FACULTATEA DE ECONOMIE SI ADMINISTRAREA AFACERILOR CRAIOVA

B.E.I.
Banca Europeana de Investitii
Grimm Stefan-Catalin
[22-04-2013]
Introducere
Banca Europeana de Investitii (BEI), institutia finantatoare a Uniunii Europene (UE), a
fost creata in anul 1958 prin Tratatul de la Roma
1
, ca o institutie non-profit, menita sa sprijine procesul
de integrare europeana, prin finantarea anumitor tipuri de proiecte de investitiiUlterior, din anul 199!,
odata cu crearea "ondului European de #nvestitii, a devenit actionar majoritar al acestuia, din acest
moment se vor$este si de %rupul &anca Europeana de #nvestitii
'
&E# are personalitate juridica si
autonomie financiara, iar prin promovarea unei de(voltari ec)ili$rate a intregului
spatiu comunitar contri$uie la coe(iunea economica, sociala si teritoriala a
UE *tatutul &E# este redactat ca si +rotocol (nr 1,) ane-at la Tratatul de
instituire a .omunitatii Europene/ formea(a parte integranta din Tratat (asa
cum este preva(ut in 0rticolul 111 din acesta) si are aceeasi valoare legala
"ig nr 1 &anca Europena de #nvestitii
#n afara de un numar limitat de modificari pentru care .onsiliul
%uvernatorilor a fost investit cu autoritate
1
*tatutul poate fi modificat doar in
conformitate cu procedura preva(uta pentru modificarea Tratatelor preva(uta in 0rticolul !8 din
Tratatul privind Uniunea Europeana si in 0rticolul '22 din Tratatul de instituire a .omunitatii Europene
astfel cum a fost modificat de Tratatul semnat la 3isa in '2 fe$ruarie ',,1 0cesta stipulea(a ca
intrarea in vigoare a oricaror modificari necesita ratificare preala$ila de catre toate statele mem$re, in
conformitate cu normele constitutionale ale fiecaruia
*ediul &ancii este sta$ilit de comun acord de catre guvernele statelor
mem$re
!
*tatutul &E# a fost insa revi(uit cu oca(ia fiecarei e-tinderi a UE, astfel incat asta(i sunt
mem$ri ai $ancii toate statele UE
Resursele &E# pentru activitatea de creditare provin intr-o mica masura din contri$utia
tarilor mem$re la capitalul social si, in completare, din emisiuni de titluri pe piata financiara
1
Tratatul de la Roma se refer la tratatul prin care a fost instituit Comunitatea Economic European (EEC) i a
fost semnat de Frana, Germania de Vest, Italia, el!ia i "u#em$ur! la %& martie 1'&() Iniial, numele complet
al tratatului era Tratat de instituire a Comunitii Economice Europene.
%
*toica,+), Integrare financiar-monetar european, Curs Jean Monnet, Editura ,unimea, %--(, pa!) ./
.
0n ca1ul ma2orrilor de capital (articolul3, alineatul (.)), modificarea definiiei unitii de cont ( al
doilea para!raf al articolului 3, alineatul (1) sau o modificare a numrului mem$rilor Comitetului
de directie (al doilea para!raf din 4rticolul 1., alineatul (1)))
3
anca European de In5estiii are sediul 6n "u#em$ur! 6n conformitate cu 7rotocolul 8r) / pri5ind
sta$ilirea sediilor instituiilor i anumitor or!ane, oficii, a!enii i ser5icii ale Comunitilor Europene)
%
internationala, rating-ul e-celent dat de increderea pu$licului in actionarii sai, statele UE, permitandu-i
sa se imprumute la un cost al capitalului redus, inaccesi$il clientilor sai
Organizarea si functionarea BEI
0ctionarii $ancii sunt statele mem$re ale Uniunii Europene .ontri$utia fiecarui stat
mem$ru la capitalul $ancii este calculata in functie de +#&
+rincipalul organism de conducere al $ancii este Consiliul Guvernatorilor, format din
ministrii desemnati de fiecare dintre statele mem$re ('4 mem$ri), de regula ministrii de finante
.onsiliul sta$ileste politicile de creditare, apro$a $ilantul si raportul anual, autori(ea(a operatiunile de
finantare in afara Uniunii si ia deci(ii cu privire la majorarile de capital 5e asemenea, numeste
mem$rii Consiliului Director, ai Comitetului de Administratie si ai Comitetului de Audit 5eci(iile
.onsiliului %uvernatorilor sunt adoptate cu o majoritate de voturi repre(entand cel putin 5,6 din
capitalul su$scris, dar pentru cateva deci(ii importante este ceruta unanimitate de voturi
Consiliul Directorilor, pre(idat de presedintele &E#, este compus din '8 de
administratori, cate unul din fiecare stat mem$ru
5
si un repre(entant al .omisiei si 18 mem$ri
supleanti, numiti pentru 5 ani de catre .onsiliul %uvernatorilor, cu posi$ilitatea reinnoirii mandatului si
2 e-perti( trei directori si trei supleanti) fara drept de vot 0cestia iau deci(ii cu privire la creditele,
imprumuturile si garantiile pe care le acorda $anca 7em$rii nu primesc o remuneratie din partea
$ancii +entru fiecare intalnire a .onsiliului (in mod normal (ece pe an) acestia primesc o remuneratie
de 2,, EUR
Comitetul de Administratie este format din 9 mem$ri si este principalul organism de
e-ecutie al $ancii *tatele mem$re desemnea(a '4 de directori si 15 mem$ri supleanti iar .omisia
Europeana este repre(entata printr-un director si un mem$ru supleant .omitetul de 7anagement,
organ e-ecutiv colegial, controlea(a toate operatiunile curente/ face recomandari 5irectorilor cu privire
la )otararile pe care urmea(a sa le adopte si raspunde de aplicarea acestora +resedintele &ancii sau,
in a$senta sa, unul dintre 8ice-+resedinti, conduce sedintele .omitetului de 7anagement
Comitetul de Directie este format dintr-un presedinte si opt vicepresedinti, numiti de
.onsiliul %uvernatorilor pentru sase ani (cu posi$ilitatea reinnoirii mandatului), la propunerea
.onsiliului 5irectorilorRolul sau este de a asigura administrarea ordinara ((ilnica) a $ancii, pregatind
deci(iile .onsiliului 5irectorilor si formuland avi(e in ca(ul acordarii creditelor si garantiilor sau al
proiectelor de imprumuturi
.onform protocolului asupra *tatutului &E#, conducerea revine .onsiliului
%uvernatorilor, .onsiliului 5irectorilor si .omitetului de 5irectie +e langa aceste organe de
&
0nainte de anul %--3, c9te trei din Germania, Frana , Italia i :area ritanie, c9te doi din *pania i unul 6n
ca1ul celorlate ri)
.
