Sunteți pe pagina 1din 39

PROIECT DIDACTIC

CLASA: a VI-a
ARIA CURRICULAR: Limb i comunicare
OBIECTUL: Literatura romn
SUBIECTUL: Budulea Taichii, e Ioan S!a"ici
TI#UL LEC$IEI: e comunicare e noi cunotin%e& 'ormare e (rice(eri i e(rineri
#RO)ESOR: LCTU *I+AELA ,OI-A
COMPETENE GENERALE, SOCIALE I CIVICE:
./ Uti!i0area corect i aec"at a !imbii romne 1n (roucerea e me2a3e ora!e 1n 2itua%ii e
comunicare mono!o4at i ia!o4at/
5/ Rece(tarea me2a3u!ui 2cri2, in te6te !iterare i non!iterare, 1n 2co(uri i"er2e/
7/ Uti!i0area corect i aec"at a !imbii romne 1n (roucerea e me2a3e 2cri2e, 1n i'erite
conte6te e rea!i0are, cu 2co(uri i"er2e/
COMPETENE SPECIFICE:
5/8 2 citea2c e6(re2i" te6tu!, re2(ectn (unctua%ia i orto4ra'ia cerut e te6t9
./. 2 cunoa2c 2en2uri!e cu"inte!or e !a "ocabu!ar9
././8 2 e6(!ice anumite cu"inte in te6t9
5/5 2 42ea2c 2inonime (entru cu"inte ate in te6t9
5/5/8 2 ea antonime (entru anumite cu"inte in te6t9
7/. 2 a!ctuia2c enun%uri 1n care un "erb 42it 1n te6t 2 aib 2en2uri i'erite/
VALORI I ATITUDINI:
: Cu!ti"area intere2u!ui (entru !ectur i a (!cerii e a citi, a 4u2tu!ui e2tetic 1n omeniu!
!iteraturii/
Motivatia: - o'erirea unui e6em(!u e "iata
-e0"o!tarea ca(acitatii e intero4are a te6tu!ui !iterar
MOTIVAIA: - o'erirea unui e6em(!u e "ia%
- ,e0"o!tarea ca(acit%ii e intero4are a te6tu!ui !iterar/
OBIECTIVE OPERAIONALE:
La 2'r itu! !ec iei e!e"ii "or 'i ca(abi!i:
- S recuno2ca tr2turi!e unei 2(ecii !iterare: nu"e!
- S eo2ebea2c e2en%ia!u! e amnunt ;2 e2co(ere iei!e c<eie a!e unui te6t !iterar=
- S >intero4<e0e? te6tu! !iterar
- S rea!i0e0e !e4turi 1ntre 1ntm(!ri 2au (er2ona3e in te6tu! !ierar i a2(ecte !e4ate
e !umea in a'ar
CONDIII PREALABILE:
- Rea!i0area unui (!an e iei
- Ienti'icarea inici!or tem(ora!i i 2(a%ia!i 1ntr-un te6t @cuno2tiine !e4ate e
e!emente!e 4enu!ui e(ic: 'ir e(ic, momente!e 2ubiectu!ui, mouri e e6(unere
etc/
EVALUARE:
- Ob2er"area 2i2tematic a muncii 1n ec<i(a-notare (e ba0a 'i2e!or
-reactarea unei com(uneri 1n care 2 com(are 2c<i%a cu nu"e!a-tema (entru aca2 ;e"a!uarea
(rou2u!ui 'ina!=
STRATEGII DIDACTICE:
Metode i !"o#edee: !ectura e6(re2i", con"er2a%ia euri2tic, e6erci%iu! ora! i 2cri2,
metoa 3ocu!ui e ro! - aa(tat !a c!a2 ;ro!uri: C!toru!, Bio4ra'u!, Conectoru! Intero4atoru!,
Sinteti0atoru!=, brain2tormin4-u!, metoa '!orii e nu'r, turu! 4a!eriei, ia4rame!e Venn/
Mi$%oa#e de &'v()(*+'t: Limba romn, manual pentru clasa a VI-a, autori:
E!ena *a0i!u @ Ione2cu, Va!entina Aercea, Eitura E,#, Bucureti, .BBC, S dezlegm tainele
textelor literare, ndrumtor pentru toate manualele alternatie! clasa VI-a, autor: Carmen
Iorc<e2cu, Eitura Carmini2, #iteti .BB8, -ou! ic%ionar uni"er2a! a! !imbii romne, autori:
Ioan O(rea, Roica Rau, Eitura Litera Interna%iona!, #iteti, .BBD, materia! "ieo, 'i e
!ucru, cret co!orat, caietu! e noti%e, tab!a, !a(to(, retro(roiector, 'oi '!i(c<art, marEere/
FORME DE ORGANI,ARE A ACTIVIT-II:
acti"itate 'ronta!, acti"itate ine(enent/
RESURSE
Co.'itive : ca(acitatea e 1n"%are a e!e"i!or/
,in (unct e "eere a! ca(acit%ii e 1n"%are, c!a2a e2te re!ati" omo4en/
*a3oritatea e!e"i!or i2(un e ca(acit%i 2(orite e 1n"%are, iar re2tu! (o2e re2ur2e 2u'iciente
(entru buna e2'urare a acti"it%ii iactice/
Te*!o"a%e: FB e minute/
SCENARIU DIDACTIC
Evo#a"e:
/0 Mo*e't o".a'i1ato"i#
Voi a"ea 4ri3 ca e!e"ii 2-i (re4tea2c materia!e!e nece2are orei e !imba romn/
Voi a2i4ura !initea i i2ci(!ina c!a2ei (entru o bun e2'urare a acti"it%ii iactice/
20 A#t3a%i1a"ea 3'o" #3'oti')e
E!e"ii au a"ut e cutat in'orma%ii e2(re "ia%a i o(era !ui Ioan S!a"ici, acum ei 'iin
2o!icita%i 2 citea2c e (e (!an e!e 'cute in'orma ii!e /
Ca moment e 2(ar4ere a 4<e ii (ro'e2oru! !e cere e!e"i!or 2 a!ctuia2c o 2curt nara%iune 1n
care 2 inte4re0e urmtoare!e cu"inte: prieten, scoala, tata, pop, ora" E!e"ii !ucre0a ini"iua!
i a(oi oi 2au trei cite2c ceea ce au 2cri2/
Rea%i1a"ea 4e'43%3i:
/0 Ca!ta"ea ate')iei
E!e"ii "or "i0iona un 2curt 'i!mu!e ce "a cu(rine un 'ra4ment in o(era ce "a 'i 2tuiat 1n
caru! orei e !imba i !iteratura romn/
,u( "i0ionare, "oi rea!i0a (rin brain2tormin4 o '!oare e !otu2 (e tab! cu iei!e "enite e !a
e!e"i/
20 A'3')a"ea 435ie#t3%3i %e#)iei
Voi anun%a e!e"ii c a2t0i "om 2tuia 1m(reun una intre o(ere!e !ui Ioan S!a"ici, Budulea
Taichii# Se "a 2crie att (e tab! , ct i (e caiete tit!u! !ec iei/
Se "or citi cte"a (ara4ra'e in manua!/
,u( citirea te6tu!ui, (ro'e2oru! 1m(arte c!a2a 1n 4ru(e e cte cinci e!e"i i !e e6(!ica c 'iecare
"a a"ea e 3ucat cte un ro! 1n 4ru(u! 2au: 2inteti0atoru!, c!toru!, intero4atoru!, conectoru!,
bio4ra'u! i !e "a a 'oi e '!i(c<art i marEere/
#ro'e2oru! eta!ia0 1n ce con2ta 'iecare ro!
E!e"ii, 4ru(a%i a2t'e!, !ucrea0, (er2ona!i0nu- i (rin cartona e 4ru(a: SI-TETIGATORII,
CLTORII, I-TEROHATORII, CO-ECTORII, BIOHRA)II, u( ce au terminat e
com(!etat 'ie!e, 'iecare !eaer "a e6(une munca 4ru(u!ui i r2(un2uri!e !a cerin e!e ate e
caru! iactic, "enin 1n 'a a c!a2ei cu 'oi!e e '!i(c<art com(!etate, urmn ca cei!a!%i in 4ru(
2 auc com(!etri aco!o une e2te ca0u!/
- Sinteti0atorii re!atea0 ce!or!a!%i con%inutu! nu"e!ei i (re0int iei!e c<eie a!e
te6tu!ui/
- C!torii 'i6ea0 (rinci(a!e!e !ocuri 1n care 2e e2'oar ac%iunea i re(ere!e
tem(ora!e/
- Intero4atorii !an2ea0 cte"a 1ntrebri !a care cei!a!%i "or 1ncerca 2 r2(un/
- Bio4ra'ii (re0int c!a2i'icarea (er2ona3e!or i tr2turi!e !or (rinci(a!e
- Conectorii (re0int cte"a a2(ecte in "ia%a !ui 2au a co!e4i!or a2emntoare cu 1ntm(!ri!e in
nu"e!/
,u( 1nc<eierea ace2tei i2cu%ii, (ro'e2oru! "a rea!i0a (e tab!a o 2c<i% care urmea0 2 'ie
com(!etat9 2c<i%a cu(rine (!anu! e iei a! nu"e!ei, 2(a%iu! i tim(u! 1n care 2e e2'oar ac%iunea,
c!a2i'icarea (er2ona3e!or i (rinci(a!e!e tr2turi, 1ntrebri (e care !e riic ace2t te6t
- #ro'e2oru! numete un e!e"-2inteti0ator, care "or (re0enta con%inutu! nu"e!ei9 (e ba0a
ce!or e6(u2e e ei 2e "a rea!i0a un (!an 2im(!u e iei
- #ro'e2oru! numete un e!e" bio4ra' care "or c!a2i'ica (er2ona3e!e
;(rinci(a!e, 2ecunare, e(i2oice, 'i4uran%ii=
- .-5 1ntrebri 'ormu!ate e e!e"ii intero4atori "or 'i notate (e tab! (e co!oane
2e(arate/
- E!e"ii c!tori i conectori 1 i "or e6(une r2(un2uri!e/
Toate r2(un2uri!e e (e 'oi!e e '!i(c<art "or (utea 'i ob2er"ate e toate 4ru(e!e i
2e "or nota ace!e a2(ecte ne1n e!e2e a!e !ec iei (e caiete/
Se "a (utea rea!i0a a2t'e! un tur a! 4a!eriei/
Re6%e#)ia:
/0 Eva%3a"ea 6o"*ativ(
Ca acti"itate ine(enent i ini"iua!, 2e re0o!"area e6erci%i!or in 'ia
e !ucru/
20 A4i.3"a"ea "ete')iei i a t"a'46e"3%3i
Se "a rea!i0a (rintr @o dia."a*a Ve'': (ro'e2oru! e6(!ica e!e"i!or 1n ce con2ta acea2t
;'r a o numi=/
E!e"ii com(!etea0 ia4rama (entru a e"ien%ia a2emnri!e i eo2ebiri!e intre 2c<i%a i
nu"e!/
E7TENSIE
/0 Te*a !e't"3 a#a4(
Ca tem (entru aca2, e!e"ii "or a"ea e a!ctuit o com(unere intitu!at: Buu!ea Taic<ii
contem(oran cu "oi/
20 A!"e#ie"i .e'e"a%e
- Voi 'ace a(recieri 4enera!e i ini"iua!e, (o0iti"e i ne4ati"e/
-To i e!e"i "or 'i recom(en2a i (entru munca e(u2/
Si'teti1ato"3%
Ro!u! tu e2te e a (re4ti o 2curt (re0entare a !ecturii e a2t0i/
///
///
///
///
///
///
///
///
///
C(%(to"3%
Ro!u! tu e2te e a ienti'ica 2(a%ii!e i tim(u! 1n care 2e e2'oar ac%iunea/
,e2crie 'iecare 2(a%iu 1n care 2-a (etrecut ac%iunea:
I Une a 1nce(ut ac%iunea///
I Une 2-au 1ntm(!at e"enimente!e ce!e mai im(ortante///
///
///
I Une 2-au terminat e"enimente!e///
Ienti'ic tim(u! 1n care 2e e2'oar ac%iunea:
///
///
Bio."a63%
Ro!u! tu e2te e a (re0enta (er2ona3e!e in nu"e!a $Budulea Taichii%#
I E6tra4e (e2ona3e!e in te6t i c!a2i'ic-!e 1n 'unc%ie e ro!u! (e care 1! au 1n o(er:
///
///
///
///
I #reci0ea0 ce! (u%in o tr2tur e caracter a ce!or mai im(ortante (er2ona3e:
///
///
///
///
Co'e#to"3%
Ro!u! tu e2te e a 'ace cone6iuni 1ntre nu"e!a citit i !umea e a'ar ;(ro(ria "ia%,
1ntm(!ri in coa! 2au in comunitate, ce"a ce !i 2-a 1ntm(!at a!tora etc/=
Cte"a cone6iuni (e care !e-ai 'cut:
8///
///
.///
/
///
5///
///
I'te"o.ato"3%
Ro!u! tu e2te e a 'ormu!a o !i2t cu 1ntrebri !a care 4ru(u! "a r2(une a2t0i/ ,atoria
ta e2te e a a3uta oamenii 2 i2cute e2(re ceea ce au citit i 2-i 1m(rtea2c iei!e/
#o2ibi!e 1ntrebri:
8///
.///
/
5///
7///
-ume i (renume e!e":
C!a2a a VI-a


