Raport de Mediu Pentru Pug Miercurea Nirajului

S.C.
ECOLOGIC AMB srl Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741

e- mail ecologic_amb@yahoo.com www. ecologicamb.ro

1

RAPORT DE MEDIU PENTRU PLAN
URBANISTIC GENERAL

ORASUL MIERCUREA NIRAJULUI

BENEFICIAR
Consiliul Local si Primaria Orasului Miercurea Nirajului, judetul Mures

EXECUTANT S.C. ECOLOGIC AMB S.R.L.
Director General
Ecolog, Adrian Balan

2008
S.C. ECOLOGIC AMB srl Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741

2


3

INFORMATII GENERALE
Denumirea proiectului si autorul atestat al raportului de mediu

Proiectul se numeste :
RAPORT DE MEDIU la Plan Urbanistic General al Orasului Miercurea Nirajului,

Titularul / beneficiarul proiectului :
Consiliul Local al Primariei Orasului Miercurea Nirajului, Judetul Mures

Autorul atestat al Raportului de Mediu :
S.C ECOLOGIC AMB S.R.L.
Adresa : Str. N.Iorga Nr. 5 Bl. V1 Sc. A Ap. 1 Pascani Jud. Mures Telefon/Fax : 0232
760424, 0743 919741
Atestat de MMGA ca: Evaluator principal pentru elaborarea studiilor de evaluare a
impactului asupra mediului cod R-EIM-03-6.03.2008.


4
CUPRINS

INTRODUCERE................................................................................................... 8
REZUMAT NETEHNIC.......................................................................................12
1. CONTINUT SI OBIECTIVE PRINCIPALE ......................................................14
1.1 Continut............................................................................................................... 14
1.2 Obiective ............................................................................................................. 16
RELATII N CADRUL SISTEMELOR TERITORIALE ........................................21
2. ASPECTE RELEVANTE ALE STARII MEDIULUI SI ALE EVOLUTIEI SALE
PROBABILE IN SITUATIA NEIMPLEMENTARII PUG......................................23
2.1 Descrierea zonei de amplasament a orasului Miercurea Nirajului,..................... 23
2.1.1 Incadrarea in teritoriu a orasului Miercurea Nirajului, si a localitatilor
componente ............................................................................................................... 23
2.1.2 Relieful si caracteristicile geotehnice ale aplasamentului................................ 23
2.1.3 Clima ................................................................................................................ 25
2.1.4 Aer si zgomot ................................................................................................... 27
Calitatea aerului......................................................................................................... 28
2.1.5 Reasursele de apa ............................................................................................. 29
Amenajari hidrotehnice............................................................................................. 30
Calitatea apelor.......................................................................................................... 33
2.1.6 Solurile ............................................................................................................. 35
Calitatea solurilor ...................................................................................................... 37
2.1.7. Flora, fauna si rezervatii naturale.................................................................... 39
Consideratii despre Natura 2000............................................................................... 49
Beneficiile reelei ecologice Natura 2000: ................................................................ 50

5
Activiti permise n interiorul siturilor validate :..................................................... 51
Monumente istorice i de arhitectur ........................................................................ 51
2.1.8 Zone de agrement ............................................................................................ 52
2.2 Factorul antropic ................................................................................................. 53
2.2.1 Populatia........................................................................................................... 53
MIERCUREA NIRAJULUI ......................................................................................... 53
2.2.2 Economia.......................................................................................................... 56
2.3 EVOLUTIA PROBABILA A CALITATII MEDIULUI IN SITUATIA
NEIMPLEMENTARII PUG..................................................................................58
2.3.1. Relieful si versantii.......................................................................................... 58
1.3.2. Atmosfera.................................................................................................... 58
2.3.3. Resursele de apa.............................................................................................. 59
2.2.4. Solul ................................................................................................................ 59
2.2.5. Flora, fauna si rezervatiile naturale ................................................................. 60
3. CARACTERISTICI DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATA
SEMNIFICATIV LA IMPLEMENTAREA PUG...................................................60
3.1 Atmosfera........................................................................................................... 60
3.2 Apa ...................................................................................................................... 61
3.3 Soluri .................................................................................................................. 62
3.4. Flora , fauna, rezervatii naturale......................................................................... 62
4. ORICE PROBLEMA DE MEDIU RELEVANTA PENTRU PUG......................62
4.1. Conservarea patrimoniului natural ..................................................................... 62
4.2. Zone specifice de risc......................................................................................... 62
4.3. Gestiunea deseurilor........................................................................................... 63
4.4 Calitatea apelor.................................................................................................... 64
4.5. Obiective de interes national .............................................................................. 65

6
4.5. Obiective de interes comunitar........................................................................... 65
5.OBIECTIVELE DE PROTECTIA MEDIULUI STABILITE LA NIVEL
NATIONAL RELEVANTE PENTRU PUG...........................................................66
6.POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI IN CAZUL
IMPLEMENTARII PUG.......................................................................................72
6.1Apa ....................................................................................................................... 72
6.2 Aer, zgomot ......................................................................................................... 72
6.3 Sol........................................................................................................................ 72
6.4 Flora, fauna, spatii verzi ...................................................................................... 72
6.5 Sanatatea umana.................................................................................................. 73
6.6 Intravilan propus ................................................................................................ 74
7. EFECTE TRANSFRONTIERA SI CUMULATIVE...........................................80
7.1. Natura transfrontiera a efectelor......................................................................... 80
7.2. Natura cumulativa a efectelor ............................................................................ 80
8. MASURI PROPUSE PRIN PUG PENTRU A PREVENI EFECTELE
NEGATIVE..........................................................................................................80
8.1. Resurse de apa.................................................................................................... 80
8.2. Atmosfera........................................................................................................... 82
8.3. Ameliorarea solului ............................................................................................ 82
8.4 Flora, fauna, spatiile verzi .................................................................................. 89
8.5 Populatia............................................................................................................. 95
OPTIUNI ALE POPULATIEI ...............................................................................96
8.6 Masuri in zonele cu riscuri naturale ................................................................... 97
IMBUNATATIREA PARAMETRILOR PRIVIND CALITATEA MEDIULUI........101
8.7 Patrimoniul cultural........................................................................................... 107
8.8 Protectia mediului ............................................................................................. 107

7
9. DIFICULTATI INTAMPINATE.......................................................................111
10. DESCRIEREA MASURILOR DE MONITORIZARE...................................112
10.1. PREVEDERI LEGISLATIVE PRIVIND MONITORIZAREA PLANURILOR
I PROGRAMELOR. ........................................................................................112
10.2. PROPUNERI PRIVIND PROGRAMUL DE MONITORIZARE AL
IMPLEMENTRII PUG MIERCUREA NIRAJULUI . .......................................114
11. CONCLUZII SI RECOMANDARI ................................................................117


8
INTRODUCERE
Secolul al XX-lea a marcat schimbari spectaculoase in toate domeniile. Prin
intermediul stiintei si tehnologiei s-a ajuns la dezvoltarea mijloacelor de transport si a
telecomunicatiilor facilitandu-se mobilitatea umana si difuzarea informatiilor un efect al
acestor facilitati fiind accesul tot mai lesnicios la resursele TERREI. Asa cum rezulta din
studiile efectuate la scara planetara, accelerarea dezvoltarii a amplificat presiunea
asupra lumii naturale determinand conflictul cu mediul ambiant atat prin epuizarea
resurselor naturale de energie, de materii prime si de hrana, cat si prin deteriorarea,
calitatii factorilor de mediu-apei,aerului,solului.Alterarea ecosistemelor naturale,
suprasolicitarea resurselor naturale manifestate prin dezechilibre ambientale la scara
planetara au atins limite periculoase, necesitand acum la inceput de mileniu trei noi
conditii ale securitatii globale si impunerea unei dezvoltari durabile .Astfel viitorul
civilizatiei se confrunta cu probleme ambientale a caror tendinte pun sub semnul
intrebarii insasi viitorul umanitatii.
Contradictia dintre om si natura, datorita caracterului ei istoric, imbraca forme
fundamentale, una este aceea a contradictiei dintre felul si dimensiunile necesitatilor
mediului creat de om si varietatea si volumul resurselor oferite de natura iar cealalta
este contradictia dintre mediul creat de om si mediul natural sub aspectul efectului nociv
al omului asupra naturii si prin aceasta asupra lui insusi.
Dezvoltarea durabila constituie un obiectiv global. Uniunea Europeana joaca un
rol cheie in infaptuirea dezvoltarii durabile in Europa. Pentru a raspunde acestei
responsabilitati U.E. a pregatit strategia de dezvoltare durabila O EUROPA
DURABILA PENTRU O LUME MAI BUNA care a fost destinata Sumitului Global
privind Dezvoltarea Durabila (Johanesburg, septembrie 2002). In cadrul strategiei se
recunoaste ca pe termen lung cresterea economica, coeziunea sociala si protectia
mediului trebuie sa mearga mana in mana.
Dezvoltarea durabila ofera Uniunii Europene , pe termen lung, o viziune pozitiva
a unei societati mai prospere si mai corecte, care promite un mediu mai curat , mai
sigur si mai sanatos o societate care asigura o calitate mai buna vietii pentru noi si
pentru generatiile urmatoare.
Transpunerea in practica a acestui obiectiv, presupune ca :
- dezvoltarea economica sa sprijine progresul social si sa tina seama de mediu ;
- politicile sociale sa sprijine performanta economica ;
- politica de mediu sa fie eficienta din punct de vedere al costurilor.

9
Este necesara o importanta reorientare a investitiilor publice si private spre
tehnologii prietenoase pentru mediu, pentru ca dezvoltarea economica si sociala sa nu
fie asociata cu degradarea mediului si cu consumul de resurse.
Rezolvarea tendintelor nedurabile si realizarea imaginii oferite de o dezvoltare durabila
necesita actiuni urgente , o conducere politica angajata cu vederi de perspectiva largi ,
o noua abordare din partea factorilor de decizie.Este astfel necesar ca actiunile sa fie
intreprinse de toata lumea si la toate nivelele. Multe dintre problemele legate de
durabilitate solicita pentru rezolvare actiuni globale. Tarile dezvoltate trebuie sa aiba
initiativa in urmarirea dezvoltarii durabile si sa solicite si altor tari sa-si accepte
responsabilitatile care le revin.
Crearea conditiilor pentru dezvoltarea durabila este conditionata de evaluarea atenta
a totalitatii efectelor politicilor propuse care trebuie sa contina estimarea impactelor
economice , sociale si de mediu. Toate politicile trebuie sa contina in miezul
preocuparilor lor dezvoltarea durabila. Astfel politicile comune pentru transport trebuie
sa atace nivelele crescande de aglomerare si de poluare si sa incurajeze utilizarea
modurilor de transport mai prietenoase pentru mediu.
Dupa cum rezulta din strategia UE privind dezvoltarea durabila, un obiectiv major
il constituie promovarea unei dezvoltari regionale mai echilibrate prin reducerea
disparitatilor economice si mentinerea viabilitatii comunitatilor rurale si urbane asa cum
se recomanda prin perspectiva europeana a dezvoltarii teritoriale. In acst sens se
prevede incurajarea initiativelor locale destinate abordarii problemelor cu care se
confrunta zonele urbane si elaborarea de recomandari privind strategii integrate pentru
zone urbane si sensibile din punct de vedere al mediului.
Studiul zonei periurbane a municipiului Trgu-Mure cuprinde probleme i preocupri
att la nivelul Amenajrii Teritoriului, ct i al Urbanismului operational, care se bazeaz
pe principiile eseniale ale dezvotrii durabile ale spaiului european aa cum au fost ele
adoptate de ctre CEMAT la Hanovra 2000 i care urmresc:
- promovarea coeziunii teritoriale n direcia unei dezvoltri socio-economice
echilibrate;
- ncurajarea dezvoltrii generate de funciile urbane i mbuntirea relaiei
urban-rural;
- accesibilitate echilibrat prin ncurajarea politicii de modernizare i dezvoltare a
circulaiei, a transporturilor n arii din ce n ce mai largi, de la aria local sau
regional, pn la cea naional sau internaional ;
- revigorarea creterii economice prin dezvoltare, dar i conservarea bazei de
resurse, fr a degrada mediul ambiant;

10
- asigurarea meninerii in limite favorabile a nivelului de dezvoltare al populaiei i
creterea calitii vieii prin orientarea;
- protejarea i conservarea valorilor cadrului natural i construit, ca factor al
dezvoltrii;
- promovarea unui turism de calitate

Activitatea de elaborare a studiilor de evaluare a impactului de mediu pentru
proiectele de amenajare a teritoriului si de urbanism la nivel de localitati rurale sau
urbane, are ca scop principal, evaluarea problemelor de mediu, ameliorarea si
conservarea mediului inconjurator precum si analiza modului in care la nivelul actual s-a
reusit la nivelul proiectului de amenajare a teritoriului, implementarea strategiilor
europene si nationale de protectia mediului acestea fiind prioritare si conditionand
prevederile de dezvoltare economica si sociala.
La elaborarea Raportului de mediu s-au luat in considerare actele normative in
vigoare cu referire la protectia mediului: legi, hotarari de guvern, ordine ministeriale.
Actele normative principale care asigura cadrul legislativ pentru protectia si
managementul mediului au constituit elementul fundamental in evaluarea problemelor
de mediu si in elaborarea Raportului de mediu.
Documentatia dupa care s-a intocmit Raportul de mediu a fost PUG intocmit de
SC ARHIGRAF SRL Targu Mures.
Studiile care au fost consultate /efectuate in scopul elaborarii PUG sunt:
Bazele topografice ale localitii MIERCUREA NIRAJULUI, actualizate cu
date i elemente culese pe teren, sc.1: 5 000
Proiecte i studii elaborate anterior ca:
P.U.G. MIERCUREA NIRAJULUI proiect nr.54/2002 al SC
Arhigraf SRL,
Amenajri n bazinul hidrografic Niraj - proiect din 1998 al
Aquaproiect SA, Bucureti
Proiect de canalizare menajer i staie de epurare n loc.
Miercurea Nirajului, proiect al SC Consult Construct SRL din
Sighioara, elaborat n 2004
Anuarul statistic al judeului Mure 1992 i 2000,
- Observaii i date furnizate de administraia public local.


11
REZUMAT NETEHNIC
Introducere
Realizarea PUG a derivat din necesitatea extinderii suprafetei locuibile in
extravilan ca urmare a presiunii exercitate de nevoia de locuinte, a imbunatatirii calitatii
factorilor de mediu, a starii de sanatate a populatiei. Realizarea acestor obiective a
decurs din planurile si programele la nivel national, judetean si local. Toate obiectivele
din PUG se regasesc in Planul de Amenajare a Teritoriului National, sectiunea I-V,
Planul de Amenajare a Teritoriului Judetean Mures, Planul Local de Actiune
pentru Mediu Mures, Planul National de Gestiune a Deseurilor, Planul Judetean
de Gestiune a Deseurilor Mures, Planul Strategic de Dezvoltare a Romaniei
Orizontul 2005.
Metodologia de evaluare
Raportul de mediu a fost elaborat in concordanta cu HG 1076/2004 care
transpune Directiva2001/42/EC (Directiva SEA). Prezentul raport include evaluarea
impactului prezent asupra mediului, starea actuala a factorilor de mediu cu efectele
poztive si negative, a evolutiei lor probabile in cazul neimplematarii sau al implementarii
PUG.
Baza de date
Procesul de evaluare s-a bazat pe datele privind situatia actuala si care ar trebui
imbunatatite prin implementarea PUG. Informatiile de baza au fost obtinute din PUG si
diverse surse, incluzand organizatii guvernamentale si neguvernamentale.
Evaluarea obiectivelor si a masurilor cuprinse in PUG s-a realizat in relatie cu:
- Biodiversitate, flora si fauna
- Populatie si sanatate umana
- Apa
- Sol
- Aer
- Modificari climatice
- Cultura si amenajre teritoriala
- Managementul deseurilor
Scopul final este ca implementarea PUG si a legislatiei nationale sa produca
efecte pozitive la nivelul Orasului Miercurea Nirajului.


