1. a. b. c. d. e. 2.

Care din urmatoarele localizari ale herniilor sunt situate la nivelul peretelui abdominal anterior: femurala obturatorie inghinala ventrosternala toate raspunsurile sunt adevarate Hernia ireductibila se caracterizeaza prin: a. imposibilitatea reducerii sacului herniar b. obstructie vasculara intrasaculara c. obstructie intestinala instrasaculara d. ciupire laterala de ansa intestinala e. absenta aderentelor instrasaculare 3. Hernia inghinointerstitiala se caracterizeaza prin: a. sacul herniar ajunge la orificiul superficial b. sacul herniar intre cele doua orificii c. sacul herniar la orificiul profund d. sacul herniar la radacina scrotului e. sacul herniar in scrot 4. Diagnosticul diferential al herniei inghinoscrotale se face cu: a. adenopatie inghinala b. hernia femurala c. varicocelul d. testicul ectopic e. abces rece orifluent 5. Diagnosticul diferential al herniei femurale strangulate se face cu: a. anevrismul arterei femurale b. tromboflebita seroasei venei safene interne c. adenopatie inghinala d. abcesul rece orifluent e. hernia inghinala . !!! "actori generali ce favorizeaza eventratiile postoperatorii: a. drenajele multiple exteriorizate prin plaga b. tensiune mare in suturile parietale c. inciziile verticale d. retentia incompleta de urina e. materialul de sutura resorbabil #. !!!! $eretele toracic retromamar este format din urmatoarele structuri cu %&C%$'(): a. muschiul dintat exteriorizate prin plaga b. coaste c. muschi intercostali d. muschi transvers toracic e. muschii pectorali *. Care din urmatoarele grupe ganglionare face parte din ganglionii a+ilari: a. mamari externi b. mamari interni c. supraclaviculari d. interpectorali e. toate raspunsurile sunt adevarate ,. Care dintre prelungirile glandei mamare este intalnita in mod constant: a. subclaviculara b. axilara c. submamara d. parasternala e. toate raspunsurile sunt adevarate

1-. Care din urmatoarele caractere ale unei mamelonare ne sugereaza un cancer mamar: a. lactescenta b. sanghinolenta c. seroasa d. bilaterala e. purulenta 11. Caractere palpatorii de malignitate ale tumorilor mamare sunt: a. contur regulat b. consistenta redusa c. fluctuenta d. leziuni biliare e. tumora unica 12. Care din urmatoarele elemente caracterizeaza invazia tegumentara completa in tumorie maligne mamare: a. aderenta tegumentului la tumora subiacenta b. prezenta nodulilor de penetratie in afara tegumentului mamar c. retractia tegumentara d. restractia sau devierea mamelonara e. toate raspunsurile sunt adevarate 13. Care din urmatoarele elemente caracterizeaza adenocarcinomul bronhopulmonar: a. localizare centrala b. diseminare predominent limfatica c. apare mereu la fumatori d. reprezinta 5-15% din CBP e. clinic dispnee precoce 14. .indromul Claude/0ernard/Horner asociaza: a. exoftalmie! mioza! ptoza palpebrala b. enoftalmie! mioza! ptoza palpebrala c. enoftalmie! midriaza! ptoza palpebrala d. exoftalmie! midriaza! ptoza palpebrala e. enoftalmie! mioza! nistagmus 15. $rintre semnele de inoperabilitate in C0$ 1tumorile bronho/pulmonare2 se numara: a. sindrom de vena cava superioara b. disfonie c. pleurezii maligne d. metastaze extratoracice e. toate raspunsurile sunt adevarate 1 . !!! $erforarea esofagului toracic in cavitatea pleurala determina: a. matitate la nivelul intregului hemitorace afectat b. hipersonoritate la nivelul intregului hemitorace afectat c. absenta murmurului vezicular d. limitarea miscarilor respiratorii bilateral e. emfizem mediastinal 1#. Care din urmatoarele elemente defineste achalazia: a. cresterea numarului celuleor ganglionare din plexul mienteric "uerbach b. cresterea tonusului musculaturii longitudinale a esofagului c. cresterea tonusului musculaturii circulare a esofagului toracic d. dilatarea esofagului abdominal e. tulburare de #inetica esofagiana

1*. %+tensia limfoganglionara regionala a unei tumori esofagiene localizate in treimea mi3locie invadeaza ganglionii: a. pericardiali b. ai regiunii celiace c. traheobronsici d. cervicali e. supraclaviculari 1,. Durerea epigastrica violenta4 5ca o lovitura de pumnal64 aparuta brusc in plina sanatate aparenta4 este caracteristica pentru: a. pancreatita acuta b. apendicita acuta c. colecistita acuta d. ocluzia intestinala e. ulcerul perforat 2-. Diareea sanguinolenta aparuta la un bolnav varstnic4 cu fibrilatie atriala cronica si ateroscleroza sistemica avansata4 asociata cu dureri abdominale violente instalate brusc4 sugereaza e+istenta: a. ulcerului duodenal hemoragic b. polipozei colice c. infarctului intestinal d. ocluziei intestinale e. pancreatitei acute 21. %tapa acordarii primului a3utor medical in cazul pacientilor cu hemoragie digestiva superioara 78 cuprinde urmatoarea manevra: a. mentinerea bolnavului in ortostatism b. montarea sondei nazogastrice c. administrarea de hemostatice parenteral d. transfuzii de sange izogrup e. montarea perfuziilor i.v. cu solutii cristaloide 22. Diagnosticul diferential al hematemezei trebuie realizat in primul rand cu: a. melena b. hematochezia c. rectoragia d. hemoptizia e. otoragia 23. 'amponarea varicelor esofagiene cu scopul opririi hemoragiei digestive superioare se poate realiza cu a3utorul sondei: a. $elaton b. %ole& c. 'engsta#en-Bla#emore d. (ormia e. %ogart& 24. 9data ce bolnavul cu hemoragie digestiva superioara este stabilizat hemodinamic4 iar starea generala a acestuia ne permite4 primul e+amen paraclinic pe care trebuie sa/l indicam este: a. ecografia b. tranzitul baritat c. tomografia computerizata d. endoscopia digestiva superioara e. angiografia

25. .emne clinice particulare in ulcerul 3u+tacardial sunt urmatoarele cu %&C%$'(): a. pirozisului b. durerii epigastrice c. durerii retrosternale d. eructatiilor e. disfagiei 2 . !!! :eprezinta semne radiologice indirecte de ulcer gastric a. convergenta pliurilor mucoasei spre craterul ulceros b. localizarea nisei pe mica curbura c. rigiditate segmentara variabila pe mica curbura d. contur situat in interiorul conturului gastric e. localizarea nisei pe marea curbura 2#. (n tumorice gastrice infiltrative e+amenul radiologic cu substanta de contrast releva: a. diminuarea supletii peretilor gastrici b. convergenta de pliuri c. semitonuri maligne d. contur policiclic e. stenoza orificiala 2*. %lemente caracteristice pentru hernia gastrica transhiatala de alunecare: a. este rara )5% din cazuri* b. brahiesofag c. cardia situata intraabdominal d. asociaza reflux gastroesofagian e. unghiul +is este complet inchis 2,. 'abloul clinic in hernia hiatala releva: a. pirozis retrosternal b. greata! hipersalivatie c. palpitatii postprandial d. tuse iritativa e. toate raspunsurile sunt adevarate 3-. "actorii predispozanti pentru ulcerul duodenal: a. 'exul feminin b. ,arsta inaintata c. -r sange " .. d. .giena defctuoasa a cavitatii bucale e. /oate raspunsurile dt adevarate 31. (n cadrul tabloului clinic al stenozei hipertrofice congenitale de pilor4 varsatura nou/nascutului este: a. biloasa b. 0in zat de cafea1 c. fecaloida d. 0alba1 e. alimentara 32. ;a e+amenul fizic abdominal al nou/ nascutului cu stenoza congenitala hipertrofica de pilor apare: a. semnul curvoissier-terrier b. 02liva1 pilorica in hipocondrul drept c. semnul mandel d. semnul ro3sing e. semnul blumberg 33. 0oala Hirschsplrung este denumirea pentru:

a. b. c. d. e.

enterocolita ulcero-hemoragica .leusul4 paralitic invaginatia intestinala megacolonul congenital cplcusul intestinal acut al nou-nascutului

b. c. d. e.

produsi de metabolizare ai aldosteronului scazuti in urina hipopotasemie alcaloza hipercloremica activitate reminica4 plasmatica scazuta

34. Care sunt indicatiile laparoscopiei in abordul patologiei chirurgicale pediatrice! a. criptorhidia )testicul nepalpabil* b. apendicita acuta c. hernia hiatala d. achalazia cardiei e. toate afectiunile de mai sus 35. %+amenul ecografic al hematocolposului evidentiaza: a. hidronefroza bilaterala gradul ... b. lichidul in fundul de sac (ouglas c. lichid care destinde uterul si vaginul d. imagine hiperecogena vezicala e. anse intestinale cu pereti ingrosati 3 . Diagnosticul diferential al atreziei de cai biliare e+trahepatice se face cu: a. colecistita acuta b. stenoza congenitala hipertrofica de pilor c. atrezia de esofag d. invaginatia intestinala e. icterul fiziologic 3#. Care din urmatoarele manifestari 78 face parte din tabloul clinic al hiperparatiroidismului primar a. diaree b. poliurie hipostenurica c. fracturi pe os patologic d. ulcer peptic e. aritmii ventriculare 3*. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la actiunile parathormonului este ");.)! a. creste reabsorbtia de calciu la nivel tubular renal b. scade reabsorbtia de fosfor la nivel tubular renal c. stimuleaza reabsorbtia osoasa cu eliberarea de calciu in sange d. creste absorbtia intestinala de calciu e. inhiba hidroxilarea renala a vitaminei ( 3,. Care din urmatoarele manifestari 78 face parte din tabloul sindomului Cushing! a. hipertensiunea arteriala b. hirsutismul c. obezitatea faciotronculara d. anorexia e. vergeturile 4-. 8n tablou clinic cu hipertensiune arteriala paro+istica episodica insotita de palpitatii4 cefalee4 transpiratii profuze! este sugestiv pentru: a. sindrom adrenogenital b. sindrom cushing c. feocromocitom d. hiperaldosteronism e. hiperparatiroidism 41. Care din urmatoarele 78 face parte din tabloul paraclinic al hiperaldosteronismului primar! a. aldosteron plasmatic crescut

42. !!!! 8lcere peptice refractare la tratament4 multiple si complicate4 cu localizati adesea atipice4 insotite de diaree secretorie cu steatoree caracterizeaza: a. gastrinomul b. insulinomul c. ,.P-omul d. glucagonomul e. carcinoidul 43. 8na din cauzele care domina etiologia sindromului de ischemie arteriala acuta periferica este: a. degeratura b. arsura c. embolia d. fistulele arteriovenoase e. phlematia coerulea4 dolens 44. 8na din cauzele ce pot determina stari de hipercoagulabilitate 1factor de risc al trombozei arteriale acute2 este: a. administrarea de antisecretorii b. hiperhidratarea c. administrarea de antiinflamatorii nesteroidiene d. administrarea de aniconceptionale e. administrarea prelungita de pro#inetice

45. !!!!! 7u face parte din semnele clinice ale inshemiei arteriale acute: a. absenta pulsului proximal fata de sediul obstructiei arteriale b. paloarea c. parestezia d. durerea cu debut progresiv e. scaderea temperaturii locale 4 . )paritia leziunilor de gangrene in sindromul de ischemie arteriala acuta periferica este caracteristica: a. fazei de agravare b. fazei initiale c. fazei de recuperare d. fazei de retentive4 e. fazei leziunilor ireversibile 4#. !!!!! %tiologia arteriopatiei obliterante este in 12< din cazuri reprezentata de: a. dieta hiperproteica b. dieta hiperlipidica c. sedentarismul d. ateroscleroza 56% e. spasm arterial 4*. .tadiul (( al arteriopatiei obliterante este caracterizat de: a. nu este nimic caracteristic clinic! diagnosticul se pune paraclinic b. claudicatia intermitenta c. claudicatia permanenta d. durerea ischemica de repaus e. tulburari trofice severe

4,. "actorul principal in etiopatogenia bolii varicoase!! este: a. obezitatea b. sarcina c. sedentarismul d. hipertensiunea venoasa ortostatica e. varsta

5#. Care sunt semnele de impregnare neoplazica! a. icter tegumentar b. inapetenta! scadere ponderala! paloare tegumentara c. constipatia d. adenopatii dureroase palpabile e. sindromul febril 5*. =odificarea macroscopica a materiilor fecale asemeni unui 5scaun creionat6 este specifica cancerului de: a. colon drept b. colon stang c. rect d. colon transvers e. cec 5,. :eferitor la rectocolica ulcero/hemoragica este adevarata o singura afirmatie de mai 3os4 si anume: a. tipul fulminant de boala nu se complica in evolutie b. tuseul rectal deceleaza prezenta sangelui amestecat cu mucus si puroi c. nu se malignizeaza in cazul bolnavilor cu 89+ in evolutie de peste :6 ani d. nu se complica niciodata cu rectoragii masive e. corticoterapia este contraindicata in puseele acute -. (n cazul bolii Crohn4 diagnosticul diferential cel mai dificil se face cu: a. recocolita ulcero-hemoragica b. polipoza familiala c. diverticulul ;ec#el d. sindromul -ardner e. 'indromul Peutz-<eghers 1. !!!! 'riada 9>en se caracterizeaza prin: a. durere colicativa in hipocondrul drept b. icter obstructiv c. hematemeza sau melena d. este prezenta in hemobilie e. toate raspunsurile sunt adevarate 2. Chistul hidatic hepatic este o tumora: a. lichidiana b. maligna c. venicapsulata d. generata de forma lavrata a teniei echinococc multilocularis e. solida 3. "actorii favorizanti ai litogenezei calculilor biliari: a. sexul masculin b. varsta tanara c. alimentatia hiperproteica d. rezectiile intestinale e. mese frecvente 4. .indromul dispeptic biliar cuprinde urmatoare simptome cu e+ceptia: a. greata b. varsaturi alimentare c. gust amar matinal d. ameteli e. cefalee 5. %lementele triadei Chauffard sunt: a. durere! febra!icter b. durere! febra! frison

5-. (n stadiul incipient al bolii varicoase poate aparea: a. jena dureroasa la nivelul gambelor b. parestezii c. senzatie de greutate sau de tensiune in molet d. prurit e. toate raspunsurile sunt corecte 51. !!!!! 'romboflebita profunda reprezinta o complicatie care poate surveni mai frecvent in: a. interventii septice abdominale b. interventii ortopedice c. operatii in sfera pelvina d. in politraumatisme e. toate raspunsurile sunt corecte 52. .emnul clinic dominant in tromboza venoasa profunda este: a. durerea b. impotenta functionala c. edemul d. ulceratia e. hiperestezia cutanta 53. $rincipala metoda de tratament in tromboflebita profunda este: a. tratamentul chirurgical b. tratamentul antiinflamator c. tratamentul antialgic d. tratamentul anticoagulant e. tratamentul cu sulfat de protamina 54. !!! $roba clinica prin care se pun in evidenta comunicantele de reflu+ este: a. proba Brodie-/rendelenburg b. proba celor 7 garouri c. proba %erthes d. proba 'ch3artz e. nici un raspuns corect 55. Care din aspectele macroscopice de mai 3os 78 caracterizeaza cancerul de colon: a. forma ulcerovegetanta b. forma vegetanta c. forma schiroasa d. forma coloida e. forma chistica 5 . )vand in vedere caile de metastazare ale cancerului de colon4 precizati carui tip de diseminare se datoreaza aparitia epiplooitei neoplazice: a. diseminare hematogena b. diseminare intralumenala c. diseminare peritoneala d. diseminare directa e. diseminare limfatica

c. d. e.

