UTILIZAREA CLINICA A SANGELUI

SI PRODUSELOR DE SANGE
- II -
COMPLICATII ALE TRANSFUZIEI
Transfuzie = administrarea de sange si
componenete sanguine (sange integral,
concentrat erotrocitar, trombocite, plasma
proaspata congelata, crioprecipitat)
I. COMPLICATII ACUTE
1. Hemoliza acuta intravasculara
Cea mai grava complicatie transfuzionala
Frecvent letala
Este de obicei datorata incompatibilitatii in sistemul
ABO si Rh
Simptomatologie : febra, frisoane, dureri lombare,
dureri toracice, dispnee, anxietate, hemoglobinurie,
sangerari difuze, hipotensiune, tahicardie
Verificati datele de identificare, grupa snguina si Rh
pentru unitatile de sange si donator
Verificati ca proba de compatibilitate a fost examinata
2. REACTII FEBRILE NON-HEMOLITICE
Cele mai frecvente reactii transfuzionale (90%)
Apar mai frecvent la pacienti care au mai primit transfuzii
(10%) sau la femei Rh negativ care au nascut copii Rh
pozitivi
Apar mai frecvent la transfuzii de plachete (20%), mai rar la
transfuzia de eritrocite (1%)
Se datoreaza anticorpilor impotriva leucocitelor sau
plachetelor din sangele donatorului
Simptomatologie : frisoane urmate de febra (de obicei > 2
ore de la inceperea transfuziei)
Nu presupun intreriperea transfuziei; se administreaza
antitermice, se reduce viteza transfuziei, se monitorizeaza
atent pacientul

3. REACTII ALERGICE
Se datoreaza de obicei unei reactii impotriva
imunglobulinelor alfa din sangele donatorului
Pot sa apara la transfuzarea oricarui produs
sangvin (mai ales plasma, sange integral)
Simptomatologie : prurit, roseata
generalizata, uritcarie
Rareori pot determina fenomene severe :
bronhospasm, edem laringian, soc anafilactic
4. CONTAMINAREA BACTERIANA
Este o complicatie rara ( estimativ 0,4% din
unitatile de sange, 1 2 % din concentratele
plachetare) dar de gravitate mare
Unele bacterii supravietuiesc si la temperaturi
de 2 6 C (Pseudomonas) si vor prolifera
rapid dupa incalzirea sangelui
Alte bacterii (Stafilococ) se dezvolta la
temperaturi mai ridicate (20 -24 C)
Simptomatologie:frisoane,febra, hipotensiune
Pot sa apara la scurt timp dupa inceperea perfuziei
dar se pot manifesta si cu o intarziere de cateva ore
Important !
Verificati aspectul microscopic al unitatii de
transfuzat suprainfectia determina aparitia
bulelor de gaz, modificarea culorii (sange mai inchis
la culoare, plasma sau concentrat trombocitar cu
nuanta roz hemoliza hematiilor)
Nu transfuzati sange la > 4 ore de la scoaterea din
frigider; transfuzati rapid plasma si concentratul
trombocitar
5. SUPRAINCARCAREA VOLEMICA
Apare cand se transfuzeaza o cantitate prea
mare/in ritm prea rapid de sange sau
componenete sanguine
Apare mai frecvent la persoane cu patologie
cardiaca (insuficienta cardiaca globla, stenoza
mitrala, stenoza aortica), insuficienta renala
oligo-anurica, anemie cronica
Simptomatologie : anxietate, dispnee, ortopnee,
SaO, tahicardie, tuse cu expectoratie rozata,
spumoasa
6. LEZIUNI PULMONARE ACUTE
ASOCIATE TRANSFUZIEI (TRALI)
Apare la < 1/5 000 transfuzii
Se datoreaza antigenelor din plasma
donatorului care activeaza leucocitele
primitorului
Simptomele apar in primele 4 ore dupa
transfuzie
Simptomatologie : febra, frisoane, dispnee,
simprome de insuficienta respiratorie acuta +
aspect radiologic tipic
II. COMPLICATII TARDIVE
1. REACTII HEMOLITICE POST-
TRANSFUZIONALE TARDIVE
Apar la 5 -10 zile dupa transfuzie
Simptomatologie : febra anemie, icter, uneori
hemoglobinurie
Rar determina soc, insuficienta renala acuta,
coagulare intravasculara diseminata
Cauza : anticorpi iregulari anti eritrocitari in
plasma pacientului; pot sa apara in caz de
incompatibilitate in cadrul subgrupeleor (A, B)
sau pentru antigene in alte sisteme (Kell, Duffy,
etc.)