- IOAN SLAVICI
)IJ ,E LUCRU K EVALUAREA CU-O TI- ELOR ACU*ULATE
8/ , 2inonime (entru urmtoare!e cu"inte in te6t:
2umeenie @
rume% @
ti<n @
./ A!ctuiete ou enun%uri care 2 con%in 2en2uri!e i'erite a! "erbu!ui a da.
5/ Caracteri0ea0 1n cinci rnuri (e +u%u, 'o!o2in <oro2co(u! at, 1ncarnu-! 1n una intre
0oii/
7/ ,in ce (r i e "orbie 2e con2tituie tit!u!L
///
F/ A!e4e iei!e care core2(un e6(o0i%iunii:
Buu!ea, cim(oieu! in Cocorti, i 'iu! 2u, +u%u, cntau !a (etreceri!e in 2at/
-aratoru! rememorea0 tinere%ea 2a i-i amintete e Buu!ea ce! btrn/
,u( ani, +u%u 1i re1nt!nete mama/
C/ Crei 2(ecii !iterare a(ar%ine o(era >Buu!ea Taic<ii?L/
D/ Care a 'o2t re!a%ia intre (ro'e2oru! MonraceE i +u%uL
N/ Care 2unt 1ntm(!ri!e care 2e 2ucce 1ntre ce!e ou inicate mai 3o2:
SUCCESO
,AC AI TER*I-AT #RI*UL STRIH TARE: CIOLANO-CIORBA8
,e-mi (rea bineL
,ar 2e 1n%e!e4ea c-mi (rea bine/
Cn mi-! auc aminte (e n2u!, mi 2e
e2'oar 1naintea oc<i!or 1ntre4a !ume a
tinere%e!or, cu toate 'armece!e ei/
Pn 'ina!, u( a(roa(e 0ece ani, 2e
1nr4o2tete e *i!i, 2ora Li"iei, 2e
c2torete cu ea i are un biat, (rimu!
ne(ot a! !ui Buu!ea/
SUCCESO
,AC AI TER*I-AT #RI*UL STRIH TARE: CIOLANO-CIORBA8
O,ALITATI ,E #RE,ARE A -UVELISTICII LUI SLAVICI LA -IVEL HI*-AGIAL
*OTTO: QQEU- marturi2ea Ioan S!a"ici- m-am 2imtit "iata mea intrea4a mai (re2u2 e toate
a2ca!/ A !e a a!tora in"ataturi a 'o2t (entru mine toteauna o mu!tumire, 2i ce!e mai "ii mu!tumiri
!e-am a"ut 2tan e "orba cu oameni (rin care ma (uteam umiri ori (!imbanu-ma cu e!e"ii
mei/QQ; Ioan S!a"ici, &mintiri, E/ *iner"a, Buc/, 8RN5, (/.N. =/
Heor4e Ca!ine2cu a'irma e2(re Ioan S!a"ici QQomu! era un 2ucit, ca 2a nu 0icem a!t'e!, ar
o(era e2te remarcabi!a/Cu (erce(tia 3u2ta numai can 2e a(!ica !a "iata taranea2ca , e!;S!a"ici,
n/n/=nu iea!i0ea0a 2i nu tratea0a ca0uri e i0o!are/ Oamenii 2ai 2unt ar0i, !acomi, intre(rin0atori,
intri4anti, cu (arti bune 2i (arti re!e , ca orice !ume comuna/ Limba, e obicei im(ieicata in (a4ina
e iei, e un in2trument e ob2er"atie e6ce!ent in meiu! tarane2c/QQ
Tuor Vianu,
In acea2ta "ocatie e dascal, in 2en2u! ce! mai com(!e6 a! termenu!ui, e om care
in"ata 2i ii euca (e a!tii, 2ta e6(!icatia intre4ii acti"itati 2i (er2ona!itati a !ui Ioan S!a"ici ,
ce! ce ec!ara ca QQ(artea ini"iua!a eci in 2cri2a mea ca 0a(i2t erau inrumari!e (e care
!e eeamSQQ; iem = aau4an QQ cu atat mai "arto2 ie2ea !a i"ea!a acea2ta ra"na a2ca!ea2ca
in 2crieri!e me!e !iterare/QQ; iem =/ Ca (ea4o4 a! neamu!ui S!a"ici actionea0a in 2(iritu! (recur2ori!or
2ai banateni ,ama2c<in Bo3inca, animatoru! iei!or i!umini2te iei!or i!umini2te
in !ucrarea 'iregatoriul bunei crestere, ti(arita !a 8N5B/
Acti"itatea (ub!ici2tica a !ui Ioan S!a"ici (ermite urmarirea unor tre(te (e care (ro0atoru! i2i
con2truie2te 2i2temu! eucationa!, e2te "orba e un 2i2tem 'ormat in "a!ori economice, i2torice,
2ocia!e, (2i<o!o4ice, cu!tura!e/
In "i0iunea unui (o(orani2m QQa"ant !a !ettreQQ, S!a"ici "ee 2a!"area noa2tra nationa!a numai in
emanci(ari (rin cu!tura: QQ,ati (o(oru!ui cu!tura 2i e!, 'acanu-2e re2(ectat, "a 2ti a-2i
ca2ti4a re(turi/ -e temem ca "om 'i e0nationa!i0ati L Ote!iti (o(oru! (rin cu!tura 2i e! "a re0i2ta
contra inrauriri!or 2traine , "a re0i2ta cum a re0i2tat intr-o "iata e a(roa(e oua mii e ani/ )ar e
cu!tura in2a toate o(intiri!e raman o (araa e2arta/QQ; I/ S!a"ici, &sezamintele noastre, (pere, "o!/TII,
E/*iner"a, Buc/, 8RN5, (/7R =
Scriitor tran2i!"anean in a oua 3umatate a 2eco!u!ui a! TIT-!ea, Ioan S!a"ici a 'o2t una intre
(er2ona!itati!e (roemintente a!e 2cri2u!ui romane2c, intrat in ranu! mari!or c!a2ici ai !iteraturii noa2tre/
Giari2t, autor e ba2me 2i (o"e2ti, ramatur4, romancier 2i memoria!i2t, S!a"ici 2-a im(u2 mai a!e2 ca
nu"e!i2t/ -u"e!e!e 2a!e o4!ine2c "ec<i ranuie!i rura!e, obiceiuri, atini, creinte, 2u(er2titii 2i
(re3uecati a!e oameni!or 2im(!i/ -u"e!e!e !ui Ioan S!a"ici 2unt mora!i0atoare, 2anctionan (acate
(recum !enea, minciuna, (re'acatoria 2au i2(ita "ictorii!or obtinute in mo ru2ino2 in "iata/
,u(a ce am (arcur2 2tuiu! mari!or c!a2ici ai !iteraturii romane in a oua 3umatate a
2eco!u!ui TIT: *i<ai Emine2cu, Ion Crean4a, I/L/Cara4ia!e, Ioan S!a"ici, 2e cu"ine 2a inte!e4em
intr-un mo cat mai 2intetic !ocu! (e care ace2ti 2criitori i! ocu(a in e0"o!tarea u!terioara a
!iteraturii romane/
Criticu! !iterar #om(i!iu *arcea, autoru! mono4ra'iei !ui Ioan S!a"ici 2i a! a!tor 2tuii
e2(re o(era (ro0atoru!ui are!ean, a'irma: Unu"e!e!e !ui S!a"ici au im(ortanta (entru (ro0a ce
au a"ut-o Emine2cu (entru (oe0ie, Cara4ia!e (entru teatru 2i Crean4a (entru
(o"e2tire/QQContem(oran cu !umea )&mintirilor din copilarie* a!e !ui Crean4a, uni"er2u! rura!
e"ocat e S!a"ici e2te !i(2it e aureo!a mitica a +umu!e2tiu!ui, ar in'ati2ea0a monumenta! un 2ti!
e "iata 2(eci'ic, in care norma mora!a actionea0a cu (utere e !e4e/,in (unct e "eere
4eo4ra'ic, actiunea nu"e!e!or e2te (!a2ata intr-un 2(atiu e!imitat e *untii Garanu!ui 2i Cam(ia
Banateana9 in ace2t 2(atiu traie2c: tarani, carciumari, (orcari, 2amaai, (reoti, in"atatori etc,
oameni ar0i, !acomi, intre(rin0atori, buni 2i rai, a2a cum 2e intam(!a in "iata/
*eritu! autoru!ui e2te ace!a e a 'i in'ati2at acea2ta !ume in momente!e cotiiene, ar 2i in
ce!e ritua!e, tra2an cu mana 2i4ura (2i<o!o4ia co!ecti"itatii/
Com(arat cu S<aEe2(eare, To!2toi 2i ,o2toieV2Ei, S!a"ici e2te (rimu! 2criitor care creea0a un
(er2ona3 ne!inear, com(!i cat mereu 2u'!ete2te , train 2tari con'!ictua!e (uternice care e"o!uea0a,
intr-o e2c<iere in e"antai, 2(re momentu! cu!minant, in nu"e!e!e 2a!e a(ar iubiri 2i u2manii
care mocne2c, mi2cari 2u'!ete2ti (ie0i2e, com(!icate, ne!ini2ti ;care cre2c (ro(ortiona! cu
bo4atia=, (atimi (uternice - totu! 'iin (u2 2ub 2emnu! e nec!intit a! e2tinu!ui/
!oan S!a"ici 2i-a intitu!at (rimu! "o!um e (ro0a +oele din popor, inican (rin c<iar ace2t
tit!u natura !umii (e care o re(re0inta9 intam(!ari!e, ca 2i (er2ona3e!e carora !e 2unt atribuite,
a(artin 2tratu!ui e 3o2, comun, a! 2ocietatii/ Ca 2i a!ti 2criitori, autoru! +oelelor din popor a 'o2t
marcat eci2i" e !umea cuno2cuta in (erioaa co(i!ariei 2i ao!e2centei 2a!e - 0ona 2ate!or 2i
tar4uri!or e (rin 3uru! Arau!ui une 2e a'!a Siria nata!a/

Sti!u! (ro0ei !ui Ioan S!a"ici


Ioan S!a"ici e2te cuno2cut (entru nu"e!e!e 2a!e care auc o "i0iune rea!i2ta a2u(ra 2atu!ui
tran2i!"anean/ Sti!u! e2te in (rinci(a! 2obru, e un antica!o'i!i2m incon'unabi! 2i e o mare (reci0ie 2i
(!a2ticitate a"an teme 2(eci'ice creatiei 2a!e 2i ariei 2a!e mora!i0atoare e (reocu(ari/ S!a"ici tratea0a cu
2e"eritate (atima banu!ui, ra4o2tea ce nu re2(ecta traitia,tran2'ormarea ;e"o!utia= omu!ui in 'unctie e
(atimi 2i nu e ambitii care !-ar (utea(ro(u!2a catre o e"enire 2(iritua!a 2u(erioara/
Traitiona!i2mu! !ui S!a"ici 2e i2tin4e (rin re(roucerea intocmai a "ocabu!aru!ui
tarane2c : !imba3u! e2te inte2at cu re4iona!i2me, (re2arat cu e6(re2ii ca W"orba eW, WabunaoaraW, 2i
a!te con2tructii neao2e cautate inain2 (entru a rea 'ie! atmo2'era "remii/
*ora!itatea e2te un 'actor e6trem e im(ortant in 2crieri!e !ui S!a"ici/ *ai mu!t ca !a orice
a!t 2criitor, aici ob2er"am cum (rin cu"inte!e naratoru!ui obiecti" tran2(are e2eori un 2(irit
3u2titiar/ )ina!u! o(ere!or auce o 2tare e ec<i!ibru, care e2te atin2 tocmai (rin (ee(2irea tuturor
(er2ona3e!or care (re0inta !acune in (unct e "eere etic/
#rin 'o!o2irea 2ti!u!ui inirect !iber, S!a"ici caracteri0ea0a inirect (re3uecati!e 2ocietatii
2eco!u!ui TIT 2i 'e!u! ei e a ana!i0a 'a(te!e/ -aratoru! ao(ta e2eori "ocea comunitatii, mai
a!e2 in caracteri0area (er2ona3e!or in o(era 2a, (re(onerent 'ii ai 2atu!ui/
Sti!u! inirect !iber e2te 'o!o2it 2i (entru a e"oca 4anuri!e (er2ona3e!or, e"itan a2t'e!
mono!o4u! 2au ia!o4u! interior/
In ace2te conte6te nu e2te "orba e2(re un narator 2ubiecti", ci e tran2'ormarea unei "oci
interioare a (er2ona3e!or !a (er2oana a treia 2i atribuirea ei naratoru!ui obiecti", care (enu!ea0a
intre ienti'icarea cu (er2ona3u! 2i eta2area ironica e ace2ta, u(a cum "ocea a(artine
comunitatii 2au (er2ona3u!ui in2u2i/
X Ceea ce !o"e2te (e oricine recite2te a2ta0i (e S!a"ici e2te, in (rimu! ran , o !i(2a e
(reocu(are a 2cri2u!ui 'rumo2/;S= Ii !i(2e2c caenta 'ra0ei, armonia (erioae!or, rotun3imea
"orbe!or 9 n-are nici ima4ini, nici cu!ori 9 nu 2tie 2a e2crie un (ei2a3, !i(2it e orice (itore2c in
0u4ra"irea 'i0ica a (er2ona3e!or/;S= Si care a 'o2t cau0a (entru care a2ta0i, e! e2te con2ierat,
u(a Co2tac<e -e4ru00i, re(t unu! in 'onatorii nu"e!ei romane2ti LIn (rimu! ran, (uritatea
"ocabu!aru!ui, S!a"ici, cu toate 2tan4acii!e !ui 2i cu 2ti!u! !ui neinemanatec, are o curata 2i a2(ra
!imba romanea2ca/ Y
( Al.Philippide )
E inainte de toate un autor pe deplin sanatos in conceptie ; problemele psihologice pe care
le pune sunt desemnate cu toata finetea unui cunoscator al naturii omenesti ; fiecare din chipurile cari
traiesc in novelele sale e nu numai copiat de pe ulitele impodobite cu arbori ale satului, nu seamana in
exterior cu taranul roman, in port si in vorba, ci cu fondul sufletesc al poporului, gandesc si simt ca
el.
( ihai Eminescu )
,,!aranii lui "lavicii, adevarati si energici, au intrat biruitori in literatura romaneasca.#orba lor putina si
apasata,exprimand sentimente,cand dar$e,candduioase, dar totdeauna de o mare demnitate umana,
chiar si cand erau adusi pe cararile pacatului, dadea nuvelei romanesti o infatisare de realitate
dramatica necunoscuta pana atunci."e vedea intaia oara ca nu e nevoie sa cree$i un taran neexistent
pentru a te mandri cu dansul, ca se poate tre$i interesul si produce consideratia fara a trece cu un pas
dincolo de marginile realitatii.%(Nicolae Iorga)
>S!a"ici n-a uitat nicioata ca ebutu! 2au !iterar a 'o2t un act a! "ointei !ui Emine2cu, e6(re2ia
unei intuitii 2traine e e! in2u2i/ Emine2cu "eea in S!a"ici a!tce"a -9 2i mai mu!t -9 ecat era e!e
in2u2i in 2tare 2a "aa/ Cum 2e 2(une, i-a X 'ortat mana Y 9 nu (entru a-! abate e !a ro2tu! 2au, ci
(entru a-! rea ace2tui ro2t?
; Lucian Raicu =
&'umea satelor, la noi a gasit in "lavici unul dintre cei dintai cronicari fideli si realisti%
( Al. Philippide )
&(on "lavici introduce oralitatea populara in scrierile sale inaintea lui )reanga. (*) Pentru desavarsita
stapanire a acestei unelte stilistice, ii lipseste insa lui "lavici +ovialitatea si verva lui )reanga.%
( !udor #ianu )
)eea ce pare nou si fara asemanare in epoca inceputurilor lui este anali$a psihologica pe care "lavici
o practica intr,un limba+ abstract.(*) povestitorul vede oamenii lui dinlauntru, in sentimentele sau in
cri$ele lor morale.
( !udor #ianu )
E inainte de toate un autor pe deplin sanatos in conceptie ; problemele psihologice pe care le pune
sunt desemnate cu toata finetea unui cunoscator al naturii omenesti ; fiecare din chipurile cari traiesc
in novelele sale e nu numai copiat de pe ulitele impodobite cu arbori ale satului, nu seamana in
exterior cu taranul roman, in port si in vorba, ci cu fondul sufletesc al poporului, gandesc si simt ca el.

( ihai Eminescu )
-idel metodei sale de creatie realista, oglindind viata societatii &"lavici n,a uitat niciodata ca debutul
sau literar a fost un act al vointei lui Eminescu, expresia unei intuitii straine de el insusi. Eminescu
vedea in "lavici altceva ,; si mai mult ,; decat era ele insusi in stare sa vada. )um se spune, i,a
fortat mana ; nu pentru a,l abate de la rostul sau, ci pentru a,l reda acestui rost% e.i/ix
( 'ucian 0aicu )
&'umea satelor, la noi a gasit in "lavici unul dintre cei dintai cronicari fideli si realisti%
( Al. Philippide )
&(on "lavici introduce oralitatea populara in scrierile sale inaintea lui )reanga. (*) Pentru desavarsita
stapanire a acestei unelte stilistice, ii lipseste insa lui "lavici +ovialitatea si verva lui )reanga.%
( !udor #ianu )
)eea ce pare nou si fara asemanare in epoca inceputurilor lui este anali$a psihologica pe care "lavici
o practica intr,un limba+ abstract.(*) povestitorul vede oamenii lui dinlauntru, in sentimentele sau in
cri$ele lor morale.
( !udor #ianu )
E inainte de toate un autor pe deplin sanatos in conceptie ; problemele psihologice pe care le pune
sunt desemnate cu toata finetea unui cunoscator al naturii omenesti ; fiecare din chipurile cari traiesc
in novelele sale e nu numai copiat de pe ulitele impodobite cu arbori ale satului, nu seamana in
exterior cu taranul roman, in port si in vorba, ci cu fondul sufletesc al poporului, gandesc si simt ca el.