conducere, art 1! din *tatutul &E# face referire la un comitet de audit, format din trei mem$ri si trei
o$servatori, numiti de .onsiliul %uvernatorilor pe o perioada de trei ani, care verifica anual
regularitatea operatiunilor si registrelor $ancii, confirmand $ilantul si contul de profit si pierderi
Ta$el nr1 +articiparea la capitalul &E# la data de 1 ianuarie ',,4 (EUR)
Tara .apital su$scris
%ermania '2 2!9 51' 5,,
"ranta '2 2!9 51' 5,,
#talia '2 2!9 51' 5,,
7area &ritanie '2 2!9 51' 5,,
*pania 15 984 419 5,,
&elgia 4 184 ,25 ,,,
9landa 4 184 ,25 ,,,
*uedia ! 9,, 585 ,,,
5anemarca 1 4!, '81 ,,,
0ustria 1 222 941 5,,
+olonia 1 !11 '215,,
"inlanda ' 1,2 812 ,,,
%recia ' ,,1 4'5 5,,
+ortugalia 1 '91 '84 ,,,
.e)ia 1 '58 485 5,,
Ungaria 1 19, 828 5,,
#rlanda 915 ,4, ,,,
Romania 821 51! 5,,
*lovacia !'8 !9, 5,,
*lovenia 194 815 ,,,
&ulgaria '9, 914 5,,
:ituania '!9 214 5,,
:u-em$urg 184 ,15 5,,
.ipru 181 18' ,,,
:etonia 15' 115 ,,,
Estonia 114 2!, ,,,
7alta 29 8,! ,,,
Total 12! 8,8 129 ,,,
*ursa; *toica,9, Integrare financiar-monetara europeana, Curs Jean Monnet, Editura
<unimea,
',,4, pag 19
#ncepand cu 1 mai ',,!, deci(iile au fost luate cu o majoritate compusa din cel putin
o treime a mem$rilor cu drept de vot si repre(entand cel putin 5,6 din capitalul su$scris
5epartamentele &ancii;
Evaluea(a, apro$a si finantea(a proiectele
*e preocupa cu procurarea resurselor de pe pietele de capital si
administrea(a disponi$ilul de lic)iditati
0dministrea(a riscurile asociate operatiunilor efectuate de $anca
Evidentia(a particularitatile studiilor mediilor economice si financiare
3
*tructura organi(ationala a &E# este compusa din urmatoarele departamente si
consilii de administratie
2
;
*ecretariat %eneral, 0faceri :egale si Resure Umane
.entrul .orporativ si de 5irectie
.onsiliul de 0dministratie al operatiunilor din UE si din tarile candidate
.onsiliul de 0dministratie al operatiunilor din afara UE si din tarile candidate
5irectia financiara
.onsiliul de 0dministratie al proiectelor
5irectia de management al riscurilor
#nspectoratul %eneral
&iroul conciliant al %rupului &E#
Repre(entantii consiliului &ancii Europene pentru Reconstructie si 5e(voltare
Ca organe de evaluare si control au fost create urmatoarele
4
;
.omitetul de audit
0uditul e-tern
0uditul intern
.ontrolul financiar
Riscul creditului
Evaluarea operatiunilor
Misiunea si rolul sau
&anca contri$uie la reali(area o$iectivelor UE prin acordarea de finantari pe termen
lung pentru proiecte specifice respectand reglementarile prudentiale $ancare &E# urmareste si isi
adaptea(a continuu activitatea la evolutiile recente ale politicilor comunitare
&E# isi desfasoara activitatea in stransa cola$orare cu comunitatea $ancara, atat in
ceea ce priveste imprumuturile de pe pietele de capital, cat si finantarea proiectelor de capital &E#
acorda credite din imprumuturile contractate, care impreuna cu fondurile proprii (capital si re(erve),
constituie resursele proprii #n afara UE, operatiunile de finantare ale &E# sunt reali(ate in principal din
resursele proprii ale $ancii, dar, de asemenea, prin mandat, din resursele $ugetare ale statelor
mem$re
;
<ttp=>>???)ei$)or!>a$out>structure>or!anisation>inde#)<tm
(
<ttp=>>???)europeana)ro>comunitar>or!ane>$anca@%-europeana@%-de@%-in5estitii@%-or!ani1are)<tm
&
Rolul &ancii Europene de #nvestitii este de a contri$ui la integrarea, de(voltarea
ec)ili$rata si coe(iunea economica si sociala a statelor mem$re
+entru acest scop, ea colectea(a de pe pietele financiare, volume su$stantiale de fonduri pe care le
orientea(a, in conditii avantajoase, spre finantarea de proiecte importante, conform o$iectivelor Uniunii
Europene
#n afara Uniunii Europene, &E# implementea(a componentele financiare ale acordurilor
inc)eiate in cadrul politicilor de de(voltare si cooperare ale UE
%rupul &anca Europeana de #nvestitii asocia(a instrumentele &ancii Europene de
#nvestitii cu cele ale "ondului European de #nvestitii ("E#) +rintre oiectivele primordiale
!