2. PURPURA POST-TRANSFUZIONALA
Apare dupa 5 10 zile
Simptomatologie : purpura, trombocitopenie
(< 100 x 10/mm)
Apare mai frecvent la femei, persoane care au
primit repetat transfuzii plachetare
Cauza : anticorpi specifici impotriva
antigenelor plachetare
3. SUPRAINCARCAREA CU FIER
Organismul nu are mecanisme fiziologice care
sa elimine excesul de fier
La persoanele politransfuzate apare un exces
de fier (prin distructia hematiilor in sistemul
reticulo-endotelial care apare la 7 10 zile
dupa transfuzie)
Fierul se acumuleaz mai ales in ficat, inima
(hemocromatoza)
4. BOALA GREFA CONTRA GAZDA
Complicatie rara dar potential letala
Se datoreaza proliferarii limfocitelor din
plasma donatorului care ataca tesuturile
primitorului
Apare la persoane imunodeprimate
Simptomatologie : febra, eruptie cutanata cu
descuamare, hepatita, diaree, pancitopenie
5. INFECTII TRANSMISE PRIN
TRANSFUZIE
SIDA
Hepatita virala
Sifilis
Malarie
Virus citomegalic
Rar : toxoplasmoza, mononucleoza infectioasa
Simptomatologia poate sa apara tardiv legatura
cu transfuzia nu este evidenta
Nu se mai accepta transfuzarea de sange pentru
care nu s-au efectuat testari complete.
III. TRANSFUZIA MASIVA DE SANGE
= transfuzia unei cantitati egale sau mai mari decat
volumul sangvin total al pacientului (70 ml/kg
corp) intr-un interval <24 de ore
Complicatiile care apar sunt de obicei datorate
cauzelor care au determinat hemoragia masiva si
nu transfuziei in sine.
Complicatii specifice : acidoza, hiperpotasemia,
hipocalcemia, tulburari de coagulare (dilutia
factorilor de coagulare plasmatici si a
trombocitelor), hipotermia (aritmii cardiace),
coagulare intravasculara diseminata
EVITAREA TRANSFUZIEI
Sangele si produsele de sange
Pot determina complicatii severe : acute
(hemoliza intr-avasculara, contaminare
bacteriana) sau pe termen lung (hepatita
virala, SIDA)
Reprezinta o resursa limitata !
ALTERNATIVE ALE TRANSFUZIEI DE
SANGE HOMOLOG
Cantitatea totala de sange livrata tesuturilor
DO = DC x CaO
DC (debit cardiac) = volum-bataie x frecventa
cardiaca (70 ml. x 70/min. = 4900 ml/min.)
Depinde de :
volumul circulant
volum- bataie (contractilitatea miocardica)
frecventa cardiaca
Se corecteaza volumul circulant : la pacientul cu
hemoragie administrati solutii cristaloide (ser
fiziologic, solutie Ringer) sau coloide (hetastarch,
gelatine)
Se corecteaza contractilitatea miocardica
Nu se combate excesiv tahicardia in conditii de
anemie
ATENTIE !
pacientul care nu poate face fata la volume
circulante mari (insuficienta cardiaca, stenoze
valvulare, insuficienta renala oligo-anurica)
- pacientul care nu este hipovolemic (anemie
cronica)
Se corecteaza CaO (continutul in oxigen al
sangelui arteral) prin administrare de oxigen
suplimentar (pe canula nazala/ochelari nazali
ventilatie mecanica)
ATENTIE !
pacientul cu patologie respiratorie
acuta/cronica
- mentineti SaO > 90% si PaO >60 mm Hg
Se scade consumul excesiv de oxigen
- Febra : metode de scadere a temperaturii
( antitermice, impachetari reci)
- Combateti rapid frisonul
COMBATEREA PIERDERII DE SANGE
Intreruperea medicatiilor care favorizeaza
sangerarea (heparina, trombostop, sintrom,
aspirina, plavix)
Oprirea sangerarii :
- hemostaza chirurgicala
- combaterea tulburarilor de coagulare :
vitamina K, plasma, crioprecipitat, trombocite
- hipotensiunea controlata intra-operatorie
STIMULAREA PRODUCTIEI AUTOLOGE
Preparate de fier + acid folic + vitamina B
Eritropoietina
Trombopietina
Factori de stimulare a coloniilor
TRANSFUZIA DE SANGE AUTOLOG
Recoltare pre-operatorie
Hemodilutia acuta intra-operatorie
Salvarea de sange intra-operator
Sangele recoltat se transfuzeaza pacientului
dupa realizarea hemostazei.