colica de migrare! febra! frison icter! febra! frison icter! durere! frison

. !!! $rincipalele complicatii ale ectaziei C0$ sunt: a. pancreatita cronica b. pancreatita acuta etanolica c. ciroza hepatica virala d. colecistita acuta e. angiocolita supraacuta

#. 9 complicatie grava a tuturor bolilor supurative renale caracterizata prin supuratia cavitatilor renale si a parenchimului renal4 cu distrugerea lor completa poarta numele de: a. pielonefrita acuta b. pionefroza c. pionefrita d. perinefritra e. glomerulonefrita acuta *. (n care din cele patru forme clinice de perinefrita este caracteristica psoita! a. abces polar inferior b. abces retrorenal c. abces polar superior d. abces prerenal e. in niciunul din cazurile de mai sus ,. :eferitor la infectiile urinare specifice4 aspectl urografic de 5rosatura de molie6 este caracteristic pentru: a. cistita b. prostatita c. pionefrita d. pionefroza e. /BC renal #-. 'riada clasica asimptomatica in cancerul renal al adultului 1tumora ?ra>itz2 este: a. hematurie! febra! durere b. nefromegalie! febra! hematurie c. hematurie! durere! tumora renala palpabila d. scadere ponderala! febra! hematurie e. durere! anurie obstructiva! febra #1. Cancerul renal al copilului 1tumora @ilms2 care a penetrat capsula renala dar nu a invadat ganglionii si nu a metastazat4 se afla in stadiul clinic: a. . b. .. c. ... d. ., e. , #2. ;a un barbat in varsta de 55 ani la care tuseul rectal pune in evidenta o prostata marita de volum cu sant median sters4 de consistenta ferm/elasica si omogena4 cu suprafata neteda4 nedureroasa la e+plorare si bine delimitata4 diagnosticul clinic va fi: a. prostatita acuta b. neoplasm de prostata c. uretrita

d. adenom de prostata e. prostatita cronica ======================================================== #3. Care afirmatie cu privire la mecanismele de producele a leziunilor in traumatismele toracice este adevarata: a. lezarea traumatica directa a organelor intratoracice se produce prin caderea in picioare de la inaltime b. hipertensiunea aeriana intracavitara se produce in cazul in care accidentatul este surprins in expir c. hipertensiunea aeriana intracavitara se produce in cazul in care accidentatul este surprins in inspir d. prin decelerare se produce dezinsertia bronhiilor primitive de la nivelul carinei traheale e. in explozii unda de soc produce leziuni osoase ale cutiei toracice #4. Care afirmatie cu privire la pneumotora+ul cu supapa este ");.): a. este sindromul de decompresiune determinat de acumularea progresiva a aerului in cavitatea pleurala b. conduce la insuficienta respiratorie acuta c. conduce la comprimarea plamanului contralateral d. este apanajul exclusiv al traumatismelor toracice deschise e. impiedica intoarcerea venoasa #5. Ce modificare fiziopatologica 78 face parte din cercul vicios al sindromului de incarcare traheobronsica: a. hipersecretia bronsica b. hipoxie c. hipercapnie d. vasoconstrictie e. atelectazie # . Ce tulburare acidobazica se intalneste in traumatismele toracice inchise: a. scaderea presiunii arteriale partiale a C2: b. cresterea presiunii arteriale a 2: c. scaderea acidului lactic d. cresterea corpilor cetonici e. acidoza metabolica ##. !!! Ce leziune elementara se intalneste in mielomalacia centrala: a. hemoragia b. necroza c. ramolismentul d. edemul e. laceratia #*. !!! Care dintre urmatoarele afectiuni este o mielopatie tardiva: a. mielomalacia centrala b. siringomielia c. compresiunea medulara posttraumatica d. necroza centromedulara e. epilepsia #,. (n ce consta un raspuns motor codificat cu puncte pe scara ?lasgo>: a. la ordin verbal b. orientat la durere c. neorientat > flexie de evitare d. raspuns in flexie lenta a membrului superior > decorticare e. raspuns in extensie > decerebrare

*-. (n ce consta un raspuns verbal codificat cu 5 puncte pe scara ?lasgo>: a. orientat b. confuz c. neadecvat d. incomprehensibil e. nici o reactie *1. Ce tip de leziune intalnim cel mai frecvent la un adult tanar de 3- de ani cu traumatism craniocerebral cu pierderea starii de constienta de scurta durata4 care apoi revine la normal: a. hematomul extradural b. hematomul subdural acut c. higroma subdurala d. contuzie cerebrala e. leziune subarahnoidiana *2. Ce masuri cuprinde lupta impotriva cresterii presiunii intracraniene la pacientii cu leziuni cerebrale posttraumatice: a. pozitie /rendelenburg b. hipertermie c. hiperventilatie pentru pC2:?:5 mm +g d. prevenirea crizelor convulsive e. administrarea de solutii cristaline la perfuzie! minim 7666 ml *3. Ce structuri anatomice sunt interesate in contuziile parietoviscerale: a. doar peretele abdominal b. peretele abdominal! inclusiv peritoneul parietal! dar nu exista leziuni viscerale c. viscerele abdominale! peretele abdominal prezentand leziuni minime d. peretele abdominal si viscerele abdominale e. peretele abdominal si peritoneul visceral *4. Care este complicatia specifica a traumatismelor abdominale deschise 1plagi2: a. hemoragia externa b. infectia c. afectarea functiei respiratorii d. hemoragia interna e. pierderea starii de constienta *5. Ce leziuni traumatice 78 se insoteste de contractura musculaturii abdominale: a. hematomul retroperitoneal b. hematomul splenic subcapsular c. leziunile vertebromedulare cu iritatia nervilor costo-lombari d. leziunile vertebromedulare cu iritatia nervilor intercosrali e. perforatia colica posttraumatica * . (n lezarea caror organe cavitare abdominale 78 apare sindromul de iritatie peritoneala: a. stomac b. intestin subtire c. apendice cecal d. vezica urinara e. rect subperitoneal *#. Ce leziune posttraumatica determina la percutia abdomenului matitate hipogastrica cu limita superioara concava spre inferior: a. retentia acuta de urina

b. c. d. e.

hemoperitoneul important perforatia de vezica urinara hematomul in teaca dreptilor sarcina extrauterina rupta

**. ;ezarea carui viscer parenchimatos poate determina hematom retroperitoneal: a. ficatul b. splina c. rinichiul d. ovarul e. uterul *,. Care dintre afirmatiile cu privire la entorsele grave este adevarata: a. necesita interventii chirurgicale de urgenta b. nu apar modificari radiologice c. reperele osoase isi modifica raporturile normale d. clinic in faza acuta se constata redoare articulara e. apar miscari anormale la nivelul articulatiei ,-. Care este semnul de probabilitate in fracturi: a. atitudinea vicioasa b. durerea vie in punct fix cu sediul osos c. intreruperea continuitatii osoase d. mobilitatea normala a segmentului osos afectat e. crepitatii osoase ,1. Care este complicatia imediata4 locala4 in fracturi: a. hemartroza b. artroza c. pseudartroza ,2. Care este cea mai frecventa localizare a entorselor: a. glezna b. soldul c. genunchiul d. cotul e. umarul ,3. Care dintre urmatoarele este cauza de ordin general ce duce la pseudartroza: a. fractura cominutiva infectata b. fractura cu defect de os c. vascularizatia deficitara in focarul de fractura d. osteoporoza e. tratamentul incorect ,4. "racturile sternale 78 se pot complica cu: a. pneumotorax b. pneumomediastin c. chilotorax d. hemotorax e. hemomediastin ,5. ;eziunile traumatice ale diafragmului 78 se pot complica cu: a. tamponada cardiaca b. ocluzie intestinala c. pneumotorax d. sindrom de compresiune endotoracica e. hemoperitoneu , . .ocul se caracterizeaza prin urmatoarele: a. este un simptom b. insuficienta respiratorie celulara acuta c. sinteza crescuta de "/P

d. e.

creste presiunea partiala a oxigenului in sangele periferic nici una

,#. Conduita terapeutica in socul cardiogen nu prevede: a. administrarea de anstispastice b. administrarea de vasodilatatoare c. revascularizare chirurgicala d. balon de contrapulsie aortic e. terapie trombolitica ,*. $rintre cauzele de soc cardiogen se numara urmatoarele mai putin una: a. insuficienta mecanismului contractil b. scaderea rezistentei la ejectie c. cresterea rezistentei la umplere d. insuficienta valvulelor aortice e. disritmiile ,,. :aspunsul inflamator sistemic ce defineste sepsisul se caracterizeaza prin urmatoarele mai putin una: a. temperature @ 7A sau ? de 7B grade Celsius b. /ahicardie @ 56 bCminut c. tahipnee @ :6 respiratii.minut d. diureza @ D6 mlCminut e. leucocite @ 1:6666 elemCmm7 1--. .ocul septic se defineste ca fiind sepsisul insotit de: a. hipotensiune arteriala si semne de hipoperfuzie tisulara b. +/" si temperatura crescuta a tegumentelor c. tahicardie si +/" d. bradipnee si bradicardie e. nici una 1-1. %liberarea de histamina in socul anafilactic e insoteste de: a. vasoconstrictie sistemica b. cresterea permeabilitatii vasculare c. vasodilatatie coroniana d. bronhodilatatie e. cresterea fortei de contractie musculara 1-2. Dintre antibiotice cel mai frecvent implicat in reactiile anafilactice este: a. tetraciclina b. gentamicina c. oxacilina d. rifampicina e. penicilina 1-3. (n socul anafilactic daca bolnavul este hipotensiv se administreaza C) prima intentie: a. adrenalina b. atropina c. bicarbonat de sodiu d. aminofilin e. nici una si se transporta pacientul la spital 1-4. "aza a doua a anesteziei generale se caracterizeaza prin: a. analgezia amnezie4 b. excitatie si sensibilitate crescuta la durere c. anestezie chirurgicala d. depresie bulbara e. nici un raspuns corect

1-5. =onitorizarea circulatiei in timpul anestezie se face prin urmatoarele metode cu o e+ceptie: a. inspectia culorii tegumentelor b. EFc. masurarea frecventei respiratorii d. masurarea debitului urinar e. masurarea tensiunii arteriale 1- . =onitorizarea ventilatiei se poate face prin urmatoarele mi3loace mai putin unul: a. auscultatie b. urmarirea presiunilor in caile areriene c. urmarirea volumului curent d. percutie e. capnografie 1-#. $e parcursul trezirii din anestezie urmatoarele complicatii pot apare4 cu e+ceptia: a. laringospasmului b. obstructia cailor aeriene c. varsaturilor d. frisoanelor e. hipertermie 1-*. Din etapa de inductie a anesteziei generale nu face parte: a. provocarea hipnozei b. oxigenarea c. intubatia traheala d. ventilatia e. mentinerea echilibrului acido-bazic 1-,. Dintre incidentele si accidentele ce caracterizeaza etapa de mentinere a anesteziei generale4 nu face parte: a. tromboembolismul pulmonar b. aritmia c. hipertermia maligna d. analgezia insuficienta e. barotrauma pulmonara 11-. )minoesterii nu se caracterizeaza prin: a. sunt hidrolizati in plasma b. pot induce reactii de tip alergic c. sunt relativ instabili in solutie d. sufera degradare enzimatica in ficat e. sunt reprezentate de procaina! clorprocaina 111. Dintre procesele fiziologice ma3ore implicate in neurofiziologia durerii nu face parte: a. transductia b. transmisia c. interpretarea d. traducerea e. modularea 112. $rintre mi3loacele fizice de sterilizare se numara urmatoarele4 cu e+ceptia: a. caldura umeda b. gazul bactericid c. fierberea d. caldura uscata e. iradierea 113. $rocesul de sterilizare prin autoclavare se caracterizeaza prin una din urmatoarele: a. presiune : > :!: atm

b. c. d. e. 114. a. b. c. d. e.

temperatura 156 -:66 grade celsius durata 15 minute presiune D atm nu necesita purjare Colorantii se caracterizeaza prin: nu sunt bactericide sunt bacteriostatice rivanolul este antispetic slab nu se folosesc pentru badijonari nu se folosesc in stomatologie

122. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la furuncul este adevarata: a. agentul etiologic este streptococul b. este o infectie a glandelor sudoripare c. furunculele superficiale pot fi evacuate prin presiune digitala d. extragerea burbionului este obligatorie e. tratamentul cu antibiotice este necesar in toate situatiile 123. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la erizipel este adevarata: a. semnele generale ale infectiei apar la :D-DA ore dupa cele locale b. este o infectie stafilococica a dermului c. tratamentul se face cu penicilina in doze mari d. modificarile inflamatorii locale sunt minime4 necaracteristice e. tratamentul chirurgical consta in incizie si drenaj 124. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la infectia tetanica este adevarata: a. spasmul musculaturii striate debuteaza la nivelul membrelor inferioare b. serul antitetanic se administreaza la toti bolnavii cu plagi cu risc de tetanigen c. antibioterapia are ca scop distrugerea toxinei tetanice deja eliberate d. antibioticul de electie in infectia tetanica este eritromicina e. plagile cu risc tetanigen ofera conditii de anaerobioza 125. Care dintre afirmatiile urmatoare privind primul a3utor in traumatismele mainii este adevarata: a. scopul principal al primului ajutor este sutura tegumentului b. orice leziune traumatica care depaseste tegumentul prezinta riscuri potentiale majore c. ridicarea membrului lezat diminueaza semnificativ sangerarea de origine arteriala d. in prezenta durerii se administreaza opiacee e. explorarea instrumentala a plagii pentru hemostaza prin ligatura este obligatorie 12 . Care dintre urmatoarele manevre este obligatorie in acordarea primului a3utor la bolnavii cu plagi delabrante murdarite cu pamant: a. aplicarea garoului b. administrarea parenterala de Penicilina c. asigurarea hemostazeiprin ligaturi vasculare d. sutura plagii e. reducerea plagii 12#. Care dintre afirmatiile urmatoare privind amputatiile traumatice este adevarata: a. este obligatorie efectuarea hemostazei la nivelul fragmentului amputat b. la nivelul bontului de amputatie hemostaza se efectueaza folosind pense c. reinterventia reparatorie incepe cu refacerea structurilor vasculare d. decizia privind replantarea se ia tinand cont de varsta si starea generala a bolnavului e. extremitatea amputata se pune direct intr-un vas cu gheata 12*. Care dintre urmatoarele semne clinice locare apare in perioada de debut a infectiilor degetelor si mainii: a. fluctuenta locala

115. )cidul boric nu se caracterizeaza prin: a. antiseptic cu actiune modesta b. bine suportat de tegumente si mucoase c. se foloseste sub forma de pulbere d. se foloseste sub forma de solutie 76% e. tetraboratul de sodiu se foloseste in stomatologie 11 . :eferitor la fierbere nu este adevarata afirmatia: a. este o masura de exceptie b. durata sterilizarii este de 76 minute c. materialele sterilizate se mentin asa : ore d. la peste 766m altitudine durata fierberii pentru sterilizare poate scade la 15 minute e. alcanizarea apei scade durata fierberii 11#. :eferitor la formaldehida sunt adevarate urmatoarele cu o e+ceptie: a. formolul este o solutie apoasa 75% b. paraformaldehida este o solutie apoasa 56% c. are slaba actiune bactericida d. este activa si pe spori e. este iritanta pentru tegumente 11*. a. b. c. d. e. (odoforii nu se caracterizeaza prin: sunt complexe organice ce contin iod elibereaza rapid iodul in contact cu tesuturile nu irita tesuturile produsul comercial se numeste septozol nici una din afirmatii

