Sunteți pe pagina 1din 14

TARILE ROMANE INTRE

DIPLOMATIE SI CONFRUNTARE
IN SEC XVII

prof. Juverdeanu Aurelia
Melania
Scoala nr. 5 " Principesa Elena Bibescu" Barlad
Tarile Romane in sec. XVII
Secolul al XVII-lea este caracterizat printr-o mai mare
stabilitate politica. Domnitorii romani au renuntat la
conflictul deschis cu Imperiul Otoman, inlocuindu-l cu actiuni
diplomatice menite sa stranga legaturile dintre cele trei Tari
Romanesti si sa le apropie de puterile europene ostile
turcilor (Imperiul Habsburgic, Polonia si Rusia).
Daca in prima jumatate a sec. al XVII-lea, regimul
dominatiei otomane (instituit inca din 1538) a fost mai usor,
in a doua jumatate a secolului, acest regim a devenit tot mai
apasator culminand, la inceputul sec. XVIII-lea cu
instaurarea, in Tara Romaneasca si in Moldova, a regimului
fanariot.
Regimul politic al dominatiei otomane asupra Tarilor Romane
s-a manifestat sub doua forme: dominatia economica si
dominatia politica.

prof. Juverdeanu Aurelia Melania Scoala nr. 5 " Principesa Elena Bibescu" Barlad
Dominatia economica a constat in:
obligatiile banesti ce trebuiau platite Portii:
haraciul sau tributul reprezenta sumele de bani ce trebuiau
platite de domnitorii romani in schimbul mentinerii pacii si
pastrarii autonomiei interne a Tarilor Romane;
pecheurile darurile in bani sau natura (blanuri, cai, etc.)
pe care domnitorii romani erau obligati sa le plateasca cu
ocazia diferitelor evenimente ce aveau loc la curtea
sultanului (casatorii, urcarea pe tron a sultanilor, etc.);
cumpararea domniei sume de bani ce erau platite
sultanilor sau dregatorilor acestuia de catre pretendentii la
tronul Tarilor Romane, pentru a li se acorda domnia;
confirmarea domniei (din a doua jumatate a sec. al XVII-lea)
sau mucarerul obligatie in bani, anuala sau trienala, ce era
platita de domnitori sultanului pentru mentinerea lor pe tron.
obligatiile in natura (cereale, vite, cai, etc.) si obligatiile in
munca (transport, constructii, etc.)
monopolul comercial: dreptul turcilor de a cumpara produse
agricole la preturi foarte mici.

prof. Juverdeanu Aurelia Melania Scoala nr. 5 " Principesa Elena Bibescu" Barlad
Dominatia politica s-a exercitat prin:
amestecul sultanilor in numirea domnitorilor a fost
cauza duratei mici a domniilor, pe tronul Tarilor
Romane perindandu-se, in aceasta perioada, un
numar foarte mare de domnitori;
controlul asupra politicii duse de domnitor prin
intermediul boierilor romani de la curtea domneasca
cat si prin trimisii Portii (in special greci). Acest lucru
a permis instaurarea unui climat de insecuritate
politica, domnii si principii din cele trei Tari Romane
fiind expusi intrigilor de la curte si subordonati
intereselor boierilor, respectiv nobililor. S-a instituit,
astfel, regimul boieresc in Tara Romaneasca si
Moldova si regimul nobiliar in Transilvania.
Chiar si in conditiile crizei de autoritate cu care s-a
confruntat domnia in Tarile Romanesti, pe parcursul
sec. al XVII-lea, au existat domnitori si principi (in
Transilvania) care s-au distins prin politica abila dusa cu
scopul iesirii din sfera de influenta a Imperiului
Otoman.

prof. Juverdeanu Aurelia Melania Scoala nr. 5 " Principesa Elena Bibescu" Barlad
Matei Basarab (1632-1654), in Tara
Romaneasca
Politica interna:
cu sprijinul boierilor romani a incercat inlaturarea boierilor
greci din sfatul domnesc;
a urmarit dezvoltarea economica a tarii;
a sprijinit construirea de lacasuri de cult.
Politica externa:
a initiat legaturi cu habsburgii si cu regele Poloniei in
scopul realizarii unei aliante antiotomane;
a intretinut relatii cu principele Transilvaniei, Gheorghe
Rackoczi I, cu care a incheiat, in 1633, un tratat de alianta
prin care cei doi isi promiteau sprijin reciproc. Acest tratat
a fost reinnoit in 1635, 1636, 1638, 1640, 1647 si cu fiul
acestuia Gheorghe Rackoczi II, in 1650 si 1651;
1650 a incheiat o intelegere de ajutor reciproc cu
hatmanul cazacilor, Bogdan Hmelnitki;
s-a aflat in conflict cu domnul Moldovei, Vasile Lupu, care
urmarea sa-i ocupe tronul.

prof. Juverdeanu Aurelia Melania Scoala nr. 5 " Principesa Elena Bibescu" Barlad
prof. Juverdeanu Aurelia
Melania
Scoala nr. 5 " Principesa Elena Bibescu" Barlad
Matei Basarab
Gh. Rackoczi II
Gh. Rackoczi I
Arnota
Vasile Lupu (1634-1653), in Moldova