pe care si
le-au sta$ilit &E# si "E# se numara intarirea performantelor economice si a inovarii in Europa +entru
reali(area acestui o$iectiv, care constituie o contri$utie la *trategia :isa$ona si la 0ctiunea Europeana
pentru 5e(voltare, vor fi mo$ili(ate si de(voltate numeroase mecanisme corespun(atoare #nitiativa
#novare ',1, constituie principala contri$utie a &E# la procesul care urmareste sa faca Europa mai
inovatoare si mai competitiva, cu o$iectivul de a imprumuta 5, miliarde EUR in cursul acestui deceniu
pentru sustinerea proiectelor de investitii in toata Europa in domeniile educatiei si formarii, cercetarii,
de(voltarii si inovarii (.5#), te)nologiilor informatiei si comunicatiilor (T#.) avansate (inclusiv serviciile
media audiovi(uale si continuturile lor) si serviciilor on-line
*e estimea(a ca valoarea angajamentelor asumate pentru sustinerea proiectelor
incepand din ',,, a atins, la sfarsitul anului ',,2, un nivel de !2 miliarde EUR
9
, ceea ce indica faptul
ca o$iectivul de a ajunge la 5, miliarde EUR in ',1, va fi pro$a$il depasit #n plus, pentru dirijarea
resurselor financiare catre produsele, procedeele si sistemele de varf si inovatoare, &E# si-a marit
capacitatea de finantare utili(a$ila pentru investitii prin intermediul mecanismului de finantare
structurata (7"*), a carui utili(are nu se limitea(a la o$iectivele de cercetare-de(voltare Este vor$a
de sustinerea proiectelor si promotorilor cu risc de credit mare, in masura in care proiectele nu au
valoare de investitie +entru a finanta activitatile de investitii de(voltate de catre #77-uri, &E# desc)ide
linii de credit impreuna cu intermediari financiari corespun(atori
#n plus, se de(volta tran(actii inovatoare, in special mecanisme de impartire a riscurilor
si=sau com$inatii de instrumente de sprijin nationale si regionale cu produse &E#, pentru a raspunde
nevoilor specifice ale #77-urilor &E# se concentrea(a in mod special asupra intreprinderilor mici si
mijlocii (#77-uri), prin intermediul capitalului de risc si a garantiilor 0ctiunea "E# este complementara
sprijinului acordat #77-urilor de catre &E#*ustinerea inovarii, acordata de catre %rupul &E#,
presupune de(voltarea unor produse si a unor modalitati de finantare noi si corespun(atoare profilului
de risc al operatiunilor #n paralel, in vederea sporirii valorii adaugate si a sinergiilor intre diferitele
instrumente de finantare ale .omunitatii, sunt puse in aplicare noi initiative comune ale %rupului &E# si
.omisiei, prin crearea de parteneriate cu programe finantate din $ugetul european, precum al 4-lea
program-cadru ("+4) si +rogramul pentru competitivitate si inovare (+.#) 0stfel de initiative comune
nu se limitea(a la facilitatea de finantare prin impartirea riscurilor (""#R), care va fi lansata din ',,4,
/
http://eescregistry.eesc.europa.eu/viewdoc.aspx?doc=%C%Cesppu!"%Cesp#pu!$ic%Cces
%Cccmi%Cccmi%&'%Cro%Cces(()*+%%,#ac#ro.doc
'
http://www.in-oeuropa.ro/.sp/page..sp?$id="/cid="(%/id=0,"
;
nici la noile initiative ale "E# in cadrul +.#, insa aceste e-emple repre(inta foarte $une ilustrari ale
acestora
"acilitatea de finantare prin impartirea riscurilor (""I#)
"acilitatea de finantare prin impartirea riscurilor (""#R) este o initiativa noua si
inovatoare ela$orata de .omisia Europeana impreuna cu &anca Europeana de #nvestitii, in
scopul promovarii investitiilor europene in cercetare, de(voltare te)nologica si proiecte
demonstrative, precum si in inovare, in special in sectorul privat, sta$ilind garantii
corespun(atoare pentru imprumuturi care acopera proiecte europene mai riscante in domeniul
inovarii 0cest nou mecanism ar tre$ui sa facilite(e accesul la finantarea prin imprumut pentru
activitatile cu un profil de risc peste medie, pe $a(a unei impartiri a riscurilor intre .omunitatea
Europeana, &E# si initiatorii proiectelor de .5# "inantarea pe care &E# o furni(ea(a in cadrul
""#R va fi accesi$ila comunitatii cercetatorilor europeni in mod complementar fondurilor "+4
&a(andu-se pe ideea unei impartiri a riscurilor intre .omunitate, &E# si
$eneficiari, ""#R repre(inta un instrument suplimentar pentru finantarea cercetarii, de(voltarii
si inovarii, desc)i(and astfel o gama larga de posi$ilitati atat pentru sectorul privat, cat si
pentru comunitatea cercetatorilor, si completand astfel gama de instrumente e-istente pentru
finantarea .5# ""#R ofera &E# capacitatea de a ela$ora produse financiare care atenuea(a
sla$iciunile pietei si care raspund cerintelor specifice fiecarui sector si fiecarui initiator de
proiect, largind astfel gama $eneficiarilor potentiali ai finantarilor ""#R va fi accesi$ila
persoanelor juridice de orice dimensiune si statut, in special intreprinderilor mari,
intreprinderilor de dimensiune intermediara (mid-caps), #77-urilor, organi(atiilor de cercetare,
universitatilor, structurilor de cola$orare, intreprinderilor comune sau structurilor ad )oc
(Special Purpose Vehicles) +rin intermediul acordurilor de impartire a riscurilor cu sectorul
$ancar, ""#R va contri$ui la im$unatatirea capacitatii glo$ale a actorilor financiari de a sustine
activitatile de .5#, in special pentru #77-uri
A$utorul "EI pentru inovare
"E# pune in aplicare mandatele care-i sunt incredintate de catre actionarii sai (&E#,
.omisia Europeana) sau de catre terti (la nivelul statelor mem$re), in vederea sprijinirii inovarii
si finantarii #77-urilor, in conformitate cu o$iectivele .omunitatii :a sfarsitul anului ',,2,
totalitatea tran(actiilor "E# a atins 15 miliarde EUR, din care 11,1 miliarde EUR consacrate
garantiilor si 1,4 miliarde EUR operatiunilor de capital de risc
*trategia :isa$ona, care urmareste sa consolide(e competitivitatea europeana,
constituie unul dintre principalele motoare ale activitatilor "E# (acesta fiind singurul instrument
al UE pentru finantarea #77-urilor) .u 1,4 miliarde EUR investite in '!! de fonduri de capital
de risc, "E# a contri$uit la reducerea decalajului e-istent in materie de inovare, e-ercitand un
efect de parg)ie prin finantari de circa ', miliarde EUR in favoarea #77-urilor si a noilor
(
intreprinderi cu crestere puternica (dintre care cateva cu reusite la nivel mondial, precum
