de exploatare( risc economic) variatiile aleatoare ale CA care afecteaza previziunile relative al diferite criterii de gestiune. Prin profitul brut se nelege, de fapt,EBIT=CA-V-F-Amo=CA(1-v)-F-Amo Pe baza acestei relaii se poate determina abaterea medie ptratic a profitului brut:

n consecin, riscul economic este direct proporional cu variabilitatea cifrei de afaceri i cu marja asupra cheltuielilor variabile. Riscul economic al Transelectrica la o abatere medie patratica de 235 si o marja asupra cheltuielilor variabile de 82% este de 42,3. Abaterea medie ptratic a profitului brut influeneaz n mod direct, alturi de cota de impozit pe profit i de valoarea activului economic, nivelul abaterii medii ptratice a rentabilitii economice (ROA):
18

=0,0097=0,97% Abaterea medie patratica a rentabilitatii economice a companiei este de 0,97%. O alt modalitate de a exprima riscul economic al ntreprinderii este reprezentat de elasticitatea profitului brut n raport cu cifra de afaceri/Levierul de exploatare (e/Le).Levierul de exploatare exprima sensibilitatea riscului de exploatate la variatiile cifrei de afaceri. Cu cat levierul de exploatare este mai ridicat, cu atat riscul este mai mare. Acest indice este inversul indicelui de securitate. Le= unde: PM= reprezint punctul mort (pragul de rentabilitate) al exploatrii (nivelul vnzrilor pentru care EBIT este 0). PM=
Le= . Sensibilitatea riscului de exploatare la variatiile cifrei de afaceri este 9,12% la o valoare a cheltuielilor fixe de 48 milioane lei si a amortizarilor de 360 milioane lei. In concluzie, la o crestere a cheltuielilor fixe i a amortizarii, se inregistreaza si o crestere a riscului de exploatare (astfel, cifra de afaceri fiind mai apropiat de pragul de rentabilitate). De obicei, cheltuielile fixe sunt determinate de modernizarea dotrilor tehnologice i manageriale. n consecin, un proces de modernizare (care se va concretiza n creterea cheltuielilor fixe) trebuie s fie urmat de o cretere a vnzrilor, n caz contrar nregistrndu-se o cretere a riscului de exploatare. 2. Riscul financiar = sensibilitatea profitului net Se numeste risc financiar crestrea riscului din ezploatare datorat indatorarii intreprinderii. Acesta este, in mod special, evaluat la nivelul rentabilitatii capitalurilor proprii. Profitul net este calculat dup urmtoarea formul: PN=(CA(1-v)-F-Amo-Dob)(1- . Pe baza acestei relaii se poate determina abaterea medie ptratic a profitului net:

=42,3*(1-0,16)=35,53 n consecin, variabilitatea profitului net este direct proporional cu variabilitatea profitului brut (EBIT) ns este influenat i de cota de impozit pe profit ().

19

De asemenea, pornind de la relaia efectului de levier al ndatorrii, se poate determina i abaterea medie ptratic a rentabilitii financiare (ROE) n relaie direct cu variabilitatea rentabilitii economice (ROA) i cu levierul de ndatorare (L= :

L= 0,0097*(1+0,54)=0,0149=1,49% O alt modalitate de a exprima riscul financiar al ntreprinderii este reprezentat de elasticitatea profitului net n raport cu cifra de afaceri/Levierul financiar (e/Lf)- Masoara capacitatea firmei de a investi capitalul imprumutat la o rata superioara ratei dobanzii. Lf= Unde PM= : reprezint punctul mort (pragul de rentabilitate) global (nivelul vnzrilor pentru care PN este 0). PM= Lf= 32,22%

Riscul financiar al ntreprinderii este direct proportional cu cheltuielile fixe si dobnzile pltite (ca rezultat al unei rate ridicate de ndatorare). n cazul firmelor neindatorate, levierul financiar este egal cu levierul de exploatare. TRANSELECTRICA este o firma indatorata, deci, se pot finanta proiecte de investitii mai ambitioase. 3. Analiza riscului financiar Legtura dintre riscul financiar i riscul economic este sintetizat de urmtoarea relaie: Lf(e)=Le(e)*Lf*(e)=

=> 4,26=4,26

Astfel, riscul financiar (riscul total) al ntreprinderii se descompune pe dou componente: 20

- Riscul de exploatare exprimat de levierul de exploatare (Le), risc ce este determinat de mrimea cheltuielilor fixe i a amortizrii; - Riscul de ndatorare exprimat de elasticitatea profitului net n raport cu profitul brut (Lf*, e), risc ce este determinat de mrimea cheltuielilor cu dobnzile.