( ihai Eminescu )
Train intr-o 2ocietate a'!ata in continua 2c<imbare e!e"u! "a trebui ca uni"er2u!ui in'ormationa!
inta!nit 2a-i ea 2en2 in mo critic, creati" 2i (roucti"/
Actiunea eucationa!a in2tructi"-'ormati"a "i0ea0a (roucerea unor 2c<imbari e natura
co4niti"a, a'ecti"-moti"ationa!a, atituina!a 2i com(ortamenta!a !a ni"e!u! (er2ona!itatii e!e"u!ui,
a ce!ui 2u(u2 mereu in2truirii/
E!e"u! trebuie 2a-2i e0"o!te ca(acitatea e a cere in'ormatii 2i e a ecie im(ortanta ace2tora/
#entru a mane"ra bine in'ormatii!e, e!e"u! "a trebui 2a a(!ice un 2et e e(rineri e 4anire care
2a-i o'ere (o2ibi!itatea e a 2orta in'ormatia cu e'icienta/ #entru acea2ta "a trebui 2a (arcur4a un
(roce2 2i2tematic e ana!i0a 2i re'!ectie critica/
#ro'e2oru! trebuie 2a-i o'ere in e4a!a ma2ura un caru e in"atare 2i 4anire/ Ace2t caru o'erit
trebuie 2a-i ea e!e"u!ui (oibi!itatea 2a-2i ea 2eama une 2e a'!a in (unct e "eere a! 4anirii
(utan a2t'e! 2a-2i urmarea2ca 2i 2a-2i monitori0e0e (ro(rii!e (roce2e e 4anire in momentu! in
care in"ata ine(enent/ Ro!u! (ro'e2oru!ui e2te e nein!ocuit caci ace2ta e2te or4ani0atoru!
conitii!or e in"atare/
Train intr-un 2eco! a! ,,te<no!o4ii!or moerneZZcan e!e"u! e2te tot mai atra2 e com(uter 2i net
!ectura tine 2a o ia (e un 'a4a2 2u(u2 uitarii/ )ara !ectura 2i e6ercitii e comunicare e6(rimarea
tanaru!ui in noua 4eneratie "a !a2a e orit/
,e aceea, (ro'e2oru! trebuie 2a-! atra4a, 2a uti!i0e0e metoe moerne care contribuie !a
e0"o!tarea 4anirii critice/ #rin uti!i0area ace2tor metoe e!e"u! e2te atra2 iar (ro'e2oru! ii a
(o2ibi!itatea 2a con2tienti0e0e (ro(ria !ui 4anire 2i 2a i2i 'o!o2ea2ca !imba3u! (ro(riu/
La e0"o!tarea 4aniri critice a e!e"u!ui cotribuie o 2erie e metoe 2i te<nici/
I0Te9'i#a Cio"#9i'e%3i e2te o te<nica e (reare in"atare care incura3ea0a (e e!e"i 2a 4anea2ca
!iber 2i e2c<i2 2i 2a caute rumu! 2(re (ro(rii!e cuno2tinte e"ientiin (ro(ria inte!e4ere a unui
continut/ Uti!i0e0 e2tu! e e2 acea2ta te<nica eoarece a (o2ibi!itatea e!e"u!ui e a rea!i0a
a2ocitii e iei 2au e a o'eri noi 2en2uri iei!or in2u2ite anterior/
Am a(!icat acea2ta metoa in caru! unei ore e !iteratura !a c!a2a a V-a a"an ca te6t 2u(ort
o(era !iterara ,,Vi0itaZZe I/L/Cara4ia!e/ Tema ace2tei ore a 'o2t Caracteri0area (er2ona3u!ui
(rinci(a!/
Am re2(ectat eta(e!e im(u2e e acea2ta te<nica:
[ Am 2cri2 (e tab!a cu"antu! nuc!eu aica nume!e (er2ona3u!ui (rinci(a! @ Ione!9
[ E!e"ii au 'o2t in"itati 2a 2crie tra2aturi!e 'i0ice 2i mora!e a!e (er2ona3u!ui (recum 2i ti(u!
ace2tuia9
[ Cu"inte!e 2au iei!e (reci0ate "or 'i !e4ate e notiunea centra!a9
[ Se "or i2cuta tra2aturi!e notate e!e"ii a"an ob!i4atia e a !e ar4umenta9
[ Se notea0a ace2te iei in caiete/
obra0nic
Uti!i0an te<nica Ciorc<ine!ui in acti"itati i"er2e am ob2er"at mu!ti(!e a"anta3e (entru e!e"i/
Acea2ta te<nica e2te 'oarte uti!a eoarece !e a e!e"i!or (o2ibi!itatea 2a 2e im(!ice 2i 2a 'ie acti"i/
#rin intermeiu! ace2tei te<nici 2e 'i6ea0a mai bine iei!e 2i 2e 2tructurea0a in'ormatii!e
'aci!itanu-2e retinerea 2i inte!e4erea in'ormatii!or mu!t mai u2or 2i,e a2emenea, contribuin !a
e0"o!atarea 2(iritu!ui critic/
II0 Te9'i#a Mo1ai#3%3i e2te o metoa (rin care 2e (romo"ea0a in"atarea (rin co!aborare 2i
coo(erare intre e!e"i/ In caru! (roce2u!ui e in"atare am a(!icat acea2ta metoa e 'oarte mu!te
ori/ *a "oi o(ri a2u(ra te6tu!ui 2u(ort ,,S'ar2it e toamnaZZe Va2i!e A!ec2anri, tema:
Inter(retarea te6tu!ui/ Am re2(ectat eta(e!e im(u2e e acea2ta te<nica:
[ Con2truirea 4ru(uri!or e !ucru initia!/
C!a2a e e!e"i am im(artit-o in 7 4ru(uri a cate F e!e"i/ E!e"ii "or numara e !a 8-7 a2t'e! incat
'iecare "a a"ea un numar cu(rin2 intre 8-7/
[ Con2truirea 4ru(uri!or e e6(erti 2i rea!i0area 2arcini!or e !ucru/
Am con2tituit 4ru(uri!e e e!e"i ce "or rea!i0a 2arcini!e e !ucru (e care
!e-am (ro(u2/ E!e"ii cu numaru! 8 "or 'orma un 4ru(, cei cu numaru! . a! oi!ea, 2/a/m//
)iecare 4ru( e ,,e6(ertiZZ are 2arcina e a 2tuia cate o 2tro'a in (oe0ie/ Ei "or (reci0a ieea
centra!a a 2tro'ei re2(ecti"e, "or ienti'ica 'i4uri!e e 2ti! 2i "or (reci0a ro!u! !or, "or ienti'ica
e!emente!e e "er2i'icatie ;2tro'a, rima, ma2ura=/
E!e"ii "or re0o!"a im(reuna, (rin i2cutii&e0bateri 2arcina e !ucru/ Ei "or trebui 2a 'ie cat mai
c!ari (entru a (utea (rea co!e4i!or 2i (entru a 'i cat mai bine inte!e2i/
[ Re"enirea e!e"i!or in 4ru(uri!e initia!e 2i (rearea continutu!ui (re4atit ce!or!a!ti co!e4i/
E!e"ii re"eniti in 4ru(uri!e initia!e "or (rea co!e4i!or continutu! (re4atit/ E6(ertu! "a ra2(une
intrebari!or are2ate e catre cei!a!ti e!e"i c!ari'icanu-2e a2t'e! une!e ne!amuriri/
#rin (rearea reci(roca 2-a rea!i0at cea mai buna in"atare a unui continut in'ormationa!/ La
2'ar2itu! !ectiei 'iecare e!e" a 2ta(anit continutu! intre4u!ui te6t 2i nu oar a (artii !a in"atarea
careia a (artici(at ca ,,e6(ertZZ/ S(iritu! critic a! e!e"i!or a contribuit intr-o ma2ura mare !a
re0o!"area 2arcini!or (ro(u2e/
[ E"a!uarea e!e"i!or am rea!i0at-o (rin ra2(un2uri!e ora!e !a intrebari!e are2ate/
Uti!i0an acea2ta metoa am ob2er"at mu!ti(!e a"anta3e/ A2t'e!, acea2ta te<nica i-a 'a"ori0at 2i
(e cei mai timi0i care 2i-au e6(rimat (ro(rii!e iei ne'iin acum ob!i4ati 2a ra2(una in mo
irect irect !a 2arcini!e (e care !e-am (ro(u2/ Ace2tia au obanit increere 2i cura3 iar
,,e6(ertiiZZ au inte!e2 intr-o oarecare ma2ura ce in2eamna 2a 'ii (ro'e2or/
Cu toate ace2tea, unii au (ro'itat e ca!itati!e unora intre co!e4i 2i ,,2-au a2cun2ZZ in 2(ate!e !or
ne(artici(an intru totu! !a acea2ta acti"itate/
II0 Te9'i#a Sti3: V"ea3 4a 4ti3: A* i'vatat, a* 3ti%i1at-o i't"-o a#tivitate de !"eda"e0

Sco(u! 2tuierii !imbii romane in (erioaa 2co!aritatii ob!i4atorii e2te ace!a e a 'orma un tanar cu o
cu!tura comunicationa!a 2i !iterara e ba0a, ca(abi! 2a inte!ea4a !umea, 2a comunice 2i 2a interactione0e cu
2emenii, 2a-2i uti!i0e0e in mo e'icient 2i creati" ca(acitati!e (ro(rii (entru re0o!"area unor (rob!eme
concrete in "iata cotiiana, 2a (oata continua in orice 'a0a a e6i2tentei 2a!e (roce2u! e in"atare, 2a 'ie
2en2ibi! !a 'rumo2u! in natura 2i !a ce! creat e om/
In ace2t 2en2, curricu!um-u! e !imba 2i !iteratura romana (entru c!a2e!e V-VIII (ro(une o mutatie
'unamenta!a !a ni"e!u! 2tuierii !imbii 2i !iteraturii romane/ In !ocu! com(artimentarii arti'icia!e a
i2ci(!inei in U!imba? 2i U!iteratura?, 2e (ro(une un nou moe!, ce! comunicati-,unctional, aec"at nu
numai 2(eci'icu!ui ace2tui obiect e 2tuiu, ci 2i moa!itati!or (ro(riu-0i2e e 2tructurare a com(etentei e
comunicare a e!e"i!or/ In mo concret, ace2t moe! (re2u(une e0"o!tarea inte4rata a ca(acitati!or
e receptare 2i e exprimare orala, re2(ecti" e receptare a mesa-ului scris 2i eexprimare scrisa/ ,e
a!t'e!, comunicarea 2e con2tituie (rin 'u0iunea ce!or (atru ca(acitati mentionate anterior/
In mo concret, e0"o!tarea com(etente!or e comunicare mentionate 2e rea!i0ea0a (rin
'ami!iari0area e!e"i!or cu 2ituatii i"er2e e comunicare ora!a 2i 2cri2a, cu te6te !iterare 2i non-!iterare
aec"ate "ar2tei 2co!are/
In 2en2u! ce!or aratate mai 2u2, ominante!e nou!ui curricu!um 'ata e ce! anterior 2unt:
e'inirea omenii!or i2ci(!inei e6c!u2i" in termeni e ca(acitati: receptarea mesa-ului
oral,receptarea mesa-ului scris, exprimarea orala 2i exprimarea scrisa.
(re0entarea comunicarii in ca!itatea 2a e com(etenta umana 'unamenta!a, aco(erin e(rin-
eri e rece(tare 2i e e6(rimare ora!a 2i 2cri2a9
reec<i!ibrarea (onerii acorate e6(rimarii ora!e 'ata e cea 2cri2a, (recum 2i mutarea
accentu!ui (e (roucerea unor mesa-e proprii.
centrarea obiecti"e!or (e ,ormarea de capacitati (ro(rii 'o!o2irii !imbii in conte6te concrete e
comunicare9
aa(tarea continuturi!or !a ni"e!u! e "ar2ta 2i !a intere2e!e co(ii!or/
12(E)!(#E )A304
8/ ,e0"o!tarea ca(acitatii e rece(tare a me2a3u!ui ora!
./ ,e0"o!tarea ca(acitatii e e6(rimare ora!a
5/ ,e0"o!tarea ca(acitatii e rece(tare a me2a3u!ui 2cri2
7/ ,e0"o!tarea ca(acitatii e e6(rimare 2cri2a

n acea2ta "ocatie e dascal, in 2en2u! ce! mai com(!e6 a! termenu!ui, e om care
in"ata 2i ii euca (e a!tii, 2ta e6(!icatia intre4ii acti"itati 2i (er2ona!itati a !ui Ioan S!a"ici ,
ce! ce ec!ara ca QQ(artea ini"iua!a eci in 2cri2a mea ca 0a(i2t erau inrumari!e (e care
!e eeamSQQ; iem = aau4an QQ cu atat mai "arto2 ie2ea !a i"ea!a acea2ta ra"na a2ca!ea2ca
in 2crieri!e me!e !iterare/QQ; iem =/ Ca (ea4o4 a! neamu!ui S!a"ici actionea0a in 2(iritu! (recur2ori!or
2ai banateni ,ama2c<in Bo3inca, animatoru! iei!or i!umini2te iei!or i!umini2te
in !ucrarea 'iregatoriul bunei crestere, ti(arita !a 8N5B/
Acti"itatea (ub!ici2tica a !ui Ioan S!a"ici (ermite urmarirea unor tre(te (e care (ro0atoru! i2i
con2truie2te 2i2temu! eucationa!, e2te "orba e un 2i2tem 'ormat in "a!ori economice, i2torice,
2ocia!e, (2i<o!o4ice, cu!tura!e/
In "i0iunea unui (o(orani2m QQa"ant !a !ettreQQ, S!a"ici "ee 2a!"area noa2tra nationa!a numai in
emanci(ari (rin cu!tura: QQ,ati (o(oru!ui cu!tura 2i e!, 'acanu-2e re2(ectat, "a 2ti a-2i
ca2ti4a re(turi/ -e temem ca "om 'i e0nationa!i0ati L Ote!iti (o(oru! (rin cu!tura 2i e! "a re0i2ta
contra inrauriri!or 2traine , "a re0i2ta cum a re0i2tat intr-o "iata e a(roa(e oua mii e ani/ )ar e
cu!tura in2a toate o(intiri!e raman o (araa e2arta/QQ; I/ S!a"ici, &sezamintele noastre, (pere, "o!/TII,
E/*iner"a, Buc/, 8RN5, (/7R =
Scriitor tran2i!"anean in a oua 3umatate a 2eco!u!ui a! TIT-!ea, Ioan S!a"ici a 'o2t una intre
(er2ona!itati!e (roemintente a!e 2cri2u!ui romane2c, intrat in ranu! mari!or c!a2ici ai !iteraturii noa2tre/
Giari2t, autor e ba2me 2i (o"e2ti, ramatur4, romancier 2i memoria!i2t, S!a"ici 2-a im(u2 mai a!e2 ca
nu"e!i2t/ -u"e!e!e 2a!e o4!ine2c "ec<i ranuie!i rura!e, obiceiuri, atini, creinte, 2u(er2titii 2i
(re3uecati a!e oameni!or 2im(!i/ -u"e!e!e !ui Ioan S!a"ici 2unt mora!i0atoare, 2anctionan (acate
(recum !enea, minciuna, (re'acatoria 2au i2(ita "ictorii!or obtinute in mo ru2ino2 in "iata/
,u(a ce am (arcur2 2tuiu! mari!or c!a2ici ai !iteraturii romane in a oua 3umatate a
2eco!u!ui TIT: *i<ai Emine2cu, Ion Crean4a, I/L/Cara4ia!e, Ioan S!a"ici, 2e cu"ine 2a inte!e4em
intr-un mo cat mai 2intetic !ocu! (e care ace2ti 2criitori i! ocu(a in e0"o!tarea u!terioara a
!iteraturii romane/
Criticu! !iterar #om(i!iu *arcea, autoru! mono4ra'iei !ui Ioan S!a"ici 2i a! a!tor 2tuii
e2(re o(era (ro0atoru!ui are!ean, a'irma: Unu"e!e!e !ui S!a"ici au im(ortanta (entru (ro0a ce
au a"ut-o Emine2cu (entru (oe0ie, Cara4ia!e (entru teatru 2i Crean4a (entru
(o"e2tire/QQContem(oran cu !umea )&mintirilor din copilarie* a!e !ui Crean4a, uni"er2u! rura!
e"ocat e S!a"ici e2te !i(2it e aureo!a mitica a +umu!e2tiu!ui, ar in'ati2ea0a monumenta! un 2ti!
e "iata 2(eci'ic, in care norma mora!a actionea0a cu (utere e !e4e/,in (unct e "eere
4eo4ra'ic, actiunea nu"e!e!or e2te (!a2ata intr-un 2(atiu e!imitat e *untii Garanu!ui 2i Cam(ia
Banateana9 in ace2t 2(atiu traie2c: tarani, carciumari, (orcari, 2amaai, (reoti, in"atatori etc,
oameni ar0i, !acomi, intre(rin0atori, buni 2i rai, a2a cum 2e intam(!a in "iata/
*eritu! autoru!ui e2te ace!a e a 'i in'ati2at acea2ta !ume in momente!e cotiiene, ar 2i in
ce!e ritua!e, tra2an cu mana 2i4ura (2i<o!o4ia co!ecti"itatii/
Com(arat cu S<aEe2(eare, To!2toi 2i ,o2toieV2Ei, S!a"ici e2te (rimu! 2criitor care creea0a un
(er2ona3 ne!inear, com(!i cat mereu 2u'!ete2te , train 2tari con'!ictua!e (uternice care e"o!uea0a,
intr-o e2c<iere in e"antai, 2(re momentu! cu!minant, in nu"e!e!e 2a!e a(ar iubiri 2i u2manii
care mocne2c, mi2cari 2u'!ete2ti (ie0i2e, com(!icate, ne!ini2ti ;care cre2c (ro(ortiona! cu
bo4atia=, (atimi (uternice - totu! 'iin (u2 2ub 2emnu! e nec!intit a! e2tinu!ui/
!oan S!a"ici 2i-a intitu!at (rimu! "o!um e (ro0a +oele din popor, inican (rin c<iar ace2t
tit!u natura !umii (e care o re(re0inta9 intam(!ari!e, ca 2i (er2ona3e!e carora !e 2unt atribuite,
a(artin 2tratu!ui e 3o2, comun, a! 2ocietatii/ Ca 2i a!ti 2criitori, autoru! +oelelor din popor a 'o2t
marcat eci2i" e !umea cuno2cuta in (erioaa co(i!ariei 2i ao!e2centei 2a!e - 0ona 2ate!or 2i
tar4uri!or e (rin 3uru! Arau!ui une 2e a'!a Siria nata!a/