*>?pe, &luetoot) = .am$ridge *ilicon Radio sau @el>oo) #n cadrul initiativei A<ERE7#EB
autoritatile pu$lice nationale si regionale pot alege sa utili(e(e resursele provenind din "E5ER
su$ forma de instrumente financiare adaptate si care raspund logicii pietei, precum fonduri
proprii, capital de risc, garantii sau imprumuturi #nitiativa <ERE7#E a fost conceputa pentru a
optimi(a finantarile "E5ER prin atragerea unor resurse complementare, $eneficiind totodata
de o aplicare facilitata de un cadru de reglementare mai fle-i$il #n ',,4, marirea capitalului
"E# ar tre$ui sa complete(e resursele +.# si <ERE7#E/ conform estimarilor, pana in ',11,
peste un milion de #77-uri vor fi $eneficiat de instrumentele financiare ale "E#
#n ',,2, &E# si "E# au convenit operatiuni comune, care au constat in
special in im$inarea liniilor de credit ale &E# cu garantiile "E# pentru #77-urile inovatoare
Activitatea BEI
&E# finantea(a proiecte care au ca o$iectiv promovarea politicilor UE si implementarea
0gendei :isa$ona, a #nitiativei #novare ',1, de creare si promovare a unei economii $a(ate pe
cunoastere &E# imprumuta pana la 5,6 din valoarea unui proiect si co-finantea(a investitiile
impreuna cu alte $anci (&ER5)
#n pre(ent, &E# a devenit cea mai importanta sursa de finantare internationala a
proiectelor din noile state mem$re ale UE, dar si pentru cele din regiunea &alcanilor 0proape
jumatate din sumele imprumutate au fost orientate catre proiecte in domeniul transporturilor
+roiectele din sectorul industrial, de mediu si telecomunicatii au a$sor$it aproape 156 fiecare, in timp
ce 1,6 a fost imprumutat pentru proiectele din sectorul energetic, sanatate si educatie
#ncepand din anul 199,, $anca a fost autori(ata de .onsiliul %uvernatorilor sa acorde
imprumuturi in tarile din Europa .entrala si de Est #n perioada de pre-aderarea a celor opt state din
Europa .entrala si de Est la UE, &E# a acordat imprumuturi in valoare de '5 miliarde euro in vederea
finantarii proiectelor de infrastructura, mediu, servicii si industrie, educatie, sanatate si #77-uri
&E# operea(a si in afara Uniunii Europene su$ incidenta unor protocoale financiare inc)eiate cu 1' tari
din regiunea 7editeranei, 1, tari din 0sia si 0merica :atina si cu 4, de state din cadrul .onventiei de
la :ome (0frica, .arai$e si +acific) 0ctiunile $ancii in e-teriorul Uniunii Europene s=au ridicat la 5
miliarde Euro in ',,5
#n anul ',,5, s-a inregistrat o evolutia po(itiva a operatiunilor de imprumut ale $ancii,
totali(and !4,! miliarde Euro, ceea ce repre(inta o crestere cu peste 1,6 fata de anul ',,!
*ectoarele prioritare finantate au fost
1,
;
.oe(iunea economica si sociala in cadrul UE (1! miliarde Euro)/
+rogramul A#novare-',1,B (11 miliarde Euro, respectiv o crestere cu peste 5,6 fata de anul
anterior)/
Retele trans-europene ATE3B (4,4 miliarde Euro - noi imprumuturi acordate in UE, la care se
adauga 55, milioane Euro proiecte destinate Romaniei)/
1-
<ttp=>>???)ei$)or!>pro2ects>loans>inde#)<tm
/
+rotectia mediului si calitatea vietii (11 miliarde Euro - imprumuturi individuale)/
#ntreprinderile mici si mijlocii (! miliarde Euro - imprumuturi glo$ale)
#n ',,5, au fost lansate doua noi initiative menite sa conduca la intensificarea cooperarii pe linia
cresterii eficientei utili(arii fondurilor structurale; <0*+ER* (parteneriat intre &E#, &ER5 si .omisia
Europeana pentru sprijinirea autoritatilor regionale si nationale in vederea pregatirii proiectelor
finantate din $ugetul UE) si <ERE7#E (sc)ema gestionata prin "ondul European de #nvestitii care
permite statelor mem$re si regiunilor sa transforme o parte din fondurile structurale alocate in
instrumente financiare dedicate intreprinderilor mici si mijlocii)
#n ceea ce priveste activitatea $ancii in viitor, &E# urmareste, in cadrul Uniunii, angajarea
in proiecte inovative (cercetare-de(voltare, retelele transeuropene, energie), propunand cresterea
capitalului alocat "acilitatii de "inantare *tructurata (Structured Finance Facility) de la 45, de milioane
la 1,'5 de miliarde Euro si a capitalului "ondului European de #nvestitii de la ' la 1 miliarde Euro #n
urma apelului lansat de .onsiliul European la :isa$ona pentru sprijinirea mai puternica a #77-urilor s-
a infiintat %rupul $ancar E#&, alcatuit din E#& si "ondul European de #nvestitii ("E#), cu scopul cresterii
competitivitatii economiei europene #n cadrul initiativei C#novatia ',,,B $anca promovea(a spiritul
antreprenorial si inventiv si de(voltarea resurselor umane cu credite pe termen mediu acordate #77-
urilor, garantii $ancare si disponi$ili(area capitalului de risc
5e asemenea, &E# urmareste continuarea dialogului cu .omisia Europeana in ceea ce priveste
actiunea sa e-terna, dar si cu institutiile financiare internationale +rioritara va fi finantarea de proiecte
in (ona invecinata Uniunii
&E# are urmatoarele prioritati
11
;
.oe(iunea sociala si economica a Uniunii Europene largite
#mplementarea #nitiativei de innoire ',1,
5e(voltarea retelelor de acces si transport trans-europene
*prijinirea de(voltarii Uniunii Europene si a politicilor de cooperare in tarile partenere
+rotectia si im$unatatirea mediului, inclusiv pro$lema tratarii sc)im$arii climaterice si a
sprijinirii energiei ecologice
%roiecte finantate
&' (pri$in pentru e)tindere si integrare europeana
&E# a imprimat activitatii sale de finantare in statele candidate o noua dimensiune,
propunandu-si sa promove(e proiectele convenite de UE si de tarile candidate ca fiind prioritare
&a(andu-se pe e-perienta do$andita prin e-tinderile precedente ale Uniunii Europene, in pre(ent,
11
. 1acian2 C.2 1.2 3Uniunea European- Instituii.Mecanisme42 Editura C. 5. 6ec72
6ucure8ti2+%%,
'
&anca incurajea(a adoptarea practicilor si standardelor de reglementare in vigoare in UE *tatele
candidate tre$uie sa adopte aceste prevederi si standarde inainte de a deveni mem$re ale UE
#ntegrarea cu succes a noilor state mem$re in UE ameliorea(a perspectivele de prosperitate si pace in
Europa &E# joaca un rol important in aceste proces si il va indeplini si in continuare in toate statele
mem$re (in cele actuale si in cele viitoare)