12

S-a elaborat prezentul Raport de Mediu, ca urmare a solicitarii Consiliului Local al
Primariei Orasului Miercurea Nirajului, Judetul Mures, pentru obtinerea Avizului de
Mediu pentru PUG Orasul Miercurea Nirajului,
Scopul PUG-ului este de a raspunde, intr-o prima etapa, presiunilor exercitate in
domeniul investitonal.
Prin Planul Urbanistic General se urmrete:
- reaezarea localitii n vatra ei fireasc, prin introducerea tuturor
zonelor construite n intravilan,
- adugirea la intravilan a suprafeelor necesare dezvoltrii localitii,
- asigurarea amplasamentelor pentru obiectivele de utilitate public,
- realizarea obiectivelor propuse n condiiile respectrii depline a
dreptului de proprietate,
- materializarea urbanistic a programelor de dezvoltare a localitii.
- evidentierea fondului valoros si a modului de valorificare a acestuia in
folosul localitatii;
- cresterea calitatii vietii, cu precadere in domeniile locuirii, dotarilor
aferente locuirii si serviciilor;
- fundamentarii realizarii unor investitii de utilitate publica;
- asigurarii suportului reglementar (operational) pentru eliberarea
certificatelor de urbanism si autorizatiilor de construire;
- corelarii intereselor colective cu cele individuale in ocuparea spatiului.

Materializarea propunerilor de amenajare spatiala si dezvoltare urbanistica,
reglementate prin P.U.G., se face in timp, in functie de fondurile prevazute din
bugetul propriu unitatilor teritorial administrative de baza, in corelare cu
fondurile alocate de la bugetul statului sau ale unor intreprinzatori.

Prezentul Raport vizeaza analiza efectelor semnificative ale planului asupra
mediului. Se urmaresc problemele semnificative de mediu, inclusiv starea mediului si
evolutia acestuia in absenta, precum si in cazul implementarii planului. Se determina
obiectivele de mediu relevante,raportat la obiectivele specifice ale PUG.

13
S-au analizat alternative propuse de titularul de proiect Consiliul Local si Primaria
Orasului Miercurea Nirajului, Judetul Mures, folosind criteriile recomandate in anexa
1 la HG 1076/2004 si s-a respectat continutul cadru indicat in anexa 2.
S-au stabilit masurile de reducere si monitorizare a efectelor semnificative ale
impactului asupra mediului pentru fiecare alternativa a PUG. S-au facut recomandari in
acest sens.
Prin Raportul de Mediu s-au identificat, descris si evaluat, potentialele efecte
semnificative asupra mediului ale implementarii PUG, precum si alternativele rezonabile
ale acestuia, luand in considerare obiectivele si aria geografica de amplasare.
CRITERII PENTRU DETERMINAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE POTENTIALE
ASUPRA MEDIULUI
a. Caracteristicile planurilor si programelor cu privire, n special, la:
- gradul n care planul sau programul creeaza un cadru pentru proiecte si alte
activitai viitoare fie n ceea ce privete amplasamentul, natura, marimea si
condiiile de funcionare, fie n privina alocarii resurselor;
- gradul n care planul sau programul influeneaza alte planuri si programe, inclusiv
pe cele n care se integreaza sau care deriva din ele;
- relevana planului sau programului n/pentru integrarea consideraiilor de mediu,
mai ales din perspectiva promovarii dezvoltarii durabile;
- problemele de mediu relevante pentru plan sau program;
- relevana planului sau programului pentru implementarea legislaiei naionale si
comunitare de mediu (de exemplu, planurile si programele legate de
gospodarirea deeurilor sau de gospodarirea apelor).
b.Caracteristicile efectelor si ale zonei posibil a fi afectate cu privire, n special,
la:
- natura cumulativa a efectelor;
- natura transfrontiera a efectelor
- riscul pentru sanatatea umana sau pentru mediu;

14
- marimea si spaialitatea efectelor (zona geografica si marimea populaiei
potenial afectate);
- valoarea si vulnerabilitatea arealului posibil a fi afectat, date de:
a) caracteristicile naturale speciale sau patrimoniul cultural;
b) depasirea standardelor sau a valorilor limita de calitate a mediului;
c) folosirea terenului n mod intensiv;
- efectele asupra zonelor sau peisajelor care au un statut de protejare recunoscut
pe plan naional, comunitar sau internaional.
1. CONTINUT SI OBIECTIVE PRINCIPALE

1.1 Continut

PLANUL URBANISTIC GENERAL AL ORASULUI MIERCUREA NIRAJULUI, a fost
realizat de SC ARHIGRAF SRL TARGU MURES si cuprinde un numar de 4 capitole cu
numeroase subpuncte in care sunt tratate atat aspectele actuale cat si cele viitoare din
toate domeniile ce tin de dezvoltarea unui municipiu.
PUG-ul debutaza cu o INTRODUCERE in care se prezinta:
1.1. Date de recunoatere a documentaiei
1.2. Obiectul lucrrii
1.3. Sursa de documentare
In capitolul 2 STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTARII TERITORIULUI se prezinta:
2.1. Evoluie
2.2. Cadrul natural
2.3. Relaii n teritoriu
2.4. Activiti economice
2.5. Populaia
Elemente demografice i sociale

15
Evoluia populaiei
Structura populaiei i ramuri ale economiei
Totalul populaiei ocupate
2.6. Circulaie i transport
2.7. Intravilane existente. Zone funcionale. Bilan teritorial.
2.8. Echipare tehnico-edilitar
2.9. Protecia mediului
2.10. Disfuncionaliti
2.11. Necesiti i opiuni ale populaiei
Capitolul 3 cuprinde PROPUNERI DE ORGANIZARE URBANISTICA si sunt
prezentate:
3.1. Evoluia posibil, prioriti
3.2. Optimizarea relaiilor n teritoriu
3.3. Dezvoltarea activitilor
3.4. Evoluia populaiei
3.5. Organizarea circulaiei
3.6. Zonificarea funcional i stabilirea intravilanului
3.7. Protecia mediului
3.8. Reglementri urbanistice
3.9. Obiective de utilitate public
In capitolul 4 CONCLUZIIMASURI sunt prezentate concluziile proiectantului si
masurile pe termen scurt. Se fac recomandari pentru Planuri urbanistice zonale pentru
zonele prevazute in PUG, decizii ale Consiliului local privind regimul terenurilor si
proiecte pentru alimentare cu apa, canalizare si gaze naturale.
La toate capitolele si subcapitole este tratata situatia existenta si viitoare precum si
disfunctionalitatile existente.

16
1.2 Obiective

Principalele obiective urmrite n cadrul Reactualizrii Planului Urbansitic
General sunt:
stabilirea intravilanului localitii,
stabilirea disfuncionalitilor existente i a prioritilor de intervenie
rezultate din analiza situaiei existente,
zonificarea intravilanului localitii,
potenialul economic i uman,
organizarea circulaiei i a transporturilor,
echiparea i conservarea mediului,
echiparea tehnicoedilitar.
n "Caietul de sarcini" i n Tema-program a Reactualizrii Planului Urbanistic
General al Orasului Miercurea Nirajului, Consiliul Local a formulat solicitri pentru:
Reambularea planurilor topografice;
Realizarea balantei teritoriale a terenului pe tarlale si parcele;
Modernizarea si dezvoltarea cailor de comunicatie;
Preluarea in PUG si rezervarea unor amplasamente pentru viitoarele
proiecte a tuturor programelor aflate in derulare ( PHARE, ISPA, SAPARD etc.) cat si a
celor ce urmeaza a fi finanante din fonduri NATIONALE si ale UNIUNII EUROPENE
(FONDURI STRUCTURALE).
Reamplasarea unor dotari din sistemul echiparii tehnico edilitare si
dezvoltarea acestora;
Realizarea unor indicatori de locuire la nivelul mediei pe judet;
Dezvoltarea economica in cadrul industriei mici si agriculturii;
Dimensionarea amplasamentelor rezervate pentru constructia de locuinte in
perspectiva, tinand cont de posibilitatile reale de urbanizare;
Instituirea zonelor de protectie pentru monumentele istorice si de arhitectura;
Marirea suprafetei intravilanului, cat si imbunatatirea zonificarii functionale a
acestuia;
Corelarea propunerilor privind protectia mediului cu prevederile Planului
Local de Actiune Pentru Mediu, respectiv cu Planul Judetean de Gestionare a
Deseurilor al Judetului Mures.


17
Planul urbanistic general (P.U.G.) orienteaz aplicarea unor politici n scopul
construirii i amenajrii teritoriului localitilor, politici ce i propun, ntre altele,
restabilirea dreptului de proprietate i implementarea unor noi relaii socio-economice n
perioada de tranziie spre economia de pia i integrare european.
Principalele proiecte ale Orasului Miercurea Nirajului, sunt:

Portofoliul de proiecte al orasului Miercurea Nirajului

Nr.
Crt.
Obiectul contractului
Valoarea
estimat n
EURO
0 1 2
APA-CANAL
1
Staie de epurare pentru oraul Miercurea Nirajului i
satele aparintoare
729309
2 Alimentare cu apa a localitatii Miercurea-Nirajului 1711285
3
Lucrari prioritare de extindere si reabilitare a
retelelor de canalizare M-Nirajului; 14,5 km
2817784
4 Extinderea canalizarii menajere

5
Canalizare pluvial n oraul Miercurea Nirajului 22
km
5811628
DRUMURI,PODURI SI CAI DE ACCES
6
Reabilitarea reelei de drumuri de interes local DJ
135 i DJ135A pe poriunea aflat n jurisdicia
oraului Miercurea N. preluat din patrimoniul CJ
Mure n patrimoniul C.L.
306432
7
Reabilitarea i modernizarea D.C. 37 Dumitreti 3
km.
261860
8
Construirea unui pod pe rul Nirajul Mare ntre str.
Pompierilor i str. Plopilor l=30,00 ml
265203
9
Construirea unui pod pe Nirajul Mic la Sntandrei
l=14,00
ml
263253
10
Reabilitarea i modernizarea drumurilor forestiere
9,7 km
933504
11 Modernizarea trotuarelor din oras si satele 1671449

18
apartinatoare
12 Modernizarea strzilor orenesti i ulielor steti 1657520
13
Reabilitarea i modernizarea drumurilor de cmp (de
exploatare )
2367886
14
Reabilitarea i modernizarea D.C. 24A Sardu
Nirajului - Mouni 3 km - Asfaltare
99451
15
Reabilitarea i modernizarea D.C. 24A Mouni-Beu-
Veta 4 km
417862
16 Reabilitare i modernizare DC Beu - Poenia 261860
17
Amenajarea unei piste pentru cicloturism
n microregiunea Valea Nirajului -Nyrdmente
2674318
UTILITATI
18 Extindere iluminat public 39836
19
Alimentare cu gaze naturale a satelor Mouni, Beu i
Vea aparintoare oraului Miercurea Nirajului
119230
20
Extinderea utilitilor publice n zonele cuprinse n
PUG al oraului: curent electric de lumin i for
2785748
21
PUG al oraului: gaze naturale
3342898
22
PUG al oraului: telefon
1002869
CLADIRI

23
Reabilitarea i modernizarea sediului Primriei 1200
mp
820960
24 Reabilitarea fostei Sali de cinema 724295
25
Mansardarea blocurilor in vederea extinderii fondului
locativ pentru atribuirea familiilor tinere
9x140=1260 mp.
0
26 Reabilitarea termica a blocurilor de locuit 0
27
Ansamblul de locuine ANL 150 apartamente,
Miercurea Nirajului
4873109
28 Salvarea i reabilitarea Bisericii catolice din satul Beu 99451
29
Reabilitarea slii de gimnastic ,,c. General 600
mp
397805
30 Piscina 696437
31
Reabilitarea i extinderea colii generale M. Nirajului
cldirea B1 i B2 str. Teilor
232610
32 Reabilitarea la Gradinita ardu Nirajului 116444
33 Reabilitare Grdini i coala primar sat Lureni 139566
34 Reabilitare Grdini i coala primar sat Mouni 150152

19
35
Reabilitarea i extinderea Grdiniei cu program
prelungit 500 mp
364654
36
Reamenajarea i mansardarea acoperiului Casei de
cultura din Miercurea Nirajului
1989024
37
Reabilitarea si modernizarea Caminului cultural
Mutifunctional Santandrei
724295
38
Mutifunctional Santana-Nirajului
612865
39
Mutifunctional Dumitresti
557150
40
Mutifunctional Sardu-Nirajului
529292
41
Mutifunctional Tampa
417862
42
Mutifunctional Laureni
390005
43
Mutifunctional Mosuni
362147
44
Mutifunctional Beu
501435
45
Amenajarea unui muzeu etnografic al orasului

93044
DOTARI
46
Sistem informaional cadastral pentru extravilanul
U.A.T. Oraul Miercurea Nirajului
780009
47 Achiziionarea mijloacelor de transport pentru elevi 111430
48 Modernizarea dotrii scolilor i grdinielor 111430
49 Modernizarea bibliotecilor colare 29529
SANATATE, SERVICII SOCIALE
50
Reabilitarea si modernizarea, dezvoltarea si
echiparea spitalului pt.copii 780009
51
Centrul de sanatate M-Niraj-reabilitare,
modernizarea si echiparea 724295
52
Amenajarea unui centru operational pentru situatii
de urgenta 1002869
53
Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea si echiparea
statiei de salvare 557150
54
Reabilitarea, modernizarea locuintei de serviciu al
medicului 33150
55
Reabilitarea, modernizarea cladirilor cabinetelor de 132602

20
medic de familie buc.4x280 mp.
56 Centru de ngrijire medico social Niraj dotri 33150
57
Mansardarea Centrului de ngrijire medico social
Niraj
99451
58
Amenajarea unui centru de ingrijire pentru
persoanele varstnice in fosta Scoala Primara Veta
417862
59
Extindere ,,Centru de ngrijire medical i asisten
social la domiciliu"
33150
60
mbuntirea situaiei locative a unor categorii de
romi prin achiziionarea de terenuri i construirea
unor locuine sociale
1160264
SPATII VERZI
61
Gestionarea selectiva a deseurilor in cadrul
programului PRO REGIUNA PURA
19779
62 Reabilitarea parcului central 417862
63 Teren de joaca, Miercurea-Nirajului, zona centrala 417862
64
Extinderea spatiului verde prin creare de parcuri si
terenuri de joaca in M-Nirajului str. Santandrei,
Santana, Dumitresti si satele apartinatoare
696437
65
Reabilitarea terenurilor de sport din M-
Nirajului,Mosuni, Tampa, 5 buc.
975012
66
Achiziionarea cldirii de vestiar la baza sportiv al
oraului i modernizarea bazei sportive
828760
DIVERSE
67 Modernizarea pieei oraului 125916
68 Modernizarea si amenajarea oborului 334290
69
Dezvoltarea turismului,culturii,sportului in
microregiunea Valea Nirajului-Nyaradmente
0
70
Amenajarea unei zone de agrement in zona barajului
de pe raul Nirajul Mare
2486280
71
Repunerea in functiune cu scopuri turistice si
comerciale a liniei inguste de cale ferata Targu-
Mures -Sovata
0
72
Marcarea traseelor turistice in microregiunea Valea
Nirajului-Nyaradmente, reabilitarea si modernizarea
potecilor si drumurilor turistice
0
73
Captarea si utilizarea apei sarate, termale in scopuri
balneare
0
74
Imbunatatirea calitatii resurselor umane prin cursuri
de pregatire
0

21
75
Extinderea serviciilor sociale integrate la toate
categoriile de beneficiari
0
76 Ghid turistic "Becheci Turistakalauz" 0
77 Amenajarea unei partii de schi 0

1.3 Relatia PUG cu alte planuri si programe
Planului Urbanistic General al Orasului Miercurea Nirajului, s-a subordonat Planului de
Amenajare a Teritoriului Judetului Mures (PATJ), Planului de Amenajare a
Teritoriului Zonal Regional si Planului de Amenajare a Teritoriului National (PATN)
- sectiunile I V si "Strategiile de dezvoltare si planificare a teritoriului judetului
Mures" - strategii elaborate de Consiliului Judetean Mures.
n realizarea PUG al Orasului Miercurea Nirajului, si stabilirea profilului viitor al
acestei unitai teritoriale s-a inut cont de:
- Planul Strategic de Dezvoltare a Romniei pentru orizontul 2013-2020-2030;
- Planul de Amenajare a Teritoriului Zonal si Regional
- Planul National privind Gestionarea Deseurilor
- Planului Judetean de Gestionare a Deseurilor
Pentru abordarea problemelor de mediu ale Orasului Miercurea Nirajului sunt
relevante si au fost de asemenea luate n considerare:
- Planul Regional de Actiune pentru Mediu;
-Strategiile si Prioritatile dezvoltarii judetului Mures 2007-2013
-Planul Local de Aciune pentru Mediu (PLAM) pe termen lung al judeului
Mures.
Relatii n cadrul sistemelor teritoriale
Tendintele si disfunctiile constatate la nivel teritorial, impreuna cu
principiile si criteriile cuprinse in documentatiile ultimilor ani cu privire la cooperarea
pentru Teritoriul European, constituie premize de redefinire a obiectivelor si a
conceptelor folosite in stabilirea strategiilor de dezvoltare in planul amenajarii teritoriului,
precum si a politicilor urbane. Astfel, clasificarea si ierarhizarea localitatilor reprezinta