UTILIZAREA DE TRANSPORTORI
ARTIFICIALI DE OXIGEN
Sunt produse din hemoglobina (umana sau
animala) sau substante care pot transporta
oxigenul (perfluorocarboni)
Durata de viata scurta in circulatie (24 de ore)
Costuri mari
Avantaje : pot fi conservati timp indelungat,
nu necesita refrigerare, nu necesita probe de
compatibilitate
FLUIDE DE INLOCUIRE
Sunt utilizate pentru a inlocui pierderile anormale de sange,
plasma sau alte lichide extracelulare
Reprezinta tratamentul de prima linie al hipovolemiei
(scaderea volumului circulant)
Hipovolemia poate fi determinata de pierderi anormale de
- sange (hemoragii externe sau interne)
- alte fluide (varsaturi/sonda gastrica, diaree/pierderi excesive
prin colostome sau ileostome, pierderi pe tuburi de dren,
diureza excesiva, arsuri, transpiratie)
- deplasare de fluide inafara spatiului intravascular (ocluzie
intestinala, peritonita/ascita, sepsis, soc anafilactic)
SIMPTOME ALE HIPOVOLEMIEI
Hipotensiune arteriala
Tahicardie
Hipotensiunea si tahicardia sunt accentuate de
tentativa de a adopta pozitia ortostatica
Extremitati reci, cianotice
Presiune venoasa centrala mica
Scaderea diurezei
In caz de hipovolemie terapia intravenoasa de umplere
refacerea volumului circulant mentinerea debitului
cardiac, a perfuziei si oxigenarii celulare
In caz de hipovolemie aceasta terapie poate salva
viata pacientului si ofera timp pentru stabilirea
cauzei si tratarea acesteia
ATENTIE !
nu orice hipotensiune se datoreaza hipovolemiei
(insuficienta cardiaca, embolie pulmonara)
- repletia volemica viguroasa poate fi periculoasa
(supraincarcare volemica edem pulmonar
acut) : insuficienta cardiaca, stenoze valvulare
(aortica, mitrala)
- nu orice anemie se asociaza cu hipovolemia
(anemie cronica, insuficienta renala cronica)
SOLUTII CRISTALOIDE
Contin o concentratie de sodiu similara celei
plasmatice
Traverseaza membrana capilara si pot trece
din compartimentul intra-vascular in cel
interstitial edeme
Numai un sfert raman in compartimentul
intra-vascular in caz de hemoragie se
administreaza intr-un volum de 3 ori mai
mare decat cel pierdut
Exemple :
- ser fiziologic ( sodiu 154 mEq/L, clor 154
mEq/L)
- solutii saline tamponate Ringer lactat (sodiu
130 -140 mEq/L, clor 110 mEq/L, potasiu 4 -5
mEq/L, lactat 28 30 mEq/L)
AVANTAJ : sunt ieftine si usor de procurat
NU UTILIZATI solutii de glucoza pentru
inlocuire volemica !
SOLUTII COLOIDALE
Se mentin in spatiul intra-vascular cresc
presiunea coloid-osmotica mentin fluidele
intra-vascular
Necesita infuzarea de volume mai mici (in caz de
hemoragie se infuzeaza un volum egal cu cel
pierdut)
AVANTAJ : actiune rapida, durata de actiune mai
lunga
DEZAVANTAJ: sunt costisitoare, nu se pot folosi in
cantitate nelimitata
Exemple :
- Dextran poate produce fenomene alergice
severe, se fixeaza pe elementele figurate
(afecteaza coagularea, interfera cu determinarea
grupei sangvine)
- Gelatine au efect rapid dar durata de actiune
scurta (se elimina pe cale renala)
- Preparate de amidon (starch) efectul este mai
lent dar are durata mai lunga
NU SE UTILIZEAZA pentru repletie volemica
solutiile de albumina, plasma (a nu se uita efectul
lor volemic !)

