Compresia JPEG

Dobrescu Elena
21.03.2014
1
Cuprins
1 Denit ia imaginii 3
2 Spat ii de culoare.RGB si YUV 3
3 Metode generale de compresie 4
4 Transformari folosite in compresia de imagini.DCT si DST.Transformari
separabile 5
4.1 Transformarea cosinus discreta (DCT) . . . . . . . . . . . . . 5
4.2 Transformarea discreta sinus . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7
5 Standardul JPEG 8
5.1 Codarea: etape . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8
2
1 Denit ia imaginii
O imagine este o suprafat a de obicei dreptunghiulara, caracterizata
la nivelu oricarui punct al ei de o anumita culoare.Ideal, culoarea variaza
continuu in oricare direct ie. Din pacate, in sistemele numerice, nu se pot
utiliza marimi care variaza continuu, ci doar forma discretizata a acestora.
Astfel, o imagine trebuie sa e discretizatanainte de a se pune problema
reprezentarii numerice. Discretizarea consta n mpartirea imaginii ntr-un
caroiaj asemanator unei table de sah. Fiecare port iune de imagine delimitata
de acest caroiaj va considerata ca avand o culoare uniforma - o medie a
culorii existente pe aceasta sect iune. Aceste port iune poarta denumirea de
pixeli.
2 Spat ii de culoare.RGB si YUV
Orice culoare poate descompusa in 3 culori primare:
rosu-R
verde-G
albastru-B
Pentru a reprezenta numeric o culoare este sucient sa se reprezinte
intensitat ile luminoase ale celor trei culori primare.Reprezentarea in format
RGB t ine nsa mai mult de modalitat ile tehnice de captare si reproducere
a imaginii si mai putin de mecanismul ziologic de percepere a culorii.Din
punct de vedere al capacitat ii de percepere a detaliilor, ochiul este mai
sensibil la intensitatea luminoasa a culorii decat la nuant a.Din aces motiv s-a
ales o alta modalitate de reprezentare a culorii, ci anume reprezentarea YUV
utilizata n televiziunea n culori.

In acest caz, n locul celor 3 componente
primare R, G, B se utilizeaza alte 3 marimi derivate din acestea, si anume:
Y = 0, 3R + 0, 59G + 0, 11B (1)
U = R Y = 0, 7R 0, 59G0, 11B (2)
V = B Y = 0, 3R 0, 59G + 0, 89B (3)
3
3 Metode generale de compresie
1. Cuantizarea scalara
2. Cuantizarea vectorial a
3. Metodele statistice
4. Metodele de compresie bazate pe dict ionar
Cuantizarea scalara
Cuantizarea scalara poate folosita pentru a compresa imagini, dar
performant ele ei sunt mediocre. De exemplu, o imagine cu 8 bit i/pixel
poate compresata prin cuantizare scalara eliminand cei mai nesem-
nicativi patru bit i ai ecarui pixel. Aceasta conduce la o rata de
compresie de 0,5, care pe langa faptul ca nu este semnicativa, deter-
minan acelasi timp i reducerea numarului de culori (sau nuant e de
gri) de la 256 la doar 16. O astfel de reducere nu numai ca descreste
pe ansamblu calitatea imaginii reconstruite, dar poate chiar crea benzi
de diferite culori, un efect observabil si deranjant.
Cuantizarea vectoriala
Cuantizarea vectoriala poate folosita cu mai mult succes pentru a
compresa imagini.
Metodele statistice
Metodele statistice funct ioneaza mai bine cand simbolurile ce trebuie
compresate au probabilitat i diferite. O secvent a de intrare n care
mesajele au aceeasi probabilitate nu se va compresa ecient.