22
premise pentru stabilirea unor puncte de conexiune in plan orizontal teritorial si in
sistem vertical administrativ, ca si pentru stabilirea unei structuri-cadru de solutionare a
intereselor internationale, nationale si locale in spatiile de interferenta ale acestora.
Relatiile economice in Miercurea Nirajului sunt realizate cu zonele inconjuratoare si se
pot constitui intr-un suport material pentru viitoarea dezvoltare a orasului . Printre
aceste relatii are loc procesul de asigurare cu materii prime a micilor intreprinderi
existente in oras, in special industrie agroalimentara, cat si asigurarea cu produse
agroalimentare si cu produse industriale necesare ascestui spatiu.
Relatii in teritoriu ale orasului Miercurea Nirajului:
Miercurea Nirajului se afl la 21km de municipiul Trgu-Mure reedin de jude,
este o localitate cu o influen medie n zon, cu dotri i uniti de producie mai
numeroase, ceea ce i-ar putea conferi o atracie i un potenial deosebit.
Datorit poziiei geografice, a configuraiei naturale a terenului, cu un cadru natural
specific zonei de cmpie, este deosebit datorit interseciei unor importante drumuri
care au dus la dezvoltarea localitii i a rolului su. Miercurea Nirajului s-a dezvoltat
pe ambele maluri ale prului Niraj, la intersecia Nirajului Mic cu Nirajul Mare, de-a
lungul Drumului Judeean 135, care asigur legtura cu municipiul Trgu Mure i
reeaua de drumuri judeene i naionale.
Fiind la distan de 21km fa de principalul centru industrial al judeului, municipiul
Trgu-Mure, majoritatea populaiei active lucreaz n ntreprinderile acestuia, dar i n
alte centre, avnd i rolul de cazare a forei de munc.
Un alt gen de relaii este cel de aprovizionare cu produse agricole.
Toate acestea se desfoar pe cale rutier i feroviar.


23
2. ASPECTE RELEVANTE ALE STARII MEDIULUI SI ALE
EVOLUTIEI SALE PROBABILE IN SITUATIA NEIMPLEMENTARII
PUG

2.1 Descrierea zonei de amplasament a orasului Miercurea Nirajului,
2.1.1 Incadrarea in teritoriu a orasului Miercurea Nirajului, si a
localitatilor componente
Localitatea Miercurea Nirajului aparine de judeul Mure, are o conformare i
configuraie rezultat din unirea a trei localiti, este situat n centrul judeului i este
mrginit de urmtoarele localiti:
- La N Ernei si Vargata
- La S Galesti si Neaua
- La E Magherani
- La V Livezeni si Singeorgiu de Mures
Miercurea Nirajului este situat n zona de cmpie a Transilvaniei, cu altitudini cuprinse
ntre 415,0 - 504,8m, cu o varietate de forme de relief: cmpie i dealuri, este strbtut
de vile rului Niraj.

2.1.2 Relieful si caracteristicile geotehnice ale aplasamentului
Caracteristica general a reliefului judeului Mures o constituie etajarea de la est la vest,
judeul Mure coboar n trepte de pe crestele Carpailor Orientali nspre Cmpia
Transilvaniei i Podiul Trnavelor. n limitele judeului se deosebete un sector mai
nalt de muni i unul mai cobort, de podi. Toate aceste caracteristici pun amprent
pe distribuia florei i faunei din aceast regiune. Relieful zonei este dominat de
Dealurile Nirajului, dealuri care ajung la peste 450 metri, altutudinile regiunii variind ntre
cotele de 330 si 1079 m purtnd caracteristicile bine cunoscute a regiunii de deal.
Hidrografic, inutul este situat n bazinul Nirajului Mic i a Nirajului Mare (care se unesc
n localitatea Mercurea Nirajului) i care au doar puine priae secundare, unele doar
temporare.
Orasul Miercurea Nirajului este localizat in partea de est a municipiului Targu
Mures si s-a dezvoltat pe ambele maluri ale raului Niraj, la intersecia Nirajului Mic cu

24
Nirajul Mare. Sistemul de localitati cuprinde Miercurea Nirajului (resedinta) si satele
Veta, Tampa, Sardu Nirajului, Mosuni, Laureni, Dumitresti si Beu.
Localitatea Vea, oras Miercurea Nirajului este situat n zon de dealuri, pe
valea prului Mouni, afluent al Nirajului; are altitudini cuprinse ntre 350-400m, este
amplasat ntr-o vale format de dealurile nconjurtoare care au un pitoresc deosebit.
Localitatea Vea este strbtut de praie cu debite mici, dar care n condiii de viitur
creaz pagube i necazuri deosebite, cele mai importante fiind prul: Mouni, afluent
al vii Spre ardu.
Localitatea Tmpa este situat n zona de deal a Podiului Trnavelor, pe valea
prului ardu afluent al Nirajului, cu altitudini cuprinse ntre 300-350m. Vrfurile mai
importante din preajma satului sunt: dl. Cimitirului Tmpei la est, i dl. Maiadului la vest.
Localitatea Tmpa este strbtut de praie cu debite mici, dar care n condiii de
viitur creaz pagube i necazuri deosebite, cele mai importante fiind prul: ardu.
Localitatea ardu Nirajului este situat n zona de dealuri a Podiului
Trnavelor, pe valea rului Niraj, afluent al Trnavei, cu altitudini cuprinse ntre 350,0-
400,00 m.
Localitatea Mouni este situat n nord-vestul teritoriului administrativ al
orasului Miercurea Nirajului; este situat n zona de lunc a prului ardu afluent al
Nirajului, avnd altitudini n jurul valorii de 400,0m.
Localitatea Mouni este strbtut de la vest la sud de D.C. 24A, cale de acces care
favorizeaz legturi directe i rapide cu reedina de jude.
Localitatea Lureni, este situat n estul teritoriului administrativ al orasului
Miercurea Nirajului; este situat n zona de lunc a prului Recea afluent al Nirajului,
avnd altitudini n jurul valorii de 400,0m.
Localitatea Lureni este strbtut de la est la sud-vest de D.J.135, cale de acces
care favorizeaz legturi directe i rapide cu reedina de jude.
Localitatea Dumitreti este situat n sudul teritoriului administrativ al orasului
Miercurea Nirajului; este situat n zona de lunc a rului Niraj, avnd altitudini sub
350,0m.
Localitatea Dumitreti este strbtut de la est la vest de D.C. 37, iar la nord este
limitat de digurile de protecie mpotriva inundaiilor i la sud de calea ferat ngust.
Localitatea Beu este situat n extremitatea zonei de dealuri a Podiului
Trnavelor, ntre dealurile Popii, dl. Viilor i Coasta Mounului, pe valea prului ce

25
deverseaz n valea Spre ardu, afluent al Nirajului, cu altitudini cuprinse ntre 350-400
m,
2.1.3 Clima
Judeul Mure este caracterizat printr-un climat temperat - continental moderat, drept
consecin a poziiei sale n centrul Transilvaniei.
Factorii climatogeni specifici sunt:
- altitudinea a crei consecin principal o constituie zonalitatea vertical a climei.
Aceasta se exprim prin reducerea treptat, n raport cu altitudinea, a bilanului radiativ.
n zona joas cmpie, vi largi i depresiuni temperaturile sunt mai ridicate, dar
noaptea, prin stratificarea maselor de aer, inversiunile de temperatur sunt frecvente i
duc la diferene mari ntre zi i noapte;
- orientarea, nclinarea i expunerea versanilor creeaz modificri n dezvoltarea
proceselor atmosferice, diferene n distribuia precipitaiilor i influeneaz direct
regimul radiativ al suprafeei terestre;
- formele de relief influeneaz pregnant regimul temperaturii aerului. Se creeaz
diferenieri mari ntre formele concave (vi) cele plane (cmpii) i convexe (dealuri i
podiuri) prin rcirea radiativ local, ct i prin scurgerea aerului rece de pe culmile i
pantele nconjurtoare i acumularea lui pe fundul vilor i depresiunilor.
Resurse termice
Temperatura medie n judeul Mure oscileaz ntre 8,0 9,40C n zonele agricole,
scznd pe msura creterii altitudinii. Amplitudinea medie termic este de 23 240C,
maximele absolute putnd urca pn la 38 390C (temperatura record 40,50C, Sbed,
15 16 aug. 1952) iar cele minime absolute putnd cobor sub 320C (- 32,80C,
Tg.Mure 25.ian.1942 i 23 ian. 1963).

26

Resurse pluviometrice
Precipitaiile atmosferice n jude nu sunt foarte consistente, situndu-se n jurul a 600
mm anual, cu valori sczute n vestul judeului (Ludu, Rciu, Srma), cu valori mai
ridicate n centrul judeului (Reghin, Tg.Mure, Trnveni, Sighioara) i cu clase de
precipitaii ridicate i foarte ridicate n zona submontan i montan.
Precipitaiile medii lunare nregistrate la staia meteo Tg.Mure sunt redate n tabelul
urmtor:

Trsturile climatice a judeului Mure sunt o consecin a poziiei sale n centrul
Transilvaniei, fapt care incadreaz respectivul teritoriu n subprovincia climatic
temperat-continental moderat, definit de circulaia i caracterul maselor de aer din
vest si nord-vest.

27
Orasului Miercurea Nirajului, teritoriu aflat n partea de est a judeului Mure i
sunt specifice verile mai clduroase, iernile relativ lungi i reci, mai ales spre sectorul
montan din partea de N si NE a regiunii.
Datorit etajrii reliefului, temperaturile aerului prezint diferenieri regionale. Urmrind
valorile anuale ale temperaturii medii lunare din Valea Nirajului, se constat, c luna
cea mai rece este ianuarie (cu medii de 3 C, 8 C), iar cea mai cald, iulie (+ 18 C,
+ 19 C). Numrul zilelor de var oscileaz ntre 65 85. Numrul cel mai mare de zile
cu nghe aparine lunii februarie.
Cantitatea medie anual a precipitaiilor nsumeaz cca 700 900 mm n aceast parte
a judeului Mure. Cantitile medii n luna iulie se incadreaz ntre 80 si 180 mm, iar n
ianuarie ntre 30 i 50 mm. Cantitile maxime cazute n 24 ore au nregistrat valori mari
de peste 100 mm, valoarea maxim a fost de 145,5 mm la Miercurea Nirajului
(18.06.1929). Grosimea medie a stratului de zapada variaz ntre 25 40 cm.
Umiditatea relativa exprim gradul de saturare a atmosferei cu vapori de ap scade sub
76% n zona Vii Nirajului.
Datorit localizrii nspre partea central a rii, zona este supus n cea mai mare
parte a anului circulaiei maselor de aer dinspre vest i nord-vest, cu intensitate si
fercven mijlocie, viteza medie fiind de 3,1 m/s.
n timpul iernii sunt destul de frecvente vnturile dinspre nord-est care ating uneori
viteze ce depasesc 45 m/s.
2.1.4 Aer si zgomot
Circulaia se desfoar pe cale rutier i feroviar.
Localitatea Miercurea Nirajului este strbtut de Drumurile Judeene D.J.135 i
D.J.135A, care traverseaz oraul de la est la vest, respectiv de la nord spre sud.
Aceste drumuri sunt modernizate si asfaltate.
Pe teritoriul oraului Miercurea Nirajului exist deservire cu cale ferat ngust;
aceasta a fost propus pentru deviere n partea de nord a localitii, cu ocazia lucrrilor
aferente realizrii lacului de acumulare de la Valea - acumulare nepermanent avnd
ca scop principal prevenirea efectelor negative cauzate de inundaii. Aceast cale ferat
a avut un rol important pentru locuitorii zonei i localitii, fiind un mijloc de transport
ieftin pentru produsele agricole (sfecla de zahr), sau cltori. n prezent ea este lsat
n paragin. Prin grija unor fundaii sau societi de turism ar putea fi posibil repunerea
n funciune, ca punct de atracie turistic pentru ntreaga zon a vii Nirajului care ar
putea asigura legtura dintre municipiul Trgu-Mure i Sovata, staiune balneo-
climateric de importan internaional.


28
In ce priveste activitatile economice ale orasului acestea sunt reprezentate de
exploatarea i prelucrarea produselor agricole n principal, a masei lemnoase.
Activitatea de baz a populaiei localitii este agricultura prin cele dou activiti de
baz: cultivarea plantelor i creterea animalelor, activiti ce constituie principala surs
de existen.
n domeniul agriculturii se cultiv toate culturile specifice zonei, ncepnd cu produse
cerealiere, legume, pomi fructiferi, vi de vie, pduri i puni.
Au aprut mai multe intreprinderi din domeniul serviciilor, private, dar o industrie
semnificativ nu exist nc:
Dispensar veterinar
Pensiuni
Restaurante Baruri
Magazine alimentare
Magazine nealimentare
Ateliere reparaii auto
Producie i comer cu flori, sere
Atelier de tmplrie
Tbcrie
SCCA Nirajul
IJPPSM
Moar
Cresctorie de animale vite, porci
Platform pentru sfecl de zahr
Staie drumuri i poduri

Calitatea aerului
Sursele de poluare a aerului sunt naturale (procesele fiziologice ale omului si
animalelor, pulberile de sol, substantele organice si anorganice, radioactivitatea
datorata emisiilor de roci sau de origine cosmica, incendierea maselor vegetale,
descompunerea materiilor organice vegetale si animale) sau antropice (arderea
combustibililor solizi, traficul auto si feroviar, prelucrarea lemnului, activitatea agricola si
zootehnica).
Pe teritoriul orasului Miercurea Nirajului, nu exista o retea proprie de prelevare a
probelor de aer pentru stabilirea calitatii acestuia.
Pot fi mentionate o serie de surse locale cu caracter temporar-accidental, reprezentate
prin urmatoarele activitati umane:

29
- procesele de ardere pentru incalzirea locuintelor care genereaza gaze si
pulberi specifice, fum, funingine;
- circulatia si transporturile rutiere, care genereaza prin sursele mobile gaze de
esapament, pulberi, zgomot.
- sisteme necorespunzatoare de colectare si de depozitare a deseurilor.

Efectele poluarii aerului se manifesta, atat asupra omului cat si asupra celorlalti factori
de mediu. Astfel, concentratiile mai mari din aer de pulberi si gaze in aer in unele
conditii meteorologice formeaza asa zisa ceata urbana, care creeaza greutati in
respiratie, reduce luminozitatea si vizibilitatea. De asemenea, poluarea aerului creeaza
senzatia de discomfort, prin mirosuri dezagreabile, strazi si vegetatie prafuita, zgomote
suparatoare.
Pe teritoriul orasului Miercurea Nirajului, nu exista instalatii mari de ardere
care sa afecteze calitatea factorilor de mediu.
In privinta nivelului de poluare cu gaze si pulberi, desi nu se fac masuratori, se poate
aprecia ca emisiile sunt reduse, iar prin procesele de dispersie si retinere mecanica
(prin vegetatie, cladiri, relief) eventualele impuritati din atmosfera se diminueaza si mai
mult.

2.1.5 Reasursele de apa
In orasul Miercurea Nirajului apele de suprafata si subterane sunt tributare raului
Mures.
Apele de suprafata sunt reprezentate de rul Nirajul Mare, Nirajul Mic si afluentii
acestora.
Rul Niraj
Unul dintre principalii aflueni ai rului Mure pe sectorul Podiului Transilvaniei.