#mprumuturile &E# in statele candidate se acorda atat in $a(a mandatului general de finantare
al UE sustinut de un mecanism de garantie, cat si in cadrul mecanismului propriu de preaderare
pentru care nu se acorda o asemenea garantie #n $a(a mai multor mandate de finantare si a
fondurilor de preaderare, &anca a acordat intre 199, si 1999 circa 11 miliarde de euro imprumuturi
pentru proiecte in tarile candidate/ media ultimelor trei ani (1994-1999) a fost de doua miliarde de
euro 8olumul imprumuturilor acordate de &anca tarilor candidate urmand sa creasca in viitor
1'
*' +oi structuri de finantare in spri$inul e)tinderii
#n acest conte-t, &E# si-a grupat intr-o (ona operationala D 5irectia Europa .entrala D
operatiunile sale in tarile candidate pe atunci in Europa .entrala, in 7alta si .ipru/ la fel ti activitatea
sa in statele mem$re; %ermania, 0ustria, #talia si %recia
*ectoare $eneficiare
#mprumuturile acordate de &E# sunt orientate catre proiect si servesc finantarii activelor fi-e
ale unei investitii &anca finantea(a proiecte fia$ile din sectorul pu$lic ti private in transporturi,
telecomunicatii, industrie, energie, turism si mai recent, educatie si sanatate
*prijina statele candidate in introducerea standardelor UE de protectie a mediului si
promovea(a de(voltarea Retelelor transeuropene de energie, telecomunicatii si transporturi (TE3)
0deseori, proiectele finantate in industria join-ventures cu partenerii din UE sau investitii ale unor
societati din spatiul UE
*tatul, autoritatile pu$lice centrale sau regionale, autoritatile locale si societatile cu capital
pu$lic sau privat ( cu sau fara participarea investitorilor straini ) au acces la mijloacele de finantare ale
&E# in conditii de egalitate
,' %articularitatile proiectelor BEI
Tipuri de proiecte
1%
re1eanu, 7), Aimon, I), 8o5ac,E),"), Instituii financiare internaionale, EB) Economic, ucureti, %--&,
pa!) ..3)
1-
+roiectele de mari dimensiuni, cu o investitie de peste '5 milioane de euro, pot fi finantate fie
direct, prin imprumuturi acordate promotorilor proiectelor respective, fie indirect, prin intermediul unei
autoritati pu$lice sau al unei $anci
+roiectele medii si mici, cu un volum de investitii de '5 milioane euro, sunt finantate din
imprumuturi glo$ale acordate unor $anci partenere selectionate din statele candidate 0ceste $anci
aloca fondurile &E# in primul rand unor #77-uri si autoritatilor locale
Contributia !I la un proiect
&E# este o sursa de finantare complementara care poate acoperi ma-im 5,6 din costurile
proiectului pe $a(a unui plan de finantare adecvat #n conclu(ie, pe langa imprumuturile $ancii, tre$uie
sa fie disponi$ile si fondurile proprii ale promotorului proiectului si fondurile de finantare pe termen
lung #n practica, $ancile si alte institutii financiare pu$lice sau private, cola$orea(a cu &E# in vederea
ela$orarii unui pac)et complet de finantare a unui anumit proiect
Ma"imi#area impactului contributiei !I
#n cele doua institutii ale Uniunii Europene care acorda statelor candidate asistenta financiara,
e-ista o divi(iune a sarcinilor, conform careia &E# este responsa$ila pentru acordarea de imprumuturi,
iar .omisia Europeana pentru acordarea de ajutor neram$ursa$ile #n cadrul strategiei de preaderare,
programul +E0RE a fost completat cu doua noi instrumente de finantare;
-#*+0-sprijina investitii in domeniul transporturilor si protectiei mediului/
-*0+0R5-pentru promovarea reformelor agrare si a de(voltarii rurale
-ransparenta si informarea pulicului cu privire la proiecte
+olitica de transparenta duce la pu$licarea pe un site #nternet a listei proiectelor pentru care
se cauta finantare din partea &E# de la inceputul anului ',,10ceasta pu$licatie intervine intr-un cadru
in care discutiile cu promotorul si lucrarile de instructie a proiectului de catre ec)ipe ale &ancii permit a
reali(a o implicare financiara a &E#, cautandu-se apoi consimtamantul promotorului
Aproarea proiectului
0nsam$lul anali(elor de instruire este sinteti(at intr-un raport al .onsiliului de 0dministratie
.omitetul de .onducere e-aminea(a in preala$il raportul si ane-ele continand aspectele te)nice si
cele privind mediul inconjurator, economice, financiare, juridice si riscul de credite 9data cu
apro$area raportului, acesta este transmis pentru deci(ie .onsiliului de 0dministratie
.rmarirea proiectelor
11
a) 8arsaminte
+ot interveni imediat dupa semnatura, o data sau de mai multe ori, avand in vedere nevoile de
finantare privitoare la stadiul de avansare a proiectului, su$ re(erva conditiilor preva(ute in contractul
de finantare
$) Urmarirea proiectelor in fa(a de reali(are
+roiectul este urmarit din punct de vedere financiar, te)nici al mediului inconjurator
5irectia de imprumuturi are responsa$ilitatea de a urmari relatiile cu clientii si centrali(ea(a ansam$lul
de date referitoare la proiect &anca sta$ileste un raport de terminare a lucrarilor
c) 0mendamente contractuale
0cestea se efectuea(a de catre 5irectia de 0faceri <uridice si pot interveni pe durata fa(ei de
reali(are a proiectului ( de e-; modificarea structurii de garantie sau structura celui care imprumuta )
#n ca(ul unei $une modificari su$stantiale a caracteristicilor unui proiect finantat, amendamentele sunt
decise de .onsiliul de 0dministratie
d) Urmarirea proiectelor, a celor care imprumuta si a serviciului de imprumut
*e desfasoara in cadrul fa(ei de e-ploatare ii a perioadei de ram$ursare 0nsam$lul de
directiuni$ancii este implicat in acest proces de urmarire coordonat de 5irectia #mprumuturi
e) Evaluarile e- post
0numite proiecte odata reali(ate, sunt suscepti$ilr a fi integrate intr-o evaluare e- post dirijata
de catre 5epartamentul Evaluarea 9peratiunilor
Evaluarea presupune anali(area operatiunilor finantate de catre &E#, in interiorul sau in afara
Uniunii Europene, avand ca o$iectiv final formularea de recomandari ce vor amelioara operatiunile in
curs sau viitoare in functie de e-perientele trecute sau de a urmari transparenta, in special
contri$utia la reali(area politicilor in UE Toate aceste rapoarte sunt pu$licate pe site-ul &E#
Activitatea de imprumut
0ctivitatea de imprumut se desfasoara pe trei niveluri
11
;
1.