11,. .terilizarea prin caldura uscata se caracterizeaza prin: a. se face cu autoclavul b. se face prin purjare c. se face cu pupinelul d. dureaza : ore la 1A6 grade e. se mentine intre : si D ore 12-. Care dintre urmatoarele mi3loace terapeutice este esential in tratamentul abceselor si flegmoanelor: a. administrarea de antibiotice cu spectru larg b. punctia colectiei folosind un ac gros c. tratament antiinflamator local d. evacuarea si drenajul larg al colectiei e. supravegherea bolnavului cand a aparut fluctuenta 121. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la hidrosadenita! este adevarata: a. este o infectie a foliculului pilor b. agentul etiologic este streptococul c. este localizata la nivelul axilei sau perineului d. in majoritatea cazurilor apar semnele generale ale starii septice e. bolnavii sunt inalt febrili

b. c. d. e.

flictena purulenta febra edem dur! in tensiune fistula purulenta

b. c. d.

evacuarea bolnavului de maxima urgenta intr-o unitate spitaliceasca seroterapie antitetanica penicilinoterapie

12,. Care dintre urmatoarele manevre terapeutice este indicata in panaritiul periunghial: a. excizia flictenei cu foarfeca b. extirparea unghiei c. infiltratia locala cu antibiotice d. incizia la zona maxima fluctulenta e. temporizare pana la aparitia fluctuentei 13-. $rimul a3utor in hemoragii consta in: a. hemostaza )compensarea volumului sanguin pierdut* b. masajul cardiac extern c. respiratie artificiala d. asezarea victimei in 0pozitie de siguranta1 e. injectii tonicardiace 131. Cel mai grav tip de hemoragie este: a. hemoragia arteriala b. hemoragia venoasa c. hemoragia capilara d. hemoragia exteriorizata secundar e. hemoragia interstitiala 132. .angele are culoare rosie aprinsa si se e+teriorizeaza in 3et pulsatil. %ste o hemoragie: a. arteriala b. venoasa c. capilara d. interstitiala e. exteriorizata secundar 133. Compresiunea e+ercitata distal de leziune opreste hemoragia: a. arteriala b. venoasa c. capilara d. interstitiala 134. %ste o hemoragie interna: a. hemoperitoneul b. varicele esofagiene rupte c. ulcerul duodenal hemoragic d. hemobilia4 e. hematuria 135. a. b. c. d. e. %ste o hemoragie interna: hemoptizia sarcina estrauterina rupta ulcerul duodenal hemobilia hematura

13*. 8rmatoarele leziuni sunt considerate plagi cu risc tetanigen4 mai putin una: a. plagi in4444 b. plagi anfractuase c. arsurile de grad .. si ... d. plagile deschise in care nu exista conditii de anaerobioza 13,. 'ratamentul precoce al unei plagi cu risc tetanigen presupune urmatoarele manevre mai putin una: a. deschiderea larga degri4444 b. inlaturarea corpilor straini si a tesuturilor devitalizate c. spalarea cu apa oxigenata d. suturarea4 plagii 14-. )ntra+ul se intalneste mai frecvent: a. la batrani si copii b. la persoanele 4444 c. la ingri444 de 44444 d. la diabetici 141. Care din urmatoarele leziuni treaumatice ale craniului prezinta gravitatea cea mai mare: a. fractura simpla a craniului b. fractura cu infundare c. fractura calotei asociata cu plagi ale scalpului d. fractura bazi craniului e. plagile contuze ale scalpului 142. Care din urmatoarele masuri de prim a3utor in traumatismele vertebro medulare este C97':)(7D(C)'): a. explorarea si extragerea corpilor straini din plagile vertebromedulare b. testarea prudenta a sensibilitatii! motricitatii si activitatii refleze c. resuscitarea cardiorespiratorie daca este necesara d. imobilizarea accidentatului pe un plan dur e. mobilizarea minima a accidentatului 143. Care este atitudinea corecta in cazul plagilor... !!! ... nervi periferici: a. sutura primara a nervului cu lasarea 444444 b. nu se efectueaza nici o manevra asupra plagii c. sutura 444ara in striviri ale acestuia d. tratamentul plagii cu sutura secundata a nervului e. tratamentul plagii fara sa se actioneze asupra nervului 144. Care din urmatoarele afirmatii caracterizeaza comotia cerebrala: a. abolirea starii de constienta imediat dupa traumatism cu se444 neurologice de focar b. abolirea starii de constienta dupa un interval de timp c. abolirea starii de constienta imediat dupa traumatism cu 4444 de maxim o ora d. abolirea starii de constienta imediat dupa traumatism cu 4444 cateva minute e. abolirea starii de constienta imediat dupa traumatim cu GC8 4444solera =========================================================

13 . %lementele esentiala pentru diagnosticul infectiei tetanice sunt urmatoarele4 mai putin unul: a. prezenta unei plagi cu risc tetanigen care nu a fost tratata corect b. limitarea mscarilor mandibulei c. risus sandonicus44 d. leziune de culoare neagra cu vezicule in periferie 13#. 'ratamentul infectiei tetanice presupune urmatoarele manevre4 in afara de una: a. explorara chirurgicala a plagii de urgenta! fara anestezie

145. (n etiologia cancerului bronho/pulmonar pe primul loc se afla: a. poluarea atmosferica b. patologia profesionala c. tabagismul d. cicatrici pulmonare e. alcoolismul )factori genetici* 14 . Care din urmatoarele forme de cancer bronho/pulmonar este rar abordabil chirurgical datorita mestazarii precoce: a. cancerul epidermoid b. adenocarcinomul c. carcinomul anaplastic d. carcinomul alveolar 14#. Care din urmatoarele semne clinice reprezinta semne de invazie in cancerul bronho/pulmonar: a. Hheesing b. hemoptizia c. pierderea ponderala d. tusea e. sindromul Claude-Bernard-+omer 14*. 8rmatoarele semne reprezinta semne de inoperabilitate in cancerul bronho/pulmonar4 mai putin unul: a. metastaze extratoracice b. disfonie c. pluerezii maligne d. tumori bronsice la mai mult de : cm )de carina* e. hipertensiunea pulmonara 14,. Care din urmatoarele semne nu intra in alcatuirea sindromului esofagian: a. disfagia b. disfonia c. durerea retrosternala d. regurgitatia e. saloreea 15-. (nterventia chirurgicala indicata in acalazia cardiei este: a. fundoplicatura $issen b. esogastrectomia polara superioara c. operatia +eller d. dilatatii esofagiene e. operatia Gortat-<acob )esofagectomia* 151. AAAAA 8rmatoarele afirmatii sunt adevarate4 mai putin una: a. riscul cancerizarii este mult mai mare pentru polipii vilosi colorectali b. polipii colorectali constituie un factor major de risc penrtu aparitia adenocarcinoamelor colorectale c. polipii cu dimensiuni mai mari de 1 cm trebuie consideratii intotdeauna suspectii de malignizare d. in polipoza rectocoliza difuza malignizarea nu survine in absolut toate cozurile dupa un numar de ani

153. 8rmatoarele afirmatii sunt adevarate4 mai putin una: a. exista un determinism genetic al cancerului colic b. polipii si polipoza rectocolica reprezinta afectiunile precanceroase cele mai frecvente si cu riscul cel mare de malignizare c. cu cat numarul polipilor este mai mare cu atat riscul de malignizare creste d. incidenta cancerului de colon nu este mai mare la pacientii cu rectocolita ulcerohemoragica decat la populatia normala e. in etiologia cancerului colic este inclus si factorul alimentar 154. 7eoplasmul colic sincron defineste: a. tumori duble sau multiple avand localizari diferite pe cadrul colic b. tumori colice cu aparitie succesiva c. tumora colica evoluind concomitent cu alta localilzare tumorala d. neoplasm colic care prezinta simptomatologie clinica 155. (n cancerul colic metastazele hepatice apar prin: a. diseminare directa b. diseminare limfatica c. diseminare hematogena d. diseminare intraluminala e. diseminare peritoneala 15 . )nemia este caracteristica pentru: a. cancerul de colon drept b. cancerul de colon stang c. cancerul de colon transvers d. atat pentru cancerul de colon stang cat si pentru cel situat transvers 15#. Care din urmatoarele prelungiri ale glandei mamare este constant intalnita: a. axilara b. subclaviculara c. submamara d. parasternala e. retromamelonara 15*. )bcesul Bin buton de camasa6 se formeaza intre urmatoarele structuri anatomice: a. grasimea premamara si glanda mamara b. grasimea premamara si grasimea retromamara c. glanda mamara si grasimea retromamara d. grasimea retromamara si muschii mare si mic pectoral e. grasimea premamara si glanda mamara 15,. :eprezinta un criteriu clinic ma3or de malignitate in cancerul mamar: a. invazia superficiala siCsau profunda a unei tumori mamare b. prezenta unei tumori la nivelul sanului c. adenopatia axilara d. secretia mamelonara e. semne inflamatorii mamare 1 -. Care din urmatoarele grupe ganglionare invadate neoplazic reprezinta metastaze la distanta in cancerul mamar: a. ganglionii subscapulari b. ganglionii axilari homolaterali c. ganglionii mamari externi d. ganglionii mamari interni controlaterali e. ganglionii subclaviculari

152. AAAAAA .indromul ?ardner 78 cuprinde: a. tumori multiple ale tesuturilor moi b. tumori osoase c. anomalii dentare d. pete pigmentare melenice pe tegumentul perioral e. polipoza digestiva difuza

1 1. =etastazele osoase in neoplasmul mamar prezinta urmatoarele caracteristici cu e+ceptia: a. apar ca focare de osteoliza b. pot determina fracturi patologice c. apar ca focare de osteocondensare d. apar cu precadere la nivelul oaselor lungi si late 1 2. Care din urmatoarele metode pune diagnosticul de certitudine in neoplasmul mamar: a. examenul clinic b. mamografia c. examenul histopatologic extemporaneu d. examenul histopatologic la parafina e. tomografia computerizata 1 3. Cea mai frecventa forma de hernie este a. hernia inghinala oblica externa b. hernie inghinala directa c. hernie inghinala oblica interna d. hernie femurala e. hernia ombilicala 1 4. Hernia femurala se e+teriorizeaza prin: a. foseta peritoneala mijlocie b. foseta peritoneala laterala c. foseta peritoneala interna d. inelul crural e. inelul ombilical 1 5. $rezenta sacului herniar la nivelul orificiului inghinal superficial caracterizeaza: a. hernia inghino-funiculara b. bubonocelul c. hernia inghino-interstitiala d. hernia inghino-scrotala e. punctul herniar 1 . (n herniile strangulate are indicatie absoluta: a. manevra de reducere manuala b. tratamentul medical de reechilibrare c. tratamentul chirurgical d. tratamentul ortopedic

1#-. %lementele esentiale pentru diagnosticul tetanosului sunt urmatoarele4 mai putin unul: a. prezenta unei plagi cu risc tetanigen b. spasmul muschilor faciali )rictus sardonicuas* c. edeme generalizate d. rigiditatea cefei e. convulsii )generalizate > in alta varianta* 1#1. 8rmatoarele tipuri de plagi sunt considerate cu risc tetanigen4 mai putin una: a. plagi intepate cu spini! cuie b. plagi anfractuase c. fracturile deschise d. plagile chirurgicale e. arsurile de gradul .. si ... 1#2. "asceita necrozanta se caracterizeaza prin: a. tromboza septica a vaselor nutritive ale pielii si consecutiv necroza cutanata b. tromboza fasciala este mai putin intinsa decat cea cutanata c. zona necrozana este deseori foarte dureroasa d. muschii si vasele sunt implicate in fenomenele necrotice e. starea generala este nealterata 1#3. a. b. c. d. e. )bcesul gazos este determinat de: infectia clostridiana bacilul carbunos bacilii gram > anaerobi bacili gram I aerobi bacilus anthracis

1 #. Care din urmatoarele forme de defecte parietale nu prezinta sac peritoneal: a. herniile congenitale b. herniile dobandite c. eventratiile d. evisceratiile 1 *. 8rmatorii factori favorizeaza aparitia eventratiilor4 mai putin unul: a. supuratia plagii operatorii b. tensiunea mare in suturile parietale c. eforturile fizice mari d. zona slaba anatomic a peretelui abdominal e. zona slaba dobandita a peretelui abdominal ===================================================== 1 ,. al a. b. c. d. e. Ciosuridium tetani!4 agentul cauzal tetanosului4 este: bacil gram I sporulat anaerob bacilul gram I aerob Cocobacil gram > sporulat bacil gram I nesporulat anaerob bacil gram > anaerob

1#4. .epticemia se caracterizeaza prin urmatoarele elemente4 mai putin unul: a. prezenta persistenta de germeni in sange b. existenta unui focar septic c. prezenta posibila a metastazelor septice d. manifestari generale febra! frison! manifestari cerebrale e. evolutie favorabila! vindecarea naturala fiind posibila 1#5. Care din urmatoarele este leziune cerebrala primara: a. comotia cerebrala b. hematomul extradural c. hematomul subdural d. plagile scalpului e. fractura craniana 1# . %ncefalopatia posttraumatica este considerata: a. leziune cerebrala primara b. leziune cerebrala secundara c. leziune subsecretanta d. leziune tardiva cu caracter evolutiv e. leziune tardiva cu caracter sechelar 1##. .cara ?lasgo> pentru coma evolueaza urmatoarele functii: a. oculara! motorie si verbala b. motorie si verbala c. respiratorie! oculara! verbala d. respiratorie! circulatorie! motorie e. motorie! respiratorie si oculara

1#*. .emnele de deteriorare 1determinare2 a starii unui pacient cu 'CC sunt urmatoarele4 cu e+ceptia: a. scaderea nivelului de constienta b. bradicardia c. hipertensiunea d. hipotensiunea e. respiratia profunda 1#,. a. b. c. d. Hematomul e+tradural se produce: intre calota osoasa si duramater intre calota osoasa si cortex intre duramater si cortex in parenchimul cerebral

c. d. e.

respiratia paradoxala apare in sindromul de compresiune in sindromul de incarcare treaheobronsica se produce fenomenul de 0aer pendulant1 cercul vicios Cournand apare in sindromul de perete mobil

1*-. (ndicatiile de internare a unui pacient cu 'CC minor sunt urmatoarele4 mai putin una: a. pierdere tranzitorie a cunostintei relatata de bolnav b. confuzie sau orice alta tulburare a starii de constienta in momentul examinarii c. evidentierea unei fracuri craniene d. varsaturi! cefalee sau alte simptome sau semne neurologice e. plaga scalpului la un pacient stabil 1*1. 'raumatismele toracice inchise au urmatoarele mecanisme de producere cu o %&C%$'(%: a. hipertensiunea aerina intracavitara b. ex)z*plozie c. compresiunea organelor intratoracice intre stern si coloana d. incarcare traheobronsica e. decelare 1*2. ?ravitatea traumatismelor toracice 78 depinde de: a. afectiuni preexistente la nivelul aparatului locomotor b. forta agentului vulnerant c. locul unde acesta actioneaza d. afectiuni preexistente la nivelul aparatului respirator e. varsta pacientului 1*3. (n traumatismele toracice inchise prin mecanismul de decelare se poate produce: a. hemoragie intraparenchimatoasa b. compresiunea organelor intratoracice intre stern si coloana c. lezarea cutiei osoase toracice d. cresterea brusca a presiunii intrabronsice e. dezinsertia bronsiilor primitive din carina traheala 1*4. Care din urmatoarele 78 reprezinta sindrom fiziopatologic intalnit in traumatismele toracice inchise: a. peretele mobil b. compresiune c. contuzia toracica d. plamanul de soc e. incarcare traheo-bronsica 1*5. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la traumatismele toracice inchise este adevarata: a. hemotoraxul apare ca urmare a lezarii bronhiilor b. pneumotoraxul cu supapa este cel mai periculos