Principalele caracteristici la confluena aval Ungheni sunt:

- suprafaa bazinului hidrografic: 625 km2
- lungimea cursului natural: 79 km
- altitudinea medie: 500 mdMN
- gradul de mpdurire: sub 20%
- debitul maxim asigurat 5%: 232 m3/s
- asimetrie pronunat a bazinului hidrografic aval Miercurea Nirajului
(2/3 n favoarea versantului stng)


30
Principalele caracteristici aval confluen cu Nirajul Mic:

- suprafaa bazinului hidrografic: 327 km2
- lungimea cursului natural: 44 km
- debitul maxim asigurat 5%: 169 m3/s (72% din total)
(din care aportul Nirajului Mare 73%)
- panta medie: 0,9
- panta medie aval confluena cu canalul Veca: 0,65

Apele subterane
Apele subterane din zona subcarpatica si de podis au debite mici si mineralizare
ridicata, fiind n general nepotabile. n luncile si terasele rurilor apar ape freatice mai
bogate, dar si acestea sunt mineralizate si dure. Ele constituie principala sursa de
alimentare cu apa potabila a localitatilor din judetul Mures. Resursele subterane sunt de
3.500 l/s.
Din totalul resurselor de apa ale judetului au fost captate si utilizate n anul 2003, un
volum de 375 mii mc. de catre 90 de folosinte care au utilizat apa de suprafata si 190
folosinte care au utilizat apa subterana.
Amenajari hidrotehnice
n bazinul hidrografic Mures sunt amplasate 4 acumulari cu un volum total de 86,5
milioane mc., din care 71,5 milioane mc. sunt volume pentru atenuarea viiturilor si 15
milioane mc pentru suplimentarea debitelor pe rul Trnava Mica n perioadele
deficitare, necesare n sectiunea Trnaveni, att pentru apa potabila, ct sipentru apa
industriala. n judet se afla n constructie acumularea Rastolita, cu un volum de 40
milioane mc., care va asigura suplimentarea debitelor pe rul Mures, n perioadele
deficitare.
In orasul Miercurea Nirajului pe raul Niraj a fost realizata o acumulare nepermanenta in
amonte de Miercurea Nirajului acumularea Valea. Amenajarea hidrotehnica in bazinul
hidrografic Niraj este o lucrare de aparare impotriva inundatiilor a localitatilor de pe
Valea Nirajului.
Frecventa inundatiilor pe tronsonul Miercurea Nirajului, confluenta cu raul Mures,
debitele foarte mari, cum au fost in special cele din anii 1970, 1975, 1984, 1998 s.a., au
determinat autoritatile din domeniul gospodaririi apelor sa realizeze o acumulare
nepermanenta, amonte de localitatea Miercurea Nirajului, pe cursul principal al raului
Nirajul Mare, care sa asigure reducerea debitului de la 145 mc/s la 62 mc/s in aval de
acumulare. In acelasi timp, s-a recurs la recalibrarea canalului Vetea pe intreaga

31
lungime de 22,4 km in vederea cresterii capacitatii de transport de la 25-60 mc/s la 73-
138 mc/s.
Acumularea controleaza o treime din suprafata bazinului hidrografic Niraj. S-a
rezolvat astfel apararea impotriva inundatiilor a 23 de localitati, 32 de kilometri de
drumuri, 6.100 hectare de teren agricol si 30 de kilometri de cale ferata. Valoarea
barajului Valea si a lucrarilor de regularizare ale canalului Vetea si afluenti, in preturi
2003, este de 376.288.081 mii lei. Prin promovarea acestui obiectiv de investitii sunt
protejati de pagubele ce pot fi provocate de inundatii aproximativ 27.000 de locuitori de
pe Valea Nirajului, fara a mai vorbi de faptul ca din bazinul Nirajului se aprovizioneaza
cu legume nu numai localitatile din zona, dar si din municipiul Targu Mures.
Cele mai mari pagube s-au produs in anul 1998, cand trei viituri au distrus 4.000
hectare de teren agricol, 450 de gospodarii si 32 de drumuri. Specialistii de la
Administratia Nationala "Apele Romane" au constatat ca la viitura din iunie 1998 digurile
de aparare existente in zona au fost depasite cu 1,2 metri.
Realizarea barajului de la Valea Nirajului, baraj care poate prelua pana la 6
milioane de metri cubi in cazuri extreme, a redat increderea in randul populatiei si a
agentilor economici.
Lucrari efectuate:
- recalibrarea canalului Veca, cu preluarea integral a debitelor Nirajului Mic;
- desfiinarea celor dou noduri hidrotehnice de pe canalul Veca de la Nearo i
Roteni;
- defriri, consolidri de maluri, recalibrri de albie, completri de terasamente la
diguri;

Realizarea acestui obiectiv contribuie la:

- atenuarea undelor de viitur;
- se apr de inundaii: 23 localiti, 30 km CF ngust, 32 km drumuri, 6100 ha
teren agricol;
Prin lucrarile de amenajare au fost obtinute urmatoarele efecte:

- datorit pragurilor de fund crete gradul de oxigenare a apei
- datorit pragurilor de fund crete nivelul apei subterane
- se mbuntete regimul hidrologic
- se amelioreaz bilanul hidric al solului

32
- datorit pragurilor de fund, comparativ cu starea actual n marrn, incapabil s
susin o flor i faun avcatic sntoas, se obine o aluvionare a fundului
albiei cu nisip i ml fertil
- prin tierea vegetaiei lemnoase abundente i n special a speciilor alohtone (de
ex. salcia de delt, cu ramificare practic de la nivelul terenului), se mrete
capacitatea de transport al albiei minore (prin scderea coeficientului de
rugozitate cu cel puin 50 %)
- prin reprofilarea i nierbarea malurilor i tierile de corecie de pe mal, se obine
un grad de iluminare a luciului de ap mult sporit
- se mbuntete calitatea apei
- se obine pe cale natural o modificare sntoas a vegetaiei acvatice
- se creeaz condiiile favorabile pentru repopularea cu peti

Alte msuri:
- reconstrucia podurilor necorespunztoare (unde acest lucru mai este posibil), prin
adugarea unei deschideri suplimentare
- desfiinarea digurilor n extravilan i transformarea acestora unde este cazul, n
deponii sistematizate
- n zonele, n care se justific meninerea digurilor, corectarea traseului n plan a celor
necorespunztoare
- sistematizarea i reabilitarea reelei de canale de desecare
- reconstrucia subtraversrilor de diguri, suspendate
- meninerea i reconstruirea nodului hidrotehnic Nearo (care controleaz debitele
dirijate din Nirajul Mic spre canalul Veca), pentru:
- suplimentarea debitelor de diluie
- controlul repartiiei debitelor maxime n cele dou direcii
- mpduriri
- corelarea lucrrilor agrotehnice cu msurile hidrotehnice
- lucrri de ntreinere sistematic a albiei minore, majore i a lucrrilor de art
- amenajarea i reabilitarea zonelor umede pe aflueni i pe cursul principal

Deasemeni sunt propuse masuri de reabilitare i amenajare zon umed n albia
prsit a rului Niraj la Gleti.

Rolul i efectele pozitive ale zonelor umede

- regleaz ciclul hidrologic, n sensul reducerii diferenelor sezoniere
- asigur creterea biodiversitii
- contribuie la reducerea eroziunii

33
- mbuntirea microclimei
- atenuarea amplorii fenomenelor de inundaii i a secetei prin rolul tampon
- uniformizarea regimului apelor subterane i mbuntirea calitii acestora
- asigur condiii de via natural (habitate) pentru o mare varietate de specii de plante
si pasari
- destinaie turistic

Calitatea apelor
In Orasul Miercurea Nirajului sunt prezente surse de poluare a apelor provenite de la
populatie si unitati industriale, lipsite de canalizare in sistem centralizat si statie de
epurare.
Importanta deosebita a activitatii de monitoring a calitatii apelor rezida din faptul ca
acesta pune in evidenta in permanenta stadiul calitatii resurselor de apa; pe baza
acestor date, se adopta strategia de protectie eficienta a calitatii lor.
Orasul Miercurea Nirajului este situat in bazinul hidrografic al rului Mures, pe teritoriul
lui fiind 214 cursuri de ape codificate, avnd o lungime totala de 2727 km, ceea ce
corespunde unei densitati de 0,40 km/km2 (peste media de 0,39 km/km2 a bazinului).
Principalele cursuri de apa ce apartin bazinului hidrografic Mures sunt urmatoarele:
- Mures: 212 km n judetul Mures;
- Gurghiu: 53 km;
- Niraj: 82 km;
- Lechinta: 66 km;
- Pr. de Cmpie: 59 km;
- Trnava Mare: 33 km n judetul Mures;
- Trnava Mica: 128 km n judetul Mures
TOTAL: 633 km
Calitatea apelor de suprafata s-a determinat pentru urmatoarele grupe de indicatori:
- regim de oxigen;
- nutrienti;
- salinitate;
- metale - concentratie totala;
- micropoluanti anorganici si organici;

34
- ncadrare globala.
n judetul Mures calitatea rurilor este urmarita pe o lungime de 633 km. Urmarind harta
calitatii la ncadrare globala, n cursul anului 2005 calitatea rurilor fata de prevederile
Ordinului nr. 1146/2002 a fost urmatoarea:
- clasa I-a de calitate 0 km (0 % - foarte buna);
- clasa II-a de calitate 203 km (32,07 % - buna);
- clasa III-a de calitate 254 km (40,13 % - moderata);
- clasa IV-a de calitate 21 km (3,3 % - slaba).
Pe suprafata teritoriului studiat, Rul Niraj - pe 44 km de lungime se ncadreaza n
clasa a II-a de calitate (buna), ncadrare determinata de grupa de indicatori: regim de
oxigen, cu diferenta de 38 km care se ncadreaza n clasa a III-a de calitate
(moderata), ncadrare determinata de indicatori: regim de oxigen.
In afara surselor care deverseaza constant ape uzate in cursurile de suprafata
mai pot fi mentionate ca surse cu caracter temporar accidental scurgerile de ape
meteorice ce spala si antreneaza substante poluante din zonele de depozitare a
deseurilor menajere si industriale si a deseurilor zootehnice, sau din zone agricole
proaspat tratate cu substante chimice fertilizante si contra daunatorilor (inclusiv prin
intermediul irigatiilor).
Apele subterane freatice la nivelul judetului Mures sunt slab reprezentate cu
debite cuprinse ntre 0,1-16 l/s n zonele de lunca ale rurilor. Apele subterane de
medie si mare adncime au o mineralizare foarte puternica cu continut ridicat de Ca2+,
Mg2+, Na+, SO2-4-, Cl-, Br-, I-. Mineralizarea este caracteristica zonelor cu domuri
gazifere.
Apa furnizat prin sistem public n mediul urban s-a ncadrat n general n parametrii de
calitate conform Legii Nr. 458/2002.
n mediul rural, aprovizionarea cu ap potabil este deficitar, populaia alimentndu-se
cu ap din puuri de mic adncime, situate n zone lenticulare care sunt influenate de
condiiile meteorologice, iar prin geologia specific Cmpiei Transilvaniei, straturile de
ap sunt puternic srturate, cu coninut crescut de NO
3
.
La nivelul judeului exist proiecte de alimentare cu ap potabil pentru comune i
satele aparintoare, prin racordarea la conductele de distribuie a uzinelor de ap din
zon, existnd deja localiti racordate prin sistemul cimelelor stradale.
Principalele cauze (surse de poluare) sunt infiltratiile de la suprafata de
substante organice sau chimice provenite din activitati umane: depozitari
necorespunzatoare de deseuri menajere, industriale si dejectii zootehnice, din

35
substantele fertilizante si de combatere a daunatorilor utilizate in agricultura, utilizarea
frecventa de closete uscate, surse de apa (captari, fantani) fara perimetre de protectie.
Mai pot fi mentionate ca surse de impurificare si infiltratiile din apele de suprafata intens
poluate.
La aceste cauze se mai adauga incarcarea in substante minerale si saruri,
provenite din scurgeri de ape meteorice incarcate si apoi infiltrate in stratul freatic,
existenta unor surse de aprovizionare cu apa (izvoare, fantani) necorespunzatoare
igienico-sanitar (fara perimetre de protectie, neadecvat construite) care pot fi afectate
de incarcarea apelor subterane cu substante organice si chimice, ceea ce influenteaza
negativ calitatea surselor cu apa potabila.
Consecintele poluarii si calitatii necorespunzatoare a apelor de suprafata si
subterane se reflecta asupra posibilitatilor de utilizare pentru alimentari cu apa potabila,
pentru irigatii, piscicultura, agrement etc.

2.1.6 Solurile
Formarea solurilor din Orasul Miercurea Nirajului a avut loc sub influenta unui
ansamblu de factori pedogenetici (de solificare) din care cei mai importanti sunt:
- clima;
- relieful;
- apa freatica si pedofreatica;
- rocile de solificare;
- vegetatia;
- eluvierea-iluvierea;
- saraturarea (salinizarea si alcalinizarea).
Dealurile Nirajului si partea sudica a podisului Trnavelor, sunt zone acoperite
predominant cu luvosoluri, preluvosoluri, planosoluri. Caracteristica acestor soluri este
prezenta orizontului argilofluvial n profil cu textura grea argiloasa si cu o textura mai
usoara lut argiloasa sau lutoasa n orizontul superior. Aceste soluri sunt de la slab la
foarte puternic acide. Aprovizionarea lor cu elemente fertilizante este medie, n afara de
continutul de fosfor cu care sunt slab aprovizionate.
Datorita orizontului argilofluvial, n unele cazuri apar fenomene de
pseudogleizare a solului cu un regim aerohidric defectuos. Fenomenul de eroziune a
solului este prezent cu diferite grade de eroziune, ajungnd la unele zone chiar si la
aparitia erodosolurilor.


36
Resurse ale subsolului

Varietatea formelor de relief si a conditiilor geologico-tectonice, stratigrafice si
petrografice, au determinat o diversitate a bogatiilor subsolului.
- Zacamintele de gaz metan
Cea mai importanta resursa a subsolului o constituie zacamintele de gaz metan,
descoperite la Sarmasel n 1907, pentru prima oara n Europa, n urma unui foraj de
exploatare a unor presupuse saruri de potasiu.
Sub raport tectonic, zacamintele de gaz metan sunt localizate n domuri. Gazele sunt
compuse n general, n proportie de cca 99% din metan (proportia metanului variaza, de
regula, ntre 95 si 99,7%).
Alaturi de metan, n proportii nensemnate se gasesc si alte hidrocarburi (etan, propan,
butan). Pna n prezent, n cuprinsul judetului sunt cunoscute circa 30 de cmpuri
(domuri) gazeifere, care, n functie de raporturile tectonice dintre ele, apartin la doua din
cele trei zone de domuri din Depresiunea Transilvaniei, respectiv zona centrala si cea
nordica.
n zona centrala se afla domuri de joasa altitudine (ntre 600 si 2.000 m) asa cum
sunt domurile:
Deleni, Bogata de Mures, Nades, Filitelnic, Corunca, Dumbravioara, Sngeorgiu de
Padure, Miercurea Nirajului, Teleac.
n zona nordica, situata la nord de Mures, se ncadreaza domuri de altitudine mai mare
(pna la 100 m), si anume domurile din Ludus, Zau de Cmpie, Saulia, Sincai,
Madaras, Sarmasel, Cristesti, s.a.
Un procent de 62,5% din totalul productiei nationale de gaz metan este extras pe
teritoriul judetului Mures.
ntre resursele subsolului, ca importanta, dupa gazul metan, sunt rocile nemetalifere
utile de diferite categorii (vulcanice, sedimentare, detritice, etc.), prezente n rezerve,
practic inepuizabile.
n zona deluroasa din Subcarpatii interni, Podisul Trnavelor si Cmpia
Transilvaniei predomina depozitele sedimentare de nisipuri, marne, argile care pot fi
utilizate n fabricarea unor materiale de constructii, iar unele varietati cuartoase (n zona
Sovata) la fabricarea sticlei.
Nisipurile contin uneori intercalatii de gresii, care, bine cimentate, constituie o
excelenta piatra de constructie de lunga durabilitate.
Marnele, existente de asemenea n rezerve apreciabile, nu sunt valorificate suficient ,
desi unele varietati ar putea fi folosite la fabricarea cimentului.
Argilele (inclusiv luturile de coasta si de terasa), la fel de larg raspndite, sunt
utilizate la fabricarea materialelor de constructii ceramice (caramizi, tigle etc.), att n
unitati ale industriei locale, ct si n caramidariile rurale.