6re9eanu2 :.2 ;imon2 <.2 =ovac2 E.2 >.2 3Instituii financiare internaionale 2 Editura
1%
*ector/
Regiune/
Eligi$ilitate
*e poate considera ca e-emplu privind activitatea de imprumut a &E# acordarea in anul ',,,a
unor imprumuturi in valoare de 12 mld de euro, din care 5,! mld euro s-au indreptat catre tari din
afara UE (circa 156 din totalul imprumuturilor)
/' "inantarea proiectelor de catre BEI in Europa
&E# finantea(a proiecte care au ca o$iectiv promovarea politicilor UE si implementarea
0gendei :isa$ona, a #nitiativei #novare ',1, de creare si promovare a unei economii $a(ate pe
cunoastere &E# imprumuta pana la 5,6 din valoarea unui proiect si co-finantea(a investitiile
impreuna cu alte $anci (&ER5)
#n pre(ent, &E# a devenit cea mai importanta sursa de finantare internationala a proiectelor din
noile state mem$re ale UE, dar si pentru cele din regiunea &alcanilor 0proape jumatate din sumele
imprumutate au fost orientate catre proiecte in domeniul transporturilor +roiectele din sectorul
industrial, de mediu si telecomunicatii au a$sor$it aproape 156 fiecare, in timp ce 1,6 a fost
imprumutat pentru proiectele din sectorul energetic, sanatate si educatie
#ncepand din anul 199,, $anca a fost autori(ata de .onsiliul %uvernatorilor sa acorde
imprumuturi in tarile din Europa .entrala si de Est #n perioada de pre-aderarea a celor opt state din
Europa .entrala si de Est la UE, &E# a acordat imprumuturi in valoare de '5 miliarde euro in vederea
finantarii proiectelor de infrastructura, mediu, servicii si industrie, educatie, sanatate si #77-uri
&E# operea(a si in afara Uniunii Europene su$ incidenta unor protocoale financiare inc)eiate
cu 1' tari din regiunea 7editeranei, 1, tari din 0sia si 0merica :atina si cu 4, de state din cadrul
.onventiei de la :ome (0frica, .arai$e si +acific) 0ctiunile $ancii in e-teriorul Uniunii Europene s=au
ridicat la 5 miliarde Euro in ',,5
#n anul ',,5, s-a inregistrat o evolutia po(itiva a operatiunilor de imprumut ale $ancii,
totali(and !4,! miliarde Euro, ceea ce repre(inta o crestere cu peste 1,6 fata de anul ',,!
*ectoarele prioritare finantate au fost;
.oe(iunea economica si sociala in cadrul UE (1! miliarde Euro)/
+rogramul A#novare-',1,B (11 miliarde Euro, respectiv o crestere cu peste 5,6 fata de anul
anterior)/
Retele trans-europene ATE3B (4,4 miliarde Euro - noi imprumuturi acordate in UE, la care se
adauga 55, milioane Euro proiecte destinate Romaniei)/
+rotectia mediului si calitatea vietii (11 miliarde Euro - imprumuturi individuale)/
Economic2 6ucure8ti2 +%%
1.