1AB. :eferitor la sindromul de compresiune din traumatismele toracice inchise una din afirmatiile de mai 3os este ");.): a. pneumotoraxul apare ca urmare a lezarii bronhiilor sau a parenchimului b. in hemotorax sangele poate proveni din arterele intercostale c. sindromul de compresiune nu poate aparea la nivelul cordului d. cel mai periculos este pneumotoraxul cu supapa e. simpla pleurostomie poate salva viata pacientului 1*#. Care dintre urmatoarele forme ale fracturii 78 apartin categoriei fracturilor incomplete: a. fractura 0in lemn verde1 b. ingrosarea osului in zona metafizara c. tasarea d. fractura cominutiva e. fisura 1**. :eprezinta semn de certitudine pentru fractura: a. deformarea regiunii b. echimoza c. crepitatia osoasa d. scurtarea segmentului respectiv e. flictenele 1*,. )partine complicatiilor locale imediate ale fracturilor: a. pseudantroza b. congestia pulmonara c. embolia grasoasa d. fractura deschisa e. calusul vicios 1,-. 'ratamentul chirurgical al fracturilor presupune urmatoarele manevre4 cu 9 %&C%$'(%: a. eliberarea si pregatirea fragmentelor osoase b. reducerea fracturii c. imobilizarea focarului de fractura cu aparat gipsat d. osteosinteza cu implante metalice e. mentinerea reducerii 1,1. )partine sindromului algoneurodistrofic care poate aparea in evolutia entorselor grave: a. redo)i*are articulara b. pseudartroza c. calusul vicios d. echimoza e. crepitatia osoasa 1,2. %ste semn obiectiv pentru diagnosticul lu+atiei: a. durerea b. impotenta functionala c. deformarea regiunii articulare d. echimoza e. flictenele

1,3. Care din urmatoarele afirmatii privind amputatiile traumatice este adevarata: a. explorarea intrumentala a bontului de amputatie este interzisa b. pentru asigurarea homeostazei este indicata folosirea garoului c. refacerea axelor vasculare este primul timp al operatiei de replantare d. hemostaza cu ligaturi vasculare este permisa in cazul sangerarii ample e. pozitionarea membrului traumatizat in pozitie decliva diminueaza amploarea sangerarii 1,4. Care dintre urmatoarele semne clinice locale este caracteristic etapei de supuratie constituita a mainii: a. febra b. frisoane c. fluctuenta d. trenee4 limfangitice e. adenopatie 155. Care dintre urmatoarele masuri terapeutice este indicatia in tratamentul infectiilor degetelor in stadiul incipient: a. infiltratii locale cu antibiotice b. tratament local cu prisnit4 c. excizia flictenei purulente d. extragerea unghiei e. decolarea unghiei 1, . Care dintre urmatoarele afirmatii privind infectiile degetelor si mainii este adevarata: a. supuratiile prelungite ridica suspiciunea unei osteite subiacente b. flictena purulenta este intotdeauna expresia unui panaritiu superficial c. infiltrarea locala de antibiotice este indicata intotdeauna d. incizia se practica numai dupa aparitia fluctuentei e. infectiile degetelor si mainii apar prin diseminarea hematogena a germenilor de la un focar septic 1,#. Care dintre urmatoarele semne clinice locale apare in perioada de debut a infectiilor degetelor si mainii: a. fluctuenta locala b. flictena purulenta c. febra d. edem dur! in tensiune e. fistula purulenta 1,*. 9 plaga in3unghiata abdominala care intereseaza si ficatul este o plaga: a. simpla b. compusa c. penetranta d. penetranta si perforanta e. hemoragica 1,,. %tanseizarea plagii este realizata de catre: a. tesutul fibros b. epitelizare c. leucocite d. procesul de contractie al plagii e. tesutul de granulatie 2--. 7u poate regenera:

a. b. c. d. e.

epidermul tesutul hepatic mucoasa gastrica pielea mucoasa labiala

2-1. :eactia de sinteza a colagenului necesita urmatoarele cu o e+ceptie a. aminoacizi b. vitamina C c. vitamina B1: d. fier e. oxigen 2-2. $entru a favoriza cicatrizarea plagii 78 poate fi utila administrarea: a. insulinei la diabetici b. antibioticelor in plagile contaminate c. cortizonului in inflamatii d. sutura intarziata la plagile contaminate e. albuminei umane la bolnavii cu hipoproteinemie 2-3. (ncizia efectuata pentru a drena in abces este: a. o plaga curata b. o plaga curata contaminata c. o plaga curata abundent contaminata d. o plaga curata supurata e. o plaga infectata de la inceput 2-4. $rima reactie de aparare este reprezentata de: a. inflamatia locala b. faza limfatica c. elementele celulare si umorale din circulatie d. fagozitoza 2-5. 8rmatoarele modificari hematologice se pot intalni in cursul evolutiei unei infectii mai putin una: a. leucocitoza b. leucopenie c. anemie d. aparitia antigenului carci44embrionar )"gCE* 2- . Din grupa stafilococilor cutanate 78 face parte: a. foliculita b. furunculul c. hidrosadenita d. erizipelul 2-#. Care din urmatoarele forme de inflamatie este localizata: a. celulita b. abcesul c. flegmonul d. furunculul antracoid 2-*. 8rmatoarele caractere definesc furunculul4 mai putin unul: a. infectie stafilococica b. caracter necrozant c. afecteaza foliculul pilos si glanda sebacee adiacenta d. vindecare se produce chiar daca nu se elimina burbionul 2-,. Care din urmatoarele forme de infectie nu necesita incizie: a. celulita b. abcesul c. flegmonul

d. 21-. a. b. c. d. 211. a. b. c. d.

furunculul antracoid la la la la )ntra+ul se intalneste mai frecvent: batrani si copii persoanele in4444tarate ingrijitori de animale diabetici

21,. Degeratura de gradul 2 se caracterizeaza prin: a. cianoza extremitatii b. edem masiv c. gangrena uscata d. flictene e. durere putin intensa 22-. .caderea temperaturii centrale a corpului sub 24 C produce: a. frison b. cresterea pulsului c. hipertensiune arteriala d. incetinirea functiilor vitale e. disparitia activitatii electrice a cordului 221. :eferitor la tratamentul degeraturilor este adevarata afirmatia: a. copiii pot prezenta tulburari de crestere la nivelul membrului degerat b. excizia zonelor de necroza se face imediat dupa dezghetare c. dezghetarea lenta este extrem de dureroasa d. profilaxia antitetanica nu este obligatorie e. asistarea respiratiei este obligatorie 222. 78 apartine tabloului clinic al hemoragiei acute: a. tensiunea arteriala scazuta b. amplitudinea pulsului scazuta c. frecventa pulsului redusa d. tegumentele palide e. tegumentele transpirate 223. $entru depistarea bolnavilor hemofilici este necesar: a. timpul +o3ell b. timpul Juic# c. timpul de sangerare d. numararea trombocitelor e. numararea leucocitelor 224. (n care din urmatoarele situatii apare incompatibilitatea de grup :h intre mama si fat: a. mama 8h I! fatul 8h b. mama 8h I! fatul 8h I c. mama 8h -! fatul 8h d. mama 8h -! fatul 8h I e. mama 8h > sensibilizata 8h I! fatul 8h I 225. 78 constituie indicatie pentru transfuzii: a. anemia acuta b. anemia megaloblastica c. hemodializa d. trombocitopenia idiopatica e. policitemia vera =============================================== 22 . 78 se poate transmite prin transfuzii a. hepatita virala b. '.(" c. sifilisul d. talasemia e. malaria 22#. Diagnosticul de apendicita acuta se spri3ina pe urmatoarele4 cu e+ceptia: a. hiperestezie cutanata b. aparare musculara in fosa iliaca dreapta c. durere provocata in fosa iliaca dreapta d. semnul lui Blumberg pozitiv

$ustula maligna 78 necesita: pansament simplu! uscat penicilina ser anticarbunos incizie

212. "asceita necrozanta 78 implica in procesul patologic: a. muschii si vasele b. tegumentele c. fasciile de invelis ale muschilor d. vasele nutritive ale pielii4 213. (n care din urmatoarele forme ale infectiilor clostridiene stare generala este profund alterata: a. gangrena g....asa )gazoasa* b. abcesul gazos c. miozita localizata d. celulita crepitanta 214. .epticemia se caracterizeaza prin urmatoarele4 mai putin una: a. prezenta persistenta de germeni in sange b. prezenta trecatoare a germenilor in sange c. existenta unui focar septic d. existenta unor metastaze septice 215. 'ratamentul septicemiilor presupune: a. antibioterapie energica si neinterventia asupra focarului septic b. asanarea focarului septic si tratarea focarelor metastatice c. cresterea rezistentei4 nespecifice antiinfectioase d. terapie patogenica simptomatica 21 . 8rmatoarele leziuni sunt considerate plagi cu risc tetanigen4 mai putin una: a. plagi intepate b. plagi anfractuase c. arsurile de grad .. si ... d. plagile deschise in care nu exista conditii de anaerobioza 21#. )rsura de gradul (C se caracterizeaza prin: a. durere locala intensa b. flictena cu lichid scrocitrin c. escara rigida! uscata d. hiperpigmentare reactiva e. escara elastica si lucioasa 21*. $rivitor la socul arsilor este adevarata afirmatia: a. corect tratat! socul se remite in circa : luni b. are perioada de latenta mare pana la instalare c. insuficienta multipla de organ apare rapid d. apare dupa : luni de evolutie a arsurii e. masurile de tratament local sunt mai importante in aceasta etapa decat reechilibrare

e.

semnul lui -iordano pozitiv

a. b. c. d. e.

22*. 78 apartine formelor clinice topografice de apendicita acuta: a. apendicita pelvina b. apendicita catarala c. apendicita mezoceliaca d. apendicita retrocecala e. apendicita subhepatica 22,. 78 apartine formelor clinice totpografice de apendicita acuta: a. apendicita pelvina b. apendicita flegmonoasa c. apendicita mezoceliaca d. apendicita retrocecala e. apendicita subhepatica 23-. Care este cea mai frecventa forma clinica a diverticulozei intestinale: a. forma asimptomatica b. sondromul carcinoid c. sindromul Fonig d. sindromul de malabsorbtie e. forma complicata 231. Ce anume 78 apartine sindromului Donig a. meteorismul b. crize paroxistice c. semnul Blumberg este pozitiv d. la sfarsitul crizei se produc zgomote intestinale e. la sfarsitul crizei bolnavul are scaun diareic

plastron apendicular inflamatie septica peritumorala in cancerul colic anexia acuta plasdtronata hernia ombilicala incarcerata plastron colecistic

23 . ;a auscultatia abdominala absenta totala a zgomotelor peristaltice este sugestica pentru: a. colica biliara b. apendicita acuta c. diverticulita acuta d. ocluzia intestinala mecanica e. peritonita generalizata :7K. Durerea vie care obliga bolnavul la intreruperea inspirului profund in timp ce e+aminatorul apasa bland peretele abdominal sub rebordul costal drept4 reprezinta semnul: a. Blumberg b. ;urph& c. ;andel d. Psoasul e. -iordano :7A. %+amenul zonelor herniare si al cicatricilor postoperatorii este obligatoriu in special daca e+ista semne de: a. peritonita generalizata b. orhiepiddidimita acuta c. apendicita acuta d. colica renoureterala e. ocluzie intestinala 23,. a. b. Cancerul de colon: are incidenta crescuta la persoane peste B5 ani deobicei apare in prezenta unei afectiuni precanceroase evidente clinic este reprezentat cel mai adesea de sarcoame beneficiaza numai de tratament chirurgical reprezinta cea mai rara localizare a neoplasmelor de tub digestiv

232. $rivitor la infarctul enteromezentereic este falsa afirmatia: a. se caracterizeaza prin infiltratia hemoragica difuza a peretelui intestinal b. are prognostic prost c. frecvent bolnavii au ateroscleroza sistemica d. mortalitatea postoperatorie este foarte mare e. infarctul enteromezenteric total beneficiaza doar de interventie chirurgicala 233. "risoanele asociate ascensiunii termice pot sugera urmatoarele afectiuni cu 9 %&C%$'(%: a. ocluzie intestinala b. angiocolita c. apendicita acuta gangrenoasa d. infectie urinara e. colecistita acuta gangrenoasa :7D. Cand nu e+ista aparare musculara evidenta dar banuim e+istenta unei iritatii peritoneale4 se cauta semnul: a. ;urph& b. -iordano c. Psoasului d. ;andet e. Blumberg :75. 9 tumora sensibila la palpare4 cu limite imprecise si cu semne generale de insotire ca febra si frisonul poate fi intalnita in afectiunile de mai 3os cu e+ceptia uneia. (ndicati/o:

c. d. e.

24-. Care din afirmatiile de mai 3os cu privire la cancerul de colon este adevarata: a. de obicei exista tumori multiple b. in peste 56% din cazuri este reprezentat de adenocarcinoame c. adenocarcinomul mucoid are agresivitate minima d. forma macroscopica scleroasa este cea mai frecventa e. carcinoamele epidermoide apar la nivelul cecului 241. 8na din urmatoarele afirmatii referitoare la cancerul de colon este ");.): a. diseminarea directa circumferentiala duce la stenozarea lumenului b. tumorile carcinoide secreta serotomina c. diseminarea longitudinala microscopica o depaseste cu aproximativ 5 cm pe cea macroscopica d. diseminarea hematogena duce la aparitia metastazelor hepatice e. alternanta constipatie-diaree este inalt sugestiva pentru cancerul colic

:D:. =anifestarile clinice specifice ale cancerului colic in general constau in urmatoarele semne si simptome cu 9 %&C%$'(%. (ndicati/o: a. constiaptii b. durere colicativa c. sangerari mici si repetate d. scaune 0creionate1 e. alternanta constipatie-diaree 243. se a. b. c. d. e. (n cancerul colic diareea persistenta poate intalni in localizarea pe: ascendent descendent unghiul splenic unghiul hepatic cec

251. a. b. c. d. e.