4. Strategia de finanare a ntreprinderii Se consider urmtoarele dou strategii de finanare a unei ntreprinderii din perspectiva profitului pe aciune (EPS) pe care l genereaz: - O strategie defensiv cu finanare integral din capitaluri proprii dar cu o evoluie mai temperat a EPS datorit costului mai ridicat al capitalurilor proprii; - O strategie ofensiv care apeleaz la ndatorare cu o evoluie mai accentuat progresiv a EPS datorit costului mediu ponderat al capitalului care scade prin ndatorare.

Nici una dintre cele dou strategii nu genereaz ntotdeauna rezultate superioare celeilalte. De aceea, se determin punctul mort al celor dou strategii: valoarea EBIT pentru care ambele strategii genereaz acelai EPS.

unde N reprezint numrul de aciuni ale ntreprinderii ndatorate (L), respectiv nendatorate (U). NL=73 NU=

PM(EBIT)= In cazul firmei Transelectrica, EBIT are o valoare mult mai mare decat punctul mort, deci sin punctul de vedere al EPS, este recomandata o strategie ofensiva care apeleaza la indatorare, politica aplicata in prezent de catre companie.

Riscul de faliment
Diagnosticul riscului de faliment evalueaz solvabilitatea i lichiditatea ntreprinderii n manier static (echilibrul la un moment dat) i dinamic (fluxurile de trezeorerie). 1. Analiza static 21

Analiza static evideniaz echilibrele/dezechilibrele poziiei financiare a ntreprinderii utiliznd: a) Indicatorii echilibrului financiar: FR, FRP, FRS, ACRnete, NFR, TN - FR este de aproximativ 8 ori mai mare decat NFR. - Creditele de trezorerie sunt de aproximativ 9 ori mai mari decat NFR Din analiza acestor corelatii, rezulta o incertitudine in ceea ce priveste echilibrul pozitiei financiare al intreprinderii doar prin analiza acestor indicatori => este necesara o analiza mai detaliata a situatiei din intreprindere.

b) Ratele de solvabilitate (capacitatea ntreprinderii de a face fa obligaiilor pe termen lung). Cel mai adesea solvabilitatea este apreciat prin intermediul: - Ratei de ndatorare: Rata de indatorare2010= Rata de indatorare2011= ; = 0,35 =0,35

- Levierului: Levier2010= Levier2011=

. =0,54 =0,54

Se poate observa ca in cei doi ani, valorile ratei de indatorare cat si ale levierului sunt egale. Rata de indatorare este mai mica de 50% si levierul este mai min decat 1, rezulta ca intreprinderea prezinta o buna solavabilitate.
2010

=0,52 = 0,47

2011=

Potrivit normelor bancare,pragul minim este o rat de 33% a CPR fa de totalul pasivului, conditie ce se respecta pentru ambii ani. c) Ratele de lichiditate (capacitatea ntreprinderii de a plti datoriile curente ce vor deveni scadente pe termen scurt): - Rata curent: . 22

Rata curenta2010= Rata curenta2011= n mod normal aceast rat trebuie s fie mai mare dect 1, ceea ce semnific existena unui fond de rulment pozitiv; - Rata rapid (testul acid): Rata rapida2010= Rata rapida2011= n general, bancile impun o limit minim a acestei rate de 0,8,prag indeplinit de Transelectrica atat in 2010 cat si in 2011. - Rata imediat (Rata cash): datoriile curente cu ajutorul activelor de trezorerie. Rata imediata2010= evalueaz capacitatea ntreprinderii de a plti .