Sti!u! (ro0ei !ui Ioan S!a"ici


Ioan S!a"ici e2te cuno2cut (entru nu"e!e!e 2a!e care auc o "i0iune rea!i2ta a2u(ra 2atu!ui
tran2i!"anean/ Sti!u! e2te in (rinci(a! 2obru, e un antica!o'i!i2m incon'unabi! 2i e o mare (reci0ie 2i
(!a2ticitate a"an teme 2(eci'ice creatiei 2a!e 2i ariei 2a!e mora!i0atoare e (reocu(ari/ S!a"ici tratea0a cu
2e"eritate (atima banu!ui, ra4o2tea ce nu re2(ecta traitia,tran2'ormarea ;e"o!utia= omu!ui in 'unctie e
(atimi 2i nu e ambitii care !-ar (utea(ro(u!2a catre o e"enire 2(iritua!a 2u(erioara/
Traitiona!i2mu! !ui S!a"ici 2e i2tin4e (rin re(roucerea intocmai a "ocabu!aru!ui
tarane2c : !imba3u! e2te inte2at cu re4iona!i2me, (re2arat cu e6(re2ii ca W"orba eW, WabunaoaraW, 2i
a!te con2tructii neao2e cautate inain2 (entru a rea 'ie! atmo2'era "remii/
*ora!itatea e2te un 'actor e6trem e im(ortant in 2crieri!e !ui S!a"ici/ *ai mu!t ca !a orice
a!t 2criitor, aici ob2er"am cum (rin cu"inte!e naratoru!ui obiecti" tran2(are e2eori un 2(irit
3u2titiar/ )ina!u! o(ere!or auce o 2tare e ec<i!ibru, care e2te atin2 tocmai (rin (ee(2irea tuturor
(er2ona3e!or care (re0inta !acune in (unct e "eere etic/
#rin 'o!o2irea 2ti!u!ui inirect !iber, S!a"ici caracteri0ea0a inirect (re3uecati!e 2ocietatii
2eco!u!ui TIT 2i 'e!u! ei e a ana!i0a 'a(te!e/ -aratoru! ao(ta e2eori "ocea comunitatii, mai
a!e2 in caracteri0area (er2ona3e!or in o(era 2a, (re(onerent 'ii ai 2atu!ui/
Sti!u! inirect !iber e2te 'o!o2it 2i (entru a e"oca 4anuri!e (er2ona3e!or, e"itan a2t'e!
mono!o4u! 2au ia!o4u! interior/
In ace2te conte6te nu e2te "orba e2(re un narator 2ubiecti", ci e tran2'ormarea unei "oci
interioare a (er2ona3e!or !a (er2oana a treia 2i atribuirea ei naratoru!ui obiecti", care (enu!ea0a
intre ienti'icarea cu (er2ona3u! 2i eta2area ironica e ace2ta, u(a cum "ocea a(artine
comunitatii 2au (er2ona3u!ui in2u2i/
X Ceea ce !o"e2te (e oricine recite2te a2ta0i (e S!a"ici e2te, in (rimu! ran , o !i(2a e
(reocu(are a 2cri2u!ui 'rumo2/;S= Ii !i(2e2c caenta 'ra0ei, armonia (erioae!or, rotun3imea
"orbe!or 9 n-are nici ima4ini, nici cu!ori 9 nu 2tie 2a e2crie un (ei2a3, !i(2it e orice (itore2c in
0u4ra"irea 'i0ica a (er2ona3e!or/;S= Si care a 'o2t cau0a (entru care a2ta0i, e! e2te con2ierat,
u(a Co2tac<e -e4ru00i, re(t unu! in 'onatorii nu"e!ei romane2ti LIn (rimu! ran, (uritatea
"ocabu!aru!ui, S!a"ici, cu toate 2tan4acii!e !ui 2i cu 2ti!u! !ui neinemanatec, are o curata 2i a2(ra
!imba romanea2ca/ Y
( Al.Philippide )
E inainte de toate un autor pe deplin sanatos in conceptie ; problemele psihologice pe care
le pune sunt desemnate cu toata finetea unui cunoscator al naturii omenesti ; fiecare din chipurile cari
traiesc in novelele sale e nu numai copiat de pe ulitele impodobite cu arbori ale satului, nu seamana in
exterior cu taranul roman, in port si in vorba, ci cu fondul sufletesc al poporului, gandesc si simt ca
el.
( ihai Eminescu )
,,!aranii lui "lavicii, adevarati si energici, au intrat biruitori in literatura romaneasca.#orba lor putina si
apasata,exprimand sentimente,cand dar$e,candduioase, dar totdeauna de o mare demnitate umana,
chiar si cand erau adusi pe cararile pacatului, dadea nuvelei romanesti o infatisare de realitate
dramatica necunoscuta pana atunci."e vedea intaia oara ca nu e nevoie sa cree$i un taran neexistent
pentru a te mandri cu dansul, ca se poate tre$i interesul si produce consideratia fara a trece cu un pas
dincolo de marginile realitatii.%(Nicolae Iorga)
>S!a"ici n-a uitat nicioata ca ebutu! 2au !iterar a 'o2t un act a! "ointei !ui Emine2cu, e6(re2ia
unei intuitii 2traine e e! in2u2i/ Emine2cu "eea in S!a"ici a!tce"a -9 2i mai mu!t -9 ecat era e!e
in2u2i in 2tare 2a "aa/ Cum 2e 2(une, i-a X 'ortat mana Y 9 nu (entru a-! abate e !a ro2tu! 2au, ci
(entru a-! rea ace2tui ro2t?
; Lucian Raicu =
&'umea satelor, la noi a gasit in "lavici unul dintre cei dintai cronicari fideli si realisti%
( Al. Philippide )
&(on "lavici introduce oralitatea populara in scrierile sale inaintea lui )reanga. (*) Pentru desavarsita
stapanire a acestei unelte stilistice, ii lipseste insa lui "lavici +ovialitatea si verva lui )reanga.%
( !udor #ianu )
)eea ce pare nou si fara asemanare in epoca inceputurilor lui este anali$a psihologica pe care "lavici
o practica intr,un limba+ abstract.(*) povestitorul vede oamenii lui dinlauntru, in sentimentele sau in
cri$ele lor morale.
( !udor #ianu )
E inainte de toate un autor pe deplin sanatos in conceptie ; problemele psihologice pe care le pune
sunt desemnate cu toata finetea unui cunoscator al naturii omenesti ; fiecare din chipurile cari traiesc
in novelele sale e nu numai copiat de pe ulitele impodobite cu arbori ale satului, nu seamana in
exterior cu taranul roman, in port si in vorba, ci cu fondul sufletesc al poporului, gandesc si simt ca el.

( ihai Eminescu )
-idel metodei sale de creatie realista, oglindind viata societatii &"lavici n,a uitat niciodata ca debutul
sau literar a fost un act al vointei lui Eminescu, expresia unei intuitii straine de el insusi. Eminescu
vedea in "lavici altceva ,; si mai mult ,; decat era ele insusi in stare sa vada. )um se spune, i,a
fortat mana ; nu pentru a,l abate de la rostul sau, ci pentru a,l reda acestui rost% e.i/ix
( 'ucian 0aicu )
&'umea satelor, la noi a gasit in "lavici unul dintre cei dintai cronicari fideli si realisti%
( Al. Philippide )
&(on "lavici introduce oralitatea populara in scrierile sale inaintea lui )reanga. (*) Pentru desavarsita
stapanire a acestei unelte stilistice, ii lipseste insa lui "lavici +ovialitatea si verva lui )reanga.%
( !udor #ianu )
)eea ce pare nou si fara asemanare in epoca inceputurilor lui este anali$a psihologica pe care "lavici
o practica intr,un limba+ abstract.(*) povestitorul vede oamenii lui dinlauntru, in sentimentele sau in
cri$ele lor morale.
( !udor #ianu )
E inainte de toate un autor pe deplin sanatos in conceptie ; problemele psihologice pe care le pune
sunt desemnate cu toata finetea unui cunoscator al naturii omenesti ; fiecare din chipurile cari traiesc
in novelele sale e nu numai copiat de pe ulitele impodobite cu arbori ale satului, nu seamana in
exterior cu taranul roman, in port si in vorba, ci cu fondul sufletesc al poporului, gandesc si simt ca el.