#ntreprinderile mici si mijlocii (! miliarde Euro - imprumuturi glo$ale)
+rotectia mediului inconjurator si ameliorarea $unastarii populatiei sunt unele dintre prioritatile
c)eie ale &ancii, pentru care &anca aloca intre '56 si 156 din totalul imprumuturilor anuale in tarile
mem$re ale Uniunii #n ',,5, mediul inconjurator a $eneficiat de 116 din imprumuturile individuale
pentru proiecte majore in UE #mprumuturile directe ale &E# pentru investitii de capital in
sectorul apei si canali(arii s-au ridicat in ',,5 la suma de '111 milioaneEuro, din care 188' milioane
Euro in UE-'5, !1 milioane Euro in
statele aderente si statele in curs de
aderare si 189 milioane Euroin
statele partenere
#ncepand cu anii F8,,
sectorul de apa si canali(are a
repre(entat o (ona prioritara pentru
imprumuturile &E# +roiectele
finantate decatre &E# servesc la
apararea si protejarea mediului
natural si contri$uie la
"ig nr'
$unastarea populatiei in
cau(a 5e asemenea, aceste
proiecte
contri$uie la de(voltarea regionala
si la coe(iunea economica si sociala
in cadrul UE si in alte regiuni, si la
reducerea riscurilor de sanatate asociate cu $oli cau(ate de apa #n statele partenere, in special,
proiectele din sectorul de apa si canali(are ajuta la com$aterea saraciei prin e-tinderea surselor de
apa catre grupurile cu venituri sca(ute
*ector#ncepand cu anul 1992, &E# a acordat imprumuturi in valoare de11,' miliarde Euro pentru
proiectele din sectorul de apa si canali(are in ', din '5 de *tate 7em$re ale UE 0ceasta finantare a
fost asigurata pentru proiecte in principal in Regatul Unit al 7arii &ritanii (156), %ermania ('16),
9landa (86), *pania (46), &elgia (26), +ortugalia (26) si, intr-o mai mica masura, in Ungaria,
Repu$lica .e)a si 0ustria 7ajoritatea acestor proiecte au implicat moderni(area si e-tinderea
retelelor e-istente de distri$utie, colectaresi tratare finantate de &anca, aceasta finantare facand
partedin programele regionale de c)eltuieli de capital la scara larga 5e asemenea, &E# sprijina
proiecte la scara mai mica, reali(ate de autoritatile locale cu ajutorul imprumuturilor glo$ale ale
acesteia, care sunt similare liniilor de credit sta$ilite pentru $anci sau intermediar? financiari pentru
finantarea proiectelor selectate in conformitate cu criteriile economice, te)nice si financiare, definite
impreuna cu &E# #mprumuturile glo$ale pentru investitii in sectorul de apa totali(ea(a in medie 5,,
milioane Euro anual #mprumuturile &E# joaca un rol crucial in a permite *tatelor 7em$re alinierea la
13
directivele de mediu ale Uniunii, care repre(inta forta principala care antrenea(a investitiile in acest
sector
#n conte-tul directivei
cadru a UE privind apa,
proiectele finantate prin &E# si
programele de c)eltuieli de
capital com$ina adesea
finantarea &ancii cu
instrumente de su$ventionare
ale .omisiei Europene, &anca
promovea(a de asemenea
gestionarea dura$ila a
"ig nr
1
resurselor de apa prin
gestionarea cererii,
planificarea integrata a
$a(inelor )idrografice si protectia integrata impotriva inundatiilor
#n cei (ece ani, din 1992 pana in ',,5, finantari ale &E# ridicanduse la suma de 12 miliarde
Euro - 196 din imprumuturile Apentru mediuB ale &ancii - au fost alocate sectorului de apa si
canali(are
&E# promovea(a proiecte ce constituie o a$ordare dura$ila si integrata a gestionarii
resurselor la standardele sta$ilite in directivele UE pentru sectorul de apa si cel de mediu in general
+entru noile *tate 7em$re, finantarea &E# poate fi com$inata cu su$ventii din cadrul "ondurilor de
.oe(iune si "ondurilor *tructurale ale .omisiei Europene, in vederea accelerarii procesului de
conformitate #n *tatele 0derente, imprumuturile &E# pot fi marite prin su$ventii #*+0 (#nstrumentul
pentru +olitici *tructurale de +re-0derare) si=sau prin finantare &ER5
#n *tatele +artenere 7editeraneene, unde sectorul de apa este de importanta cruciala, 1,!
miliarde Euro, adica apro-imativ 456 din imprumuturile pentru mediu in regiune (1,9 miliarde Euro),
au fost dedicate sectorului de apa si canali(are incepand cu 1992 0ctivitatile au vi(at, in special,
alimentarea cu apa pota$ila, retele ur$ane de alimentare cu apa si colectarea si tratarea apelor
re(iduale in 0lgeria, Egipt, %a(a=Tarmul de 8est, #ordania, :i$an, 7aroc si Tunisia #n vederea
incurajarii pregatirii proiectelor, &E# detine un numar de mecanisme in acest sens;
G "acilitatea pentru #nvestitii si +arteneriate Euro-7editeraneene ("E7#+), sustinuta de fondul de
asistenta te)nica, care a fost lansata in 9ctom$rie ',,' si ale carei prioritati include sprijinul dura$il
pentru mediu si calitatea vietii,
G 9 su$ventie de 16 a do$an(ii pentru proiectele de mediu, adica ape re(iduale si drenaj, finantata din
$ugetul Uniunii,
G +rogramul de 0sistenta Te)nica de 7ediu pentru *tatele 7editeraneene (7ET0+), care este co-
finantat prin .omisia Europeana si &anca 7ondiala, in vederea ela$orarii studiilor de fe(a$ilitate si
1&
proiectarii si gestionarii proiectelor de mediu 7ulte din proiectele ce se $ucura de sprijin &E# in acest
domeniu au re(ultat in urma unui studiu 7ET0+
#n ',,5, au fost lansate doua noi initiative menite sa conduca la intensificarea cooperarii
pe linia cresterii eficientei utili(arii fondurilor structurale; <0*+ER* (parteneriat intre &E#, &ER5 si
.omisia Europeana pentru sprijinirea autoritatilor regionale si nationale in vederea pregatirii
proiectelor finantate din $ugetul UE) si <ERE7#E (sc)ema gestionata prin "ondul European de
#nvestitii care permite statelor mem$re si regiunilor sa transforme o parte din fondurile structurale
alocate in instrumente financiare dedicate intreprinderilor mici si mijlocii)
#n ceea ce priveste activitatea $ancii in viitor, &E# urmareste, in cadrul Uniunii, angajarea in
proiecte inovative (cercetare-de(voltare, retelele transeuropene, energie), propunand cresterea
capitalului alocat "acilitatii de "inantare *tructurata (Structured Finance Facility) de la 45, de milioane
la 1,'5 de miliarde Euro si a capitalului "ondului European de #nvestitii de la ' la 1 miliarde Euro
#n viitor, &E# urmareste continuarea dialogului cu .omisia Europeana in ceea ce priveste
actiunea sa e-terna, dar si cu institutiile financiare internationale +rioritara va fi finantarea de proiecte
in (ona invecinata Uniunii
/' Activitatea privind finantarea proiectelor de BEI in #omania
Romani este actionar al $ancii, avand un repre(entant in .onsiliul %uvernatorilor si un numar
adecvat de mem$ri in .onsiliul 5irector Romania contri$uie la capitalul su$scris al &E# cu !',1
milioane Euro
+rincipalul rol al $ancii este de a sprijini pregatirea pentru aderarea Romaniei la Uniunea
Europeana prin acordarea de imprumuturi pentru finantarea de proiecte in sectoare importante
precum transporturile, telecomunicatiile, energia, utilitatile municipale si intreprinderile mici si mijlocii
#n Romania, portofoliul &E# cuprinde credite acordate atat sectorului pu$lic, cat si celui privat
#n perioada 199, - ',,5, valoarea imprumuturilor acordate de &E# in Romania pentru proiecte
legate de aderarea la Uniunea Europeana a atins nivelul de !,1 miliarde dolari 0cestea au vi(at
urmatoarele domenii;
Transport (216 din totalul imprumuturilor)
7ediu inconjurator, in special reconstructie in urma pagu$elor produse de inundatii (156)
*anatate si educatie (46)
+entru a accelera integrarea Romaniei in Uniunea Europeana si a recupera decalajele de
de(voltare in perioada post-aderare, &E# are in vedere o crestere a activitatii sale de creditare, in
special in acele domenii care vor determina cresterea competitivitatii economiei romanesti
+rincipalele proiecte de transport la care va contri$ui si &E# sunt;
1;
Rea$ilitarea caii ferate pe .oridorul pan D european #8 (1,, milioane Euro co-finantare alaturi
de #*+0)/
Rea$ilitarea infrastructurii rutiere pe .oridorul pan D european 8# (15, milioane Euro)/
.onstruirea autostra(ii .ernavoda - .onstanta (184,5 milioane Euro)
#n domeniul mediului inconjurator, &E# va finanta, alaturi de #*+0, instalatia de epurare a apei
de la %lina 5e asemenea, vor fi finantate proiecte de infrastructura la nivel local
1!