Rata imediata2011= Ratele de mai sus nu ofer informaii despre calitatea lichiditii activelor curente.

2. Analiza dinamic Analiza dinamic permite explicarea echilibrelor/dezechilibrelor evideniate de analiza static cu ajutorul urmtoarelor rate de rambursare a datoriilor i de autonomie financiar:

- Excedentul de trezorerie al exploatrii (ETE) exprim surplusul monetar generat de activitatea de exploatare: ETE=EBITDA. ETE=532-(-59)=591 ETE poate evidenia capacitatea de rambursare a datoriilor prin respectarea urmtoarelor corelaii: o Ca nivel minim ETE Cheltuieli financiare; 23

591>154 o Mai sigur, capacitatea de rambursare se asigur dac ETE-Impozit pe profitCheltuieli financiare + Rambursarea anuala a datoriilor . 591-22>154+66 569>220 Cele 2 conditii sunt indeplinite, rezulta ca datoriile pot fi rambursate

- Rata capacitii de rambursare: Rata capactitatii de rambursare2011= insolvabilitate - Rata capacitii de plat a dobnzilor: Rata capacitatii de plata a dobanzilor= - Rata autonomiei financiare: Rata autonomiei financiare= riscul incapacitatii de plata. => este strict superioara limitei impuse, deci nu exista => intreprinderea nu prezinta risc de

;.

3. Detectarea riscului de faliment prin metoda scorului Metoda scorului urmrete predicia riscului de faliment pornind de la o serie de rate financiare strns corelate cu starea de sntate/slbiciune a ntreprinderii. Aceste rate sunt identificate prin analiz discriminant i apoi se caut cea mai bun combinaie liniar dintre ele care s diferenieze ct mai clar posibil ntreprinderile performante de cele cu risc ridicat de faliment. Funcia liniar a ratelor selectate (Ri ) conduce la calcularea unui scor Z care permite aprecierea riscului de faliment al ntreprinderii: Z=a0+a1R1+...+anRn . Pentru exemplificare este prezentat funcia scor dezvoltat de Anghel (2002): Z=5,676+6,3718 Z=5,676+6,3718 Z=5,676+0,221+0,179-2,709-3,168=0,199

24

- 0<Z<2,05 deci, ntreprinderea se afl n zona de incertitudine, insa valoarea este apropiata de 0, ceea ce semnifica un risc de faliment destul de ridicat.

7. Planificarea necesarului de finantare

Creterea sustenabil (g) Creterea sustenabil este acea rat de cretere a necesarului de capitaluri care poate fi finanat din autofinanare (PN reinvestit) i din contractarea de noi datorii astfel nct rata ndatorrii s nu se modifice.
Rata de crestere sustenabila este o masura a capacitatii unei companii de a-si spori veniturile fara sasi ridice gradul de indatorare.

n timp continuu : gcontinuu=

=1,33%

n timp discret : gdiscret=

= 1,34%

Deoarece rata de crestere sustenabila este redusa, intreprinderea nu isi poate spori veniturile fara a-si creste gradul de indatorare. Creterea autofinanat (g) Creterea autofinanat este acea rat de cretere a necesarului de capitaluri care poate fi integral autofinanat din PN reinvestit. Creterea autofinanat este mai restrictiv dect cea sustenabil i, deoarece nu presupune contractarea de noi datorii, va conduce la ameliorarea ratei de ndatorare. - n timp continuu : gcontinuu= = =0,86%

- n timp discret : gdiscret=

=0,06%

Prin rata de crestere autofinantata, care este extrem de redusa, se intareste ideea ca TRANSELECTRICA nu se poate dezvolta in lipsa contractarii de imprumuturi.