In acest
sens, ntr-o imagine alb-negru sau color n tonuri continue, diferitele
culori sau nuant e de gri se dovedesc de multe ori a avea aproxima-
tiv aceleasi probabilitat i. De aceea metodele statistice nu sunt o
alegere buna pentru compresia unor astfel de imagini, si sunt nece-
sare noi abordari. Imaginile cu discontinuitat i de culoare, n care pixeli
adiacent i au culori foarte diferite, se compreseaza mai bine cu metodele
statistice, dar n acest caz nu este usoara predict ia pixelilor.
Metodele de compresie bazate pe dict ionar
Metodele de compresie bazate pe dict ionar tind, de asemenea, sa nu
aiba succes n cazul imaginilor cu tonuri continue. O astfel de imagine
cont ine de obicei pixeli adiacent i n culori similare, dar nu cont ine
modele repetitive. Chiar si o imagine care cont ine modele repetitive,
4
cum sunt liniile verticale, le poate pierde cand este digitizata. O linie
verticala n imaginea originala poate deveni usor oblica atunci cand
imaginea este digitizata.
4 Transformari folosite in compresia de imagini.DCT
si DST.Transformari separabile
O imagine poate compresata prin transformarea pixelilor sai (care
sunt corelat i) ntr-o reprezentare unde acestia sunt decorelat i. Compresia
este obt inuta daca valorile noi sunt mai mici, n medie, decat cele originale.
Compresia cu pierdere de informat ie poate obt inuta prin cuantizarea val-
orilor transformate. Decodorul primeste valorile transformate din secvena
compresata i reconstruieste datele originale (exacte sau aproximate), prin
aplicarea transformarii inverse. Transformarile discutate n aceasta sect iune
sunt ortogonale.
Termenul de decorelare se refera la faptul ca valorile transformate sunt
independente unele de altele. Ca urmare, ele pot codate independent, ceea
ce face mai simpla construirea unui model statistic. O imagine poate com-
presata, daca reprezentarea sa are redundant a. Redundant a n imagini de-
riva din corelarea pixelilor. Daca se transforma imaginea ntr-o reprezentare
n care pixelii sunt decorelacti, se elimina redundant a i imaginea a devenit
n totalitate compresata.
O transformare unidimensionala discreta poate reprezentat printr-
o matrice A. Coloanele acestei matrici sunt elementele bazei n care este
reprezentat semnalul, iar aplicarea transformatei Anseamna a gasi coecient ii
semnalului daca l descompunem n baza formata din coloanele matricii A.
Un exemplu de transformare discreta poate :

1 1 1 1
1 1 1 1
1 1 1 1
1 1 1 1

4
6
5
2

17
3
5
1

4.1 Transformarea cosinus discreta (DCT)

DCT unidimensionala
In practica se foloseste DCT bi-dimensional., dar pentru usurint ant elegerii
se considera mai intai DCT uni-dimensional.. Se considera formele de
unda w(f)=cos(f), pentru 0 < < , cu frecvent ele f=0, 1, ...,7.
5
C
u
=
1
2
k
u
7

x=0
I
x
cos
(2x + 1) u
16
k
u
=

1/

2 pentru u = 0
1 in rest
DCT bidimensionala
C
vu
=
1
4
k
u
k
v
7

x=0
7

y=0
I
xy
cos
(2x + 1) u
16
cos
(2y + 1) v
16
k
u
, k
v
=

1/

2 pentru u, v=0
1 in rest
Reprezentarea functiei de baza de frecventa (0,2) : cos
(2x+1)2
16
cos
(2y+1)0
16
Se ncepe cu un set de opt valori de date p
t
(pixeli, esantioane de sunet,
sau alte date) si se obine un set de opt coecient i DCT, f G . Decodorul
primeste coecient ii DCT n seturi de opt, si aplica transformarea inversa
6
DCT (IDCT) pentru a reconstrui valorile de date originale (tot n grupuri
de cte opt). IDCT se calculeaz cu relat ia
p
t
=
1
2
7

j=0
C
j
G
j
cos
(2t + 1)j
16
; t = 0, 1, ..., 7
p
xy
=
1

2n
n1

i=0
n1

j=0
C
i
C
j
G
ij
cos
(2y + 1)j
2n
cos
(2x + 1)i
2n
4.2 Transformarea discreta sinus
Transformarea discreta sinus, DST, este complementara DCT. DCT
asigura performant e apropiate transformatei K-L optime, n ceea ce priveste
compactarea, cand corelat ia coecient ilor este mare, iar DST asigura
performant e apropiate transformatei K-L optime, cand este mic. Datorita
acestei proprieta t i, este adesea folosita ca transformata complementara a
DCT n codarea de imagini si audio.
Elementele matricei transformate pentru o DST de dimensiune nn sunt
date de:
[S]
i,j
=