PROCEDURI CLINICE
La orice pacient internat in clinici chirurgicale sau de
terapie intensiva se va recolta sange pentru
determinarea grupei sangvine si pentru proba de
compatibilitate
Etichetati corect si complet probele recoltate
Completati formularele de etichetare la patul
pacientului, imediat dupa recoltare si nu inainte (risc
de confuzii)
Trimiteti imediat proba la punctul de transfuzie
Verificati ca fiecare pacient are notat grupul sanguin in
foaia de observatie si pe fisa de terapie
intensiva/anestezie
SOLICITAREA DE
SANGE/COMPONENTE SANGUINE
Verificati grupa sanguina/Rh in foaia de
observatie/fisa de terapie intensiva/anestezie
Intrebati pacientul/apartinatorii daca stiu grupa
de sange/Rh
Solicitarea va cuprinde date complete (nume si
prenume, varsta,clinica, diagnostic, numarul foii
de observatie, CNP)
Indicati clar unde se afla pacientul (salon/pat sau
sala de operatie/clinica)
Asistenta de la punctul de transfuzie verifica inca
o data grupul/Rh in condica
ADMINISRAREA DE
SANGE/COMPONENTE SANGUINE
Oridecate ori este posibil se va face pe o cale
separata, reprezentata de o vena periferica
Se vor folosi exclusiv aparate de perfuzie
dotate cu sistem de filtrare
Aparatul de perfuzie se schimba dupa
transfuzarea de 4 unitati de sange/cand se
trece de la transfuzie la administrarea de alte
solutii perfuzabile
INCALZIREA
SANGELUI/COMPONENTELOR
Este preferabila transfuzarea unor produse cu
temperatura de 37 C
Incalzirea la temperaturi > 40C duce la
hemolizarea hematiilor si coagularea proteinelor
Nu manipulati excesiv sangele/masa eritrocitara
(poate duce la hemoliza)
ATENTIE ! imersia in apa calda a unor produse
care nu au ambalajul intact poate conduce la
infectarea acestora
CRESTEREA VITEZEI DE
ADMINISTRARE
Asigurati-va ca transfuzia de sange se face pe
un lumen cu G < 20 iar pentru plasma sau
concentrat trombocitar G < 22
Viteza poate fi crescuta prin :
- cresterea presiunii in unitatea de transfuzat
- cresterea inaltimii la care este plasata aceasta
- cresterea fluiditatii produsului (ser fiziologic
asociat la transfuzia de masa eritrocitara)

PROCEDURA CLINICA
1. Obtineti confirmarea ca transfuzia a fost
recomandata.
2. Verificati grupul de sange/Rh (documente
medicale, confirmarea pacientului).
3. Faceti comanda la punctul de transfuzie.
4. Verificati la schimbarea de tura ca respectiva
indicatie se mentine si ca a fost efectuata
comanda.

5. Informati pacientul asupra simptomelor care
anunta reactii adverse si instruiti-l sa le
semnaleze; intrebati daca a mai primit transfuzii
si daca a prezentat simptome deosebite.
6. Verificati inca o data compatibilitatea ( grup de
sange/Rh, datele pacientului) impreuna cu o alta
persoana, verificati inscrisurile de pe unitatea de
transfuzat (transfuzie strict iso-grup)
7. Verificati aspectul unitatii de transfuzat
( prezenta bulelor de gaz, culoare anormala,
efractii ale pungii) NU SE UTILIZEAZA !
8. Spalati mainile inainte de a incepe montarea
produsului.
9. Utilizati exclusiv perfuzoare dotate cu
filtru/verificati tipul de perfuzor cand pacientul
vine cu transfuzia montata in alta sectie.
10. Obtineti datele de baza pentru monitorizare :
temperatura, puls, tensiune arteriala, frecventa
respiratorie, SaO, diureza/aspectul urinii.
11. Incepeti administrarea produsului
administrare lenta in primele 15 minute
cresterea progresiva a ritmului de
administrare functie de toleranta pacientului
monitorizare atenta in primele 15 -30 de
minute
Monitorizare pe tot parcursul transfuziei si in
orele urmatoare
Transfuzia de sange
- va incepe in primele 30 de minute dupa
scoaterea din frigider
- nu va dura > 4 ore
Transfuzia de componente sanguine
- va incepe imediat
- nu va dura > 20 minute
Returnati imediat orice produs care nu mai
este necesar
Postprocedura
Obtineti semnele vitale si comparati-le cu cele
dinaintea procedurii.
Notati procedura in foaia de terapie/anestezie cu
toate datele produsului (tipul produsului, grup de
sange si Rh, cantitate, date de identificare ale
produsului).
Depozitati corespunzator toate materialele
utilizate.
Recoltati analizele solicitate pentru a verifica
eficienta procedurii.
COMPLICATII ACUTE ALE TRANSFUZIEI
Apar in primele 24 de ore.
Afecteaza 1-2 % din pacienti.
Simptomatologia diferitelor complicatii este
asemanatoare.
Exceptand reactiile alergice usoare si reactiile
febrile nehemolitice, complicatiile acute pot fi
fatale si necesita tratament de urgenta.
La pacientul inconstient/anesteziat singurele
semne pot fi aparitia hipotensiunii si sangerarea
difuza.