25

8. Concluzii si recomandari
Prin analiza desfasurata, se poate observa ca, desi intreprinderea inregistreaza venituri considerabile, profitul net este destul de redus, ca rezultat al unui volum mare de cheltuieli. Se recomanda ca volumul cheltuielilor sa se reduca sau actionarii sa mareasca aportul de capital pentru ca TRANSELECTRICA sa isi reduca riscul de faliment si sa creasca rezultaul net. Desi, la prima vedere, situatia financiara a companiei este buna, la o analiza financiara detaliata se observa unele dezechilibre care afecteaza performanta financiara a acesteia. Una dintre cauze o reprezinta gestionarea defectuasa a resurselor intreprinderii. Pentru ca este o campanie detinuta aproape in intregime de stat, nu se realizeaza o evidenta foarte stricta a cheltuielilor, aceasta problema putand fii solutionata prin contabilizarea mai amanuntita a situatiei financiare astfel incat sa se diminueze pierderile generate de intregistrarea unor cheltuieli nejustificate.

26

Bibliografie
www.bvb.ro www.tranelecrtica.ro www.wikipedia.org -suporturi seminar GFI

27

Anexe
Anexa1:
BILANT la data 31.12.2011

lei
Denumirea elementului A A. ACTIVE IMOBILIZATE I. IMOBILIZRI NECORPORALE 1.Cheltuieli de constituire (ct.201-2801) 2.Cheltuielile de dezvoltare (ct.203-2803-2903) 3. Concesiuni, brevete, licene, mrci comerciale, drepturi i active similare ialte imobilizri necorporale (ct. 205 + 208 - 2805 - 2808 - 2905 - 2908) 4. Fond comercial (ct.2071-2807-2907) 5. Avansuri si imobilizari necorporale in curs de executie (ct.233+234-2933) TOTAL (rd.01 la 05) II. IMOBILIZRI CORPORALE 1. Terenuri i construcii (ct. 211 + 212 - 2811 - 2812 - 2911 - 2912) 2. Instalaii tehnice i maini (ct. 213 + 223 - 2813 - 2913) 3. Alte instalaii, utilaje i mobilier (ct. 214 + 224 - 2814 - 2914) 4. Avansuri i imobilizri corporale n curs de execuie (ct. 231 + 232 2931) TOTAL (rd. 07 la 10) III. IMOBILIZRI FINANCIARE 1. Aciuni deinute la entitile afiliate (ct. 261 - 2961) 2. mprumuturi acordate entitilor afiliate (ct. 2671 + 2672 - 2964) 3. Interese de participare (ct. 263 - 2962) 4. mprumuturi acordate entitilor de care compania este legat n virtuteaintereselor de participare (ct. 2673 + 2674 - 2965) 5. Investiii deinute ca imobilizri (ct. 265 - 2963) 6. Alte mprumuturi (ct. 2675* + 2676* + 2677 + 2678* + 2679* - 2966* - 2968*) TOTAL (rd. 12 la 17) ACTIVE IMOBILIZATE - TOTAL (rd. 06 + 11 + 18) B. ACTIVE CIRCULANTE I. STOCURI 1. Materii prime i materiale consumabile (ct. 301 + 321 + 302 + 322 + 303 + 323 +/-308 + 351 + 358+ 381 + 328 +/- 388 - 391 - 392 - 3951 3958 - 398) 2. Producia n curs de execuie (ct. 331 + 332 + 341 +/- 348* - 393 3941 - 3952) 3. Produse finite i mrfuri (ct. 345 + 346 +/- 348* + 354 + 356 + 357 + 361 + 326 +/-368 + 371 +327 +/- 378 - 3945 - 3946 - 3953 - 3954 - 3956 3957 - 396 - 397 - 4428) 4. Avansuri pentru cumprri de stocuri (ct. 4091) TOTAL (rd. 20 la 23) 20 21 22 23 24 38.729.366 0 0 0 38.729.366 41.723.456 0 0 0 41.723.456 12 13 14 15 16 17 18 19 52.028.490 0 20.000 0 0 337.270 52.385.760 3.605.189.549 52.476.910 0 20.000 0 0 467.710 52.964.620 3.667.984.393 07 08 09 10 11 1.510.849.681 1.420.900.015 90.402.629 496.508.112 3.518.660.437 1.440.509.837 1.482.572.020 146.131.960 468.611.864 3.537.825.681 01 02 03 04 05 06 0 0 13.287.445 0 20.855.907 34.143.352 0 0 17.605.065 0 59.589.027 77.194.092 Nr. rd. B Sold la 01.01.2011 1 31.12.2011 2