37
O raspndire mai limitata, dar totusi n rezerve considerabile, o au depozitele mobile de
bolovanis, pietris si balast, extrase n numeroase puncte si folosite ca materiale de
constructie brute sau prelucrate industrial. Astfel de rezerve potentiale de agregate
minerale se ntlnesc:
- pe cursul rului Mures n zona localitatilor Stnceni, Lunca Bradului,
Rastolita, Deda, Rusii-Munti,
- Brncovenesti, Suseni, Ideciu de Jos, Petelea, Gornesti, Glodeni, Ernei,
Sngeorgiu de Mures, Ungheni, Snpaul, Ogra, Iernut, Chetani.
- pe cursul rului Trnava Mare n zona localitatilor Albesti, Danes.
- pe cursul rului Trnava Mica n zona localitatilor Sovata, Chibed,
Sngeorgiu de Padure, Balauseri, Suplac, Mica.
- pe cursul rului Gurghiu n zona localitatilor Ibanesti , Hodac, Gurghiu.
- pe cursul rului Niraj n zona localitatilor Eremitu, Miercurea Nirajului,
Ungheni.

Calitatea solurilor
Solul, ca rezultat al interactiunii tuturor elementelor mediului si suport al intregii
activitati umane, este influentat puternic de acestea, att prin actiuni antropice, ct si ca
urmare a unor fenomene naturale.
Principalele activitati si fenomene care influenteaza negativ solul sunt
reprezentate prin:
- Depuneri intmplatoare de deseuri menajere si dejectii de grajd de la
populatie orasului , nerespectind depozitarea acestora in locul special de
impus de Primarie ;
- Administrarea incorecta a substantelor chimice fertilizante si pentru
combaterea daunatorilor, ceea ce a dus de-a lungul anilor la acumularea lor
in sol;
Dejectiile zootehnice sunt foarte bogate in elemente fertilizante, dar contin alaturi
de materia organica biodegradabila si de substante nutritive, unele metale grele cum ar
fi cupru si zincul introduse in alimentatia animalelor. Aceste considerente, alaturi de
mirosul neplacut resimtit la distante mari, impun aplicarea acestora ca ingrasaminte pe
terenurile agricole moderat si dupa ce au fost compostate in conditii controlate,
deoarece in cantitati prea mari exista riscul poluarii solului prin faptul ca plantele nu pot
absorbi intreaga cantitate de fertilizanti.

38
Depunerile necorespunzatoare de deseuri provenite din gospodarii si din
agricultura ocupa nerational si nejustificat terenurile. Deseurile menajere sunt
depozitate uneori pe terenuri sensibile (in apropierea locuintelor, a apelor de suprafata
sau subterane). Depozitele nu sunt amenajate corespunzator pentru protectia mediului,
depozitarea deseurilor fiind necontrolata, deschisa, fara suprafata de nivelare,
conducand la poluarea solurilor din zonele respective.
Deseurile sunt depozitate neselectiv, fiind depuse la intamplare pe toata
suprafata spatiului alocat, iar fractiunile mai usoare sunt raspandite prin antrenarea
eoliana pe o suprafata apreciabila in jurul acestora.
Deseurile menajere pot fi surse de contaminare a mediului cu diversi germeni
microbieni, gaze rezultate din descompunere, cu miros respingator (amoniac, hidrogen
sulfurat si altele), si a solului prin infiltratiile care ar trebui colectate si epurate inainte de
a fi evacuate.
Poluarea aerului cu pulberi si gaze reprezinta o cauza de impurificare a solurilor
in mod indirect, prin depunerea pulberilor si gazelor eliminate initial in atmosfera.
Fenomenele fizice care afecteaza solurile determinand degradarea lor, sunt
reprezentate prin alunecari de teren, eroziuni, exces de umiditate, salinizari, compactari.
Aceste fenomene se produc datorita unor conditii naturale care actioneaza in
interdependenta: apele subterane, pantele si energia reliefului, substratul geologic,
regimul pluvial, caracterul argilos al terenurilor de lunca, gradul de acoperire cu
vegetatie s.a. Acestora li se adauga influentele unor activitati antropice vechi
(desteleniri, defrisari, agrotehnici inapoiate, exploatari de roci utile) sau mai noi
(neintretinerea lucrarilor de imbunatatiri funciare, agrotehnici improprii terenurilor in
panta, destelenirea unor versanti predispusi alunecarilor si eroziunilor).
Consecintele poluarii si degradarii solurilor se reflecta in primul rand asupra
potentialului lor productiv, in sensul limitarii sau anularii calitatilor biologice si de
fertilitate. Cele mai grave efecte asupra solurilor sunt generate de fenomene de
degradare care determina scaderea potentialului productiv, scoaterea din circuitul
agricol, schimbari ale modului de folosinta.
Conform datelor furnizate de furnizate de Consiliul Judetean Mures prin Strategia de
Dezvoltare a jud. Mures, calitatea solurilor la nivel de microzona se prezinta astfel:
Microzona III D-BO se ntinde pe unitile geomorfologice Dealurile Bistriei, Dealurile
Mureului, Subcarpaii Trnavelor, Dealurile Nirajului i partea sudic a podiului
Trnavelor, zone acoperite predominant cu luvosoluri, preluvosoluri, planosoluri.
Caracteristica acestor soluri este prezena orizontului argilofluvial n profil cu textura
grea argiloas i cu o textur mai uoar lut argiloas sau lutoas n orizontul superior.

39
Aceste soluri sunt de la slab la foarte puternic acide. Aprovizionarea lor cu elemente
fertilizante este medie, n afar de coninutul de fosfor cu care sunt slab aprovizionate.
Datorit orizontului argilofluvial, n unele cazuri apar fenomene de pseudogleizare a
solului cu un regim aerohidric defectuos. Fenomenul de eroziune a solului este prezent
cu diferite grade de eroziune, ajungnd la unele zone chiar i la apariia erodosolurilor.

Conform datelor mai sus prezentate clasele de calitate ce apartin orasului Miercurea
Nirajului sunt urmatoarele:
Sup. de 183 ha cl II a
Sup.de 604 ha cl III a
Sup. de 1240 ha cl IV a
Sup. de 1177 ha cl V - a

2.1.7. Flora, fauna si rezervatii naturale
Caracteristica general a reliefului judeului Mures o constituie etajarea de
la est la vest, judeul Mure coboar n trepte de pe crestele Carpailor Orientali nspre
Cmpia Transilvaniei i Podiul Trnavelor.
n limitele judeului se deosebete un sector mai nalt de muni i unul mai
cobort, de podi. Toate aceste caracteristici pun amprent pe distribuia florei i faunei
din aceast regiune. Relieful zonei este dominat de Dealurile Nirajului, dealuri care
ajung la peste 450 metri, altutudinile regiunii variind ntre cotele de 330 si 1079 m
purtnd caracteristicile bine cunoscute a regiunii de deal.
Vegetatia lemnoasa
Padurea ocupa suprafete restranse. In zona inalta subetajul de gorun si fag.
Fagetele se gasesc de regula la peste 400 m altitudine, acoperind culmile si platourile.
Insotitorii obisnuiti cu care fagul formeaza arborete sunt gorunul (Quercus petraea),
carpenul (Carpinus betulus), teiul pufos (Tilia cordata).

40
La inaltimi mai joase, o frecventa mai mare o au gorunetele, si sleauri ale
acestora cu carpen, tei, mesteacan si alte esente in amestec.
Arbustii au o dezvoltare restransa, fiind reprezentati prin salba moale, soc, alun,
darmoz, corn, sanger.
Marea diversitate a conditiilor ecologice impuse de relieful deluros a determinat o
structura puternic mozaicata a padurilor din aceasta zona, cu numeroase interferente,
constatate si la nivelul stratelor arbustiv si ierbos.
Pdurile Vii Nirajului sunt reprezentate de asocieri de stejar, gorun (Quercus
robur, Quercus petreae) i carpen (Carpenus betulus) de vrste diferite. Pe lnga
acestea ntlnim o gama variat de arbori i arbuti cu masa lemnoasa tare i moale,
avnd un bogat subarboret din plante ierboase.
Fagul (Fagus silvatica) apare n componena pdurilor doar izolat n partea de N
si NE a regiunii. Pe lnga cursurile apelor putem gsi slcii (Salix alba, Salix
babylonica, Salix caprea etc.), arin (Alnus sp.) i plopi (Populus tremula, i hibrizii
Populus canadensis).
Vegetatia vaii Nirajului: In valea Nirajului principalele tipuri de vegetatie sunt
reprezentate de asociatiile de mlastina, specifice solurilor cu exces de umiditate cat si
vegetatia de lunca, reprezentata de zavoaie.
Speciile frecvent intalnite in zonele mlastinoase si inundabile sunt: papura
(Thypha angustifolia, T. latifolia), stuf (Phragmites communis), broscarita (Potamogeton
natans), limbarita (Alisma plantago-aquatica), rosateaua (Butomus umbellatus),rogoz
(Carex sp.),stanjenei de balta (Iris pseudacorus), sageata apei (Sagitaria saggitifolia).
Formatiunile de tufisuri sunt formate din: corn (Cornus mas, C. sanguinea),
paducel ( Crataegus monogyna), salcii ( Salix alba, S. cinerea, S. purpurea), Sambucus
ebulus, S. nigra, porumbar (Prunus spinosa), Rubus caesius.
Fauna vaii Nirajului
Fauna acvatica: fauna piscicola ce caracterizeaza aceasta zona este
reprezentata de scobar (Chondrostoma nassus), clean mic (Leuciscus leuciscus),
morunas (Vimba vimba carinata), mreana vanata (Barbus meridionalis), mreana
(Barbus barbus), cleanul mare (Leuciscus cephalus), porcusorul (Cobio gobio), zvarluga
(Cobitis taenia), carasul (Carassius auratus gibelio), biban (Perca fluviatilis), ghibort
(Acerina cernua).

41
Fauna terestra si de mlastina: Valea Nirajului adaposteste o fauna de
vertebrate diversa. Dintre amfibieni se intalneste in baltile din preajma Nirajului
complexul de specii Rana esculenta, (broasca de lac), in paduri se gasesc broasca de
pamant (Pelobates fuscus), broasca raioasa verde (Bufo viridis), brotacelul (Hyla
arborea), buhaiul de balta cu burta galbena (Bombina variegata), slamandra
(Salamandra salamandra).
Reptilele din valea Nirajului sunt reprezentate de soparla de camp (Lacerta
agilis), guster (Lacerta viridis), sarpele de casa (Natrix natrix), sarpele de apa (Natrix
tesselata)
Zona umeda, reprezentata de albia raului precum si acumularea nepermanenta
din amonte, atrage numeroase specii de pasari, care cuibaresc aici, sau folosesc acest
habtiat ca loc de hranire sau de popas in migratie.
In fanate cuibareste Cristelul de cmp (Crex crex) iar in preajma apelor
ciubaresc Barza alb (Ciconia ciconia) starci (Ardea cinerea), pescarusi (Larus
ridibundus), rate (Anas platyrhychos), gaste (Anser albifrons).
In plantatiile forestiere se gasesc specii de padure cum sunt: Acvila ipatoare mic
(Aquila pomarina), Viespar (Pernis apivorus), Ghionoaie sur (Picus canus),
Ciocnitoare de grdini (Dendrocopos syriacus) , Ciocnitoare de stejar (Dendrocopos
medius) , Ciocnitoare neagr (Dryocopus martius), sturzul (Turdus phylomelos), mierla
(Turdus merula), pitigoiul (Parus major), sticletele (Carduelis carduelis), cotofana (Pica
pica), ciocanitoarea (Dendrocopos major). Cucuvea ( Athene nocturna ), Pupaza (
Upupa epops ), Prigonie ( merops apiaster ), Grangur ( Oriolus oriolus).
In zona padurilor de foioase mamiferele sunt reprezentate prin veverita (Sciurus
vulgaris), soareci de padure (Apodemus sylvaticus, Apodemus flavicolis), prsul comun
(Glis glis), iepurele (Lepus europaeus), porcul mistret (Sus scrofa), lupul (Canis lupus),
vulpea (Vulpes vulpes), caprioara (Capriolus capriolus), cerb (Cervus elaphus),
bursucul (Mustela putorius), dihor (Putorius putorius), viezure (Meles meles), ursul
(Ursus arctos).
Pajistile de pe teritoriul Orasului Miercurea Nirajului, sunt in general pajisti
secundare, pe locul fostelor paduri de stejar si gorun. Fiind pajisti folosite in principal
pentru pasunat, vegetatia caracteristica este reprezentata de specii ruderale si
cosmopolite. Cele mai frecvente sunt gramineele precum: pir ( Agopiron repens), Lolium
perenne, firuta (Poa pratensis), Bromus inermis, timoftica (Phleum pratense), paius (
Festuca sp.).

42
Fauna pajistilor: Vertebratele caracteristice pajistilor sunt relativ putine, fiind
reprezentate de soparla de camp (Lacerta agilis), iepurele (Lepus europaeus), harciogul
( Cricetus cricetus), cartita (Talpa europaea). Dintre pasari, mentionam Cristelul de
cmp (Crex crex).
Pajistile reprezinta terenul de vanatoare pentru pasarile rapitoare de zi, cele mai
frecvente fiind Acvila ipatoare mic (Aquila pomarina) si Viespar (Pernis apivorus).
Calitatea florei si faunei
Vegetatia naturala, constituita din paduri si pajisti, ca si biotopurile caracteristice
acestora au fost modificate de-a lungul timpului de diverse activitati umane: desteleniri,
defrisari, lucrari hidrotehnice si ameliorative, chimizare, vnat si pasunat excesiv.
Aceste actiuni antropice au exercitat o presiune puternica asupra ecosistemelor
naturale, determinnd reducerea suprafetelor de paduri si pajisti, restrngerea arealelor
faunistice si scaderea numerica a speciilor de plante si animale.
Suprafetele forestiere au rol de agrement pentru locuitorii orasului , avnd in
general o calitate buna.
Pajistile naturale, reprezentate prin pasuni si fnete sunt mentinute intr-o stare buna..
Sunt localizate in principal pe versanti, sau in lunci.
Fauna din teritoriul orasului a avut de suferit in urma interventiilor si actiunilor umane
mai ales in zona pajistilor transformate in terenuri agricole, dar si in zona forestiera, prin
restrngerea posibilitatilor de habitat, reducerea numerica a unor specii de animale (mai
ales cele cu valoare cinegetica in urma vnatului abuziv, a braconajului). Totusi fauna
se mentine in limite optime.
Zona destinata spatiilor verzi si sport
Avand in vedere caracterul aerisit al asezarii si localitatilor componente ale orasului
Miercurea Nirajului, spatiile libere aflate in intravilanul existent, precum si amplasarea
geografica a acestor sate, zonele plantate existente prezinta un potential ambiental de
valoare.
Padurea existenta pe versanti prezinta o valoare nu numai ecologica si
ambientala ci si un viitor potential de agrement.
In cadrul intravilanelor existente, spatiile libere sunt insuficient valorificate in
sensul de spatii plantate.
Exceptie face localitatea Miercurea Nirajului, zona centrala, in care a fost
amenajat un parc cuplantatii si mobilier adecvat.
In oras exista doua dotari sportive special amenajate, reprezentate prin sala de sport si
stadion.
In localitatea Miercurea Nirajului suprafata spatiilor verzi existente este de 17,8 ha, ceia
ce corespunde la 4.66 mp/ locuitor. Se propune cresterea spatiilor verzi la 30.83 ha.