2
n
sin
(i + 1)(j + 1)
2n
; i, j = 0, n 1
Dezavantajul acestei transformari poate observat cand se considera exem-
plul a opt valori de date identice ce trebuie transformate. Astfel de valori
sunt, desigur, perfect corelate. Cand sunt reprezentate grac ele devin o
linie orizontala. Aplicnd DCT acestor valori, se produce doar un coecient
DC; tot i coecient ii AC ind nuli. DCT compacteaza toataenergia datelor
ntr-un unic coecient DC, a carui valoare este identica cu a datelor. IDCT
poate reconstrui exact cele opt valori (cu except ia unor modicari minore
date de precizia limitata de calcul). Aplicarea DST asupra acelorasi opt
valori, pe de alta parte, conduce la sapte coecient i AC a caror suma este o
forma de unda care trece prin cele opt puncte corespunzatoare datelor, dar
oscileaza ntre aceste puncte. Acest comportament, are trei dezavantaje, n
principal:
energia datelor originale nu este compactata
cei sapte coecient i nu sunt decorelat i
cuantizand cei sapte coecient i se poate ajunge la o puternica scadere
a calitat ii reconstruct iei realizate de DST inversa
7
5 Standardul JPEG
Formatul JPEG este recomandat pentru asarea de imagini redate cu
o foarte mare varietate de culori sau pentru imagini de precizie fotograca.
JPEG folosecste o tehnica de compresie variabila, care are drept rezultat
obt inerea de siere foarte mici n comparat ie cu alte formate.
Exista patru moduri principale de operare specicate de standardul
JPEG :
modul de baza, n care ecare componenta a imaginii este codata
printr-o singura scanare stanga-dreapta, respectiv sus-jos
codarea expandata DCT cu pierderi
1
codarea fara pierderi
2
codarea ierarhica
3
5.1 Codarea: etape
1.RGB YUV

In procedurile de compresie a imaginii se prefera o reprezentare a cu-

lorii diferita de cea normal (R,G,B), si anume, reprezentarea (Y,U,V).
Datorita absent ei detaliilor si contrastului scazut al componentelor U
si V, acestora li se aplica o subesantionare cu factorul 2 pe ambele
direct ii, verticala si orizontala, t inandu-se cont de faptul ca percept ia
ochiului este mai mica la semnalele de crominant a, fat a de cele de
luminant a. Modul de realizare a subesantionarii consta n nlocuirea
blocurilor de 2x2 puncte cu un singur punct care are intensitatea egala
cu media celor 4.
2.Blocuri 8x8
Procedura de compresie se aplica unor blocuri de imagine de 8x8
puncte. Daca nici una din dimensiunile imaginii nu este multiplu de 8,
codorul copie ultima coloana sau linie pana cand lungimea nala este
multiplu de 8. Aceste linii sau coloane suplimentare sunt ndepartate
n timpul procesului de decodare. Cele trei componente Y, U i V sunt
descompuse n blocuri de dimensiune 8x8. Datorita rezolut iei reduse,
n urma subesantionarii, rezulta ca la 4 (2x2) blocuri ale componentei
1
n care se realizeaz a o codare progresiv a a spectrelor imaginii de intrare
2
imaginea este codata astfel nc at se garanteaz a reproducerea exact a la decodare
3
n care imaginea este c odata la rezolut ii multiple
8
Y corespunde cate un singur bloc al componentelor U, respectiv V. In
cazul formatului JPEG cele trei componente ale blocurilor de imagine
3.Aplicare DCT
Valorile originale ale componentelor Y, U, V sunt cuprinse n domeniul
[0, 2
b1
], unde b reprezint numarul de bit i/esantion. Aceste valori sunt
deplasate n domeniul [2b
1
, 2
b1
1], centrate fat a de zero, pentru a
putea realiza o precizie de calcul mai mare la aplicarea DCT (Discrete
Cosine Transform Transformata Cosinus Discreta). Pentru primul
nivel de codare JPEG, b=8, astfel ncat valorile originale cuprinse in
intervalul [0, 255] sunt deplasate n intervalul [-128, 127] .
9
Bibliograe
1. comm.pub.ro: http://www.comm.pub.ro/
2. telecom.etc.tuiasi.ro: http://telecom.etc.tuiasi.ro/
Trimiteti mail
10