II. CREANTE (Sumele care urmeaza sa fie incasate dupa o perioada de un an trebuie prezentate separat pentru fiecare element)

28

1. Creane comerciale (ct. 2675* + 2676 *+ 2678* + 2679* - 2966* 2968* + 4092 +411 + 413 + 418 - 491) 2. Sume de ncasat de la entitile afiliate (ct. 451** - 495*) 3. Sume de ncasat de la entitile de care compania este legat n virtuteaintereselor de participare (ct. 453 - 495*) 4. Alte creane (ct. 425 + 4282 + 431** + 437** + 4382 + 441** + 4424 + 4428** +444** + 445 + 446** + 447** + 4482 + 4582 + 461 + 473** 496 + 5187) 5. Capital subscris i nevrsat (ct. 456 - 495*) TOTAL (rd. 25 la 29) III. INVESTITII PE TERMEN SCURT 1. Aciuni deinute la entitile afiliate (ct. 501 - 591) 2. Alte investiii pe termen scurt (ct. 505 + 506 + 508 - 595 - 596 - 598 + 5113 + 5114) TOTAL (rd. 31 + 32) IV. CASA I CONTURI LA BNCI (ct. 5112 + 512 + 531 + 532 + 541 + 542) ACTIVE CIRCULANTE - TOTAL (rd. 24 + 30 + 33 + 34) C. CHELTUIELI N AVANS (ct. 471) 1. mprumuturi din emisiunea de obligaiuni, prezentndu-se separatmprumuturile din emisiunea de obligaiuni convertibile (ct. 161 + 1681 - 169) 2. Sume datorate instituiilor de credit (ct. 1621 + 1622 + 1624 + 1625 + 1627 +1682 + 5191 + 5192 + 5198) 3. Avansuri ncasate n contul comenzilor (ct. 419) 4. Datorii comerciale - furnizori (ct. 401 + 404 + 408) 5. Efecte de comer de pltit (ct. 403 + 405) 6. Sume datorate entitilor afiliate (ct. 1661 + 1685 + 2691 + 451***) 7. Sume datorate entitilor de care compania este legat n virtutea intereselorde participare (ct. 1663+1686+2692+ 453***) 8. Alte datorii, inclusiv datoriile fiscale i datoriile privind asigurrile sociale (ct. 1623+ 1626 + 167 + 1687 + 2693 + 421 + 423 + 424 + 426 + 427 + 4281 + 431*** + 437***+ 4381 + 441*** + 4423 +4428*** + 444*** + 446*** + 447*** + 4481 + 455 + 456*** +457 + 4581 + 462 + 473*** + 509 + 5186 + 5193 + 5194 + 5195 + 5196 + 5197) TOTAL (rd. 37 la 44) E. ACTIVE CIRCULANTE NETE/DATORII CURENTE NETE (rd. 35 + 36 45 - 63) F. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE (rd. 19 + 46) 1. mprumuturi din emisiunea de obligaiuni, prezentndu-se separatmprumuturile din emisiunea de obligaiuni convertibile (ct. 161 + 1681 - 169) 2. Sume datorate instituiilor de credit (ct. 1621 + 1622 + 1624 + 1625 + 1627 +1682 + 5191 + 5192 + 5198) 3. Avansuri ncasate n contul comenzilor (ct. 419) 4. Datorii comerciale - furnizori (ct. 401 + 404 + 408) 5. Efecte de comer de pltit (ct. 403 + 405) 6. Sume datorate entitilor afiliate (ct. 1661 + 1685 + 2691 + 451***) 7. Sume datorate entitilor de care compania este legat n virtutea intereselorde participare (ct. 1663 + 1686 + 2692 + 453***) 8. Alte datorii, inclusiv datoriile fiscale i datoriile privind asigurrile sociale (ct.1623 + 1626 + 167 + 1687 + 2693 + 421 + 423 + 424 + 426 + 427 + 4281 + 431*** +437*** + 4381 + 441*** + 4423 + 4428*** + 444*** + 446*** + 447*** + 4481 + 455 +456*** + 4581 + 462 + 473*** + 509 + 5186 + 5193 + 5194 + 5195 + 5196 + 5197) TOTAL (rd. 48 la 55)