!!!! 'riada 9>en este alcatuita din: durere! icter! melena durere! icter! febra durere! icter! varsaturi icter! hemoperitoneu! absenta tranzitului intestinal icter! hematemeza! febra

252. !!!! Chistul hidatic hepatic cel mai frecvent are simptomatologia: a. legata de dimensiunile sale b. de tip biliar c. de tip dispeptic d. infectioasa e. pulmonara 253. Hidropsul vezicular este determinat de: a. migrarea unui calcul din colecist in coledoc b. acumularea unui lochid clar sau mucus in colecist c. inclavarea unui clacul la nivelul infundibulului d. infectarea bilei din vezicula biliara e. pancreatita acuta 254. Care din urmatoarele 78 reprezinta o complicatie mecanica a litiazei veziculare: a. hidropsul vezicular b. litiaza secundara de coledoc c. fistula biliara interna d. fistula biliara externa e. colecistita acuta 255. a. b. c. d. e. 'riada Chauffard cuprinde: durere! icter! melena durere! icter! hematemeza durere! icter! febra icter! febra! melena durere! sindrom dispeptic! febra

244. 7u reprezinta manifestare clinica specifica a cancerului rectal: a. tumora palpabila in fosa iliaca dreapta b. defecatia incompleta c. scaunele 0creionate1 d. tenesmele rectale e. sangerarile mici si repetate in timpul defecatiei 245. Hipersplenismul prezinta cel putin una din urmatoarele: a. exacerbarea functiei imunologice b. splenomegalie c. cresterea numarului de leucocite d. cresterea numarului de trombocite e. cresterea numarului de hematii 24 . a. b. c. d. e. 24#. a. b. c. d. e. Hipersplenismul secundar prezinta: consecinta a splenectomiei consecinta unei boli congenitale hematologice consecinta unei boli hematologice dobandite consecinta unei hipertensiuni portale consecinta unei hipertensiuni esentiale Hemoragia in doi timpi e+prima: leziune parenchimatoasa liniara leziune anfractuasa splenica leziune toraco-abdominala inferioara stanga leziune pediculara splenica leziune subcapsulara splenica

24*. 7u are indicatie 1medicatie2 de splenectomie: a. splina mobila b. hipersplenismul primar c. leucemia acuta d. boala -aucher e. policitemia vera 24,. !!!! (n investigatiile paraclinice pancreatice are prognostic de gravitate: a. determinarea amilazei b. determinarea calcemiei c. determinarea bilirubinei d. determinarea glicemiei e. determinarea numarului de trombocite 25-. :olul determinant in tratamentul pancreatitei acute il constituie: a. interventie chirurgicala in urgenta b. aspiratia naso-gastrica c. antibioterapia tintita d. administrarea de antienzime pancreatice e. reechilibrarea hidroelectrolitica

:5B. "orma supraacuta 1angiocolita ictero/uremigena2 a litiazei coledociene este caracterizata de urmatoarele4 cu e+ceptia: a. apare la bolnavi tineri b. soc toxico-septic c. colaps d. insuficienta hepatica e. insuficienta renala

25#. (schemia cronica intestinala este caracterizata de urmatoarele4 cu e+ceptia: a. durerea are caracter de crampa b. durerea este proportionala cu cantitatea de alimente ingerate c. durerea se calmeaza la medicatia antiacida d. poate prezenta sindrom de malabsorbtie intestinala 25*. Care din urmatoarele semne 78 este intalnit infarctul entero/mezenteric: a. durere abdominala b. pneumoperitoneu c. stare de soc d. meteorism abdominal e. scaune hemoragice

25,. Care din urmatoarele afirmatii privitoare la apendicita acuta este falsa: a. este cea mai frecventa dintre afectiunile chirurgicale abdominale b. prezinta un mare polimorfism clinic c. exista paralelism absolut intre semnele clinice si leziunile anatomice d. evolutia procesului inflamator este imprevizibila 2 -. Care din urmatoarele forme de apendicita acuta evolueaza ca o ocluzie intestinala febrila: a. apendicita pelvina b. apendicita retrocecala c. apendicita subhepatica )subcecala* d. apendicita mezoceliaca e. apendicita hipertoxica 2 1. a. b. c. d. e. 'riada lui Die1c2ulafoE cuprinde: hiperestezie cutanata! apare musculatura )aparare musculara* in fosa iliaca dreapta! durere in fosa iliaca dreapta durere provocata in fosa iliaca dreapta! varsaturi! febra )durere in fosa iliaca stanga! v! f* stare de soc! febra! aparare musculatura in fosa iliaca dreapta hiperstezie cutanata! manevra Blumberg pozitiva! febra durere provocata in fosa iliaca dreapta! intreruperea tranzitului intestinal! febra

d. e.

abcese pancreatice hemoragie digestiva

2 #. (nvestigatiile biochimice intr/o pancreatita acuta 78 include: a. leucocitoza b. anemia c. glicozuria d. hipercalcemia e. hiperamilazemia 2 *. (n care din urmatoarele afectiuni 78 este indicata splenectomia: a. leziunile traumatice ale splinei b. tumorile splenice c. abcesele splinei d. hipersplenismul primar e. leucemiile acute 2 ,. "actor favorizanti ai aparitiei ulcerului duodenal sunt urmatorii4 cu e+ceptia: a. varsta tanara b. grupa sanguina ".. c. terenul neuro-endocrin dezechilibrat d. factori alimentari e. stresul 2#-. !!!Care din urmatoarele forme de ulcer prezinta tablou clinic asemanator ulcerului duodenal: a. ulcerul juxtacardial b. ulcerul gastric prepiloric c. ulcerul situat la nivelul marii curburi gastrice d. ulcerul duodenal postbulbar e. ulcerul esofagian 2#1. 8rmatoarele afirmatii cu privire la ulcerul gastric sau duodenal sunt adevarate4 mai putin una: a. tratamentul medical corect efectuat si sustinut poate vindeca ulcerului b. ulcerul cu evolutie indelungata in pusee succesive evolueza frecvent spre aparitia complicatiilor c. tratamentul chirurgical este singurul care paote aduce vindecarea d. nisa ulceroasa este un semn direct de diagnostic radiologic e. evolutia naturala a ulcerului gastric sau duodenal este ciclica 2#2. !!!Complicatia cea mai grava a ulcerului gastro/duodenal este: a. perforatia b. stenoza in faza initiala c. stenoza in faza avansata d. hemoragia e. penetratia 2#3. 8rmatoarele afirmatii cu privire la hernia hiatala de alunecare sunt adevarate4 mai putin una: a. este cea mai frecventa b. esofagul are lungime normala c. unghiul +is este deschis d. cardia migreaza intratoracic e. nu asociaza reflux gastro-esogian 2#4. a. b. c. .emnul Circho>/'roisier reprezitna: adenopatie supraclaviculara stanga adenopatie cervicala stanga adenopatie inghinala stanga

2 2. )pendicita acuta la varstnic se prezinta adesea: a. asimptomatica b. sub forma unui sindrom tumoral subocluziv c. ca un sindrom toxico-septic d. cu fenomene peritoneale e. cu tabloul clinic clasic 2 3. "actorul etiologic cel mai frecvent intalnit in pancreatita acuta este: a. litiaza biliara b. obstructia duodenala c. hiperlipoproteinemia d. obstructia ducturilor pancreatice e. infectiile virale 2 4. Care din urmatoarele enzime este responsabila de aparitia hemoragiilor intr/ o pancreatita acuta: a. tripsina b. elastaza c. lipaza d. #alicreina e. histamina 2 5. %+amenul fizic intr/o pancreatita acuta paote releva urmatoarele4 cu e+ceptia: a. grade diferite de soc b. febra c. zgomote intestinale accentuate d. pleurezie stanga e. apare musculatura abdominala 2 . (n pancreatita acuta tratamentul chirurgical este indicat in urmatoarele situatii4 cu e+ceptia: a. la debutul afectiunii b. dubii de diagnostic c. lipsa de raspuns la tratamentul medicamentos

d. disparitia matitatii hepatice e. bombarea fundul de sac (ouglas ================================================== 2#5. "ractura 5in lemn verde6 reprezinta: a. o fractura completa transversala b. o fractura cu multiple traiecte c. o fractura incompleta d. o fractura cu traiect elicoidal e. o decolare diafizo-epifizara 2# . Care din urmatoarele semne clinice are caracter de certitudine pentru diagnosticul unei fracturi: a. durerea intensa in punct fix b. flictenele c. echimoza locala d. crepitatiile osoase e. tumefactia regiunii 2##. Care din urmatoarele afectiuni este o complicatie generala imediata grava a fracturilor: a. litiaza urinara b. ... embolie )pulmonara - scris*44 c. atrofia musculara d. decalcifierea osoasa e. pseudartroza :KA. (n absenta e+amenului radiologic4 diagnosticul diferential al fracturii cu scurtarea membrului4 se face cu: a. entorsa b. luxatia c. contuzia d. fractura 0in lemn verde1 e. osteita 2#,. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la entorse este adevarata: a. dupa producere suprafetele articulare nu revin in pozitia initiala! anatomica b. pot fi congenitale c. se pot complica cu pseudartroze d. in toate situatiile! la examenul clinic! se constata mobilitate articulara anormala e. formele usoare nu necesita imobilizare in aparat gipsat 2*-. cel a. b. c. d. e. Care dintre urmatoarele lu+atii este mai frecvent intalnita: scapulohumerala acromicclaviculara4 coxofemurala luxatia cotului luxatia genunchiului

2*3. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la voletul costal este ");.): a. poate sa duca la instalarea unei insuficiente respiratorii acute b. duce la aparitia miscarilor respiratorii paradoxale c. voletul posterior are consecinte functionale respiratorii severe d. fixarea provizorie a voletului reprezinta una din masurile de prim ajutor e. uneori este necesara respiratia artificiala 2*4. ;eziunile traumatice ale organelor parenchimatoase abdominale sunt grave prin: a. intensitatea manifestarilor locale b. prezenta semnelor de iritatie peritoneala c. instalarea socului hemoragic d. disparitia matitatii hepatice e. instalarea unei ocluzii intestinale 2*5. ;eziunile traumatice ale organelor cavitare abdominale sunt insotite de: a. hemoragie digestiva superioara b. semne de iritatie peritoneala c. lipotimie la trecerea in ortostatism d. marirea matitatii hepatice e. alterarea precoce si profunda a starii generale 2* . Care din urmatoarele leziuni se pot produce in contuziile puternice de hipocondru stang: a. rupturi duodenale b. leziuni ale splinei c. leziuni ale venelor suprahepatice d. desinsertia de mezenter e. rupturi de vezica urinara 2*#. Care dintre urmatoarele etape 78 apartine evalurarii globale initiale a politraumatizatului: a. daca exista hemoragie digestiva b. prezenta si eficienta activitatii cardiace c. daca exista sangerare externa ampla d. daca exista leziuni vertebro-medulare e. daca exista fracturi ale membrelor 2**. Care dintre urmatoarele leziuni se situeaza pe primul loc din punctul de vedere al urgentei: a. fracturi inchise ale membrelor b. plagi superficiale c. asfixie acuta d. eventratii posttraumatice e. insuficienta respiratorie cronica ).8C* 2*,. Care dintre urmatoarele afirmatii privind resuscitarea cardiovasculara este adevarata: a. leziunile cerebrale ireversibile apar dupa 16 minute de la oprirea cardio-circulatorie b. dupa oprirea respiratiei este posibila mentinerea spontana a activitatii circulatorii eficiente pentru scurt timp c. eficienta masajului cardiac extern este dovedita de aparitia pulsatiilor la artera radiala d. in resuscitarea cu un singur reanimator! raportul dintre compresiunile sternale si insulfatiile pulmonare este de 5 la 1 e. cel mai frecvent! ineficienta respiratiei artificiale este cauzata de prezenta corpilor straini in caile respiratorii

2*1. Care din urmatoarele masuri terapeutice este C97':)(7D(C)') in fractura costala simpla: a. administrarea de antialgice uzuale b. mobilizarea focarului de fractura cu benzi de leucoplast c. administrarea de fluidifiante ale sputei d. bandaj toracic circular e. infiltratia nervilor intercostali 2*2. a. b. c. d. e. Coletul costal reprezinta: aparitia miscarilor respiratorii paradoxale pneumotoraxul consecutiv fracturii costale hemotoraxul consecutiv fracturii costale fractura costala cu deplasare peretele toracic cuprins intre doua linii de fracturi costale

2,-. $rima manevra efectuata in cazul stopului cardio/respirator este: a. masajul cardiac extern b. verificarea reactivitatii pupilare la lumina c. respiratia artificiala d. verificarea prezentei pulsului la artera radiala e. controlul permeabilitatii cailor respiratorii 2,1. Cu care dintre urmatoarele leziuni se poate complica resuscitarea cardio/ respiratorie: a. ruptura renala b. perforatia stomacului c. ruptura de menisc d. perforatia duodenului e. ruptura pancreasului 2,2. Care dintre urmatoarele etape 78 apartine evaluarii globale initiale a politraumatizatului: a. prezenta si eficienta miscarilor respiratorii b. prezenta si eficienta activitatii cardiace c. daca exista sangerare externa ampla d. daca exista fracturi ale membrelor e. daca exista hematurie 2,3. Care dintre urmatoarele afirmatii privind evaluarea leziunilor produse prin arsura este adevarata: a. indicele prognostic sub 166 semnifica evolutia frecvent letala b. fata anterioara a trunchiului reprezinta 5% din suprafata corporala c. primul gest efectuat in cazul unui bolnav cu arsuri este stabilirea indicelui prognostic d. flictena cu lichid sanguinolent apare in arsura de gradul ... e. indicele prognostic reprezinta suma suprafetelor arse exprimate procentual 2,4. Care dintre urmatoarele leziune este caracteristica pentru arsura de gradul ((: a. eritem b. edem c. flictena cu lichid sero-citrin d. zona de escarificare e. flictena cu lichid sanuinolent 2,5. Care dintre urmatoarele afirmatii privind aspectul anatomo/patologic al leziunii complete produse prin arsura este adevarata: a. in zona de staza circulatia capialra este oprita b. in zona coagulare leziunile sunt reversibile c. in zona de hiperemie apare incetinirea fluxului capilar d. zona de staza este situata la periferia leziunii e. profunzimea zonei de coagulare este dependenta durata de actiune a agentului vulnerant 2, . Care dintre urmatoarele afirmatii privind socul caloric este adevarata: a. administrarea diureticelor impiedica aparitia socului caloric b. ingestia ab&ndenta de lichide este un factor predispozant pentru aparitia socului caloric c. alura ventriculara este mult crescuta d. bolnavul este bradipneic e. bolnavul prezinta tremuraturi4 si frisoane

2,#. Care dintre urmatoarele afirmatii privind socul caloric este adevarata: a. rinichiul este organul cel mai sensibil la agresiunea termica b. tensiunea arteriala tinde rapid sa creasca c. febra preexistenta duce la adaptarea organismului la cresterea temperaturii d. ingestia abundenta de lichide este o masura de profilaxie in socul caloric e. perturbarile functionale ale parenchimelor au la baza un determinism homronal 2,*. Care dintre urmatoarele semne apartine tabloului clinic al socului caloric: a. temperatura centrala a corpului de 7A C b. bradicardie c. tegumente uscate! rosu-cenusii d. flictene tegumentare sero-hemoragice e. hipertensiune arteriala 2,,. a. b. c. d. e. $seudartroza reprezinta: consolidarea lenta! intarziata a unei fracturi absenta consolidarii unei fracturi consolidarea in pozitie vicioasa a unei fracturi o fractura cu traiesct intraarticular redoare articulara

3--. Care din urmatoarele semne clinice are caracter de probabilitate pentru diagnosticul unei fracturi: a. mobilitatea patologica a regiunii sau segmentului b. deformarea axului membrului c. scurtarea membrului d. intreruperea continuitatii reliefului osos e. flictenele 761. Care dintre urmatoarele semne clinice poate fi constatat la e+amenul obiectiv al unui bolnav cu entorsa: a. scurtarea membrului b. crepitatii osoase c. modificarea axului membrului d. tumefactie locala e. lipsa transmiterii miscarii de la segmentului proximal la cel distal 3-2. Care din urmatoarele afirmatii privind lu+atia este adevarata: a. dupa producere suprafetele articulare isi pastreaza raporturile anatomice initiale b. articulatia prezinta mobilitate patologica c. examenul radiologic este facultativ d. tratamentul consta in gimnastica medicala e. leziunile nervoase sau vasculare se produc numai in cazul asocierii cu fracturi 3-3. Care dintre urmatoarele afectiuni reprezinta o complicatie tardiva a fracturilor: a. tulburarile de crestere la copii b. infectarea focarului de fractura c. embolia grasoasa d. boala tromboembolica e. retentia de urina 3-4. 9biectivul tratamentului ortopedic in fracturi este reprezentat de: a. imobilizarea segmentului afectat

b. c. d. e.