43
Rezervatii naturale
Teritoriul orasului Miercurea Nirajului este nominalizat intre orasele si comunele
pe teritoriul carora sunt situri care fac parte din Reteaua Ecologica Europeana Natura
2000 (arie de protectie speciala avifaunistica SPA).
Regiunea delimitat geografic Valea Nirajului se situeaz n partea estic a judeului
Mure. Drumurile publice se intersecteaz n multe locuri, crend dou importante
noduri rutiere cum ar fi Trgu Mures (aflata la periferia sitului) i comuna Actari. Alte
bifurcaii mai importante a regiunii sunt la Tmpa, Miercurea Nirajului i ntre localitile
Vrgata si Hodoa.
Zona cuprinde un singur ora, Miercurea Nirajului si este situat n mijlocul
cursului rului Niraj, la 22 km distan de Tg.-Mures de unde poate fi accesata pe DJ
135 si DJ 151. Dinspre oraul Sovata se poate ajunge n Valea Nirajului pe DJ 153 si
DJ 136.
Zona desemnat cuprinde un numar de 10 comune i 29 sate, unele unite ntre
ele. Este uor accesibil dinspre vest (Tg. Mures) i pe drumul naional E 60, DN 15, sau
drumul principal 13a. Zona mai poate fi accesata i dinspre sud-vest din comuna
Blueri aflat pe drumul naional E60 i dinspre nord (oraul Reghin) pe DN 15.
Comuna Blueri este un nod rutier foarte important iar oraele Reghin i Sovata
centre turistice foarte importante i frecvent vizitate att de turisti de la noi din ar ct i
din strintate.
Suprafaa total care a fost desemnat este de 48134,002 ha (perimetrul de 142,269
Km).
Conform datelor prezentate de grupul Milvus, in zona au fost identificate pna n
prezent 179 de specii dintre care un numr de 89 sunt prioritare pentru Natura 2000.
Dintre speciile observate aici, un numr de 123 de sunt cuibritoare iar 56
necuibritoare pentru regiune. Cele necuibritoare care viziteaz zona cu regularitate
variabil pot fi psri de pasaj, oaspei de iarn sau doar cu apariii accidentale, eratice.
Din totalul de specii, 88 sunt Nonpasseriformes iar 91 specii aparin ordinului
Passeriformes.
n ciuda faptului, c zonele umede sunt foarte slab reprezentate n regiune,
prezenta psrilor care sunt legate de ap este destul de semnificativ.
Initiatorii proiectului menioneaza numrul mare a perechilor clocitoare la unele specii
ca viespar (Pernis apivorus), acvil iptoare mic (Aquila pomarina), cristel de cmp
(Crex crex), ciu (Otus scops), prigorie (Merops apiaster), ghionoaie sura (Picus canus),

44
ciocrlie de pdure (Lullula arborea), sfrncioc cu frunte neagr (Lanius minor) i
sfrncioc roiatic (Lanius collurio).
Denumirea sitului este Dealurile Trnavelor - Valea Nirajului cod ROSPA0028
situat pe teritoriul judetului Mures.
Localizare pe teritoriul judeului Mures comunele: Acari (67%), Albeti (4%),
Blueri (16%), Beica de Jos (2%), Bereni (>99%), Chibed (66%), Chiheru de Jos
(2%), Coroismrtin (1%), Crciuneti (48%), Dane (4%), Eremitu (50%), Ernei (<1%),
Fntnele (89%), Gleti (57%), Gheorghe Doja (7%), Ghindari (91%), Gorneti (<1%),
Hodoa (81%), Mgherani (>99%), Miercurea Nirajului (45%), Nade (74%), Neaua
(>99%), Psreni (45%), Sngeorgiu de Pdure (78%), Sreni (54%), Sighioara
(12%), Sovata (7%), Suplac (<1%), Vrgata (75%), Veca (78%).
Cuprinde: dealurile Tarnavelor si valea Nirajului de pe teritoriul comunelor
enumerate mai sus si o suprafa de aprox. 8.825 ha din judeul Harghita, dealurile
Trnavei Mici. Cuprinde terenuri mpdurite cu pduri de foioase fag i stejar, puni i
fnee, precum i terenurile agricole.
Situl cuprinde o rezervaie natural, Dealul Firtos. Este un habitat important pentru
numeroase specii de psri de importan comunitar.
In prezent Reteaua Natura 2000 are stabilite limitele conform documentatiilor
cadastrale, in proiectie Stereo 1970 conf. Art. 11 alin. 1 din OUG. Nr 57-2007 privind
regimul ariilor protejate si conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice si a
art. 4 alin 1 din Ord. nr. 207-2006 privind aprobarea continutului Formularului Standard
Natura 2000 si a manualului de completare a acestuia.
Calitate i importan:
Prioritate nr. 4 din cele 68 de situri propuse de Grupul Milvus.
C1 specii de interes conservativ global 1 specie: cristelul de cmp (Crex crex)
C6 populaii importante din specii ameninate la nivelul Uniunii Europene 9 specii:
1. viesparul (Pernis apivorus),
2. acvila iptoare mic (Aquila pomarina),
3. barz neagr (Ciconia nigra),
4. huhurez mare (Strix uralensis),
5. cristelul de cmp (Crex crex),
6. caprimulg (Caprimulgus europaeus),
7. ciocnitoare de stejar (Dendrocopos medius)

45
8. sfrnciocul roiatic (Lanius collurio),
9. ciocrlie de pdure (Lullula arborea),
10. oimul de iarn (Falco columbarius) iernat.

Zon caracteristic de deal care se situeaz de-a lungul rurilor Trnava Mic i
Niraj. Peisajul are un aspect mozaicat, cu pduri de foioase, pajiti semi-naturale i
terenuri agricole extensive. Impactul uman ca factor negativ apare n mod deosebit n
practicarea agriculturii pe parcele mari, exploatrii forestiere i construciile
necontrolate.
Dei este o zon relativ des locuit, dispune de habitate valoroase i o biodiversitate
bogat, reflectat n numrul mare de specii importante de psri cu efective mari.
Regiunea este important i pentru iernatul n numr mare a mai multor specii de psri
rpitoare, dintre care amintim oimul de iarn.
Grupul Milvus considera ca vulnerabilitatea sitului este dat n primul rand de influena
activitilor umane prin:
1. intensificarea agriculturii schimbarea metodelor de cultivare a terenurilor din cele
tradiionale n agricultur intensiv, cu monoculturi mari, folosirea excesiv a
chimicalelor, efectuarea lucrrilor numai cu utilaje i maini
2. schimbarea habitatului semi-natural (fnee, puni) datorit ncetrii activitilor
agricole ca cositul sau punatul
3. braconaj
4. desecarea zonelor umede prin canalizare de-a lungul rurilor, pe zone de es
5. cositul n perioada de cuibrire
6. distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor
7. deranjarea psrilor in timpul cuibritului (colonii de strci si ciori)
8. cositul prea timpuriu (ex. poate distruge pontele de cristel de cmp)
9. arderea vegetaiei (a miritii i a prloagelor)
10. scoaterea puilor pentru comer ilegal
11. folosirea pesticidelor
12. reglarea cursurilor rurilor
13. electrocutare si coliziune in linii electrice
14. prinderea psrilor cu capcane
15. practicarea sporturilor extreme: enduro, motor de cross, maini de teren
16. nmulirea necontrolat a speciilor invazive
17. defririle, tierile rase i lucrrile silvice care au ca rezultat tierea arborilor pe
suprafee mari
18. tierile selective a arborilor n vrsta sau a unor specii
19. adunarea lemnului pentru foc, culegerea de ciuperci

46
20. amenajri forestiere i tieri n timpul cuibritului speciilor periclitate
21. vntoarea in timpul cuibritului prin deranjul i zgomotul cauzat de ctre gonaci
22. vntoarea n zona locurilor de cuibrire a speciilor periclitate
23. mpduririle zonelor naturale sau seminaturale (puni, fnae etc.)
24. industrializare i creterea zonelor urbane
25. schimbarea major a habitatului acvatic (ex. construirea barajelor)
26. lucrri ndelungate n vecintatea cuibului n perioada de reproducere

Aceste activitati se refera la intreaga zona protejata si nu in special la suprafata
studiata.
Pentru zona studiata consideram ca activitate antropica cu impact semnificativ, cositul
timpuriu si n perioada de cuibrit care reprezinta un real pericol pentru speciile
clocitoare pe sol din acest tip de habitat.
Se protejeaz:
- 39 de specii de psri enumerate n anexa I a Directivei Consiliului
79/409/CEE;
- 19 de alte specii importante de flor i faun;
- Habitatele acestor specii.
Biotopuri principale
10 % Culturi (teren arabil)
14 % Puni
15% Alte terenuri arabile
15% Alte terenuri arabile
16 % Pduri de foioase
21 % Vii i livezi
23 % Alte terenuri artificiale (localiti, mine..)
26 % Habitate de pduri (pduri n tranziie)

Pe teritoriul orasului Miercurea Nirajului au fost identificate urmatoarele tipuri de
habitate:

Ape curgatoare 1,0
Mlastini, lacuri 0,12
Pajisti uscate, pasuni si fnete 10,69
Pajisti seminaturale umede 0,1
Culturi cerealiere extensive (inclusiv culturile de rotatie cu
dezmiristire)
2,97

47
Pajisti ameliorate 28,06
Terenuri agricole si arabile (neirigate) 20,59
Paduri foioase 23,59
Paduri de conifere 0,25
Paduri mixte 0,14
Livezi, complexe viticole 6,10
Alte terenuri (zone urbane, rurale, cai de comunicatie, rampe de
depozitare si zone industriale)
6,40

Dintre speciile de fauna ocrotita observate pe teritoriul Orasului Miercurea
Nirajului, tot timpul anului sau in pasaj cuprinse in lista de specii protejate prin lege,
conform OUG nr. 57 din 20 iunie 2007 privind regimul ariilor naturale protejate,
mentionam:
Specii de animale a caror conservare necesita desemnarea ariilor speciale de
conservare si a ariilor de protectie speciala avifaunistica ( Anexa nr. 1 a Directivei
Consiliului 79/409/CEE ).
Cod Specie
A229 Alcedo atthis
A255 Anthus campestris
A091 Aquila chrysaetos
A089 Aquila pomarina
A090 Aquila clanga
A222 Asio flammeus
A104 Bonasa bonasia
A215 Bubo bubo
A403 Buteo rufinus
A224 Caprimulgus europaeus
A031 Ciconia ciconia
A080 Circaetus gallicus
A081 Circus aeruginosus
A084 Circus pygargus
A082 Circus cyaneus
A122 Crex crex
A196 Chlidonias hybridus
A238 Dendrocopos medius
A239 Dendrocopos leucotos
A429 Dendrocopos syriacus
A236 Dryocopus martius

48
A379 Emberiza hortulana
A103 Falco peregrinus
A098 Falco columbarius
A321 Ficedula albicollis
A320 Ficedula parva
A092 Hieraaetus pennatus
A022 Ixobrychus minutus
A339 Lanius minor
A338 Lanius collurio
A246 Lullula arborea
A023 Nycticorax nycticorax
A072 Pernis apivorus
A234 Picus canus
A151 Philomachus pugnax
A220 Strix uralensis
A307 Sylvia nisoria
A166 Tringa glareola
A027 Egretta alba

Specii de interes comunitar care necesita o protectie stricta( Anexa 4 A )
- Toate speciile de lilieci
- Parsul de alun ( Muscardinus avcllanarius )
- Harciogul (Cricetus cricetus)
- Toate speciile de ulii ( Accipiter sp )
- Toate speciile de sorecari ( Buteo sp. )
- Toate speciile de acvile ( Aqvila sp. )
- Toate speciile de huhurezi ( Strix sp. )
- Toate speciile de ciuf ( Asio sp. )
Specii de interes national care necesita o protectie stricta ( Anexa 4B )
- Vanturelul rosu ( Falco tinnunculus)
- Soimul randunelelor (Falco subbulco )
- Cucuvea ( Athene nocturna )
- Pupaza ( Upupa epops )
- Prigonie ( merops apiaster )
- Grangur ( Oriolus oriolus)
- Broasca raioasa bruna ( Bufo bufo )


49
Consideratii despre Natura 2000
Natura 2000 reprezint modele reale de dezvoltare durabil prin meninerea pe termen
lung a speciilor i habitatelor naturale de interes comunitar i, dac este cazul, refacerea
statutului favorabil de conservare.
Multe din siturile Natura 2000 exist tocmai datorit felului cum au fost gospodrite pn
n prezent i este important ca majoritatea acestor activiti s continue i n viitor pentru
meninerea speciei/habitatului.
Natura 2000 reprezinta:
element cheie pentru stoparea declinului biodiversitii;
asigur sistemul suport pentru dezvoltarea sistemelor socioeconomice;
ofer posibilitatea stimulrii dezvoltrii rurale n contextul integrrii Romniei n
Uniunea European.

Baza legala

Directiva 79/409/CEE privind conservarea psrilor slbatice (Directiva Psri)
Directiva 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale i a speciilor de plante
i animale slbatice (Directiva Habitate)

Important: Declararea siturilor Natura 2000 nu nseamn protecie strict, se accept
promovarea activitilor de dezvoltare durabil care s permit conservarea.

Pe teritoriul siturilor Natura 2000 se accepta promovarea activitatilor de dezvoltare
durabila care sa permita conservarea speciilor sau a habitatelor pentru care a fost
declarata zona respectiva ca sit Natura 2000.
Toate proiectele amplasate n reteaua Natura 2000 se supun evaluarii impactului
asupra mediului.
Conform Legii 345/2006 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea
habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, toate siturile propuse trebuiesc
protejate din momentul propunerii lor.
Factorii interesati au obligatia de a respecta planurile de management ale siturilor
pe care le detin si de a continua o buna gospodarire a terenului.
Adminisratiile locale si judetene au obligatia de a tine cont n planurile de dezvoltare
de siturile Natura 2000.
Pe teritoriul Sitului Natura 2000 si in zonele protejate nu vor fi aprobate proiecte a
caror activitate pot avea un impact semnificativ asupra mediului.

50
Cetatenii orasului care detin suprafete de teren cuprinse in Situl Natura 2000 vor
putea fi recompensati prin programul F.E.A.D.R. din Fondurile Structurale 2007
2013.
Evitarea aciunilor care ar putea afecta n mod semnificativ speciile i habitatele
pentru care a fost desemnat zona ca sit Natura 2000;
Stabilirea msurilor de conservare necesare implicnd, dac este cazul, planuri de
management adecvate specifice siturilor sau integrate n alte planuri de
management.
NU exista restricii atta vreme ct activitaile de orice fel, desfurate n zon, nu
pun n pericol habitatele i speciile pentru care a fost desemnat situl.

Beneficiile reelei ecologice Natura 2000:

Obiectivul reelei ecologice Natura 2000 este de a conserva pe termen lung aceste
habitate i specii, iar dac este necesar, de a le restaura pentru a atinge un stadiu de
conservare favorabil. Un sit Natura 2000 este mai mult dect o arie de protecie pentru
specii i habitate, pentru c el poate juca un rol foarte important n dezvoltarea socio-
economic a comunitii locale sau regionale.
Principalele beneficii socio-economice sunt:
Facilitarea realizrii de investiii noi i atragerea de fonduri externe;
etichetarea unor produse naturale dintr-o zon i creterea
vnzrilor la aceste produse;
producerea i promovarea de branduri locale;
declararea unei zone ca sit Natura 2000 va reprezenta dovada c
zona respectiv are o valoare natural deosebit, putnd genera
venituri din ecoturism i alte activiti asociate, implicit prin crearea
de noi locuri de munc;
promovarea tezaurului natural i cultural;
oportuniti pentru educaie, infrastructur, sntate;
vntoarea, pescuitul, turismul i alte activiti recreaionale pot
continua dac acestea sunt realizate ntr-un mod durabil i nu
afecteaz speciile rare i habitatele prezente.

51
Natura 2000 nu este un sistem de rezervaii strict protejate, ci reprezint modele
reale de dezvoltare durabil!
Activitile umane sunt permise n msura n care asigur meninerea pe termen lung a
speciilor i a habitatelor naturale. Multe din siturile Natura 2000 exist tocmai datorit
modului de administrare pn n prezent i este important ca majoritatea acestor activiti
s continue i n viitor pentru meninerea speciilor/habitatelor de interes comunitar.

Activiti permise n interiorul siturilor validate :

- toate activitile pot continua dac acestea sunt realizate ntr-un mod durabil i nu
afecteaz speciile i habitatele de interes comunitar;
- nu exist restricii, ci mai degrab recomandri i sprijin pentru:

- utilizarea celor mai bune practici n agricultur;
- utilizarea practicilor prietenoase cu mediul n general;
- reconversia terenurilor pentru obinerea produselor BIO;
- practicarea turismului ecologic, etc.
- n interiorul ariilor protejate i n apropierea acestora nu trebuie s se cultive OMG
conform Legii 265/2006.