25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36

625.746.756 2.955.591 0 38.421.176 0 667.123.523 0 47.529.800 47.529.800 95.361.586 848.744.275 550.498

1.139.391.834 718.468 0 60.024.557 0 1.200.134.859 0 126.078.719 126.078.719 178.684.658 1.546.621.692 1.199.743

D. DATORII: SUMELE CARE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA DE PANA LA UN AN 37 38 39 40 41 42 43 0 144.102.080 284.339 528.106.481 0 44.087.947 0 0 171.006.783 185.987 1.021.616.305 0 93.241.761 0

44

84.907.540

104.640.411

45 46 47

801.488.387 36.991.901

1.390.691.247 152.892.807

3.642.181.450 3.820.877.200

G. DATORII: SUMELE CARE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA MAI MARE DE UN AN 48 49 50 51 52 53 54 0 856.699.822 0 0 0 0 0 0 849.048.498 0 0 0 0 0

55

124.907.987

94.444.029

56

981.607.809

943.492.527

29

H. PROVIZIOANE 1. Provizioane pentru pensii i obligaii similare (ct. 1515) 2. Provizioane pentru impozite (ct. 1516) 3. Alte provizioane (ct. 1511 + 1512 + 1513 + 1514 + 1518) TOTAL (rd. 57 la 59) I. VENITURI IN AVANS 1. Subvenii pentru investiii (ct. 475) 2. Venituri nregistrate n avans (ct. 472) - total (rd.63 + 64), din care: Sume de reluat intr-o perioada de pana la un an (ct. 472*) Sume de reluat intr-o perioada mai mare de un an (ct. 472*) Fond comercial negativ (ct.2075) TOTAL (rd. 61 + 62 + 65) J. CAPITAL I REZERVE I. CAPITAL 1. Capital subscris vrsat (ct. 1012) 2. Capital subscris nevrsat (ct. 1011) 3. Patrimoniul regiei (ct. 1015) TOTAL (rd. 67 la 69) II. PRIME DE CAPITAL (ct. 104) III. REZERVE DIN REEVALUARE (ct. 105) IV. REZERVE 1. Rezerve legale (ct. 1061) 2. Rezerve statutare sau contractuale (ct. 1063) 3. Rezerve reprezentnd surplusul realizat din rezerve din reevaluare (ct. 1065) 4. Alte rezerve (ct. 1068) TOTAL (rd. 73 la 76) Aciuni proprii (ct. 109) Ctiguri legate de instrumentele de capitaluri proprii (ct. 141) Pierderi legate de instrumentele de capitaluri proprii (ct. 149) V. PROFITUL SAU PIERDEREA REPORTAT() SOLD C (ct. 117) SOLD D (ct. 117) VI. PROFITUL SAU PIERDEREA EXERCIIULUI FINANCIAR SOLD C (ct. 121) SOLD D (ct. 121) Repartizarea profitului (ct. 129) CAPITALURI PROPRII - TOTAL (rd. 70+71+ 72+ 77 - 78 + 79 - 80+81 - 82 + 83 - 84 - 85) Patrimoniul public (ct. 1016) CAPITALURI - TOTAL (rd. 86 + 87) (rd.88=47-56-60-61-64-65) 73 74 75 76 77 78 79 80 81 82 83 84 85 86 87 88 38.395.073 0 31.732.469 312.599.192 382.726.734 0 0 0 0 0 9.557.424 0 957.103 2.355.441.697 1.046.802 2.356.488.499 44.416.075 0 33.677.050 315.244.591 393.337.716 0 0 0 0 0 90.913.316 0 6.021.002 2.467.436.755 1.046.802 2.468.483.557 67 68 69 70 71 72 733.031.420 0 0 733.031.420 0 733.031.420 0 0 733.031.420 0 61 62 63 64 65 66 302.381.397 10.814.485 10.814.485 0 0 313.195.882 360.955.325 4.237.381 4.237.381 0 0 365.192.706 57 58 59 60 0 0 1.703.745 1.703.745 0 0 47.945.791 47.945.791