tractiunea intensa si de scurta durata asupra extremitatii distale a membrului afectat tractiunea lenta asupra extremitatii distale a membrului afectat aplicarea unei atele gipsene reducerea deplasarii si mentinerea in contact a fragmentelor osoase

d. e.

cand ruptura se face in cavitatea peritoneala apare globul vezical hematuria este aproape constanta

3-5. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la hemotora+ul posttraumatic este adevarata: a. hemotoraxul masiv necesita reechilibrare volemica b. hemotoraxul de amploare mica asociaza fenomene de insuficienta respiratorie c. insuficienta respiratorie in hemotoraxul masiv este tratata prin respiratie artificiala d. hemotoraxul are ca expresie clinica cresterea sonoritatii pulmonare e. hemotoraxul de amploare mica nu necesita internare 3- . Care din urmatoarele afirmatii referitoare la pneumotora+ este adevarata: a. la percutia hemitoracelui afectat apare o zona de submatitate b. pneumotoraxul unilateral nu produce insuficienta respiratorie grava c. in pneumotorax puntia pleurala se face in spatiul ,... intercostal pe linia axilara posterioara d. pneumotoraxul cu supapa nu produce insuficienta respiratorie e. aerul din pneumotoraxul cu supapa provine din exterior printr-o plaga punctiforma a peretelui toracic 3-#. Care din urmatoarele semne clinice apar in tamponada cardiaca: a. paloare tegumentara b. disparitia matitatii cardiace c. turgescenta jugularelor d. durere exacerbata in inspir e. hipertensiune arteriala 3-*. Care din urmatoarele masuri de prim a3utor in traumatismele abdominale este corecta: a. reechilibrarea volemica prin ingestie de lichide b. instalarea unei perfuzii in caz de tahicardie si hipotensiune c. folosirea de antialgice opiacee d. explorarea si sutura plagilor abdominale e. reducerea evisceratiei posttraumatice 3-,. Care este semnul clinic cel mai important in traumatismele renale: a. hematuria b. uretroragia c. durerea lombara d. impatare in flane e. semne de iritatie peritoneala 31-. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la ruperile de vezicula urinara este adevarata: a. tulburarile de mictiune sunt absente b. se produc in special cand vezica urinara este goala c. sondajul vezical ca masura de prim ajutor este obligatoriu

311. Care dintre urmatoarele leziuni face parte din categoria a doua din punctul de vedele al urgentei: a. plaga penetranta cu soc hemoragic b. amputatie traumatica a unei extremitati c. evisceratie posttraumatica d. fractura inchisa a unui membru e. arsura intinsa a fetei 312. Care dintre urmatoarele afirmatii privind resuscitarea cardio/respiratorie este adevarata: a. in absenta pulsului la artera pedioasa4 trenioe omceput masajul cardiac extern asociat cu respiratia artificiala b. sistarea respiratiei este intotdeauna asociata cu oprirea imediata a activitatii cardiace c. reactivitatea ouoilara la lumina atesta eficienta resuscitarii cardio-respiratorii d. in resuscitarea cu doi reanimatori raportul dintre compresiunile sternale si insulfatiile pulmonare este de 15 la : e. cea mai eficienta metoda de respiratie artificiala este respiratia 0gura la nas1 313. Care dintre urmatoarele semne indica eficienta resuscitarii cardi/ respiratorii: a. prezneta pulsului la artera radiala b. midriaza pupilara la stimuli luminosi c. aparitia respiratiei spontane d. distensia gazoasa a stomacului e. permeabilitatea cailor respiratorii 314. Care dintre urmatoarele afirmatii privind eficienta resuscitarii cardio/ respiratorii este adevarata: a. cea mai frecventa cauza de ineficienta a respiratiei artificiale este extensia inadecvata a capuluil b. eficienta masajului cardiac extern este confirmata de aparitia pulsatiilor la artera radiala sincrone cu compresiunile sternale c. dupa stopul cardiac este posibila prezenta unei activitati respiratorii eficienta pentru scurt timp d. in lipsa oxigenarii cerebrale pupila este miotica e. eliminarea completa a apei din plamani in caz de inec este obligatorie pentru o respiratie artificiala eficienta 315. Care dintre urmatoarele leziuni este caracteristica pentru arsura de gradul (((: a. flictena cu lichid sanguinolent b. edemul c. eritemul d. necroza tegumentara combustionala4 totala e. flictena cu lichid sero-citrin 31 . %valuarea leziunilor produse prin arsura se face tinand cont de: a. pericolul infectiei b. gradul arsurii c. prezentei durerii d. varsta bolnavului e. pierderea de lichide

31#. Care dintre urmatoarele manevre este obligatorie in acordarea primului a3utor la bolnavii cu arsuri: a. curatarea suprafetei arse b. profilaxia tetanosului c. montarea sondei vezicale d. montarea sondei gastrice e. spalarea suprafetei arse cu solutii antiseptice 31*. Care dintre urmatoarele semne apartine tabloului clinic al socului caloric: a. bradipnee b. tegumente marmorate! palid-cianotice c. tensiunea arteriala initial normala d. alura ventriculara normala e. frisoane 31,. Care dintre urmatoarele semne apartine tabloului clinic al hipotermiei accidentale generalizate: a. tahicardie b. polipee c. transpiratii reci d. tegumente palide e. tensiunea arteriala scazuta de la inceput 32-. Care dintre urmatoarele semne apartine tabloului clinic al hipotermiei accidentale generalizate: a. somnolenta b. hipertensiune arteriala c. tegumente rosu-cenusii d. flictene cu lichid serocitrin e. polipnee ======================================================== 321. (ndicati care din afirmatiile de mai 3os referitoare la tumorile benigne colorectale! este ");.): a. tumorile benigne epiteliale se numesc polipi b. polipii polipii adenomatosi4 sunt cei mai frecventi c. tumorile neepitiliale sunt frecvent intalnite d. orice leziune de tipul polipilor trebuie extirpata e. lei4444444 se dezvolta din musculatura neteda 322. Care din afirmatiile de mai 3os referitoare la tumorile benigne neepiteliale colorectale este ");.): a. descoperirea4 lor reflecta tesutul de origine b. manifestarile clinice sunt tardive c. se intalnesc rar d. tulburarile de tranzit pe care le determina sunt datorate ulcerarii tumorii e. tratamentul consta in rezenctia limitata a segmentului purtator4 323. 8na din urmatoarele afirmatii referitoare la polipii colorectali este adevarata: a. cei adenomatosi se intalnesc rar b. cei vilosi4 sunt localizati mai ales pe cec c. polipii pediculati au baza larga de implantare d. constipatia un factor de risc pentru aparitia tumorilor maligne neepiteliale e. riscul 4444cerizarii este mai mare pentru polipii vilosi 324. !!!!!F de rev :eferitor la relaia polipi colorectali/cancer4 una din afirmatiile urmatoare este ");.):

a. b. c. d. e.

orice tip de polipi se paote transforma in neoplzis polipii de peste : cm trebuie considerati intotdeauna suspecti de malignitate supravegherea evolutiei purtatorilor de polipi este obligatorie in polipoza rectocolica difuza malignizarea este o regula riscul cancerizarii4 este mai precoce pentru polipii vilosi4

325. =anifestarile clinice ale polipilor colorectali constau in urmatoarele C8 9 %&C%$'(%4 indicati/o: a. scaune frecvente! abundente! moi pentru tumorile viloase rectale b. sindroamele de impregnare neoplazica in cazul transformarii lor maligne c. durere la defecatie d. rectoragii e. tulburari de tranzit 32 . 8nul din elementele de mai 3os 78 apartine sindromului ?ardner!: a. polipoza difestiva difuza b. asociatii dentare c. tumori multiple de tesuturi moi d. pete !!!!!zice pe buze si tegumentul perioral e. c444444e ale mandibulei 32#. 'riada lui 9>en caracteristica hemobiliei! este reprezentata de urmatoarea asociere: a. febra! frison! icter b. prurit! icter! colica4 c. colica! icter! melena d. frison! colica! icter e. icter! polial#iurie4! frison 32*. Chistul hidatic hepatic este o tumora: a. maligna b. necapsulata c. solida d. generata de forma adulta a /eniei Echinococus e. infiltrativa 32,. :eferitor la e+amenele paraclinice in chistul hidatic4 este adevarata afirmatia: a. eozinofilia este intotdeauna prezenta b. radiografia simpla a hipocondrului drept evidentiaza o formatiune chistica in aria de proiectie a ficatului c. scintigrafia arata o zona hipercaptanta4 care coincide ca localizare cu pozitia )prezenta* chistului d. intradermoreactia la tuberculina este intotdeauna pozitiva e. ecografia ofera date asupra localizarii si continutului formatiunii 33-. :eprezinta factori favorizanti ai aparitiei calculilor biliari urmatoarele circumstante4 C8 9 %&C%$'(%: a. sexul feminin b. infectiile biliare c. varsta d. alimentatia bogata in vegetale e. distantare mare a meselor

331. .indromul dispeptic biliar este reprezentat de asocierea urmatoarele elemente4 C8 9 %&C%$'(%: a. greata b. gust acru matinal c. balonare postprandiala d. cefalee e. varsaturi 332. :eprezinta complicatii posibile ale litiazei veziculei biliare urmatoarele afectiuni4 C8 9 %&C%$'(%: a. neoplasmul caii biliare principale b. colecistita acuta c. litiaza caii biliare principale d. neoplasmul veziculei biliare e. fistula biliara externa 333. Durerea din ulcerul perforat se caracterizeaza prin: a. imobilizarea bolnavului in pozitia antalgica b. iradiere posterioara c. localizare in hipocondrul stang d. intensitate medie e. apare dupa un abuz alimentar 334. 'useul rectal efetuat unui pacient cu ulcer perforat evidentiaza ca element caracteristic: a. melena b. prezenta hemoroizilor c. bombare dureroasa a (ouglasului d. prostata marita de volum e. fecale acolice 335. Carsaturile din ulcerul piloric stenozat au ca elemente caracteristic: a. contin bila in cantitate mare )sau redusa* b. au aspect de hematemeza c. sunt inodore d. contin alimente ingerate cu mult timp inainte e. sunt incolore 77B. $neumoperitoneul evidentiat din radiografia abdominala simpla este considerat ca semn patognomonic pentru: a. colecistita acuta b. ulcerul hemoragic c. ulcerul stenozant d. ulcerul perforat e. fistulaula biliodigesiva 77K. Care dintre urmatoarele acuze prezentate de un pacient poate orienta diagnosticul spre un cancer gastric: a. astenie fizica b. paloare tegumentara c. anorexie selectiva pentru carne si grasimi d. hematemeza e. deficit ponderal 33*. :eferitor la hernia gastrica transhiatala4 este adevarata afirmatia: a. hernia prin rostogolire este cea mai frecventa in practica clinica b. hernia prin rostogolire prezinta intotdeauna sac peritoneal c. in hernia prin rostogolire! unghiul +is este complet deschis d. in hernia prin alunecare cardia este situata normal! intraabdominal e. hernia prin rostogolire asociaza reflex gastroesofagian

33,. Hipersplenismul prezinta cel putin una din urmatoarele: a. exacerbarea functiei imunologice b. splenomegalie c. cresterea numarului de leucocite d. cresterea numarului de trombocite e. cresterea numaruui de hematii Hipersplenismul secundar prezinta: consecinta a splenoctomiei consecinta unei boli congenitale hematologice c. consecinta unei boli hematologice dobandite d. consecinta unei hipertensiuni portale e. consecinta unei hipertensiuni esentiale ===================================================== 341. 7umiti o leziune care induce un risc vital imediat: a. plaga superficiala b. contuzii craniene c. obstructie a cailor respiratorii superioare d. arsura a mainii e. fractura de radius 7D:. :ecuperarea bolnavului fara sechele este posibila daca se inlatura starea de hipo+ie cerebrala in intervalul de: a. D-B minute b. 5-K minute c. B-A minute d. 7-5 minute e. 15 minute 343. Cea mai frecventa cauza de insuficienta a respiratiei artificiale este a. obstructia cailor aeriene inferioare b. leziuni ale traheei c. extensia inadecvata a capului d. pneumotoraxul e. pacient necooperant 344. :eferitor la garoul aplicat in scop hemostatic4 este adevarata afirmatia: a. nu produce leziuni ischemice niciodata b. este prevazut cu un cartonas pe care este notata varsta pacientului c. se va slabi 1-: minute la fiecare interval de 15-:6 secunde d. se aplica de regula distal inspre extremitatea membrelor e. nu se mai utilizeaza aceasta metoda de hemostaza 345. =anevrele de resuscitare cardio/ respiratorie vor fi declansate daca: a. pulsul la artera radiala este absent b. pupilele sunt midriatice c. nu se poate efectua masaj cardiac intern d. hemostaza nu este eficienta e. pulsul la carotida este absent 34 . :eferitor la traheostomie este adevarata afirmatia : a. se practica in caz de necesitate stringenta b. este o manevra complexa c. prezinta riscuri majore d. se realizeaza numai in spital e. se practica in regiunea cervicala posterioara 34#. a. b. Comotia cerebrala este o leziune: corticala circumscrisa corticala unilaterala 34-. a. b.

c. d. e.

partial ireversibila functionala organica

e.

genital

34*. ;eziune posttraumatica tardiva dupa traumatisme cradiocerebrale este: a. scleroza atrofica a substantei cenusii b. epilepsia posttraumatica c. abcesul cerebral posttraumatic d. fongusul cerebral e. toate raspunsurile adevarate 34,. .emne de deteriorare a starii generale a unui pacient cu 'CC este: a. scaderea nivelului de constienta b. tahicardia c. hipotensiunea arteriala d. aparitia respiratiilor superficiale e. toate raspunsurile sunt adevarate 35-. a. b. c. d. e. $upila Huchinson este: pupila miotica de partea hematomului intracranian pupila midriotica de partea hematomului intracranian pupila miotica de partea opusa hematomului intracranian pupila midriotica de partea opusa hematomului intracranian semnificatie a leziunii de trunchi cerebral

35 . ;eziunea initiala in antra+ul cutanat apare initial ca: a. flictena b. abces c. furuncul d. chist e. hipopigmentare 35#. a. b. c. d. e. )bcesul gazos este o infectie: stafilococica clostridiana streptococica gonococica meningococica

35*. %lementul definitoriu al septicemiei il constituie: a. prezenta persistenta a gemenilor patogeni in sange b. prezenta intermitenta a germenilor patogeni in sange c. prezenta tranzitorie a germenilor patogeni in sange d. bacteriemia e. endocardita lenta 35,. a. b. c. d. e. 3 -. a. b. c. d. e. 3 1. de a. b. c. d. e. $aronichia cronica: necesita tratament antibiotic uneori se manifesta prin supuratie intens dureroasa determina adesea tumefactie importanta a degetului este datorata frecvent unei infectii fungice nu afecteaza unghia $anaritiul flictenular: poate fi intalnit si pe fata dorsala a mainii clinic este asemanator cu arsura gr... este un panaritiu in bisac este insotit de semne locale inflamatorii toate raspunsurile sunt adevarate Complicatia ma3ora a unui panaritiu deget C este: celulita mainii tenosinovita abcesul lojei hipotenare osteomielita falangei distale artrita articulatiei interfalangiene distale