( ihai Eminescu )
!raind intr,o societate aflata in continua schimbare elevul va trebui ca universului informational
intalnit sa,i dea sens in mod critic, creativ si productiv.
Actiunea educationala instructiv,formativa vi$ea$a producerea unor schimbari de natura cognitiva,
afectiv,motivationala, atitudinala si comportamentala la nivelul personalitatii elevului, a celui supus
mereu instruirii.
Elevul trebuie sa,si de$volte capacitatea de a cere informatii si de a decide importanta acestora.
Pentru a manevra bine informatiile, elevul va trebui sa aplice un set de deprinderi de gandire care sa,i
ofere posibilitatea de a sorta informatia cu eficienta. Pentru aceasta va trebui sa parcurga un proces
sistematic de anali$a si reflectie critica.
Profesorul trebuie sa,i ofere in egala masura un cadru de invatare si gandire. Acest cadru oferit
trebuie sa,i dea elevului poibilitatea sa,si dea seama unde se afla din punct de vedere al gandirii
putand astfel sa,si urmareasca si sa,si monitori$e$e propriile procese de gandire in momentul in care
invata independent. 0olul profesorului este de neinlocuit caci acesta este organi$atorul conditiilor de
invatare.
!raind intr,un secol al ,,tehnologiilor moderne55cand elevul este tot mai atras de computer si net
lectura tinde sa o ia pe un fagas supus uitarii. -ara lectura si exercitii de comunicare exprimarea
tanarului din noua generatie va lasa de dorit.
3e aceea, profesorul trebuie sa,l atraga, sa utili$e$e metode moderne care contribuie la de$voltarea
gandirii critice. Prin utili$area acestor metode elevul este atras iar profesorul ii da posibilitatea sa
constienti$e$e propria lui gandire si sa isi foloseasca limba+ul propriu.
'a de$voltarea gandiri critice a elevului cotribuie o serie de metode si tehnici.
(.!ehnica )iorchinelui este o tehnica de predare invatare care incura+ea$a pe elevi sa gandeasca liber
si deschis si sa caute drumul spre propriile cunostinte evidentiind propria intelegere a unui continut.
4tili$e$ destul de des aceasta tehnica deoarece da posibilitatea elevului de a reali$a asocitii de idei sau
de a oferi noi sensuri ideilor insusite anterior.
Am aplicat aceasta metoda in cadrul unei ore de literatura la clasa a #,a avand ca text suport opera
literara ,,#i$ita55de (.'.)aragiale. !ema acestei ore a fost )aracteri$area persona+ului principal.
Am respectat etapele impuse de aceasta tehnica6
7 Am scris pe tabla cuvantul nucleu adica numele persona+ului principal 8 (onel;
7 Elevii au fost invitati sa scrie trasaturile fi$ice si morale ale persona+ului precum si tipul acestuia;
7 )uvintele sau ideile preci$ate vor fi legate de notiunea centrala;
7 "e vor discuta trasaturile notate elevii avand obligatia de a le argumenta;
7 "e notea$a aceste idei in caiete.
obra$nic
4tili$and tehnica )iorchinelui in activitati diverse am observat multiple avanta+e pentru elevi. Aceasta
tehnica este foarte utila deoarece le da elevilor posibilitatea sa se implice si sa fie activi. Prin
intermediul acestei tehnici se fixea$a mai bine ideile si se structurea$a informatiile facilitandu,se
retinerea si intelegerea informatiilor mult mai usor si,de asemenea, contribuind la de$volatarea
spiritului critic.
((. !ehnica o$aicului este o metoda prin care se promovea$a invatarea prin colaborare si cooperare
intre elevi. (n cadrul procesului de invatare am aplicat aceasta metoda de foarte multe ori. a voi opri
asupra textului suport ,,"farsit de toamna55de #asile Alecsandri, tema6 (nterpretarea textului. Am
respectat etapele impuse de aceasta tehnica6
7 )onstruirea grupurilor de lucru initial.
)lasa de elevi am impartit,o in 9 grupuri a cate : elevi. Elevii vor numara de la ;,9 astfel incat fiecare
va avea un numar cuprins intre ;,9.
7 )onstruirea grupurilor de experti
7/ ,e0"o!tarea ca(acitatii e e6(rimare 2cri2a
O5ie#tive de "e6e"i'ta E;e*!%e de a#tivitati de i'vata"e
La s,arsitul clasei a VI-a, eleul a ,i
capabil!
/e parcursul clasei a VI-a, se recomanda urmatoarele
actiitati!
7/8 2a reacte0e te6te cu e2tinatii i"er2e
;2cri2ori, cereri, in"itatii, carti (o2ta!e,
te!e4rame, com(uneri=
- e6ercitii e recunoa2tere a e2tinatiei unui te6t9 e6ercitii
e 2e!ectare a in'ormatiei 2o!icitate9 e6ercitii e 2tructurare
a eta!ii!or in 3uru! ieii (rinci(a!e9 e6ercitii e reactare a
unor te6te uti!itare9 e6ercitii e re0umare 2i e (o"e2tire a
unor te6te narati"e9 e6ercitii e caracteri0are a unui
(er2ona39
7/. 2a uti!i0e0e un !e6ic i"er2i'icat, re-
cur4an !a cate4orii!e 2emantice 2tu-
iate 2i !a mi3!oace!e e imbo4atire a
"ocabu!aru!ui
- e6ercitii e "a!ori'icare a (o2ibi!itati!or e e6(re2ie o'erite
e 2inonime, antonime 2i e omonime9 e6ercitii e
recunoa2tere a 2en2uri!or cu"inte!or in conte6te i'erite 2i
e e"a!uare a e6(re2i"itatii 'orme!or ar<aice 2i re4iona!e9
e6ercitii e recunoa2tere a mi3!oace!or e imbo4atire a
"ocabu!aru!ui9
7/5 2a in!antuie corect 'ra0e!e in te6tu!
reactat, uti!i0an corect 2emne!e
orto4ra'ice 2i e (unctuatie
- e6ercitii e a(!icare a to(icii norma!e in (ro(o0itie 2i in
'ra0a9 e6ercitii e orto4ra'iere a i'ton4i!or, a tri'ton4i!or
2i a "oca!e!or in <iat9 e6ercitii e a(!icare a re4u!i!or
'onetice 2i mor'o!o4ice e e2(artire in 2i!abe a cu"inte!or9
e6ercitii e 2criere a cu"inte!or neo!o4ice/
)1<!(<4!40(
Unitati!e e continut ti(arite cu !itere a!ine con2tituie notiuni noi (entru c!a2a a VI-a/
;. 'ectura
;.;. Cartea obiect cultural. "tructura cartii6 cuprins, prefata, postfata, note.
;.=. Teoria literara
8/./8/ &utorul! eul liric si naratorul/
8/././ Structura operei literare/ *ouri!e e e6(unere/ +aratiunea ;naratiunea !a (er2oana a III-a
2i naratiunea !a (er2oana I, 2ubiectu! o(erei !iterare, momente!e 2ubiectu!ui, tim(u! 2i
2(atiu! in naratiune=/ 'escrierea ;(ortretu! !iterar, tab!ou!=/ 'ialogul ;mi3!oc e
caracteri0are a (er2ona3e!or=/
8/./5/ 0igurile de stil/ E(itetu!/ Ti!3"i de e!itete0 <i!e"5o%a0 A'tite1a0 Meta6o"a;'ami!iari0are=/
8/./7/ Versi,icatia ;actua!i0are=/ Ti!3"i de "i*e ;monorima, rima im(erec<eata, rima incruci2ata,
rima imbrati2ata=/ Ma43"a0 Rit*3% ;iambu! 2i tro<eu!=/
;... Textul
8/5/8/ Texte literare (o(u!are 2i cu!te a(artinan i"er2e!or 4enuri 2i 2(ecii/ Caracteri2tici!e
o(erei 'o!c!orice ;ora!a, co!ecti"a, anonima, 2incretica=/ O!e"a e!i#a0 O!e"a %i"i#a/
8/5/./ Specii literare: 4#9ita, '3ve%a, !a4te%3%, 6a53%a, doi'a, 5a%ada0
8/5/5/ Texte nonliterare )utilitare% ;anuntu!, 2tirea, a'i2u! etc/=9 distractie etc/
Texte sugerate
Se "or 2e!ecta 8B-87 te6te !iterare e ba0a, e2tinate 2tuiu!ui a(ro'unat/ Intre ace2tea "or 'i inc!u2e in mo
ob!i4atoriu 2i 'ra4mente in o(ere!e 2criitori!or c!a2ici ai !iteraturii romane/ E!e (ot 'i in2otite e 2curte te6te
au6i!iare ;!iterare 2au non!iterare, inc!u2i" contem(orane=/ Se 2u4erea0a ca te6tu! e ba0a 2a nu e(a2ea2ca, e
re4u!a, o (a4ina/ ,in te6te!e mai !un4i (ot 'i o'erite 'ra4mente 2emni'icati"e, !ectura inte4ra!a urman a con2titui
obiect a! !ecturii (er2ona!e a e!e"i!or/ Li2ta e mai 3o2 o'era 2u4e2tii orientati"e autori!or e manua!e 2i
(ro'e2ori!or/ Ace2tia (ot a!e4e 2i a!te tit!uri care 2a re2(ecte urmatoare!e criterii: "a!oric-e2tetic, 2ti!i2tic, 'ormati"/
O(tiuni!e trebuie 2a "i0e0e te6te in ma2ura 2a e"ientie0e notiuni!e cu(rin2e !a (uncte!e 8/./8 @ 8/./7 2i 8/5/8-
8/5/./
,oine
Ba2me (o(u!are: Toma &limos, +oac si corbul etc/
Creatii e in2(iratie 'o!c!orica ;in "er2uri=: 'oina ;Octa"ian Ho4a=, 'oina ;Heor4e Co2buc=, 1antec
s,ant, 1antec de leagan ;Ste'an Octa"ian Io2i'= etc/
)abu!e: Boul si itelul, 1ainele si catelul ;Hri4ore A!e6anre2cu=, Biolul si coto,ana ;Heor4e
To(irceanu=/
Te6te e2cri(ti"e: 'ra4mente in Tara de dincolo de negura ;*i<ai! Sao"eanu=, 'ra4mente in /e
drumuri de munte ;Ca!i2trat +o4a2=, 'ra4mente in 2omanii supt 3ihai-Voieod Viteazul ;-ico!ae
Ba!ce2cu=, Iarna ;Va2i!e A!ec2anri=, Vara, In miezul erii ;Heor4e Co2buc=, Brumarel ;Ion #i!!at= etc/
Te6te !irice: 2eedere ;*i<ai Emine2cu=, 1reion ;Tuor Ar4<e0i=, Vara ;Lucian B!a4a=, 3ama ;-ico!ae
Labi2= etc/
#arabo!e: /arabola celor doi ,ii chemati a lucra ia tatalui lor/
Sc<ite: '-l 4oe ;Ion Luca Cara4ia!e=, /rostia omeneasca, /oestea unui om lenes ;Ion Crean4a= etc/
Romane 2i nu"e!e in !iteratura romana: Sobies5i si romanii ;Co2tac<e -e4ru00i=, &mintiri din
copilarie ;Ion Crean4a=, /alatul de clestar ;Barbu ,e!a"rancea=, 3orometii ;*arin #rea= etc/
Romane 2i nu"e!e in !iteratura uni"er2a!a: 3orcoeata ;Au!e2 Renar=, /iciul ;A!(<on2e ,auet=,3icul
print ;Antoine e Saint-E6u(\rV=, 3inunata calatorie a lui +ils 6olgerson ;Se!ma La4er!]'=, /rint si
cersetor ;*arE T^ain=, 3arile sperante ;C<ar!e2 ,icEen2= etc/
Re(orta3u!: /rielisti si sentimente ;Heo Bo40a= 2au un re(orta3 a(artinan 2ti!u!ui (ub!ici2tic/ ,in
!iteratura uni"er2a!a, re(orta3u! 2e (oate i!u2tra (rin 2c<ite!e !ui +erman *e!"i!!e in 7ncantadas sau
insulele ,ermecate/
=. Practica rationala si functionala a limbii. )omunicarea orala si comunicarea scrisa
=.;. Comunicarea orala
./8/8/ Situatia de comunicare/ Dia%o.3%/ Ada!ta"ea %a i'te"%o#3to" 4i %a !a"ti#3%a"itati%e
e*ite"ii ;di"e#te 4a3 *ediate=/
=.;.=. "tructurarea textului oral
;a= (rganizarea logicosemantica a mesa-ului/ Oronarea iei!or ;actua!i0are=/
;b= (rganizarea ,ormala a mesa-ului# P"o."e4ia 4e#ve'te%o" i' te;t3% o"a% de4#"i!tiv
=#o'4tit3e'ti, *oda%itati 4i*!%e de "ea%i1a"e a #oe"e'tei te;t3a%e=/
;c= Textul dialogat si cel monologat/ O".a'i1a"ea *o'o%o.3%3i i'6o"*ativ ="e%ata"ea
3'o" i'ta*!%a"i>0 O".a'i1a"ea "e!%i#i%o" i't"-3' dia%o. #o*!%e;/ )ormu!e e
initiere, e inc<eiere 2i e mentinere a ia!o4u!ui ;actua!i0are=/ St"3#t3"a"ea
4e#ve'te%o" de ti!3% ?i't"e5a"e-"a4!3'4@0 Moda%itati de #o'e#ta"e a e%e*e'te%o"
'o've"5a%e %a #e%e ve"5a%e/
Se recomana ca e!e"ii 2a (oata rea!i0a urmatoare!e a#te de vo"5i"e:
- ienti'icarea 2au i'erentierea unui obiect e a!tu! ori a unei (er2oane e a!ta9
- 2u2tinerea unui 2c<imb "erba! intr-o con"er2atie e 4ru(9
- e6(rimarea 4u2turi!or, e6(unerea unor o(inii e2(re ce"a 2au cine"a, 2tabi!irea unei
ana!o4ii, a unei com(aratii, e6(rimarea unei im(re2ii (er2ona!e, 2o!icitarea acoru!ui 2au a
(ermi2iunii cui"a9
- 'ormu!area unei (ro(uneri, acce(tarea ori re'u0u! unei (ro(uneri9
- e2crierea unui obiect 2au a unei (er2oane ;a unui !oc=9
- (re0entarea unei actiuni com(!e6e/
=.=. Comunicarea scrisa
././8/ /rocesul scrierii
;a= (rganizarea textului scris/ O".a'i1a"ea 3'3i te;t i' 63'#tie de de4ti'atie
=4#"i4oa"ea, #e"e"ea, te%e."a*a, #a"tea !o4ta%a>0
;b= Scrierea de mana si prezentarea textului# A2e0area in (a4ina/ Ro%3% 4i*5o%3"i%o" 4i a%
i*a.i'i%o" i' !a.i'a/
;c= /unctuatia# Semne!e e (unctuatie: (unctu!, "ir4u!a,!3'#t3% 4i vi".3%a, !inia e
ia!o4 2i %i'ia de !a31a0Semnele ortogra,ice: cratima, a(o2tro'u!, !3'#t3% #a 4e*'
o"to."a6i#0
./././ 1ontextele de realizare
;a= Scrierea ,unctionala ;(entru un 2co( (ractic, in'ormati"=/ Te;t3% de ti! i'6o"*ativ
=o6e"i"e de i'6o"*atii !"ivi'd dive"4e a4!e#te a%e "ea%itatii i'#o'$3"atoa"e>0
I'4t"3#ti3'i !"ivi'd e6e#t3a"ea dive"4e%o" a#ti3'i/
;b= Scrierea re,lexia ;in2(irata in e6(erienta (er2ona!a=/Re%ata"ea0 A".3*e'ta"ea
3'3i !3'#t de vede"e/
;c= Scrierea imaginatia ;com(uneri !ibere=/ De4#"ie"ea/ #o"e2tirea/ #ortretu!/
;= Scrierea despre textul literar sau nonliterar/ Re0umatu!/ Co'4!e#t3% 3'3i te;t de
i'6o"*a"e 4tii'ti6i#a0 A!"e#ie"i 4i*!%e "e6e"itoa"e %a o".a'i1a"ea te;te%o" e!i#e 4i
%i"i#e 4t3diate/
.. Elemente de constructie a comunicarii
In toate c!a2e!e 4imna0iu!ui, moa!itatea traitiona!a 2au e a!ta natura, e oronare, e combinare 2i e
tratare iactica a unitati!or e continut in ace2t ca(ito! tine e6c!u2i" e o(tiunea autoru!ui e manua! 2i a
(ro'e2oru!ui/ Se recomana ca aborarea ace2tor a2(ecte 2a 'ie core!ata cu 2tuiu! te6tu!ui !iterar 2i
non!iterar, inc!u2i" in (unctu! e "eere a! "a!ori!or 2ti!i2tice, e6i4enta ab2o!ut nece2ara, mai a!e2 in ca0u!
e!emente!or e !e6ic/ Conce(tia (e care 2-a intemeiat (re0entu! curricu!um e2te ca, in 2coa!a, (rearea-in"atarea
"a urmari U!imba in 'unctiune?, in "ariante!e ei ora!a 2i 2cri2a, normata 2i !iterara, iar nu U!imba ca 2i2tem
ab2tract?/
Intere2ea0a iziunea comunicati-pragmatica a (re0entei (ro4rame, nu predarea in si pentru sine a unor
Ucuno2tinte 4ramatica!e?, ci abordarea ,unctionala si aplicatia a ace2tora in ca!itatea !or e e!emente care
contribuie !a 2tructurarea unei comunicari corecte 2i e'iciente/ In ace2t 2en2, 2e recomana, in toate ca0uri!e,
e6ercitii e ti( ana!itic ;e recunoa2tere, e 4ru(are, e moti"are, e e2criere, e i'erentiere= 2i e ti( 2intetic
;e moi'icare, e com(!etare, e e6em(!i'icare, e con2tructie=/ Se "or e"ientia a2(ecte tinan e orto4ra'ie,
e (unctuatie 2i e ortoe(ie, in 2ituatii!e care im(un o a2emenea aborare/ Se 2u4erea0a ca, in (re0entarea
(rob!eme!or noi, (ro'e2oru! 2a 2e 2(ri3ine e 'iecare ata (e actua!i0area cuno2tinte!or a2imi!ate anterior e catre
e!e"i/
,imen2iunea 2ti!i2tica a 'a(te!or e !imba 2e (reconi0ea0a a 'i tratata !a 2ectiunea con2acrata 2tuiu!ui
te6te!or !iterare 2i e cate ori (ro'e2oru! 4a2e2te 2o!utia (ractica cea mai e'icienta/
..;. Lexicul (actuali$are)
<otiunea de vocabular.
Vocabularul fundamental.
Masa vocabularului.
i+loacele interne de imbogatire a vocabularului.
Derivarea (actuali$are).
"ufixarea. Sufixele diminutivale 4i sufixele augmentative.
Prefixarea. Utilizarea corecta a cuvintelor formate cu prefixe
neologice (de exemplu6ante-, anti-, con-, hiper-, hipo-, trans-, ultra-).
Compunerea
Compunerea prin sudare alaturare 4i abreviere! "ormarea cuvintelor
prin abreviere! #lemente de compunere savanta (de exemplu6 auto-,
macro-, micro-, poli-, pseudo- etc.).
Schimbarea valorii gramaticale (conversiunea)
$dverbe provenite din ad%ective 4i din substantive& ad%ective
provenite din verbe la participiu& substantive provenite din alte parti
de vorbire!
-amilia lexicala (derivate, compuse, cuvinte obtinute prin schimbarea valorii
gramaticale).
"inonimele (actuali$are).
Sinonimele lexicale sinonimele frazeologice 4i sinonimele lexico'
frazeologice (familiarizare elementara)!
Antonimele (actuali$are).
1monimele. (mofonele 4i omografele
Arhaismele 2i regionalismele (actuali$are). #xercitii de identificare a unor
tipuri de ar)aisme4i regionalisme.
Pleonasmul.
Paronimele.
)ampurile lexicale (actuali$are 2i exercitii).
..=. Notiuni de fonetica (actuali$are). -olosirea corecta a accentului in limba romana. <ume proprii
gresit accentuate. <eologismele (aspecte ortoepice). "ilaba (actuali$are). *espartirea in silabe a
cuvintelor derivate si a cuvintelor compuse.
.... Notiunea de sintaxa (actuali$are). -elul propo$itiilor. -ra$a. +ropozitia regenta. #lementul
regent! )oordonarea si subordonarea.
..9. Morfosintaxa.
5/7/8/ Verbul @ ;actua!i0are=/Verbele predicatie si erbele nepredicatie 8copulatie @ numaia
,i, a deeni A si auxiliare9#
3odurile personale: inicati", i*!e"ativ, #o'$3'#tiv, #o'ditio'a%-o!tativ0 Ti*!3"i0
P"o!o1itia i*!e"ativa0 P"o!o1itia o!tativa/
3odurile nepersonale: i'6i'itiv ;ce!e (atru con3u4ari a!e "erbu!ui=, .e"3'1i3, !a"ti#i!i3,
43!i'0 F3'#tii 4i'ta#ti#e/
5/7/./ Substantiul ;actua!i0are=/
)'A"A A #((,A
12(E)!(#E 3E 0E-E0(<!A "( E>EP'E 3E A)!(#(!A!( 3E (<#A!A0E
8/ ,e0"o!tarea ca(acitatii e rece(tare a me2a3u!ui ora!
O5ie#tive de "e6e"i'ta E;e*!%e de a#tivitati de i'vata"e
La s,arsitul clasei a VII-a, eleul a ,i
capabil!
/e parcursul clasei a VII-a, se recomanda urmatoarele
actiitati!
8/8 2a inte!ea4a 2emni'icatia 4enera!a a
unui me2a3 ora!
- e6ercitii e 2e2i0are a unui e!ement (erturbator in comu-