1.231.083.222 1.256.175.305

30

Anexa 2
CONTUL DE PROFIT I PIERDERE la data 31.12.2011

Denumirea indicatorilor A 1. Cifra de afaceri net (rd. 02+03-04+05+06) Producia vndut (ct.701+702+703+704+705+706+708) Venituri din vnzarea mrfurilor (ct. 707) Reduceri comerciale acordate (ct. 709) Venituri din dobnzi nregistrate de entitile radiate din Registrul general si caremai au in derulare contracte de leasing (ct.766* ) Venituri din subvenii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete (ct.7411) 2. Venituri aferente costului produciei n curs de execuie (ct.711+712) Sold C Sold D 3. Producia realizat de entitate pentru scopurile sale proprii i capitalizat(ct.721+ 722) 4. Alte venituri din exploatare (ct.758+7417+7815) -din care, venituri din fondul comercial negativ VENITURI DIN EXPLOATARE TOTAL (rd. 01+ 07 - 08 + 09 + 10) 5. a) Cheltuieli cu materiile prime i materialele consumabile (ct.601+602-7412) Alte cheltuieli materiale (ct.603+604+606+608) b) Alte cheltuieli externe (cu energie i ap)(ct.605-7413) c) Cheltuieli privind mrfurile (ct.607) Reduceri comerciale primite (ct. 609) 6. Cheltuieli cu personalul (rd. 19 +20), din care: a) Salarii i indemnizaii (ct.641+642+643+644-7414) b) Cheltuieli cu asigurrile i protecia social (ct.645-7415) 7.a) Ajustri de valoare privind imobilizrile corporale i necorporale (rd. 22 - 23) a.1) Cheltuieli (ct.6811+6813) a.2) Venituri (ct.7813) b) Ajustri de valoare privind activele circulante (rd. 25 - 26) b.1) Cheltuieli (ct.654+6814) b.2) Venituri (ct.754+7814) 8. Alte cheltuieli de exploatare (rd. 28 la 31) 8.1. Cheltuieli privind prestaiile externe (ct.611+612+613+614+621+622+623+624+625+626+627+628-7416) 8.2. Cheltuieli cu alte impozite, taxe i vrsminte asimilate (ct.635) 8.3. Alte cheltuieli (ct.652+658) Cheltuieli cu dobnzile de refinanare nregistrate de entitile radiate din Registrulgeneral si care mai au in derulare contracte de leasing (ct.666*) Ajustri privind provizioanele (rd. 33 - 34) - Cheltuieli (ct.6812) - Venituri (ct.7812)

Nr. rd. B 02 03 04 05 06

Exercitiul financiar 2010 1 2.544.873.785 850.845 0 0 0 2011 2 3.108.959.675 4.183.103 0 0 0

01 2.545.724.630 3.113.142.778

07 08 09 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34

0 0 0 37.207.774 0 2.582.932.404 6.271.404 1.785.823.048 15.658.948 910.838 40 142.540.075 111.552.448 30.987.627 271.444.428 271.444.428 0 51.236.056 51.837.223 601.167 233.168.732 206.752.290 8.600.449 17.815.993 0 -3.675.726 846.929 4.522.655

0 0 0 38.650.972 3.151.793.750 6.494.934 2.164.496.180 17.853.931 3.451.806 1.699 152.509.107 115.740.132 36.768.975 298.541.093 298.545.261 4.168 8.879.337 13.709.587 4.830.250 292.931.890 268.668.767 12.186.389 12.076.734 0 47.163.661 47.200.772 37.111