Politica interna:
s-a sprijinit pe boierii greci in conducerea tarii ceea ce i-a
nemultumit pe boierii pamanteni;
om de cultura, a ridicat numeroase biserici si manastiri (Biserica
Trei Ierarhi din Iasi).
Politica externa:
1639, a incercat sa-l indeparteze de la tron pe Matei Basarab,
dar a fost infrant in luptele de la Ojogeni si Nenisori (Ialomita);
1638, tratat de alianta cu principele Transilvaniei, Gheorghe
Rackoczi I;
1644-1648, perioada de imbunatatire a relatiilor cu Matei
Basarab;
1646, a incheiat o conventie de buna vecinatate si de extradare
cu Transilvania;
1653, ultima incercare a lui Vasile Lupu de a ocupa tronul Tarii
Romanesti s-a incheiat cu infrangerea suferita la Finta si
indepartarea sa de pe tron.

prof. Juverdeanu Aurelia Melania Scoala nr. 5 " Principesa Elena Bibescu" Barlad
prof. Juverdeanu Aurelia
Melania
Scoala nr. 5 " Principesa Elena Bibescu" Barlad
Vasile Lupu
Serban Cantacuzino (1678-1688) in Tara
Romaneasca
Politica interna:
intarirea autoritatii domnesti pentru a pune capat anarhiei
provocate de grupurile boieresti.
Politica externa:
a urmarit incheierea unei aliante antiotomane cu Imperiul
Habsburgic;
1683, cand a avut loc asediul esuat al turcilor asupra
Vienei, chiar daca a participat cu trupe alaturi de Imperiul
Otoman la acest asediu, a ajutat trupele imperiale
oferindu-le informatii despre actiunile turcesti;
dupa infrangerea armatelor turcesti la Viena, Serban
Cantacuzino a intrat in tratative cu imparatul german in
vederea incheierii unei aliante antiotomane;
1684-1688, contacte diplomatice cu Imperiul Habsburgic,
habsburgii promitandu-i domnia ereditara si titlul de baron
in cadrul imperiului. Tratativele nu au fost finalizate
datorita mortii domnitorului.

prof. Juverdeanu Aurelia Melania Scoala nr. 5 " Principesa Elena Bibescu" Barlad
prof. Juverdeanu Aurelia
Melania
Scoala nr. 5 " Principesa Elena Bibescu" Barlad
Serban Cantacuzino

Constantin Brancoveanu (1688-1714) in Tara
Romaneasca

Politica interna:
s-a preocupat de intarirea autoritatii domnesti in raport cu boierii;
a reorganizat sistemul fiscal;
a sprijinit Biserica prin construirea de lacasuri de cult si prin danii acordate
acesteia;
a contribuit la inflorirea culturii prin sprijinul acordat tiparirii de carti in
tipografiile din Targoviste si Ramnic;
1714, datorita intrigilor boierilor pe langa sultan, a fost mazilit, apoi executat
impreuna cu cei patru fii ai sai, la Istanbul.
Politica externa:
a urmarit permanent mentinerea unor relatii bune cu Imperiul Otoman pentru a
nu trezi suspiciuni cu privire la politica sa externa antiotomana;
la inceput relatiile cu imparatul german au fost incordate, domnitorul roman fiind
nevoit sa respinga doua atacuri ale habsburgilor asupra Tarii Romanesti: in 1689
si in anul 1690, cand domnitorul i-a alungat pe habsburgi din Transilvania;
a incercat incheierea unei aliante cu Polonia indreptate impotriva turcilor, dar a
renuntat la acest proiect datorita incapacitatii de lupta a Poloniei;
cu Moldova relatiile au fost incordate;
1709, intre Tara Romaneasca si Rusia lui Petru cel Mare s-a incheiat o conventie
secreta indreptata impotriva turcilor.

prof. Juverdeanu Aurelia Melania Scoala nr. 5 " Principesa Elena Bibescu" Barlad
prof. Juverdeanu Aurelia Melania Scoala nr. 5 " Principesa Elena Bibescu" Barlad
Manastirea Brancoveni
Govora
Hurezi
palatul Mogosoaia

Dimitrie Cantemir (1710-1711), domn al
Moldovei

Politica interna:
a luat masuri pentru intarirea puterii centrale;
s-a sprijinit pe mica boierime si pe oraseni impotriva marilor boieri;
a realizat o reforma fiscala.
Politica externa:
s-a orientat spre o alianta antiotomana cu Rusia care se afla in plina
ascensiune;
13 aprilie 1711, la Luk, a incheiat un tratat de alianta cu tarul Rusiei,
Petru cel Mare, tratat care prevedea ajutor militar reciproc impotriva
turcilor;
iulie 1711, la Stanilesti, ostile rusesti si moldovene au fost infrante de
turci, iar Dimitrie Cantemir s-a refugiat la curtea tarului Rusiei.
Incepand cu anul 1711, in Moldova si 1716, in Tara Romaneasca,
Imperiul Otoman a inlocuit domniile pamantene cu domniile
fanariote (fanariotii erau greci din cartierul Fanar al
Constantinopolului, considerati diplomati foarte abili, motiv pentru
care erau folositi de sultani in chestiuni de politica externa).

prof. Juverdeanu Aurelia Melania Scoala nr. 5 " Principesa Elena Bibescu" Barlad
prof. Juverdeanu Aurelia
Melania
Scoala nr. 5 " Principesa Elena Bibescu" Barlad