nicarea ora!a9 e6ercitii e ienti'icare a cu"inte!or-c<eie
intr-un me2a3 ora!9
8/. 2a 2e2i0e0e moa!itati!e e or4ani0are
a 2ec"ente!or te6tua!e a!e unui me2a3
ora!
- e6ercitii e ienti'icare a unor moa!itati 2(eci'ice e
UintrareW in ia!o49
8/5 2a inte4re0e cate4orii!e 2emantice in
2tructuri !e6ica!e (ro(rii
- e6ercitii e 2tabi!ire a 2en2u!ui unui cu"ant intr-un conte6t
at9 e6ercitii e ienti'icare a im(rumuturi!or neo!o4ice9
e6ercitii e 2e2i0are a re!atii!or e 2inonimie, antonimie,
omonimie, (o!i2emie intr-o comunicare ora!a9 e6ercitii e
2e2i0are a ro!u!ui unitati!or 'ra0eo!o4ice intr-o comunicare
ora!a9 e6ercitii e 2e2i0are a unor ca!ambururi, 3ocuri e
cu"inte9 e2ci'rarea 2en2uri!or unor cu"inte in te6te
i'erite9
8/7 2a 2e2i0e0e abateri!e e !a norme!e
!imbii !iterare intr-un me2a3 a2cu!tat
- e6ercitii e 2e2i0are a con2tructii!or (!eona2tice 2i a
atractiei (aronimice9 e6ercitii e ienti'icare a 'ormei
corecte a cu"inte!or9 e6ercitii e 2e2i0are a e0acoruri!or
4ramatica!e9
8/F 2a 2e2i0e0e moi'icari!e inter"enite in
2tructura me2a3u!ui ;i4re2iuni,
(arante0e etc/=
- e6ercitii e ienti'icare a mai mu!tor (!anuri e
comunicare ora!a ;i4re2iuni, (arante0e etc/=9
8/C 2a 2e2i0e0e natura 'orma!a 2au
in'orma!a a unui ia!o4
- e6ercitii e ienti'icare a (uncte!or (rinci(a!e a!e
ia!o4u!ui ;intentie, (arteneri, 2ituatie e comunicare=9
e6ercitii e i2criminare a naturii 'orma!e 2au in'orma!e a
ia!o4u!ui9
8/D 2a mani'e2te i2cernamant ;(rin
acce(tare 2au re2(in4ere= in rece(-
tarea me2a3u!ui ora!
- e6ercitii e a2cu!tare 2imu!tana 2au imeiat 2ucce2i"a a ce!
(utin oua me2a3e ora!e9 e6ercitii e 2e2i0are a 2ec"ente!or
cu 2en2 2i a 2ec"ente!or 'ara 2en29 e6ercitii e re(erare a
unor re(!ici9 e6ercitii e re(erare a unor ar4umente 2i a
unor contraar4umente intr-un me2a3 ora!/
./ ,e0"o!tarea ca(acitatii e e6(rimare ora!a
O5ie#tive de "e6e"i'ta E;e*!%e de a#tivitati de i'vata"e
La s,arsitul clasei a VII-a, eleul a ,i
capabil!
/e parcursul clasei a VII-a, se recomanda urmatoarele
actiitati!
./8 2a a2i4ure coerenta iei!or e6(rimate
- e6ercitii e ienti'icare a ieii (rinci(a!e 2i a eta!ii!or
a'erente9 e6ercitii e eterminare a interactiunii intre
iei!e (rinci(a!e 2i iei!e 2ecunare9 e6ercitii e
con2tructie a unui i2cur29
./. 2a "a!ori'ice cate4orii!e 2emantice
in"atate, in conte6te i'erite
- e6ercitii e com(arare a 2en2uri!or unor cu"inte in
conte6te i'erite9 e6ercitii e con2truire a unor 'ami!ii
!e6ica!e9 e6ercitii e uti!i0are corecta a neo!o4i2me!or in
conte6te i"er2e9 e6ercitii e i2criminare a (aronime!or9
e6ercitii e corectare a unor con2tructii (!eona2tice9
e6ercitii e uti!i0are a antonime!or, 2inonime!or,
omonime!or 2i a cu"inte!or (o!i2emantice in conte6te
i'erite9
./5 2a re2(ecte norme!e mor'o2intactice in
(ro(o0itii 2i in 'ra0e
- e6ercitii e uti!i0are corecta a cate4orii!or 4ramatica!e in-
"atate9 e6ercitii e con2truire a unui mono!o4 2au a unui
ia!o49 e6ercitii e e2criere a unor obiecte, a unor tab!ouri
in natura, a unor 'enomene9 e6ercitii e con2truire a unor
mici naratiuni9 e6ercitii e uti!i0are e6(re2i"a a !imbii9
./7 2a-2i aa(te0e "orbirea !a 2ituatii!e
2(ecia!e 2au ne(re"a0ute e ia!o4 2au
mono!o4
- e6ercitii e comunicare ora!a in conte6te 'orma!e 2au in-
'orma!e9 e6ercitii e comunicare in 4ru(9 e6ercitii e aa(-
tare a com(ortamentu!ui "erba! 2i non"erba! !a o 2ituatie
e comunicare ineita9
./F 2a recur4a !a e!emente e a'ecti"itate
in comunicarea ora!a
- e6ercitii e e6(rimare a o(inii!or9 e6ercitii e uti!i0are a
e!emente!or non"erba!e intr-un ia!o4/
5/ ,e0"o!tarea ca(acitatii e rece(tare a me2a3u!ui 2cri2
O5ie#tive de "e6e"i'ta E;e*!%e de a#tivitati de i'vata"e
La s,arsitul clasei a VII-a, eleul a ,i
capabil!
/e parcursul clasei a VII-a, se recomanda urmatoarele
actiitati!
5/8 2a recunoa2ca moa!itati!e 2(eci'ice
e or4ani0are a te6tu!ui e(ic 2i (ro-
ceee!e e e6(re2i"itate in te6tu! !iric
- e6ercitii e ienti'icare a 2tructurii te6te!or e(ice 2i !irice9
e6ercitii e i2criminare a tra2aturi!or 2(eci'ice ce!or oua
4enuri in te6te!e !iterare 2tuiate9 e6ercitii e ienti'icare 2i
e rece(tare a unor (roceee e e6(re2i"itate arti2tica9
e6ercitii e ienti'icare a 2en2u!ui 'i4urat a! unor cu"inte9
5/. 2a 2e2i0e0e "a!oarea e6(re2i"a a
cate4orii!or !e6ica!e in"atate, intr-
un te6t citit
- e6ercitii e 2e2i0are a 2c<imbarii 2emni'icatiei unor
cu"inte in 'unctie e conte6tu! in care a(ar9 e6ercitii e
2tabi!ire a re!atii!or e 2inonimie, antonimie, omonimie 2i
(o!i2emie intr-un te6t at9
5/5 2a citea2ca o "arietate e te6te !iterare
2au non!iterare, emon2tran inte!e-
4erea 2en2u!ui ace2tora
- e6ercitii e ienti'icare a i'erente!or intre te6te!e !iterare
2i non!iterare9 comentarea 2en2u!ui 4!oba! a! unor te6te9
5/7 2a mani'e2te intere2 (entru cunoa2-
terea unor te6te cat mai "ariate
- !ectura unor te6te "ariate ;roman (o!iti2t, (o"e2tire S),
(arabo!e bib!ice etc/= cu 2co(u! e a ienti'ica (arai4me!e
2ti!i2tice i'erite a!e ace2tora/
7/ ,e0"o!tarea ca(acitatii e e6(rimare 2cri2a
O5ie#tive de "e6e"i'ta E;e*!%e de a#tivitati de i'vata"e
La s,arsitul clasei a VII-a, eleul a ,i
capabil!
/e parcursul clasei a VII-a, se recomanda urmatoarele
actiitati!
7/8 2a uti!i0e0e corect 2i nuantat neo-
!o4i2me!e, unitati!e 'ra0eo!o4ice, cate-
4orii!e 2emantice in"atate
- e6ercitii e i'erentiere in conte6te i'erite a 2emni'icatiei
omonime!or 2i a (aronime!or9 e6ercitii e uti!i0are a 2ino-
nime!or in 2co(u! e"itarii re(etitii!or9 e6ercitii e uti!i0are
a neo!o4i2me!or in conte6te aec"ate9
7/. 2a or4ani0e0e 2ec"ente!e te6tua!e in
'unctie e o cerinta 2(eci'ica
- e6ercitii e 2tructurare a unui te6t in 2ec"ente i2tincte
;ca(ito!e, tab!ouri, (ara4ra'e=9
7/5 2a uti!i0e0e corect '!e6iunea nomina!a
2i "erba!a in te6tu! 2cri2, uti!i0an co-
rect 2emne!e orto4ra'ice 2i e
(unctuatie
- e6ercitii e uti!i0are aec"ata a 'orme!or "erba!e in ra(ort
cu crono!o4ia 'a(te!or re!atate9 e6ercitii e uti!i0are a co-
nectori!or aec"ati !a ni"e!u! (ro(o0itiei 2i a! 'ra0ei9
e6ercitii e 'o!o2ire a unor 4ru(uri "erba!e 2i nomina!e
(entru a 2(ori e6(re2i"itatea comunicarii9
7/7 2a aa(te0e reactarea !a ca(acitatea
e rece(tare a e2tinataru!ui, uti!i0an
o 2tructura 4ra'ica aec"ata ti(u!ui e
reactare rea!i0at
- e6ercitii e con2truire a unor te6te e2tinate (re0entarii
unui auitoriu9 e6ercitii e e!aborare a ar4umente!or 2i a
contraar4umente!or9 e6ercitii e i2(unere in (a4ina a
i"er2e!or te6te9 e6ercitii e 2criere in4ri3ita, !i0ibi!a 2i
corecta9
7/F 2a 'o!o2ea2ca i'erite moa!itati (en-
tru rea!i0area e6(re2i"itatii te6tu!ui
- e6erciti e rea!i0are a unor e2crieri (rin oronarea
eta!ii!or in 'unctie e ni"e!u! ini"iua! e rece(tare9
e6ercitii e or4ani0are a unor te6te ;narati"e, e2cri(ti"e 2i
ia!o4ate= (rin 'o!o2irea e(itetu!ui, com(aratiei, meta'orei,
re(etitiei, enumeratiei, antite0ei9 e6ercitii e con2truire a
unor 2curte (o"e2tiri9 e6ercitii e reactare a unei e6(uneri
(entru (re0entarea in (ub!ic9
7/C 2a-2i e6(rime, in 2cri2, o(inii, 2enti-
mente 2i atituini
- e6ercitii e reactare nuantata in ra(ort cu 2tructura 2i
moti"atii!e (er2ona!e9 e6ercitii e e2criere a unor moe!e
;(er2ona3e= re(re0entati"e (entru "ar2ta 2i o(tiuni!e (er-
2ona!e/
)1<!(<4!40(
Unitati!e e continut ti(arite cu !itere a!ine con2tituie notiuni noi (entru c!a2a a VII-a/
;. 'ectura
;.;. Cartea obiect cultural. Editura. )olectia. Asteriscul. "ubsolul de pagina.
;.=. Teoria literara
8/./8/ 1ui ii este adresat mesa-ul:
8/././ Structura operei literare/ Structuri in te6te!e e(ice ;!"o#edee de %e.a"e a 4e#ve'te%o",tim(,
2(atiu= 2i !irice ;concoranta intre 'orma 'onetica 2i 4ra'ica a (oe0iei 2i ieea tran2mi2a e
acea2ta=/
8/./5/ 0igurile de stil/ Re(etitia ;a!iteratia, a2onanta=/ Antite0a/ Meta6o"a0
8/./7/ Versi,icatia/ Ti(uri e rima/ Pi#io"3% *et"i# =5i4i%a5i#>0 Ti(uri e ritm/ Ve"43% %i5e"/
8/./F/ 4enuri si specii# Henuri!e e(ic 2i !iric/ Ba%ada #3%ta, !oe*3% e"oi#, i*'3% ;imnu!
nationa!=, oda, !"ove"5e%e, 1i#ato"i%e, 4t"i.at3"i%e, nu"e!a/
;... Textul
8/5/8/ Texte literare (o(u!are 2i cu!te a(artinan i"er2e!or 4enuri 2i 2(ecii/
8/5/./ Texte nonliterare )utilitare% ;mer2u! trenuri!or, cartea e te!e'on, 'ormu!are!e (o2ta!e,
(ro4ramu! e 2(ectaco!=/
!exte sugerate
Se "or 2e!ecta 8B-87 te6te !iterare e ba0a, e2tinate 2tuiu!ui a(ro'unat/ Intre ace2tea "or 'i inc!u2e in mo
ob!i4atoriu 2i 'ra4mente in o(ere!e 2criitori!or c!a2ici ai !iteraturii romane/ E!e (ot 'i in2otite e 2curte te6te
au6i!iare ;!iterare 2au non!iterare, inc!u2i" contem(orane=/ Se 2u4erea0a ca te6tu! e ba0a 2a nu e(a2ea2ca, e
re4u!a, o (a4ina/ ,in te6te!e mai !un4i (ot 'i o'erite 'ra4mente 2emni'icati"e, !ectura inte4ra!a urman a con2titui
obiect a! !ecturii (er2ona!e a e!e"i!or/ Li2ta e mai 3o2 o'era 2u4e2tii orientati"e autori!or e manua!e 2i
(ro'e2ori!or/ Ace2tia (ot a!e4e 2i a!te tit!uri care 2a re2(ecte urmatoare!e criterii: "a!oric-e2tetic, 2ti!i2tic, 'ormati"/
O(tiuni!e trebuie 2a "i0e0e te6te in ma2ura 2a e"ientie0e notiuni!e cu(rin2e !a (uncte!e 8/./. @ 8/./F/
Ba!aa cu!ta: /asa 6assan, 3oartea lui 4elu ;Heor4e Co2buc=, 6orea ;Aron Cotru2=, Veche
intamplare ;-ic<ita Stane2cu=, +oaptea S,antului &ndrii ;Va2i!e A!ec2anri= 2au a!te!e/
#oemu! eroic: 'an, capitan de plai, 4olia ticalosul ;Va2i!e A!ec2anri= 2au a!te!e/
#oemu! eroic in !iteratura uni"er2a!a: 1antecul lui 2oland 2au a!t (oem/
#ro"erbe: /oestea orbii ;Anton #ann= 2au a!te!e/
#arabo!a: /arabola amesului si a ,ariseului, /arabola samanatorului ;Heor4e Co2buc= 2au a!te!e/
-u"e!a: 6agi Tudose ;Barbu ,e!a"rancea=, 1atastro,a, Itic Strul, dezertor ;Li"iu Rebreanu=, 'incolo de
nisipuri ;)anu2 -ea4u=, 3oartea lui 1astor ;Ioan A!e6anru Brate2cu-Voine2ti=, 1ozma 2acoare;*i<ai!
Sao"eanu=, In tren ;Heor4e Ca!ine2cu=, Tabara de la Sibiu ;*ircea E!iae=, 6ultanul ;*i<ai!
Sao"eanu= 1aprioara din is ;Va2i!e Voicu!e2cu=, Budulea Taichii ;Ioan S!a"ici= etc/
)ra4mente e roman, &mintiri din copilarie ;Ion Crean4a=, 3orometii, ;*arin #rea=, Baltagul,+icoara
/otcoaa ;*i<ai! Sao"eanu= etc/
)ra4mente e romane in !iteratura uni"er2a!a: 2omanele despre regele &rthur 8Vra-itorul 3erlin,
Lancelot du Lac etc/=, 'oi ani de acanta ;Au!e2 Verne=, 1alatoriile lui 4ullier ;Aonat<an S^i't=, 'aid
1opper,ield ;C<ar!e2 ,icEen2=, 4argantua si /antagruel ;)ran_oi2 Rabe!ai2=, 2obinson 1rusoe ;,anie!
,e'oe=, ;ece negri mititei ;A4at<a C<ri2tie= etc/
=.;. Comunicarea orala
./8/8/ Situatia de comunicare/ Situatia e comunicare ia!o4ata 2i mono!o4ata
;actua!i0are=/Dia%o.3% 6o"*a% 4i i'6o"*a%/ ;Aa(tarea !a "ar2ta 2i !a 2tatutu!
inter!ocutori!or=/
./8/./ Structurarea textului oral
;a= (rganizarea logicosemantica a mesa-ului/ Ra!o"t3% di't"e ideea !"i'#i!a%a 4i
deta%ii%e a6e"e'te/ Moda%itati te;t3a%e a".3*e'tative/
;b= (rganizarea ,ormala a mesa-ului# *oa!itati!e e a2i4urare a (ro4re2iei in te6tu! ora!,
mono!o4at 2i ia!o4at/ I'%a't3i"ea e%e*e'te%o" ve"5a%e 4i 'o've"5a%e i' #o'te;t/
;c= Textul dialogat si cel monologat/ O".a'i1a"ea *o'o%o.3%3i e;!o1itiv 4i
de*o'4t"ativ0 O".a'i1a"ea dia%o.3%3i i'6o"*a% 4i 6o"*a%0 Ade#va"ea e%e*e'te%o"
'o've"5a%e %a *e4a$0 Moda%itati%e de e;!"i*a"e a .34t3"i%o" 4i a o!i'ii%o"
=6o"*3%a"ea de i'te'tii 4i de !"oie#te=/
Se recomana ca e!e"ii 2a (oata rea!i0a urmatoare!e a#te de vo"5i"e:
ienti'icarea 2au i'erentierea unui obiect ori a unei (er2oane e a!ta9
2u2tinerea unei con"er2atii ;irect 2au te!e'onic=9
(re0entarea unor (roiecte, (unerea in re!atie a oua e"enimente 2au a oua actiuni "iitoare9
- 2tabi!irea e re!atii tem(ora!e in comunicarea e ti( e2cri(ti", narati", ia!o4at9
- inter(retarea 2au re(roucerea 2(u2e!or cui"a9
- 'ormu!area e ar4umente 2au contraar4umente intr-o i2cutie9
- 2tabi!irea e com(aratii 2au e ana!o4ii9
- caracteri0area unui (er2ona39
- 'ormu!area unei 3uecati e "a!oare9
(re0entarea unei actiuni com(!e6e ;narati"e, cotiiene=/
=.=. Scrierea
././8/ /rocesul scrierii
;a= (rganizarea textului scris/ E;e"#itii de a%#at3i"e a !%a'3%3i 3'ei %3#"a"i !e o te*a
data0 Reo".a'i1a"ea 3'3i te;t !"o!"i30 E;e"#itii de #o'4t"3i"e a 3'3i te;t 'a"ativ
!"i' e;!a'4i3'e 4a3 "e4t"a'.e"e0
;b= Scrierea de mana si prezentarea textului# &sezarea in pagina# St"3#t3"a ."a6i#a
4!e#i6i#a 3'o" te;te =ve"43% %i5e", dive"4e 6"a.*e'te de !oe1ie 4i de !"o1a>0
;c= /unctuatia# Va%oa"ea 63'#tio'a%a 4i e;!"e4iva a 4e*'e%o" de !3'#t3atie0
./././ 1ontextele de realizare
;a= Scrierea ,unctionala 8pentru un scop practic, in,ormati9# Te;t3% do#3*e'ta"0 Fi4a
de 5i5%iote#a 4i 6i4a de %e#t3"a0 P"e1e'ta"ea 3'3i eve'i*e't #3%t3"a%0
;b= Scrierea re,lexia 8inspirata din experienta personala9# E;!"i*a"ea i' 4#"i4 a 3'3i
!3'#t de vede"e !e"4o'a%0
;c= Scrierea imaginatia 8compuneri libere9# Di'a*i#a 4t"3#t3"a"ii 3'ei
de4#"ie"i0Co*!o1itii !e"4o'a%e "ea%i1ate !"i' 4t"3#t3"a"ea va"iata a 3'3i te;t
'a"ativ !"o!"i30
;= Scrierea despre textul literar sau nonliterar/ Co*e'ta"ea 3'o" 4e#ve'te di' o!e"e%e
4t3diate0 Se*'i6i#atia tit%3%3i0 #er2ona3u! !iterar ;caracteri0are=0 Re13*at3% 3'3i
te;t 4tii'ti6i#0
In toate c!a2e!e 4imna0iu!ui, moa!itatea traitiona!a 2au e a!ta natura, e oronare, e combinare 2i e
tratare iactica a unitati!or e continut in ace2t ca(ito! tine e6c!u2i" e o(tiunea autoru!ui e manua! 2i a
(ro'e2oru!ui/ Se recomana ca aborarea ace2tor a2(ecte 2a 'ie core!ata cu 2tuiu! te6tu!ui !iterar 2i non!iterar,
inc!u2i" in (unctu! e "eere a! "a!ori!or 2ti!i2tice, e6i4enta ab2o!ut nece2ara, mai a!e2 in ca0u! e!emente!or e
!e6ic/ Conce(tia (e care 2-a intemeiat (re0entu! curricu!um e2te ca, in 2coa!a, (rearea-in"atarea "a urmari
U!imba in 'unctiune?, in "ariante!e ei ora!a 2i 2cri2a, normata 2i !iterara, iar nu U!imba ca 2i2tem ab2tract?/
Intere2ea0a iziunea comunicati-pragmatica a (re0entei (ro4rame, nu predarea in si pentru sine a unor
Ucuno2tinte 4ramatica!e?, ci abordarea ,unctionala si aplicatia a ace2tora, in ca!itatea !or e e!emente care
contribuie !a 2tructurarea unei comunicari corecte 2i e'iciente/ In ace2t 2en2, 2e recomana, in toate ca0uri!e,
e6ercitii e ti( ana!itic ;e recunoa2tere, e 4ru(are, e moti"are, e e2criere, e i'erentiere= 2i e ti( 2intetic
;e moi'icare, e com(!etare, e e6em(!i'icare, e con2tructie=/ Se "or e"ientia a2(ecte tinan e orto4ra'ie, e
(unctuatie 2i e ortoe(ie, in 2ituatii!e care im(un o a2emenea aborare/ Se 2u4erea0a ca, in (re0entarea
(rob!eme!or noi, (ro'e2oru! 2a 2e 2(ri3ine e 'iecare ata (e actua!i0area cuno2tinte!or a2imi!ate anterior e catre
e!e"i/
,imen2iunea 2ti!i2tica a 'a(te!or e !imba 2e (reconi0ea0a a 'i tratata !a 2ectiunea con2acrata 2tuiu!ui te6te!or
!iterare 2i e cate ori (ro'e2oru! 4a2e2te 2o!utia (ractica cea mai e'icienta/
)lasa a #(((,a
12(E)!(#E 3E 0E-E0(<!A "( E>EP'E 3E A)!(#(!A!( 3E (<#A!A0E
8/ ,e0"o!tarea ca(acitatii e rece(tare a me2a3u!ui ora!
O5ie#tive de "e6e"i'ta E;e*!%e de a#tivitati de i'vata"e
La s,arsitul clasei a VIII-a, eleul a
,i capabil!
/e parcursul clasei a VIII-a, se recomanda urmatoarele
actiitati!
8/8 2a inte!ea4a 2emni'icatia 4enera!a a
me2a3u!ui ora!, 2e2i0an (ro4re2ia 2i
coerenta iei!or e6(rimate
, exercitii de re$umare a unor mesa+e orale;
exercitii de de$voltare a unui enunt sau a unui
cuvant intr,o secventa textuala orala;
8/. 2a 2e2i0e0e 2emni'icatia combinarii
e!emente!or "erba!e 2i a ce!or non"er-
ba!e ;4e2t, mimica etc/= intr-un te6t
ora!
, exercitii de decodare a unor elemente
nonverbale care insotesc mesa+ele orale;
exercitii de construire a unor mesa+e orale
insotite de elemente nonverbale;
8/5 2a 2e2i0e0e aec"area e!emente!or
!e6ica!e uti!i0ate !a 2co(u! me2a3u!ui