351. (ndicatie de internare pentru un pacient care a suferit 'CC este: a. relatarea pacientului despre o pierdere tranzitorie a constientei cu amnezie posttraumatica de sub 5 minute b. starea de confuzie pana in momentul examinarii c. evidentierea unei plagi complete a scalpului d. varsaturi! cefalee! fotofobie e. supraveghere necalificata medical la domiciliu 352. Hipere+tensia coloanei vertebrale in cadrul unui traumatism are drept rezultat: a. fractura proceselor spinoase b. elongarea ligamentului c. elongarea ligamentului spinos d. hernierea nucleului pulpos cu compresie medulara e. toate raspunsurile adevarate 353. a. b. c. d. e. $lagile cu risc tetanigen sunt: chirurgicale intepate taiate penetrante dehiscente

354. %lement esential pentru diagnosticarea tetanosului este: a. apararea musculara b. pozitia antalgica in 0cocos de pusca1 c. spasmul dureros al muschilor maseteri d. semnul Blumberg pozitiv e. bronhospasm 355. Care dintre formele clinice ale antra+ului este cea mai frecventa si are prognoscticul cel mai bun: a. digestiva b. pulmonar c. cerebral d. cutanata

3 2. $unct sinovial dureros in tenosinovita tendonului fle+or al degetului C este situat la nivelul articulatiei: a. ulno-carpiene b. metacarpofalangiene a degetului , c. radiocarpiene d. interfalangiene proximale deget , e. interfalangiiene distale deget , 3 3. )titudinea imediata fata de o leziune vasculara arteriala in cadrul unui traumatism al mainii: a. garou proximal de leziune b. garou distal de leziune c. pansament compresiv d. imobilizarea mainii in flexie e. aplicare locala de gheata 3 4. Care dintre urmatorii germeni apare cel mai frecvent in celulita mainii: a. stafilococ alb b. stafilococ auriu

c. streptococ beta hemolitic d. streptococus pneumonic )e* e. streptococus meningitidis ====================================================== 3 5. !!!!!! Durerea in patologia urrinara imbraca urmatoarele forme mai putin una: a. e persistenta lombar b. e pelviperitoneala4 c. e hipogastrica d. e cu aspect de claudit444 e. e colicativa4 3 . !!!!!! Durerea in patologia urinara are unul din urmatoarele caractere: a. se insoteste de cefalee b. se insoteste de starea de neliniste c. apare dupa mese abundente d. e insotita de febra si frisoane e. cedeaza la opiacee4 !!!!Disurta! se e+prima prin: modificari de jet urinar intarziere act4 infectional4 imposibilitatea amanarii actului de infectie)une*4 aparitia 44tiunilor frecvente aparitia de tenesme4 vezicale ?lobul vezical apare in: mictiuni rare poliurie incontinenta4 de urina anurie retentie completa de urina (ncontinenta falsa de urina apare in: enurezis4 afectiuni neurogene retentie de urina cu evacuarea prin preaplin4 4 de cel vezical4 faza poliurica a unei insuficiente ranale acute )nuria poate fi: extrarenala urmare a expunerii la frig reducerea capacitatii vezicale fiziologica falsa Hematuria microscopica presupune: hematii in sediment @ 1.666.666CmlCmin hematii in sediment @ 166CmlCmin hematii in sediment @ 16CmlCmin hematii in sediment @ 1666CmlCmin hematii in sediment @ 166.666CmlCmin

3#4. "unctia renala paote fi apreciata prin: a. scintigrafie b. pielegrafie4 ascendenta c. citografie cu timp mictional d. ecografie e. tomografie 3#5. (n traumatismele renale4 radiografia renala simpla poate arata a. dezorganizare caliceala b. stop pe ureter c. imagini lacunare bazinetale4 d. hematoame corticale e. stergerea umbrei psoasului 3# . (n traumatismele renale4 hematuria semnifica: a. calcul impactat la nivelul ureterului b. ruptura de uretra c. leziune renala subcapsulara d. leziune comuna cu caile de excretie e. leziune a pediculului renal 3##. !!!! )spectul clinic de coa3a de portocala intalnit in cancerul mamar apre datorita: a. invaziei traveelor4 conjunctive cu staza limfatica secundata b. invazia canalelor galactofore c. invazia tegumentelor 4444 d. invazia ganglionilor regionali e. invazia ganglionilor extraregionali 3#*. .emnele clasice de malignizare in tumorile sanului sunt urmatoarele cu e+ceptia: a. (urerea44444 b. conturul regulat c. fixarea tumorii in parenchimul glandular d. retractia mamara e. adenopatia palpabila 3#,. 9riginea procesului proliferativ in 0. $aget a sanului e situata in: a. epidermul mamelonar b. gg. axilari c. tesutul celular adipos premamar d. unul din lobii glandulari e. epiteliul canalelor gaalctofore subiacente mamelonului 3*-. .indromul Claude 0ernard Horner asociaza: a. enoftalmie! mioza! ptoza aplpebrala b. exoftalmie! mioza! ptoza palpebrala c. exoftalmie! midriaza! ptoza palpebrala d. exoftalmie! mioza! disfonie e. mioza! disfonie! disfagie 7A1. 8rmatoarele sindroame paraneoplazice pot fi un semnal de alarma in cancerul bronho/pulmonar cu e+ceptia: a. osteoartropatie hipertrofica penumonica b. degete hipocratice c. hemoptizia d. ginecomastia e. acanthosis nigricans 7A:. Care din e+plorarile paraclinice vizualizeaza imaginea endobronsica a traheei bronhiilor principale si lobare: a. radiografua de fata si profil a toracelui b. radioscopia pulmonara

3 #. a. b. c. d. e. 3 *. a. b. c. d. e. 3 ,. a. b. c. d. e. 3#-. a. b. c. d. e. 3#1. a. b. c. d. e.

3#2. $ierderea de sange din uretra anterioara se numeste: a. hematurie initiala b. hematurie terminala c. hematurie microscopica d. uretroragie e. hematurie totala 3#3. %+istenta cilind!!!ier in urina e +onfirmata de: a. urocultura b. proba celor 7 pahare c. explorare instrumentala d. citoscopic e. sumar de urina

c. d. e.

tomografie computerizata bronhoscopia scintigrafia pulmonara

d. e. 3,2. a. b. c. d. e.

mastita cronica mamela secretanta ?alactocelul reprezinta: abces cronic nespecific abces cronic ce contine lapte alterat si apare tardiv dupa intreruperea lactatiei mastita acuta de lactatie mastita acuta in afara lactatiei forma clinica a cancerului mamar

3*3. Care din diverticulii esofagieni sunt considerati de pulsiune: a. diverticulii superiori b. diverticulii superiori si inferiori c. diverticulii mediotoracici d. diverticulii inferiori e. diverticulii mediotoracici si inferiori ================================================= 3*4. %ste semn obiectiv pentru diagnosticul lu+atiei: a. durere )subiectiv* b. impotenta functionala )subiectiv* c. deformarea regiunii articulare d. echimoza )pt fractura* e. flictenele )pt fractura* ===================================================== 3*5. (n prezent untic! hernii care din urmatoarele semne impun o interventie chirurgicala de urgenta: a. semn ;urph& pozitiv b. durere intestinala brusca c. reductibilitatea herniei d. expansiunea la tuse e. impulsiunea la tuse 3* . 'ratamentul ortopedic poate fi indicat in: a. tratarea omfalicelului b. hernii mici si reductibile ale nou-nascutului c. hernii strangulate d. hernii incarcrate4 e. hernii inarcarate dar numai la varstnici 3*#. Contraindicatii temporare pentru tratamentul unei hernii este: a. incarcerarea b. strangularea c. traumatismul herniar d. flegmonul piostercoral e. adenomul de prostata 3**. a. b. c. d. e. 7u poate hernia: splina intestinul subtire epiploonul pancreasul ovarul

3,3. !!!!ti diseminati dand senzatia de ciorchine de strugure la palparea sanului caracteristic: a. mastoza fibroechistica b. fibroadenomul mamar c. mastita cronica d. mastita acuta in afara lactatiei e. canceul mamar ======================================================== 3,4. Componenta facultativa a anesteziei este: a. analgezia b. amnezia sau hipnoza c. relaxarea musculara d. asigurarea homeostaziei generale e. pregatirea pentru anestezie 3,5. .copul principal al pregatirii pentru anestezie este: a. pregatirea psihologica a bolnavului in vederea operatiei b. stabilirea riscului operator si anestezic c. reducerea morbiditatii si mortalitatii d. depistarea unor alergii medicamentoase e. inspecita sistemului venos superficial 3, . nu a. b. c. d. e. =onitorizarea standard pentru )? include: supravegherea clinica presiune arteriala noninvaziva urmarirea temperaturii bolnavului concentratia C2: la sfarsitul expirului masurarea debitului cardiac invaziv

3*,. $rincipalul factor de risc pentru o evisceratie postoperatorie este: a. hipervitaminoza C b. folosirea firului nerezorbabil c. incontinenta de urina d. alegerea unor incizii transversale e. supuratia plagii 3,-. %ste permis ca prin a3utor intr/o evisceatie posttraumatica: a. introducerea anselor in cavitatea peritoneala b. exercitarea de tractiuni pe mezouri c. dozarea4 organelor cu un cearsaf circular d. ingestie de apa e. spalarea organelor eviscerate cu apa calda 3,1. Cel mai important diagnostic diferential al mastitelor acute se face cu: a. mastita acuta carcinomatoasa b. angorjarea 4anului c. erizipelul regiunii mamare

3,#. =i3loace speciale de monitorizare sunt reprezentate de urmatoarele cu e+ceptia: a. determinarea gazelor in sangele arterial )Pa 2:! Pa C2:* b. concentratia C2: la sfarsitul expirului c. presiunea venoasa centrala d. masurarea debitului cardiac invaziv e. presiunea arteriala invaziva 3,*. ;a inducita i.v. dupa administrarea drogurilor hipnotice se urmareste: a. lipsa reflexului ciliar b. presiunea arteriala c. pulsul periferic d. temperatura cutanata e. starea pupilelor 3,,. =anevrele necesare anesteziei 1abord venos central4 sondarea vezicii urinare4 monatarea sondei nazo/ faringiene2 se efectueaza: a. dupa inductie si intubatie b. inainte de inductie si intubatie c. in timpul inductiei d. atat inainte cat si dupa inductie si intubatie e. dupa inductie 4--. .ocul are ca manifestare dominanta:

a. b. c. d. e.

scaderea presiunii arteriale tulburari metabolice hipoperfuzie tisulara globala coagulare diseminata intravasculara )C.(* scaderea debitului cardiac

a. b. c. d. e.

15 minute :D h 76 minute 1h :h

4-1. Hiperperfuzia tisulara cuprinde urmatoarele semne mai putin unul: a. tahicardie b. tahipnee c. scaderea /" medii d. modificarea starii de constienta e. scaderea debitului urinar 4-2. .caderea volumului sangvin in ventricolul stang la sfarsitul diastolei apare ca urmare a: a. scaderea debitului cardiac b. scaderea contractilitatii cardiace c. cresterea presiunii in capilarele pulmonare d. stenoza aortica e. tamponada cardiaca 4-3. :eactia hiperdinamica prezinta unul din urmatoarele semne: a. scaderea presiunii pulsului b. timp de umplere capilar prelungit c. tahipnee d. midriaza fixa e. extremitatii calde 4-4. Care din urmatoarele apartin clasificarii etiologice a socului: a. soc hemoragic b. soc septic c. socul arsilor d. soc hiperdermic e. soc ireversibil 4-5. a. b. c. d. e. )partine socului hipovolemic pur: soc prin pierdere de apa soc trauamtic socul din arsuri soc hemoragic soc anafilactic

41-. $rin operatiunea de pur3are se intelege: a. uscarea materialelor dupa perioada de sterilizare b. pregatirea instrumentarului prin spalarea prealabila in detergent c. cresterea presiunii in autoclav peste cea de sterilizare )atmosferica* d. cresterea presiunii in autoclav peste :66 C )166 C* e. eliminarea aerului din interiorul instalatiei 411. a. b. c. d. e. .terilizarea prin radiatii ionizante: sterilizarea aparataturii optice sterilizarea obiectelor de cauciuc sterilizarea salilor de operatie sterilizarea instrumentarului fin sterilizarea instrumentarului de unica folosinta

412. (n constitutia pastelor de dinti intra: a. antiseptice care elibereaza % b. uleiuri volatile c. color. antiseptice d. detergent cationic e. acid boric ======================================================== 413. Cea mai frecventa tumora maligna a sanului este: a. sarcomul b. fibroadenomul c. adenocarcinomul d. tumora filodes e. papilomul intraductal 414. .emnifica invazia tegumentara completa in cancerul mamar: a. retractia tegumentara b. pierderea paralelismului pliurilor tegumentare c. secretia mamelonara sanguinolenta d. retractia mamelonara e. edemul limfatic tegumentar cu aspect de 0coaja de portocala1 415. Care dintre urmatorii germeni este cel mai frecvent implicat in mastita acuta de lactatie: a. stafilococul b. escherichio coli c. piocianicul d. proteusul e. enterobacter 41 . Hematemeza indica drept sursa a sangerarii o leziune situata: a. pe ileonul proximal b. pe jejunul distal c. proximal de unghiul duodeno-jejunal d. proximal de bulbul duodenal e. proximal de valva ileo-cecala 41#. Cauza cea mai frecvena de hemoragie digestiva superioara este: a. esofagita de reflux b. ulcerul duodenal c. varicele esofagiene d. gastrita medicamentoasa

4- . )fectiuni ce nu perturna echilibrul fluido/coagulant sunt: a. trombocitopenia idiopatica b. boala von Hillenbrandt c. ciroza hepatica d. leucemia acuta e. sclerodermie 4-#. .timularea capacitatii de aparare antimicrobiana se face prin urmatoarele4 mai putin una: a. vaccin b. antibioterapie c. seroterapie d. refacerea capitalului hematologic e. refacerea capitalului proteic 4-*. %ficacitatea sterilizarii se verifica prin: a. controlul datei sterilizarii pe banda sigiliului b. verificarea aparatului de sterilizare c. eradicarea infectiilor in spital d. respecarea circuitelor intraspitalicesti e. recoltarea de probe pentru examenul bacteriologic 4-,. 'impul de sterilizare prin autoclavare este:

e.

neoplasmul gastric 425. $rivitor la anestezia peridurala este adevarata afirmatia: a. tehnica este complicata b. necesita intubatie orotraheala c. foloseste o cantitate mica de substanta d. cefalee postanestezica este relativ frecventa e. blocheaza impulsul dureros la nivel central D:B. Care dintre urmatoarele semne clinice locale apare in perioada de debut a infectiilor degetelor si mainii: a. fluctuenta locala b. flictena purulenta c. febra d. edem dur4 in tensiune e. fistula purulenta 42#. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la dilacerarea cerebrala este adevarata: a. se poate instala dupa un interval liber b. se produce numai prin patrunderea de corpi straini intracranieni c. este insotita frecvent de instalarea epilepsiei posttraumatice d. este frecvent insotita de hematom epidural e. semnele neurologice de focar sunt absente 42*. $rocesul de cicatrizare este influentat negativ de: a. formarea cheagului de sange b. formarea tesutului de granulatie c. corticoterapie d. hipertensiune arteriala e. lipsa vitaminei F 42,. Care dintre urmatoarele afirmatii privind cicatrizarea este adevarata: a. tesutul de granulatie in exces favorizeaza cicatrizarea b. tesutul de granulatie este un teren bun pentru migrarea epiteleala c. tesutul hepatic se poate regenera d. firele de sutura la nivelul fetei se scot dupa K zile e. lipsa induratiei in lungul plagii este un semn bun 43-. $rivitor la riscul de a transmite turbarea prin plagi muscate de mamifere este adevarata afitmatia: a. numai cainii transmit turmarea b. animalele vaccinate nu transmit turbarea c. plagile se sutureaza imediat d. muscatura la mana reprezinta un risc mic pentru turbare e. orice mamifer poate fi purtator de rabie 431. $ierdere a 1 -- ml sange reprezinta o hemoragie: a. mica b. mijlocie c. mare d. cataciclismca4 e. mixta ========================================================= == 432. Cea mai frecventa cauza a tromboemboliei pulmonare este reprezentata de: a. tromboza venoasa profunda la nivelul membrelor