31

CHELTUIELI DE EXPLOATARE TOTAL (rd. 13 la 16 - 17 +18 + 21 + 24 + 27 + 32) PROFITUL SAU PIERDEREA DIN EXPLOATARE: - Profit (rd. 12 - 35) - Pierdere (rd. 35 - 12) 9. Venituri din interese de participare (ct.7611+7613) - din care, veniturile obinute de la entitile afiliate 10. Venituri din alte investiii i mprumuturi care fac parte din activele imobilizate(ct.763) - din care, veniturile obinute de la entitile afiliate 11. Venituri din dobnzi (ct.766*) - din care, veniturile obinute de la entitile afiliate Alte venituri financiare (ct.762+764+765+767+768) VENITURI FINANCIARE TOTAL (rd. 38 + 40 + 42 + 44) 12. Ajustri de valoare privind imobilizrile financiare i investiiile financiaredeinute ca active circulante (rd. 47 - 48) - Cheltuieli (ct.686) - Venituri (ct.786) 13. Cheltuieli privind dobnzile (ct.666*-7418) - din care, cheltuielile n relaia cu entitile afiliate Alte cheltuieli financiare (ct.663+664+665+667+668) CHELTUIELI FINANCIARE TOTAL(rd. 46 + 49 + 51) PROFITUL SAU PIERDEREA FINANCIAR(): - Profit (rd. 45 - 52) - Pierdere (rd. 52 - 45) PROFITUL SAU PIERDEREA CURENT(): - Profit (rd. 12 + 45 - 35 - 52) - Pierdere (rd. 35 + 52 - 12 - 45) 15. Venituri extraordinare (ct.771) 16. Cheltuieli extraordinare (ct.671) 17. PROFITUL SAU PIERDEREA DIN ACTIVITATEA EXTRAORDINAR: - Profit (rd. 57 - 58) - Pierdere (rd. 58 - 57) VENITURI TOTALE (rd. 12 + 45 + 57) CHELTUIELI TOTALE (rd. 35 + 52 + 58) PROFITUL SAU PIERDEREA BRUT(): - Profit (rd. 61 - 62) - Pierdere (rd. 62 - 61) 18. Impozitul pe profit (ct.691) 19. Alte impozite neprezentate la elementele de mai sus (ct.698) 20. PROFITUL SAU PIERDEREA NET() A EXERCIIULUI FINANCIAR: - Profit (rd. 63 - 64 - 65 - 66) - Pierdere (rd. 64 + 65 + 66 - 63)

35

2.503.377.763

2.992.320.240

36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68

79.554.641 0 3.567.838 0 0 0 4.437.689 0 88.871.981 96.877.508 0 0 0 30.976.865 0 122.776.317 153.753.182 0 56.875.674 22.678.967 0 0 942.887 0 942.887 2.679.809.912 2.658.073.832 21.736.080 0 12.178.656 0 9.557.424 0

159.473.510 0 6.581.967 0 0 0 10.431.291 0 104.422.532 121.435.790 0 0 0 35.681.078 0 118.211.580 153.892.658 0 32.456.868 127.016.642 0 0 14.639 0 14.639 3.273.229.540 3.146.227.537 127.002.003 0 36.088.687 0 90.913.316 0

32

SITUATIA AMORTIZARII ACTIVELOR IMOBILIZATE

- lei Elemente de imobilizari A Imobilizari necorporale Cheltuieli de constituire sicheltuieli de dezvoltare Alte imobilizari TOTAL (rd.13 +14) Imobilizari corporale Terenuri Constructii Instalatii tehnice si masini Alte instalatii ,utilaje si mobilier TOTAL (rd.16 la 19) AMORTIZARI TOTAL (rd.15 +20) 16 17 18 19 20 21 0 751.740.826 1.392.821.715 23.458.392 2.168.020.933 2.208.788.710 0 325.232.918 285.145.591 15.290.724 625.669.233 633.977.660 0 72.088.099 80.288.441 476.719 152.853.259 153.079.699 0 1.004.885.645 1.597.678.865 38.272.397 2.640.836.907 2.689.686.671 13 14 15 4.943.589 35.824.188 40.767.777 0 8.308.427 8.308.427 0 226.440 226.440 4.943.589 43.906.175 48.849.764 Nr.rd. B Sold initial 6 Amortizare in cursul anului 7 Amortizare aferenta imobilizarilor scoase din evidenta 8

Amortizare la sfarsitul anului (col.9=6+7-8) 9

33

34