CLASIFICAREA REACTIILOR ACUTE
REACTII USOARE
Prurit, eruptii cutanate, urticarie
Cauza : hipersensibilitate usoara
Se incetineste ritmul perfuziei, se
administreaza HHC
Se monitorizeaza atent pacientul pentru a
sesiza aparitia semnelor de agravare
REACTII DE SEVERITATE MEDIE
Febra,frisoane, agitatie, tahicardie, cefalee,
dispnee usoara
Cauze posibile :
- Hipersensibilitate (moderat-severa)
- Reactii febrile ne-hemolitice
- Posibila contaminare cu pirogeni/bacterii
REACTII SEVERE (PERICOL VITAL)

Dureri lombare
Constrictie toracica
Dispnee marcata
Scaderea SaO
Cresterea presiunilor in circuitul aparatului de
ventilatie mecanica
Tahicardie importanta (cresterea AV cu > 20%)
Hipotensiune
Hemoglobinurie
Sangerare difuza
Cauze posibile :
- Hemoliza intravasculara acuta
- Contaminare bacteriana si soc septic
- Supraincarcare lichidiana
- Soc anafilactic
- TRALI
In caz de reactii de severitate medie/mare
Opriti imediat transfuzia !
Anuntati medicul
Mentineti linia venoasa cu o perfuzie de ser
fiziologic (schimbati inclusiv perfuzorul)
Nu aruncati produsul suspectat ca a produs
reactia
Opriti toate transfuziile din sectie.
Verificati datele pacientului/produsului.
Monitorizati cu atentie pacientul.
Toate analizele recomandate se vor recolta de
la membrul superior opus celui la care s-a
administrat transfuzia.
Se recolteaza sange pentru repetarea grupei
sanguine si Rh (o proba pe cheag si una pe
anticoagulant).

Sange pentru numararea celulelor sanguine,
probe de coagulare, uree, creatinina,
ionograma, pH
Urina pentru determinarea hemoglobinuriei,
pH, urina pe 24 de ore
Hemoculturi
Culturi din produsul suspect
Se noteaza in fisa pacientului
Tipul de reactie transfuzionala
Timpul care a trecut de la inceperea
transfuziei
Cantitatea transfuzata
Tipul si codurile produsului/produselor
Singurele reactii transfuzionale care nu
presupun intreruperea transfuziei sunt :
Reactia alergica usoara se administreaza
HHC
Reactia febrila non-hemolitica se
administreaza antitermice
In ambele cazuri se reduce viteza transfuziei si
se monitorizeaza atent pacientul
LEGISLATIE
Legea 282/2005
Donarea de sange este un act voluntar, anonim si
neremunerat
Produsele pentru donare autologa sunt clar
identificate ca atare
Administrarea de sange si componente sanguine
este prescrisa de un medic, se realizeaza sub
responsabilitate si supraveghere medicala,
numai in unitati medicale autorizate
ORDIN 1224/2006
ARTICOLUL 12 asistentii medicali care lucreaza
in unitatea de transfuzie sanguina din spital
Sunt subordonati medicului coordonator
Efectueaza testarile pretransfuzionale
Raspund de reactiile adverse provocate de
stocarea, manipularea necorespunzatoare
sau de efectuarea gresita a testarilor
pretransfuzinale


ARTICOLUL 13 medicul prescriptor (medicul de
garda)
Stabileste indicatia, tipul si cantitatea
produselor, gradul de urgenta si le noteaza in
foaia de observatie
Semneaza si parafeaza cererea-tip
Supravegheaza efectuarea controlului ultim
pretransfuzional la patul bolnavului
Urmareste evolutia pacientulu 48 de ore
ARTICOLUL 14 asistentii care administreaza
produsele :
Iau cunostinta de indicatie
Recolteaza esantioanele pretransfuzionale
Completeaza cererea-tip
Efectueaza controlul ultim pretransfuzional la
patul bolnavului
Efectueaza transfuzia si supravegheaza
pacientul pe toata durata administrarii si in
urmatoarele ore
Inregistreaza procedura in foaia de observatie
In caz de reactii transfuzinale aplica
procedura standard si solicita medicul
prescriptor/de garda
ARTICOLUL 16 ultimul control
pretransfuzional se efectueaza obligatoriu, la
patul bolnavului, si cuprinde :
a. Verificarea identitatii pacientului
b. Verificarea aspectului macroscopic si
integritatii unitatii de transfuzat
c. Verificarea compatibilitatii dintre unitatea de
sange selectata si pacient (grup de sange si
RhD la pacient si la unitatea de sange,
verificarea documentatiei)