41*. Care este primul e+amen paraclinic efectuat in urgenta in cazul ocluziei intestinale: a. exografia abdominala b. radiografia pulmonara c. radiografia abdominala simpla d. punctia abdominala e. rectoscopia ======================================================== 41,. Care dintre urmatoarele semne apartine tabloului clinic al hipotermiei accidentale generalizate: a. somnolenta b. hipertensiune arteriala c. tegumentele rosu-cenusii d. flictene cu lichid serocitrin e. polipnee 42-. Care dintre urmatoarele afirmatii privind evaluarea leziunilor produse prin arsura este adevarata: a. indicele prognostic sub 166 semnifica evolutia frecvent letala b. fata anterioara a trunchiului reprezinta 5% din suprafata corporala c. primul gest efectuat in cazul unui bolnav cu arsuri este stabilirea indicelui prognostic d. flictena cu lichid sanguinolent apare in arsura de gradul ... e. indicele prognostic reprezinta suma suprafetelor arse exprimate procentual 421. Care dintre urmatoarele afirmatii privind degeraturile este adevarata: a. medicatia vasodilatatoare nu are efect asupra tesuturilor degerate b. consumul de alcool scade pierderile periferice de caldura c. dupa dezghetare zona este insensibila d. dupa dezghetare tegumentele sunt rosucenusii e. delimitarea tesuturilor necrozante se face rapid 422. Care dintre urmatoarele afirmatii privind flegmonul este adevarata: a. este un proces supurativ difuz b. are ca punct de plecare infectia unei glande sudoripare c. tratamentul consta in antibioterapie cu spectru larg d. semnele clinice locale de obicei lipsesc e. asocierea mai multor flegmoane apropiate! confluente relizeaza flegmonul antracoid 423. :ealizeaza blocarea impulsurilor dureroase la nivel medular: a. anestezia locala b. anestezia regionala intravenoasa c. anestezia spinala d. anestezia generala intravenoasa e. anestezia generala cu intubatie orotraheala 424. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la rahianestezie este adevarata: a. tehnica este complicata b. foloseste un volum mare de substanta c. necesita intubatie orotraheala d. ofera conditii excelente pentru operatiile pe abdomenul inferior e. introduce substanta in canal vertebral

b. c. d. e.

trombii trombii trombii trombii

din din din din

atriul drept vena cava venele pelvisului venele membrului superior 441. a. b. c. d. )nuria litiazica reprezinta: stoparea functiei renale dupa o colica nefrotica4 pe rinichi unic ansenta diurezei in conditiile unui aport redus de lichide prezenta litiazei renale la un bolnav cu afectare renala in antecedente stoparea functiei renale in conditii de temperatura excesiva

433. Cresterea infiltrativa a tumorilor maligne determina: a. dureri! parestezii! paralizii b. sangerare oculta c. sangerare evidenta clinic d. febra de origine necunoscuta e. metastazarea la nivelul ganglionilor limfatici 434. (n arteriopatia aterosclerotica periferica sunt afectate: a. arterele mari si mijlocii ale membrului inferior b. arteriolele mici musculare c. arcada palmara d. arterele digitale e. toate vasele membrului inferior 435. a. b. c. d. e. (n anuria obstructiva este necesara: cura de diureza tratamentul simptomatic al colicii nefrotice tratamentul infectiei urinare dezobstruarea caii urinare in primele ore tratamentul medical specific fiecarui tip de litiaza

442. Care din urmatorii factori nu reprezinta factor determinant al tromboflebitei profunde: a. staza venoasa b. interventiile chirugicale pe micul bazin c. hipercoagulabilitatea d. alterarea endoteliului venos 443. a. b. c. d. e. =anevra =urphE semnifica: proces inflamator vezicular proces inflamator apendicular proces inflamator anexial pelviperitonita peritonita acuta difuza

43 . (n traumatismele ureterale 78 apare: a. socul traumatic b. disurie marcata c. retentia completa de urina d. tumora lombara D7K. Care din urmatoarele metode de recoltare a materialului pentru e+amenul histopatologic al tumorilor maligne este preferata: a. punctia biopsie b. biopsia in....unala c. biopsia excizionala d. citologia exfoliativa D7A. 'riada @hipple 1simptome ale hipoglicemiei de inanitie4 glicemiedG5mg<4 disparitia simptomatologiei la administrarea de glucoza i.v.2 caracterizeaza: a. tumorile insulare nonfunctionale b. insulinomul c. holera pancreatica d. glucagonomul e. feocromocitomul 43,. 'ratamentul chirurgical al sindromului de ischemie cronica periferica 78 include: a. trombendarterectomia b. embolectomia c. simpatectomia lombara d. medulosuprarenalectomia e. B&-pass-ul arterial 44-. 'ratamentul tromboflebitei varicoase de obicei nu necesita: a. analgetice b. antiinflamatorii locale c. antiinflamatorii pe cale generala d. anticoagulante pe cale generala e. evitarea eforturilor fizice

444. 8rmatoarele afirmatii cu privire la peritonita bacteriana primitiva sunt adevarate4 cu e+ceptia uneia: a. flora este monomicrobiana b. flora este polimicrobiana c. sunt intalnite la pacientii cu deficiente ale sistemului imunitar d. sunt produse prin infectarea hematogena a cavitatii 445. "eocromocitomul este o tumora dezvoltata la nivelul: a. medulosuprarenalei b. corticosuprarenalei c. hipofizei d. tiroidei e. paratiroidelor 44 . (n evolutia adenomului de prostata4 prima faza clinica este: a. faza de prostatism b. faza de retentie incompleta de urina fara distensie vezicala c. faza de retentie completa de urina d. faza asimptomatica e. faza de retentie incompleta de urina cu distensie vezicala 44#. (n hemoragia digestiva grava este contraindicata: a. mentinerea bolnavului in ortostatism b. administrarea de hemostatice parenteral c. instituirea unei perfuzii intravenoase d. administrarea de oxigen e. montarea unei sonde nazo-gastrice 44*. Hiperaldosteronismul primar este caracterizat prin urmatoarele elemente4 cu e+ceptia: a. are drept cauza adenomul de suprarenala b. determina retentie de $a c. determina eliminare de F d. determina eliminare de + e. sinteza de renina este stimulata

44,. Care din urmatorii factori nu intra in etiologia arteriopatiei aterosclerotice periferice: a. +/" b. fumatul c. diabetul d. emboilia arteriala e. factorii genetici 45-. 'ratamentul local al cancerului cuprinde: a. chirurgia si radioterapia b. chirurgia c. chirurgia si hormonoterapia d. chirurgia si chimioterapia e. radioterapia si chimioterapia 451. 'umora renala maligna la copil poarta denumirea de: a. tumora -ra3itz b. tumora Hilms c. hemangiom renal d. feartom e. 9roteliom 452. =anifestarile clinice din sindromul Cushing nu cuprind: a. tulburari psihice b. hipotensiune arteriala c. vindecare dificila a plagilor d. hirsutism e. osteoporoza 453. !!!!! 8rmatoarele afirmatii privitoare la trombangeita: a. leziunile nu afecteaza toate tunicile arteriale b. leziunile afecteaza peretele venos c. afecteaza barbatii tineri d. fumatul constituie un factor de risc major e. afecteaza toate cele patru membre 454. 'ratamentul anticoagulant cu Heparina se face sub controlul: a. timpului Juic# b. timpului +o3ell c. hemogramei d. numarului de trombocite e. testul "dler 455. 8lcerele trofice care apar in arteriopatia diabetica sunt localizate: a. pe fata interna a coapsei b. superior si posterior de maleola externa c. superior si posterior de maleola interna d. pe fata anterioara a piciorului e. la nivelul plantei piciorului 45 . "eocromocitomul prezinta la e+amenele de laborator ca alement caracteristic: a. fierul plasmatic crescut b. catecolamine plasmatice crescute c. leucocitoza d. leucopenie e. hipomagneziemie 45#. .tadiul final al evolutiei bolii varicoase este: a. insuficienta venoasa cronica b. aparitia leziunilor trofice tegumentare c. ruptura varicelor d. varicoflebita e. leziunile osteoarticulare

45*. 8lcerul varicos este localizat cel mai frecvent: a. superior si posterior de maleola interna b. superior si posterior de maleola externa c. pe fata anterioara a gambei d. in nivelul capatului proximal al metatarsienelor . si , e. pe fata antero-posterioara a coapsei

45,. 'esutul de origine al fibrosarcoamelor este: a. tesutul cartilaginos b. tesutul osos c. tesutul muscular striat d. tesutul fibros e. tesutul muscular neted 4 -. 8n nodul 5rece6 pe scintigrama tiroidiana si solid ecografic sugereaza prezenta unui: a. neoplasm tiroidian b. chist tiroidian c. bolii Basedo3--raves d. sindrom pulmonar e. gusi toxice nodulare 4 1. Certitudinea diagnosticului in cancerul tiroidian o ofera numai: a. scintigrama tidoidiana b. ecografia tiroidiana c. examenul histopatologic d. determinarea mar#er-ilor tumorali e. tomografia computerizata 4 2. 8rmatoarele afirmatii cu privire la colica nefrotica sunt adevarate4 cu e+ceptia: a. este o durere paroxistica! instalata brusc b. are sediu lombar c. bolnavul este imobil in timpul crizei d. poate asocia ileus paralitic e. se insoteste de manifestari urinare 4 3. a. b. c. d. e. 0oala 0asedo>/?raves nu prezinta: hipertiroidie hipotiroidie gusa exoftalmie mixedem pretibial

4 4. (n ce stadiu evolutiv al arteriopatiei cronice obliterante este prezenta elandicatia! intermitenta: a. stadiu . b. stadiu .. c. stadiu ... d. stadiu ., 4 5. Deficienta ereditara a tesutului con3unctiv caracterizeaza urmatoarele afectiuni ...: a. varice primare b. varice secundare c. hemoroizi d. piciorul plat e. varicocelul 4 . !!!enul fizic intr/o paneto!!!!!! poate releva urmatoarele4 cu e+ceptia: a. grade diferite de soc b. febra

c. d. e.

zgomote intestinale accentuate pleurezie stanga aparare musculara abdominala

d. e.

proba Perthes proba Pratt

DBK. Care din urmatoarele modalitati de propagare a neoplaziei caracterizeaza adenocarcinoamele de tub digestiv: a. extensia directa b. extensia limfatica c. diseminarea vasculara d. diseminarea prin implantare e. diseminarea nervoasa 4 *. 8rmatoarele afirmatii privitoare la abdomenul acut sunt adevarate4 mai putin una: a. incetinirea tranzitului nu apare de obicei in inflamatia septica a peritoneului b. febra poate fi intalnita in orice forma de abdomen acut chirurgical c. dis4444 poate apare uneori in apendicita acuta d. disparitia matitatii hepatice arata prezenta pneumoperitoneului e. frisonul este exp4444 444cta a bacteriemiei 4 ,. 8rgenta imediata intr/o plaga arteriala este reprezentata de: a. controlul sangerarii prin aplicarea unui garou distal de plaga b. controlul sangerarii prin aplicarea unui garou proximal de plaga c. refacerea volumului sanguin d. profilaxia antibacteriana e. transportul de maxima urgenta la spital 4#-. a. b. c. d. e. 'abloul clinic al cistitei 78 include: Pola#iurieI piurie4I disurieI hematurie totala febra )posibil*

4#5. .imptomatologia tuberculozei urigenitale 78 cuprinde: a. hematurie macroscopica b. durere lombara c. febra si frison d. semne de insuficienta renala cronica e. +/" 4# . %lementul esential de diagnostic al tuberculozei urogenitale este: a. examenul clinic b. urografia c. ureteropielografia retrograda d. tomografia computerizata e. evidentierea BF in urina 4##. 8rmatoarele afirmatii cu privire la abdomenul acut sunt adevarate4 mai putin una: a. debutul durerii este brusc! in plina sanatate aparenta b. administrarea de opiacee este indicata c. durerea abdominala iradiata in umar este expresia iritarii peritoneului cupolelor diafragmatice d. colica biliara are iradieri tipice care omoplatul si umarul drept e. apendicita acuta debuteaza deseori cu durere surda epigastrica 4#*. 'ratamentul chirurgical este contraindicat in: a. varice mari asimptomatice b. varice cu simptome severe c. flebite superficiale repetate d. varice cu hemoragii prin ruptura varicelor e. insuficienta venoasa profunda 4#,. Care din urmatoarele criterii nu este caracteristic tumorilor maligne: a. activitate mitotica crescuta b. viteza de crestere rapida c. limita de demarcatie de tesuturile din jur este neta d. vascularizatia bine reprezentata e. caracter recidivant 4*-. )paritia unui sindrom de ischemie acuta periferica la un bolnav cu fibilatie atriala sugereaza: a. tromboza arteriala acuta b. phlegmatia4 co44ulea do444 c. phlegmatia alba! doleus d. embolia arteriala e. spasmul arterial 4*1. (n care din urmatoarele tipuri de leziuni vasculare se poate instala insuficienta ventriculara dreapta prin supraincarcare: a. plagile arteriale b. hematomul pulsatil c. fistula arterio-venoasa d. leziunile venoase 4*2. a. b. c. d. e. Corticosuprarenala nu secreta: catecolamine glucocorticoizi aldosteroni androgeni estrogeni

4#1. Durerea epigastrica violenta4 aparuta brusc care 5coboara6 ulterior catre fosa iliaca dreapta semnifica: a. apendicita acuta b. ulcer perforat c. colica biliara d. pancreatita acuta e. infarct miocardic acut 4#2. 78 a. b. c. d. e. (n etiopatogenia varicelor primare este inclus: factorul ereditar sedentarismul ortostatismul prelungit tumorile abdomino-pelvine excesul de estrogeni

4#3. (n ce stadiu evolutiv al arteriopatiei cronice abliterante este prezenta durerea la repaus: a. stadiu . b. stadiu .. c. stadiu ... d. stadiu ., 4#4. Care din urmatoarele probe clinice e+ploreaza sistemul venos profund al membrului pelvin: a. proba 'icoud b. proba 'ch3artz c. proba /rendelenburg

4*3. Cea mai frecventa cale de propagare a infectiei urinare este: a. calea ascendenta b. calea hematogena c. calea limfatica d. fistulele uro-digestive 4*4. !!!! (n hiperparatiroidismul primar e+amenele de laborator nu includ: a. +ipocalcemia e hipercalcemie b. fosfatemie scazuta c. fosfatemie crescuta d. calciurie crescuta e. P/- seric crescut ================================================= 4*5. )nestezia locala 78 este indicata in: a. extractia dentara b. incizia unui furuncul c. tratarea panaritiului subung44444 d. sutura ple44444 e. tratamentul chirurgical al arsurii 4* . 78 apartine tabloului clinic al unei hemoragii grave: a. hipotensiunea arteriala b. tahicardia c. tahipnee d. tegumente 444 e. ...