&anca EuropeanH de investitii are misiunea sH contri$uie la de(voltarea ec)ili$ratH si
neintreruptH a pietei comune in interesul .omunitHtii, apeland la pietele de capital si la resursele sale
proprii +entru aceasta, &anca facilitea(H, prin acordarea de imprumuturi si garantii si fHrH a urmHrii un
scop lucrativ
&anca Europeana de #nvestitii poate acorda Romaniei, in ',11, o finantare de 4,,-9,, milioane euro,
inclusiv pentru proiectele UE
+resedintele &E#, Ierner Eo?er, a declarat, luni, in urma intalnirii cu premierul +onta, ca suma
acordata anul trecut poate fi du$lata in acest an si ar putea fi utili(ata pentru asigurarea confinantarii la
proiecte din fonduri UE
JRomania este foarte activ angajata in re(olvarea pro$lemelor $ugetare, iar %uvernul a avut succes in
aceasta privinta, dar aceasta inseamna ca partea de confinantare devine uneori o situatie dificila si
pentru aceasta e-ista &anca Europeana de #nvestitii 3oi putem inlocui sau putem veni in ajutor atunci
cand confinantarea devine dificila 3u tre$uie sa fim modesti (in privinta finantarii pentru Romania -
nr), dar cred ca putem vor$i de un interval intre 4,,-9,, milioane euro ca potential de finantare
pentru acest anJ, a spus presedintele &E#, citat de7ediafa-
.onducerea &E# a avut in preala$il o intalnire si cu presedintele Traian &asescu, acesta propunand
trei proiecte la care $anca poate contri$ui, respectiv .analul *iret - &aragan, .analul &ucuresti -
5unare si )idrocentrala Tarnita din judetul .luj
Concluzii
&anca Europeana de Investitii, institutie autonoma non0profit, finanteaza proiecte de
investitii atat in tarile memre, cat si in tarile candidate, dar ca e)ceptie pot fi finantate proiecte
si din alte tari ( in tarile mediteraneene, in tarile AC% Africa0Caraie0pacific, in America 1atina si
Asia)'
#n concluzie, proiectele eligiile pentru finantarea BEI treuie sa indeplineasca
urmatoarele conditii
13
http://www.mae.ro/index.php?unde=doc/id=%)
1(
*a contri$uie la indeplinirea o$iectivelor (cresterea competitivitatii industriei europene, crearea
retelelor trans-frontaliere de transport, telecomunicatii si energie, de(voltarea sectorului #T,
de(voltarea dura$ila, im$unatatirea serviciilor educationale)
*a fie in avantajul regiunilor mai putin dezvoltate
(a contriuie la atragerea altor surse de finantare'
Oiectivele BEI
.onsiliul director a ela$orat +lanul 9perational pentru urmatorii 1 ani in care sunt definite
o$iective strategice pe termen mediu si prioritatile operationale, pe $a(a prioritatilor sta$ilite de
.onsiliul %uvernatorilor #n aceasta perioada, activitate de creditare a $ancii se va concentra asupra
urmatoarelor 2 prioritati;
.oe(iune economica si sociala intr-o Uniune e-tinsa
#mplementarea initiativei #novatie ',1,/
5e(voltarea retelelor transeuropene/
*prijinul UE pentru de(voltare si cooperare cu tari partenere /
#m$unatatirea protectiei mediului, inclusiv sc)im$ari climatice si energie regenera$ila
*prijin pentru #77-uri
Biliografie
&' Brezeanu, %', (imon, I', +ovac, E', 1', 2Institutii financiare internationale , Editura
Economica, Bucuresti, *334
*' Dacian, C', D', 2Uniunea Europeana- Institutii.Mecanisme5, Editura C' 6' Bec7,
1/
Bucuresti,*338
,'(toica, O', 2Integrare financiar- monetara europeana, Curs Jean Monnet5, Editura
9unimea, *338
/':oinea, G;e', 2Mecanisme si tehnici valutare si financiare internationale5, Editura
(edcom 1iris, Iasi, *33/

4' <<<'ei'org
=' ;ttp>??<<<'dreptonline'ro?institutii?prezentari?detaliu@institutie'p;pAid@institutieB&3
8';ttp>??eescregistrC'eesc'europa'eu?vie<doc'asp)AdocBD4CD4Cesppu&D4Cesp@pulic
D4CcesD4CccmiD4Cccmi3,!D4CroD4CcesEE=0*338@ac@ro'doc
!';ttp>??<<<'europeana'ro?comunitar?organe?ancaD*3europeanaD*3deD*3investitii
D*3organizare';tm
E' ;ttp>??<<<'infoeuropa'ro?$sp?page'$spAlidB&FcidB&E3FidB/84&
&3';ttp>??<<<'mae'ro?inde)'p;pAundeBdocFidB434=

1'