Obligatii referitoare la managementul siturilor incluse in Reteaua 2000

- evitarea acelor activitati care ar putea afecta in mod semnificativ speciile sau ar putea
distruge habitatele pentru care au fost desemnate siturile respective;
- adoptarea de masuri unde este cazul, pentru refacerea populatiilor unor specii si
habitate;
- mentinerea habitatelor semi-naturale si a speciilor vulnerabile prin masuri de
management adecvate si de lunga durata.
.
Monumente istorice i de arhitectur
Pe teritoriul Orasului Miercurea Nirajului, sunt prezente urmatoarele monumente
istorice:
- Biserica reformata sec. XII si clopotnita din lemn 1670 Miercurea Nirajului,
str. Santana;
- Poarta veche sculptata din lemn cu sindrila 1723;
- Biserica reformata din Miercurea Nirajului, str.Santandrei;
- Biserica catolica sec.XVIII din Beu;

52
- Biserica din lemn greco-catolica "Sf. Arhangheli" 1843 Miercurea Nirajului,
str.Bisericii;
- Piatra funerara (1888) a lui Deak Karkas, fost revolutionar 1849 - cimitirul
Sf. Andrei;
- Piatra funerara (1898) a lui Szasz Karoly, fost revolutionar 1848/49 -
cimitirulMiercurea Nirajului;
- Cladirea fostei judecatorii de plasa si penitenciar 1905;
- Bustul lui Boskai Istvan (sculptat de Horvath Geza 1906);
- Casa de locuit (proiectata de dr. Kos Karoly 1908)
Pn n prezent s-au pstrat urmtoarele monumente consemnate de ctre Lista
monumentelor istorice i de arhitectur publicat n MO nr. 996 bis / 10.11.2005:
cod: MS-II-m-A-15720 - biserica de lemn Sf. Arhangheli din Sntandrei (1843), str.
Bisericii/14
cod: MS-II-a-A-15721 - ansamblul bisericii reformate din Sntana Nirajului
(sec.XV-XVIII), str. Sntana/111
cod: MS-II-m-A-15721.01 - biserica reformat din Sntana Nirajului (sec.XV-XVIII),
str. Sntana/111
cod: MS-II-m-A-15721.02 clopotnia din lemn (sec.XVIII), str. Sntana/111
cod: MS-II-m-B-15722 Cas (1908), str. Trandafirilor/78
cod: MS-II-m-B-15723 fosta Prefectur (1905), str. Trandafirilor/79

2.1.8 Zone de agrement

Avand in vedere caracterul aerisit al asezarii si localitatilor componente ale Orasului
Miercurea Nirajului, spatiile libere aflate in intravilanul existent, precum si amplasarea
geografica a acestor sate, zonele plantate existente prezinta un potential ambiental de
valoare.
Padurea existenta pe versanti ce marginesc zona prezinta o valoare nu numai
ecologica si ambientala ci si un viitor potential de agrement.
In cadrul intravilanelor existente, spatiile libere sunt insuficient valorificate in
sensul de spatii plantate.
In orasul Miercurea Nirajului exista doua dotari sportive special amenajate compuse din
sala de sport si stadion, parcul central.


53
2.2 Factorul antropic
2.2.1 Populatia
Numrul populaiei localitii Miercurea Nirajului este de 5855 locuitori (date din
2002).
Evoluia n timp se prezint astfel:
localitate 1966 1976 1982 1992 2000 2002
MIERCUREA NIRAJULUI
3 698 3 834 3 859 3 902 3 815 3 815
VEA 220 130 116 61 61
TMPA 381 351 316 406 406
ARDU NIRAJULUI
403 403 403
480 480
MOUNI - - - 316 316
LURENI 315 321 301 271 271
DUMITRETI 389 370 350 370 370
BEU 274 222 195 136 136
TOTAL 5680 5656 5583 5855 5855

Se remarc faptul c localitatea din punct de vedere demografic a avut o relativ
stagnare numeric n timp, dar dac se vor putea atrage investitori, n mod sigur se
poate afirma c numrul populaiei va crete n mod semnificativ, localitatea beneficiind
de o locaie atractiv.
Populaia inactiv numai in localitatea Miercurea Nirajului fara a lua in calcul si
situatiile din celalalte localitati, reprezint 2 857 locuitori sau 75,06% din totalul
populaiei localitii ceia ce reprezinta foarte mult in raport cu numarul de locuitori. Ca o
not distinct remarcm mbtrnirea populaiei, dar i lipsa locurilor de munc, ceea ce
poate duce la depopularea localitii.
Consideram ca acest fapt este un semnal de alarma nu numai pentru autoritatile la
nivel local ci si la niveluri superioare. Discutiile purtate cu autoritatile orasului au
evidentiat o scadere a numarului de locuitori prin plecarile la munca in UE sau in alte
localitati. Acest fenomen de inbatranire si depopulare a localitatii se datoreaza lipsei
locurilor de munca din oras.
Atragerea de investitori si crearea de noi locuri de munca, valorificarea cadrului
natural si a potentialului turistic pe care il are Miercurea Nirajului reprezinta elemntele
cheie ce ar ajuta la cresterea numarului de locuitori.

54
n localitatea Miercurea Nirajului sunt 57.100 mp locuibili ceea ce presupune
urmtorii indicatori:
- 11,25 mp /locuitor,
- 0,76 camere/locuitor,
- 0,34 locuitori/locuin,
- 0,37 locuitori/gospodrie.
Rezult c suprafeele de locuit sunt insuficiente, sub normative, ceea ce presupune un
program de dezvoltare durabil consistent, realizarea de noi spaii de locuit, prin
extinderi sau construire efectiv.
Pentru localitatea Beu se constata un excedent de spatiu locuibil:
- 1,74 locuitori/gospodrie
- 1,74 locuitori/locuin ocupat
- 0,85 locuitori/locuine
- 25,96 mp/locuitor-indice cu mult peste media pe ar sau norme de locuire.
Rezult un excedent de spaii construite.
Pentru localitatea Dumitresti exist un numr de 125 locuine cu 3955 mp construibili,
ceea ce nseamn urmtorii indicatori:
2,96 persoane/ locuin
31,64 mp. locuibili/locuin
10,68 mp/persoan.
Indicatorii de mai sus relev insuficiena spaiilor necesare conform standardelor de
locuire, ceea ce presupune completarea i suplimentarea spaiilor acestora cu noi
locuine.
Pentru localitatea Laureni exist un numr de 93 locuine cu 2755 mp construibili,
ceea ce nseamn urmtorii indicatori:
- 2,96 persoane/ locuin
- 29,62 mp locuibili/locuin
- 10,16 mp/persoan.
Indicatorii de mai sus relev insuficiena spaiilor necesare conform standardelor
de locuire, ceea ce presupune completarea i suplimentarea spaiilor acestora cu noi
locuine.
Pentru localitatea Mosuni rezult urmtorii indicatori:
- 30,44 mp/ locuin
- 12,04 mp/locuitor

55
- 33,38 mp/gospodrie.
Indicatorii de mai sus relev insuficiena spaiilor necesare conform standardelor
de locuire, ceea ce presupune completarea i suplimentarea spaiilor acestora cu noi
locuine.
n ardu Nirajului exist 141 locuine cu 241 camere, ocupate de 133 gospodrii.
Datele de mai sus nseamn urmtorii indicatori:
- 9,80 mp/locuitor
- 29,72mp/gospodrie
- 28,03mp/locuin.
Rezult c sunt necesare spaii suplimentare pentru a asigura o locuire durabil.
Pentru localitatea Tampa rezult urmtorii indicatori:
- 9,87 mp/locuitor - indice cu mult sub media pe ar sau norme de locuire.
Rezult un necesar de spaii construite.

- Pentru localitatea Veta Nirajului rezult urmtorii indicatori:
- 0,85 locuitori/locuine
- 25,96 mp/locuitor-indice cu mult peste media pe ar sau norme de locuire.
Rezult un excedent de spaii construite.
Concluzii :
Se constata ca numarul de locuitori al orasului este in scadere si supus
fenomenului de imbatranire.
In ce priveste suprafata necesara pentru locuit se constata ca numai localitatea
Beu prezinta un excedent de spatiu in rest pentru celalalte localitati este necesara
cresterea spatiilor pentru locuire pe cap de locuitor. In aceste conditii extinderea
intravilanului localitatii este justificat.
Totusi se constata o cerere mai mare de teren intravilan decat necesarul iar
marea majoritate a suprafetelor cerute a fi trecute in intravilan nu au infrastructura si
posibilitatea de a avea acces la utilitati intr-un timp util ceia ce va conduce la crearea
unui impact negativ asupra apelor freatice si a solului.

56
In acest sens recomandam scoaterea etapizata din circuitul agricol al
suprafetelor de teren ce vor fi trecute in intravilan, concomitent cu
extinderea/realizarea infrastructurii necesare ( apa, canal, energie etc).

2.2.2 Economia
Dezvoltarea industriala a municipiului Targu Mures sub regimul comunist a facut ca
satele componente ale orasului Miercurea Nirajului, sa reprezinte principale centre ce
asigurau forta de munca care facea zilnic naveta catre intreprinderile din Targu Mures.
Aceste localitati nu au beneficiat de investitii pentru activitati industriale, populatia
neocupata in unitatile industriale din oras avand ca ocupatie de baza agricultura.
Prabusirea activitatilor industriale din economia municipiului Targu Mures dupa
1989, a condus la disponibilizarea, in primul rand a fortei de munca ce facea naveta.
Astfel, principalul sector economic al orasului a devenit si este in continuare agricultura,
care a jucat rol de refugiu economic dupa 1990. Sectorului primar i se adauga mici
unitati ale sectorului secundar, de importanta locala, si unitatile din sectorul public si al
serviciilor.
Uniti economice.
ntreprinderile industriale ale oraului Miercurea Nirajului sunt legate de
exploatarea i prelucrarea produselor agricole n principal, a masei lemnoase, etc.
Activitatea de baz a populaiei localitii este agricultura prin cele dou activiti de
baz: cultivarea plantelor i creterea animalelor, activiti ce constituie principala surs
de existen. n domeniul agriculturii se cultiv toate culturile specifice zonei, ncepnd
cu produse cerealiere, legume, pomi fructiferi, vi de vie, pduri i puni. Au aprut
mai multe intreprinderi din domeniul serviciilor, private, dar o industrie semnificativ nu
exist nc, dei potenial ar fi.
Potenialul economic al localitii Beu este exclusiv agricol i de cazare a forei de
munc.
n localitatea Beu a existat C.A.P. cu o brigad care ntre timp s-a desfiinat, din care se
mai pstreaz un grajd de animale. Nu sunt uniti industriale.
n localitatea Beu nu exist uniti de tip comercial, de alimentaie public sau servicii.
Principalele activiti economice ale locuitorilor din localitatea Dumitresti sunt cu
caracter agricol, industrial/depozitare i de cazare. ntreprinderile industriale sunt puine
ca rezultat al izolrii, acestea sunt: SRM, CANTONUL i GARA.

57
ntreprinderile agricole sunt cele ce au rezultat prin transformarea CAP-ului: n
ASOCIAIA AGRICOL cu grajduri, CENTRU DE COLECTARE LAPTE.
Principalele activiti economice ale locuitorilor din localitatea Laureni sunt cu caracter
agricol, industrial/depozitare i de cazare.
ntreprinderile industriale sunt puine si sunt reprezentate prin: SRM, ATELIER
CERAMIC.
ntreprinderile agricole sunt cele din gospodriile populaiei.
n localitatea Mouni a existat CAP, dar pe teritoriul creia s-au produs deja unele
mutaii funcionale. Astfel funcioneaz fermele de animale, prin ASOCIAIA
AGRICOL particular. Atelierul de reparaii este desfiinat.
Un SRM al D.G.N., pentru extracii gaze naturale, i MOARA sunt transformri de ultim
or prin schimbri de destinaie ale fostelor construcii ale CAP-ului.
Potenialul economic al localitii ardu Nirajului este industrial, agricol i de cazare a
forei de munc.
Activitatea de baz a populaiei din localitatea ardu Nirajului este agricultura prin cele
dou activiti de baz: cultivarea plantelor i creterea animalelor, activiti ce
constituie principala surs de existen. n domeniul agriculturii se cultiv toate culturile
specifice zonei, ncepnd cu produse cerealiere, legume, pomi fructiferi, via de vie,
pduri i puni.
Populaia se mai ocup i cu creterea animalelor att pentru consumul propriu ct i
pentru comercializarea produselor excedentare.
n localitatea ardu Nirajului a existat CAP, azi transformat n ASOCIAIA
AGRICOL TERACOTAS SRL, i AGROMEC, dar pe teritoriul creia s-au produs deja
unele mutaii funcionale. Astfel funcioneaz nc fermele de animale.
Uniti industriale sunt puine: un SRM al D.G.N. pentru extracii gaze naturale, i
MOARA.
n localitatea Tmpa exist uniti de tip comercial, de alimentaie public sau
servicii. Acestea sunt magazin mixt+bar, remiza PSI.
n localitatea Vea nu exist uniti de tip comercial, de alimentaie public sau
servicii.
Se constata lipsa unitatilor de tip industrial si a serviciilor in localitatile compomente.
Deasemeni constatam existenta CAP-urilor in special a terenurilor aferente
constructiilor.

58
Propunem conservarea acestora acolo unde este posibil si in special pastrarea
unei distante minime de 500 m fata de primele locuinte, unde este posibil, pentru a se
putea autoriza viitoarele activitati pe care le-ar putea efectua un potential investitor.
2.3 Evolutia probabila a calitatii mediului in situatia
neimplementarii PUG
2.3.1. Relieful si versantii
In general, sunt considerate riscuri naturale acele evenimente care schimba intr-un timp
relativ scurt si cu un grad apreciabil de violenta o stare de echilibru existenta. In
literatura de specialitate din acest domeniu, sunt considerate riscuri naturale,
urmatoarele:
- inundatiile provocate de reteaua apelor interioare, datorita ploilor, topirii zapezilor,
ruperii sau distrugerii accidentale a unor lucrari hidrotehnice (caracter antropic),
blocarea scurgerii apelor datorita gheturilor, impotmolire;
- alunecarile de teren, prabusirile, avalansele de pamant sau roci.
Efectele distructive ale acestor fenomene pot fi evitate sau in mare masura,
atenuate. La nivelul actual cunostintelor stiintifice, desi nu este posibil de prevazut exact
timpul lor de producere, se poate determina destul de precis locul unde ele se vor
produce. Se stie, spre exemplu, care sunt zonele inundabile sau cele cu alunecari.
Cunoasterea si evidentierea acestor riscuri poate permite adoptarea de masuri eficiente
de protectie.
n teritoriul localitatii Miercurea Nirajului si a localitatilor componente nu se manifesta
fenomene de inundatii sau alunecari de teren.
Prin amenajarea hidrotehnica a raului Niraj si crearea barajului in amonte riscul
producerii de inundatii a fost redus in totalitate.
Neimplementarea PUG pentru aceasta situatie nu va afecta zona si populatia
aferenta.
2.3.2. Atmosfera
Aceste drumuri sunt modernizate, asfaltate dar n stare rea.

59
exploatarea i prelucrarea produselor agricole n principal, a masei lemnoase si nu
sunt de natura sa afecteze calitatea aerului.
Problemele de mediu sunt generate de circulatia rutiera, in oras si in localitatile
componente intlnindu-se drumuri judetene si drumuri comunale cu trafic auto
moderat. Acestea reprezinta o sursa de zgomot pentru zonele locuite si o sursa de
impurificare a aerului cu gaze de esapament si pulberi.
n situaia neimplementrii PUG prin intensificarea traficului se va constata
o cretere a emisiilor n atmosfer i a nivelului de zgomot cu consecine nefaste
asupra sntii populaiei i mediului. De asemenea n cazul neimplementrii
PUG activitile industriale se pot implanta haotic n cadrul unor zone de locuit
determinnd poluare la nivel local prin emisii de noxe n aer, ap, zgomote i
vibraii etc. care pot afecta populaia din locuinele nvecinate.
Vor fi afectate din punct de vedere al calitatii aerului urmatoarele zone:
- zonele de locuit din vecintatea arterelor principale de circulaie ca urmare a
intensificrii traficului;
- zonele de locuit unde se pot dezvolta haotic activiti industriale fr a respecta
cerinele de amplasare n zonele industriale stabilite prin PUG ale orasului .
2.3.3. Resursele de apa
Resursele de apa de suprafata si subterane isi vor mentine parametrii
cantitativi si caliatativi actuali, iar procesele generatoare de disfunctionalitati se
vor amplifica in etapa urmatoare, in conditiile neimplementarii PUG.
Neimplementarea poate conduce la:
1. degradarea calitatii apelor de suprafata si subterane;
2.3.4. Solul
Prin amenajarea in amonte a barajului pe raul Niraj riscul producerii de inundatii a
fost eradicat si deci nu se pune problema degradarii solului prin eroziune sau
umiditate excesiva.
In cazul neimplementarii PUG calitatea solului va cunoaste o continua degradare
prin depozitarea necontrolata a deseurilor menajere si zootehnice.