a2cu!tat
, exercitii de adecvare a lexicului la
semnificatia mesa+ului; exercitii de evitare a
unor greseli lexicale in comunicare;
8/7 2a 2e2i0e0e (articu!aritati!e 4ramati-
ca!e a!e unui me2a3 a2cu!tat
, exercitii de identificare a abaterilor de la
normele limbii literare; exercitii de identificare
a particularitatilor vorbirii regionale; exercitii
de identificare a categoriilor gramaticale
invatate; exercitii de identificare a relatiilor
sintactice intr,o propo$itie sau intr,o fra$a;
8/F 2a inte4re0e in'ormatii!e noi in 2i2-
temu! (ro(riu e cuno2tinte 2i 2a 2e
aa(te0e !a trecerea e !a un co !a
a!tu! ;"erba! !a non"erba! 2i in"er2=
, exercitii de identificare a cuvintelor,cheie intr,
un mesa+ oral; exercitii de decodificare a mai
multor coduri utili$ate in comunicarea orala;
exercitii de transcriere a comunicarii orale in
mai multe coduri;
8/C 2a 2e2i0e0e momentu! o(ortun e
intrare 2au e retra4ere in ia!o4
;e0itari, tacerea (arteneru!ui etc/=
, exercitii de identificare a inceputului si a
sfarsitului dialogului; exercitii de
constienti$are a po$itiei proprii de intrare sau
de iesire din dialog; exercitii de utili$are a
inventarului de probleme, de idei, de cuvinte
intr,un dialog;
8/D 2a mani'e2te to!eranta 'ata e o(inii!e
i'erite e6(rimate e inter!ocutori 2i
2a ia o atituine critica 'ata e
ar4umente!e a2cu!tate
, exercitii de ascultare consecutiva; exercitii de
ierarhi$are a ideilor receptate in functie de
utili$area mesa+ului; exercitii de receptare si
de retinere a ideilor si a argumentelor dintr,o
expunere sau dintr,un monolog.
./ ,e0"o!tarea ca(acitatii e e6(rimare ora!a
O5ie#tive de "e6e"i'ta E;e*!%e de a#tivitati de i'vata"e
La s,arsitul clasei a VIII-a, eleul a
,i capabil!
/e parcursul clasei a VIII-a, se recomanda urmatoarele
actiitati!
./8 2a con2truia2ca un i2cur2 ora! (e o
tema ata
- e6ercitii e 'ormu!are a iei!or in 3uru! unei teme ate9
e6ercitii e con2truire a unui te6t care 2a e6(rime o(inia
(er2ona!a e2(re un anumit 'a(t9
./. 2a uti!i0e0e intr-un me2a3 ora! ca-
te4orii !e6ica!e i'erite
- e6ercitii e uti!i0are a (re'i6oie!or9 e6ercitii e
i2criminare a 2en2u!ui (ro(riu e 2en2u! 'i4urat a! unui
cu"ant9 e6ercitii e uti!i0are a 2inonime!or, a antonime!or,
a omonime!or, a cu"inte!or (o!i2emantice9 e6ercitii e
corectare a con2tructii!or (!eona2tice 2i tauto!o4ice9
e6ercitii e corectare a 4re2e!i!or eterminate e atractia
(aronimica9
./5 2a a2i4ure corectituinea re!atii!or
2intactice !a ni"e!u! te6tu!ui comu-
nicat
- e6ercitii e re!ationare a (arti!or e (ro(o0itie in
(ro(o0itii 2i a (ro(o0itii!or in 'ra0e9 e6ercitii e
e"ientiere a ro!u!ui e!emente!or e !e4atura in 'ra0a9
e6ercitii e contra4ere a unor (ro(o0itii in (arti!e e
(ro(o0itie core2(un0atoare9
./7 2a imbine corect e!emente!e "erba!e
cu ce!e non"erba!e in caru! me2a3u!ui
ora!
- e6ercitii e e6(unere (e o tema ata9 e6ercitii e recitare
e6(re2i"a9
./F 2a ca(te0e atentia inter!ocutoru!ui (rin
mou! e (re0entare a me2a3u!ui
- e6ercitii e re2(in4ere 2au e acce(tare a unor o(inii9
e6ercitii e (re0entare a unor (uncte e "eere (er2ona!e
intr-un ia!o49 e6ercitii e 2tructurare a unui ia!o4 (e o
tema ata9 e6ercitii e caracteri0are a unei (er2oane, a
unui (er2ona3, a unei 2ituatii/
5/ ,e0"o!tarea ca(acitatii e rece(tare a me2a3u!ui 2cri2
O5ie#tive de "e6e"i'ta E;e*!%e de a#tivitati de i'vata"e
La s,arsitul clasei a VIII-a, eleul a
,i capabil!
/e parcursul clasei a VIII-a, se recomanda urmatoarele
actiitati!
5/8 2a inter(rete0e un te6t !iterar 2au
non!iterar, 'acan core!atii intre ni"e-
!uri!e 'onetic, !e6ica!, mor'o!o4ic 2i
2emantic
- e6ercitii e 2e2i0are a 'e!u!ui in care 2e combina intr-un
te6t ce!e trei mouri e e6(unere9 e6ercitii e ienti'icare
a orinii !o4ice 2i crono!o4ice a unui te6t9 e6ercitii e
ienti'icare a 2emni'icatiei unor (roceee e e6(re2i"itate
arti2tica in te6te!e !irice9 e6ercitii e recunoa2tere a
2en2u!ui 'i4urat a! unor cu"inte intr-un conte6t at9
5/. 2a 2e2i0e0e "a!oarea e6(re2i"a a
mi3!oace!or e imbo4atire a "ocabu!a-
ru!ui 2i a cate4orii!or 2emantice
2tuiate
- e6ercitii e ienti'icare a ar<ai2me!or, a re4iona!i2me!or 2i
a neo!o4i2me!or9 e6ercitii e recunoa2tere a cu"inte!or
eri"ate, com(u2e 2au obtinute (rin con"er2iune9 e6ercitii
e recunoa2tere a cate4orii!or 2emantice 2tuiate9 e6ercitii
e uti!i0are corecta a "ariante!or !e6ica!e9
5/5 2a ienti'ice "a!ori etice 2i cu!tura!e
intr-un te6t, e6(rimanu-2i im(re2ii!e
2i (re'erinte!e
- e6ercitii e ana!i0a a e!emente!or etice 2i cu!tura!e
e2co(erite intr-un te6t/
7/ ,e0"o!tarea ca(acitatii e e6(rimare 2cri2a
O5ie#tive de "e6e"i'ta E;e*!%e de a#tivitati de i'vata"e
La s,arsitul clasei a VIII-a, eleul a
,i capabil!
Pe parcursul clasei a #(((,a, se recomanda urmatoarele
activitati6
7/8 2a e!abore0e te6te a(artinan i"er-
2e!or 2ti!uri 'unctiona!e, aa(tan re-
actarea !a 2ituatia e comunicare 2i !a
(artener
- e6ercitii e reactare a unor te6te 'unctiona!e ;2cri2oare,
bi!et, te!e4rama, cerere, (roce2 "erba!, ra(ort, in'ormare,
in"itatie, curricu!um "itae=9 e6ercitii e tran2(unere in
2cri2 a (ro(rii!or 2entimente, cu oca0ia unui e"eniment
(er2ona!9 e6ercitii e e"ientiere a tra2aturi!or unui obiect
;(ei2a3, o(era e arta, (er2oana=, (rin uti!i0area re2ur2e!or
e6(re2i"e a!e !imbii9
7/. 2a uti!i0e0e in reactarea unui te6t
(ro(riu cuno2tinte!e e mor'o-2inta6a,
'o!o2in aec"at 2emne!e orto4ra'ice
2i e (unctuatie
- e6ercitii e a(!icare corecta a 2emne!or e (unctuatie !a
ni"e!u! 'ra0ei ;cooronare, interca!are, incienta=9 e6ercitii
e rea!i0are a e6(re2i"itatii cu a3utoru! 2emne!or e
(unctuatie9 e6ercitii mor'o-2intactice e e6(rimare 2cri2a
corecta9
7/5 2a ienti'ice e'ecte!e e6(re2i"e a!e
con2tructiei !in4"i2tice uti!i0ate in
i'erite te6te
- e6ercitii e comentare a te6tu!ui !iterar 2au a unor
e!emente intr-un te6t ;2ubiect, (er2ona3e, e!emente e 2ti!
etc/=9 e6ercitii e or4ani0are a (!anu!ui unei !ucrari (e o
tema ata/
)1<!(<4!40(
Unitati!e e continut care 2unt ti(arite cu a!ine con2tituie notiuni noi (entru c!a2a a VIII-a/
;. 'ectura
;.;. Cartea - obiect cultural. $nexele cartii.
;.=. Teoria literara
8/./8/ 1um este structurat mesa-ul operei literare:
8/././ Structurarea operei literare/ Actua!i0area - (rin ana!i0a unor te6te !iterare - a cuno2tinte!or
re'eritoare !a 2tructura te6te!or narati"e ;!o4ica actiunii, tim(u!, 2(atiu! naratiunii=/
Actua!i0area, (rin ana!i0a unor te6te !iterare, a 2tructurii te6te!or !irice/
8/./5/ 0igurile de stil ;actua!i0are=/ A%e.o"ia0 I've"4i3'ea0 P"o#edee de e;!"e4ivitate a"ti4ti#a:
i'vo#atia, i'te"o.atia 4i e;#%a*atia "eto"i#a/
8/./7/ Versi,icatia/ *a2ura, rima, (icioru! metric, ritmu!, "er2u!, 2tro'a ;actua!i0are=/A*6i5"a93%/
8/./F/ 4enuri si specii/ Henuri!e e(ic, !iric 2i ramatic/ O!e"a d"a*ati#a: Co*edia/ Ba!aa
(o(u!ara/ Sc<ita/ -u"e!a/ Ro*a'3% ;'ra4ment=/ S#"ie"i SF/
;.. Textul
8/5/8 Texte literare - (o(u!are 2i cu!te - a(artinan i"er2e!or 4enuri 2i 2(ecii ;a(ro'unarea unor
ti(uri e te6te in"atate anterior=/
8/5/. Texte nonliterare! %utilitare% ;0iaru!, cata!o4u! e e6(o0itie, te6te!e (ub!icitare
etc/=,distractie ;anecota, 4!uma=/
Te;te 43.e"ate
Se "or 2e!ecta 8B-87 te6te !iterare e ba0a, e2tinate 2tuiu!ui a(ro'unat/ Intre ace2tea "or 'i inc!u2e in mo
ob!i4atoriu 2i 'ra4mente in o(ere!e 2criitori!or c!a2ici ai !iteraturii romane/ E!e (ot 'i in2otite e 2curte te6te
au6i!iare ;!iterare 2au non!iterare, inc!u2i" contem(orane=/ Se 2u4erea0a ca te6tu! e ba0a 2a nu e(a2ea2ca, e
re4u!a, o (a4ina/ ,in te6te!e mai !un4i (ot 'i o'erite 'ra4mente 2emni'icati"e, !ectura inte4ra!a urman a con2titui
obiect a! !ecturii (er2ona!e a e!e"i!or/ Li2ta e mai 3o2 o'era 2u4e2tii orientati"e autori!or e manua!e 2i
(ro'e2ori!or/ Ace2tia (ot a!e4e 2i a!te tit!uri care 2a re2(ecte urmatoare!e criterii: "a!oric-e2tetic, 2ti!i2tic, 'ormati"/
O(tiuni!e trebuie 2a "i0e0e te6te in ma2ura 2a e"ientie0e notiuni!e cu(rin2e !a (uncte!e 8/./. @ 8/./F/
Ba!aa (o(u!ara: 3iorita, 3onastirea &rgesului 2au a!te ba!ae/
#arabo!e bib!ice: /arabola samanatorului 2au /arabola talantilor/
)ra4mente e nu"e!e 2i e romane in !iteratura romana: /oestiri ;Va2i!e Voicu!e2cu=, /opa Tanda;Ioan
S!a"ici=, 0ile din cartea naturii ;Ion A4arbiceanu=, Tara de dincolo de negura ;*i<ai!
Sao"eanu=, 1olina, &miaza de ara, 3orometii ;*arin #rea=, Baltagul ;*i<ai! Sao"eanu=, 1iulinii
Baraganului, 1apitan 3aromati ;#anait I2trati=, 3ara ;Ioan S!a"ici=, &mintiri din copilarie ;Ion
Crean4a= etc
=. Practicarea rationala a limbii6 tipuri de comunicare.
=.;. Comunicarea orala.
Co've".e'ta idei%o" i' $3"3% 3'ei te*e0 A%o#3ti3'ea/ I'vo#atia, e;#%a*atia 4i i'te"o.atia
"eto"i#a/
O".a'i1a"ea 6o"*a%a a *e4a$3%3i dia%o.at: e%e*e'te ve"5a%e 4i 'o've"5a%e, "e.3%i%e
dia%o.3%3i/
Se recomana ca e!e"ii, 'o!o2inu-2i e(rineri!e e e6(rimare ora!a, 2a (oata rea!i0a urmatoare!ea#te de
vo"5i"e:
- 2u2tinerea ar4umentata a unui 2c<imb "erba! irect9
- e6(rimarea 2au acce(tarea e o(inii i'erite9
- e6(rimarea unei atituini9
- 'ormu!area unei 3uecati critice/
=.=. Scrierea
St"3#t3"a"ea a'a%i1ei de te;t %ite"a" ;inte4ra! 2au 'ra4mentar=/ A4e1a"ea i' !a.i'a a te;t3%3i/
Va!oarea e6(re2i"a a 2emne!or 4ra'ice 2i e (unctuatie ;actua!i0are=/
Scrierea 'unctiona!a ;(entru un 2co( (ractic, in'ormati"=/ Citi"ea 4i #o*!%eta"ea 3'o" 6o"*3%a"e
ti!i1ate =e;t"a4 de #o't, 6oaie de de!3'e"e et#0>0 Reda#ta"ea 3'ei i'vitatii =a'ive"4a"i,
eve'i*e'te 6a*i%ia%e et#0>0 C3""i#3%3*-3% vitae0 P"o#e43% ve"5a%/
Scrierea e2(re te6tu! !iterar 2au non!iterar/ A'a%i1a de te;t %ite"a"0 Co'4!e#t3%/
(n toate clasele gimna$iului, modalitatea traditionala sau de alta natura,
de ordonare, de combinare si de tratare didactica a unitatilor de continut
din acest capitol tine exclusiv de optiunea autorului de manual si a
profesorilor. "e recomanda ca abordarea acestor aspecte sa fie corelata cu
studiul textului literar si nonliterar, inclusiv din punctul de vedere al
valorilor stilistice, exigenta absolut necesara, mai ales in ca$ul elementelor
de lexic. )onceptia pe care s,a intemeiat pre$entul curriculum este ca, in
scoala, predarea,invatarea va urmari ?limba in functiune%, in variantele ei
orala si scrisa, normata si literara, iar nu ?limba ca sistem abstract%.
Intere2ea0a iziunea comunicati-pragmatica a (re0entei (ro4rame, nu predarea in si
pentru sinea unor Ucuno2tinte 4ramatica!e?, ci abordarea ,unctionala si aplicatia a ace2tora,
in ca!itatea !or e e!emente care contribuie !a 2tructurarea unei comunicari corecte 2i e'iciente/
In ace2t 2en2, 2e recomana, in toate ca0uri!e, e6ercitii e ti( ana!itic ;e recunoa2tere, e
4ru(are, e moti"are, e e2criere, e i'erentiere= 2i e ti( 2intetic ;e moi'icare, e
com(!etare, e e6em(!i'icare, e con2tructie=/ Se "or e"ientia a2(ecte tinan e orto4ra'ie, e
(unctuatie 2i e ortoe(ie, in 2ituatii!e care im(un o a2emenea aborare/ Se 2u4erea0a ca, in
(re0entarea (rob!eme!or noi, (ro'e2oru! 2a 2e 2(ri3ine e 'iecare ata (e actua!i0area
cuno2tinte!or a2imi!ate anterior e catre e!e"i/
,imen2iunea 2ti!i2tica a 'a(te!or e !imba 2e (reconi0ea0a a 'i tratata !a 2ectiunea
con2acrata 2tuiu!ui te6te!or !iterare 2i e cate ori (ro'e2oru! 4a2e2te 2o!utia (ractica cea mai
e'icienta/
In (re0entarea e!emente!or e 2inta6a a 'ra0ei, 2e "a a"ea in "eere !a 'iecare ti( e 2uboronata e'ectuarea
unor e6ercitii e contra4ere 2i e e6(an2iune, e (reci0are a e!emente!or introucti"e, e e"ientiere a to(icii 2i a
(unctuatiei/ In ca0u! (ro(o0itii!or 2uboronate circum2tantia!e "a 'i e"ientiat ro!u! a"erbe!or 2i a! !ocutiuni!or
a"erbia!e core!ati"e in comunicare/
Nota,
4rmatoarele unitati de continut din pre$entul curriculum au caracter facultativ si vor fi abordate in
masura in care o permite nivelul de pregatire al colectivelor de elevi, fara a fi obiectul evaluarii
nationale pentru examenul de capacitate6
)lasa a #,a
- Te6te non!iterare Uuti!itare? ;artico!u! e ictionar, rec!ama etc/=, i2tracti"e ;cu"inte incruci2ate,
3ocuri i2tracti"e etc/=/
- Or4ani0area 'orma!a a me2a3u!ui/ Con2tituentii te6tu!ui ora!/ Se!ectarea cu"inte!or/ Or4ani0area
(ro(o0itiei 2i a 'ra0ei/ ,i2(unerea 2i 'unctionarea 2imu!tana a e!emente!or "erba!e 2i non"erba!e
;4e2turi, mimica etc/=, e6(re2i"itatea in "orbire a re4i2tre!or !imbii ;2tanar, 'ami!iar etc/=/
, 1rgani$area monologului informativ.
, "crierea functionala (pentru un scop practic, informativ)6 notitele, temele, extemporalul, lucrarea
semestriala.
, )ampurile lexicale.
- Si!abe!e accentuate 2i neaccentuate/
- #arti!e 4ramaticii ;mor'o!o4ia 2i 2inta6a=/
- )orme!e in"er2e a!e (er'ectu!ui com(u2 2i a!e "iitoru!ui/
- Acte!e e "orbire/
)lasa a #(,a
- Structura cartii: cu(rin2, (re'ata, (o2t'ata, note/
- Te6te non!iterare Uuti!itare? ;anuntu!, 2tirea, a'i2u! etc/=, i2tracti"e etc/
, Progresia secventelor in textul oral descriptiv (constituenti, modalitati simple de reali$are a
coerentei textuale).
- Or4ani0area mono!o4u!ui in'ormati" ;re!atarea unor intam(!ari=/
- *oa!itati e conectare a e!emente!or non"erba!e !a ce!e "erba!e/
- Ro!u! 2imbo!uri!or 2i a! ima4ini!or in (a4ina/
- Scrierea 'unctiona!a ;(entru un 2co( (ractic, in'ormati"=/ Te6tu! e ti( in'ormati" ;o'erire e
in'ormatii (ri"in i"er2e a2(ecte a!e rea!itatii incon3uratoare=/ In2tructiuni (ri"in e'ectuarea
i"er2e!or actiuni/
- Con2(ectu! unui te6t e in'ormare 2tiinti'ica/ A(recieri 2im(!e re'eritoare !a or4ani0area te6te!or
e(ice 2i !irice 2tuiate/
, 1mofonele 2i omografele.
- A2(ecte ortoe(ice a!e neo!o4i2me!or/
, <ume proprii gresit accentuate.
, Acordul prin atractie.
- Acte!e e "orbire/
)lasa a #((,a
- Eitura/ Co!ectia/ A2teri2cu!/ Sub2o!u! e (a4ina/
- Ver2u! !iber/
- #oemu! eroic/
- Oa/
- #ro"erbe!e, 0icatori!e, 2tri4aturi!e/
- Te6te non!iterare Uuti!itare? ;mer2u! trenuri!or, cartea e te!e'on, 'ormu!are!e (o2ta!e, (ro4ramu! e
2(ectaco!=/
- ,ia!o4u! 'orma! 2i in'orma!/
- *oa!itati te6tua!e ar4umentati"e/
- Or4ani0area 'orma!a a me2a3u!ui/ *oa!itati!e e a2i4urare a (ro4re2iei in te6tu! ora!, mono!o4at 2i
ia!o4at/ In!antuirea e!emente!or "erba!e 2i non"erba!e in conte6t/
- Or4ani0area mono!o4u!ui e6(o0iti" 2i emon2trati"/ Or4ani0area ia!o4u!ui in'orma! 2i 'orma!/
*oa!itati!e e e6(rimare a 4u2turi!or 2i a o(inii!or ;'ormu!area e intentii 2i e (roiecte=/
- Reor4ani0area unui te6t (ro(riu/ E6ercitii e con2truire a unui te6t narati" (rin e6(an2iune 2au
re2tran4ere/
- ,inamica 2tructurarii unei e2crieri/ Com(o0itii (er2ona!e rea!i0ate (rin 2tructurarea "ariata a unui
te6t narati" (ro(riu/
- Re0umatu! unui te6t 2tiinti'ic/
- Ro!u! unitati!or 'ra0eo!o4ice in a2i4urarea e6(re2i"itatii !imbii/ )ormu!e 2i c!i2ee internationa!e/
- #ronuntarea nume!or (ro(rii 2traine/
- Verbe!e acti"e (ronomina!e/
- *i3!oace!e e6(re2i"e e reare a 2u(er!ati"u!ui ab2o!ut in !imba romana actua!a/
, Actele de vorbire.
)lasa a #(((,a
- Ane6e!e cartii/
- In"ocatia, intero4atia 2i e6c!amatia retorica/
- Am'ibra<u!/
- Scrieri S)/
- Te6te non!iterare: ?uti!itare? ;0iaru!, cata!o4u! e e6(o0itie, te6te!e (ub!icitare etc/=, i2tracti"e
;anecota, 4!uma=/
- A!ocutiunea/
- Or4ani0area 'orma!a a me2a3u!ui ia!o4at: e!emente "erba!e 2i non"erba!e, re4u!i!e ia!o4u!ui/
- Citirea 2i com(!etarea unor 'ormu!are ti(i0ate ;e6tra2 e cont, 'oaie e e(unere etc/=/
- #roce2u! "erba!/
- Con2(ectu!/
- Anaco!utu!/
- Cu"inte!e mo2tenite 2i cu"inte!e im(rumutate/ ,ub!ete!e etimo!o4ice/
- Tauto!o4ia/
- Ar4ou! 2i 3ar4onu!/
- Subiectu! neeterminat/
- #ro(o0itia (rinci(a!a in2u'icienta/
, Actele de vorbire.
"!A<3A03E )400()4'A0E 3E PE0-10A<!A

OBIECTIVE CADRU STANDARDE
8/ ,e0"o!tarea ca(acitatii e rece(-
tare a me2a3u!ui ora!
S0/ ,e2(rinerea 2emni'icatiei 4!oba!e a unui me2a3 a2cu!tat 2i
i2criminarea in'ormatii!or e2entia!e e ce!e neim(ortante
S02 ,e2(rinerea 2en2u!ui cu"inte!or (rin ra(ortare !a
2emni'icatia me2a3u!ui a2cu!tat
./ ,e0"o!tarea ca(acitatii e e6(ri-
mare ora!a
S0B Con2truirea unui me2a3 ora! (e o tema ata
S0C Re0umarea ora!a a unui te6t narati" !a (rima "eere
S0D Caracteri0area ora!a a unui (er2ona3 intr-un te6t at
5/ ,e0"o!tarea ca(acitatii e rece(-
tare a me2a3u!ui 2cri2
S0E Ienti'icarea momente!or 2ubiectu!ui unei o(ere e(ice ate
S0F Ienti'icarea mouri!or e e6(unere intr-o naratiune ata
S0G Recunoa2terea (roceee!or e e6(re2i"itate arti2tica 2i a
notiuni!or e teorie !iterara in"atate intr-o o(era !iterara ata
S0H ,e2(rinerea 2en2u!ui cu"antu!ui (rin ra(ortarea !a
conte6tu! me2a3u!ui 2cri2
S0/I Recunoa2terea "a!ori!or e6(re2i"e a!e cate4orii!or
mor'o!o4ice 2i a re!atii!or 2intactice intr-un te6t at
7/ ,e0"o!tarea ca(acitatii e e6(ri-
mare 2cri2a
S0// Re0umarea 2cri2a a unui te6t narati" !a (rima "eere
S0/2 Caracteri0area 2cri2a a unui (er2ona3 intr-un te6t !a (rima
"eere
S0/B Reactarea unui te6t in care 2a 2e e"ientie0e
caracteri2tici!e 'unamenta!e a!e unui 'ra4ment e te6t !iterar
at
S0/C Reactarea unor te6te cu e2tinatie 'unctiona!a: cerere,
te!e4rama, in"itatie, curricu!um "itae etc/
S0/D Re2(ectarea in reactarea unui te6t a re4u!i!or e
e2(artire a cu"inte!or in 2i!abe 2i a re4u!i!or orto4ra'ice 2i e
(unctuatie 2tuiate

S-ar putea să vă placă și