60
2.3.5. Flora, fauna si rezervatiile naturale
In intravilanul propus al orasului Miercurea Nirajului, este prevazuta necesitatea
dezvoltarii spatiilor verzi si plantatiilor de protectie .
In cazul neimplemetarii PUG la nivelul orasului Miercurea Nirajului, spatiile
verzi si zonele de recreere vor ramane la aceleasi dimensiuni din prezent,
perdelele de protectie din jurul obiectivelor industriale vor fi insuficiente iar aria
de protectie avifaunistica Reteaua Ecologica Europeana Natura 2000 nu va fi
protejata.
Deasemeni intreg ecosistemul din zona se va degrada si ne referim la
calitatea apelor de suprafata si subterane, calitatea solului si a vegetatiei avand
ca rezultat deteriorarea habitatelor si implicit reducerea populatiilor de pasari
putand ajunge pana la disparitia unor specii din zona.
3. CARACTERISTICI DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI
AFECTATA SEMNIFICATIV LA IMPLEMENTAREA PUG

In orasul Miercurea Nirajului mediul inconjurator nu este afectat de fenomene
de poluare sau degradari care sa duca la modificari esentiale ale calitatii componentelor
unor factori de mediu.
Se intalnesc totusi o serie de situatii si aspecte negative, respectiv activitati
umane si fenomene naturale, care afecteaza local apele si solurile.
Astfel, inexistenta unor sisteme de canalizare, depozitarile intamplatoare de deseuri
menajere si gunoi de grajd, folosirea fertilizantilor in agricultura, surse de apa (fantani)
incorect construite si amplasate, lipsite de protectie sanitara, determina, prin spalari,
scurgeri neorganizate si infiltratii de ape meteorice, impurificari ale apelor de suprafata
si mai ales a celor subterane cu substante chimice si bacteriologice peste limitele
admise.
Fumul rezultat din procesele de ardere pentru incalzirea locuintelor si obiectivelor
social-economice nu afecteaza decat in mica masura mediul. Acelasi lucru se poate
afirma si despre poluarea produsa de traficul auto.

3.1 Atmosfera
Aceste drumuri sunt modernizate, asfaltate dar n stare rea.

61
n afar de drumurile judeene care sunt asfaltate, asfaltat mai este DC 37, care este
n stare rea. Celelalte drumuri sunt din pmnt sau pietruite, nu sunt modernizate, ceea
ce face dificil deplasarea pe timp nefavorabil.
exploatarea i prelucrarea produselor agricole n principal, a masei lemnoase.
Activitatea de baz a populaiei localitii este agricultura prin cele dou activiti
de baz: cultivarea plantelor i creterea animalelor, activiti ce constituie principala
surs de existen.
Au aprut mai multe intreprinderi din domeniul serviciilor, private, dar o industrie
semnificativ nu exist nc.
Pe teritoriul orasului Miercurea Nirajului, nu exista surse majore de poluare a
aerului. In concluzie calitatea factorului de mediu aer este buna.

3.2 Apa

n teritoriul studiat nu sunt prezente surse majore de poluare a apelor.
Apele subterane pot fi afectate prin infiltratii de substante organice sau chimice
provenite din depozitarile necorespunzatoare de deseuri menajere si dejectii zootehnice
de la populatie, din substantele fertilizante si de combatere a daunatorilor utilizate in
agricultura, din closetele si fosele septice ale populatiei.
La aceste cauze se mai adauga existenta unor surse de aprovizionare cu apa
(fantani) necorespunzatoare igienico-sanitar (fara perimetre de protectie, neadecvat
construite) care pot fi afectate de incarcarea apelor subterane cu substante organice si
chimice, ceea ce influenteaza negativ calitatea surselor cu apa potabila.
Deasemeni inexistenta unui sistem centralizat de canalizare si statie de epurare
la nivelul intregii comunitati afecteaza negativ calitatea factorului de mediu apa. In
prezent este in lucru statia de epurare.
Localitatea Miercurea Nirajului are un mod de trai tradiional de alimentare cu
ap din fntni, fr canalizare, au totui asigurate alimentarea cu energie electric i
gaze naturale, telefonie i cablu TV.
Excepie face zona de blocuri realizate n centrul localitii pentru care s-a realizat o
canalizare de tip local. n anul 2004 s-a elaborat un Proiect Tehnic pentru extinderea
reelei de canalizare menajer n zona central, pe strzile Teilor, Nirajului,
Trandafirilor, Seceriului, Morii, Salcmilor, Slciilor, Liliacului, Libertii, cu amplasarea
unei staii de epurare prevzut a fi construit n dou etape.

62

3.3 Soluri

Prin implementarea PUG calitatea solului va cunoaste o inbunatatire considerabila
prin inchiderea si ecologizarea depozitelor de deseuri existente, organizarea unui
sistem ecologic de colectare, transport si eliminare prin depozitare finala a deseurilor
conform PJGD Mures.
Din punct de vedere al trecerii in intravilan a suprafetelor de teren excedentar si care
nu au infrastructura necesara, implementarea PUG va avea efecte negative asupra
factorului de mediu sol, ducand in viitor la o scadere a potentialului agricol.

3.4. Flora , fauna, rezervatii naturale
Prin dezvoltarea PUG vor fi afectate limitele actuale ale sitului Natura 2000 dar fara
a afecta caracteristicile de mediu sau populatia de pasari. A fost identificata si
evidentiata aria de protectie speciala avifaunistica ce face parte din Reteaua
Ecologica Europeana Natura 2000.
Patrimoniul cultural
Au fost identificate obiective arhitecturale ce apartin patrimoniului cultural si au fost
trasate in planse zonele de protectie.

4. ORICE PROBLEMA DE MEDIU RELEVANTA PENTRU PUG

4.1. Conservarea patrimoniului natural
Pentru obiectivele ce apartin patrimoniului cultural au fost stabilite zone de protectie,
nefiind permise activitati de construire ci doar cele de reconstructie a obiectivelor
mentionate.
4.2. Zone specifice de risc
Orasul Miercurea Nirajului si localitatile componente nu se confrunt cu
probleme provocate de riscurile naturale, pe teritoriul orasului neexistnd suprafee
inundabile, zone cu alunecri de teren, bltiri i nici eroziuni.

63
4.3. Gestiunea deseurilor
In prezent colectarea deseurilor pe teritoriul orasului Miercurea Nirajului se
face de catre SC Salubriserv SA Tg.Mures care asigura colectarea si transportul
deseurilor.
Pe viitor colectarea deseurilor de pe teritoriul orasului Miercurea Nirajului si a
localitatilor componente se va face conform proiectului PHARE CES 2003 Pro
Regione Pura care prevede infiintarea unor servicii de salubritate si de colectare de
deseuri menajere In microregiunea Vii Nirajului cu termen de finalizare anul 2008.
Denumirea proiectului este "Colectare selectiva la sursa, statie de transfer
deseuri, pregatire pentru transport a deseurilor la groapa de gunoi".
Depozitele menajere necontrolate vor trebui dezafectate pana in anul 2009,
conform HG Nr. 349/2005. In oras nu exista depozite de deseuri industriale.
Colectarea deseurilor pe teritoriul orasului Miercurea Nirajului, se va face
conform Directivei Europene si Strategiei Nationale de Gestionarea Deseurilor si a
Planului national gestionare a deseurilor (aprobate prin H.G. nr. 1470/2004).
In vederea respectarii normelor de igiena, conform Strategiei Judetene de
Gestionarea Deseurilor, se impun urmatoarele masuri:
colectarea se va face selectiv in recipiente speciale;
punctele de colectare vor fi racordate la o statie de transfer - Acatari - de pe raza
judetului Mures, de unde vor fi transportate si depozitate la depozitul ecologic de
deseuri al judetului Mures din localitatea Sighisoara;
inchiderea si ecologizarea spatiilor actuale de depozitare a deseurilor pana la
data de 16.07.2009.
Deseurile spitalicesti provenind de la dispensarele veterinar si uman
considerate periculoase (infectioase si intepatoare) fie vor fi transportate in conditii de
siguranta si incinerate intr-un incinerator spitalicesc autorizat, fie neutralizate termic
si depozitate la depozitul zonal in regim de deseuri menajere nepericuloase.
Este necesar a se avea in vedere retinerea unor suprafete limitrofe in cazul
extinderii cimitirelor, cu respectarea prevederile normativelor cu privire la zonele de
protectie sanitara (50 m fata de zonele locuite) a cimitirelor.
Comform directivei 2002/96/EC care a fost transpusa in legislatia nationala
prin HG 448/2005 privind deseurile de echipamente electrice si electronice
(publicata in MO 491/10 iunie 2005), se va avea in vedere infiintarea unui centru de

64
colectare a DEEE si predarea acestora unitatilor care se ocupa cu valorificarea si
neutralizarea componentelor considerate deseuri periculoase.
In ce priveste puturile seci si animalele moarte se recomanda:
Puturile seci de pe teritoriul orasului vor fi inchise in locul acestora Primaria orasului
Miercurea Nirajului, va infiinta un centru de colectare a animalelor moarte dotat cu
camera frigorifica unde vor fi tinute pana la preluarea acestora de catre PROTAN SA
pentru neutralizare.

4.4 Calitatea apelor
n zona studiata nu sunt prezente surse majore de poluare a apelor.
Apele subterane pot fi afectate prin infiltraii de substane organice sau chimice
provenite din depozitrile necorespunztoare de deeuri menajere i dejecii zootehnice
de la populaie, din substanele fertilizante i de combatere a duntorilor utilizate n
agricultur, din closetele i fosele septice ale populaiei, a unitilor publice i industriale
si in special lipsa sistemului centralizat de alimentare cu apa si a canalizarii in sistem
centralizat si a statiei de epurare.
Alimentarea cu apa a localitatii se realizeaza prin captare de apa din zona
barajului si pompata intr-un rezervor de apa situat langa padurea Rotunda, ambele
zone - captare si inmagazinare avand zone de protectie sanitara. Pentru localitatile
componente alimentarea cu apa se face din fantani.
Deasemeni sunt asigurate alimentarea cu energie electric, gaze naturale, telefonie i
cablu TV.
Se constata lipsa sistemului centralizat de alimentare cu apa si a canalizarii in
sistem centralizat si a statiei de epurare.
Excepie face zona de blocuri realizate n centrul localitii pentru care s-a realizat o
canalizare de tip local. n anul 2004 s-a elaborat un Proiect Tehnic pentru extinderea
reelei de canalizare menajer n zona central, pe strzile Teilor, Nirajului,
Trandafirilor, Seceriului, Morii, Salcmilor, Slciilor, Liliacului, Libertii, cu amplasarea
unei staii de epurare prevzut a fi construit n dou etape.
La aceste cauze se mai adaug existena unor surse de alimentare cu ap
(fntni) necorespunztoare igienico-sanitar (fr perimetre de protecie, inadecvat
construite), care pot afecta apele subterane cu ncrcri n substane organice i
chimice. Apele uzate menajere incrcate cu substane organice i chimice pot ajunge n
stratul acvifer, ceea ce influeneaz negativ calitatea surselor cu ap potabil.


65
4.5. Obiective de interes national
Un astfel de obiectiv este construirea in viitor a autostrazii ce va face legatura intre
Vama Sculeni Iasi si Targu Mures.

Autostrada propusa prin PATJ Mures va traversa zona prin partea de Sud a orasului
Miercurea Nirajului.
Apreciem ca autostrada va avea un impact semnificativ asupra zonei in faza de
constructie, datorita modificarilor de peisaj, constructia podului si a autostrazii peste
raul Niraj, zgomot, vibratii, etc. Dupa finalizarea lucrarii impactul asupra zonei va fi cel
generat de traficul auto.
4.5. Obiective de interes comunitar
Statia de epurare
In PUG Miercurea Nirajului este prevazut a se infiinta sistem de canalizare
centralizat cu statie de epurare. Statia de epurare se va construi in partea de sud a
orasului in apropierea raului Niraj si in intravilanul existent ce este cuprins in aria de
protectie avifaunistica Reteaua Ecologica Europeana Natura 2000. Impactul asupra
biodiversitatii va fi semnificativ in faza de constructie. La finalizarea lucrarii si darea in

66
functiune impactul asupra biodiversitatii va fi redus si va avea un impact pozitiv asupra
mediului si sanatatii umane.
Statia de epurare are prevazuta o zona de protectie sanitara de 300 m si nu este in
apropierea locuintelor.

5.OBIECTIVELE DE PROTECTIA MEDIULUI STABILITE LA NIVEL
NATIONAL RELEVANTE PENTRU PUG
La elaborarea Raportului de mediu s-au luat in considerare actele normative in
vigoare cu referire la protectia mediului: legi, hotarari de guvern, ordine ministeriale.
Actele normative principale care asigura cadrul legislativ pentru protectia si
managementul mediului si care au constituit elementul fundamental in evaluarea
problemelor de mediu si in elaborarea Raportului de mediu sunt :
Legea Protectiei Mediului OUG 195/2005 aprobata prin Lg.265/2006;
OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale,
a florei i faunei slbatice;
Legea Apelor nr. 107/1996;
Legea pentru aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului National-sectiunea a III-a
zone protejate - nr. 5/ 2000;
Legea privind conservarea, protejarea si dezvoltarea padurilor, exploatarea lor
nationala, economica si mentinerea echilibrului ecologic nr. 2/1987 ( art. 35-39 si
anexa);
Legea Fondului Funciar nr. 1 /2000;
Legea privind asigurarea sanatatii populatiei nr. 3/1978;
Legea privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului National - sectiunea a II-a
Apa nr. 171 /1997;
Legile pentru ratificarea conventiilor internationale la care Romania este parte;
Strategia Nationala pentru Protectia Mediului si Planul National de Actiune pentru
Protectia Mediului.

67
Planul de transpunere si implementare in legislatia nationala a Directivelor UE in
vederea respectarii standardelor UE:
Documentul de Pozitie al Romaniei de la Conferinta Interguvernamentala pentru
Aderarea la Uniunea Europeana, la Capitolul 22 - Protectia mediului inconjurator -
prevede ca Romania accepta acquis-ul comunitar in vigoare la data de 31 decembrie
2000.
Romania si-a asumat unilateral data de 1 ianuarie 2007 ca ipoteza de lucru pentru
incheierea pregatirilor de aderare la Uniunea Europeana si va implementa acquis-ul
comunitar in domeniul protectiei mediului pana la data aderarii, cu exceptia
urmatoarelor acte comunitare:
Calitatea aerului:
Directiva Consiliului nr. 94/63/EC privind controlul emisiilor de compusi organici volatili
(COV) rezultati din depozitarea benzinei si distributia sa de la terminale la statiile
service, pentru care se solicita o perioada de tranzitie de 3 ani, pana in anul 2010.
Managementul deseurilor:
Directiva Consiliului nr.94/62/EC privind ambalajele si deseurile de ambalaje, pentru
care se solicita o perioada de tranzitie de 3 ani, pana in anul 2010.
Directiva Consiliului nr.99/31/EC privind depozitarea deseurilor, pentru care se solicita o
perioada de tranzitie de 10 ani, pana in anul 2017.
Directiva Consiliului nr.2000/76/EC privind incinerarea deseurilor, pentru care se
solicita o perioada de tranzitie de 3 ani, pana in anul 2010.
Calitatea apei:
Directiva nr.91/271/EEC privind epurarea apelor uzate urbane, pentru care se solicita o
perioada de tranzitie de 15 ani, pana in anul 2022.
Directiva nr.98/83/EC privind calitatea apei destinate consumului uman, pentru care se
Directiva nr.76/464/EEC privind descarcarea substantelor periculoase (si a celor 7
directive fiice), pentru care se solicita o perioada de tranzitie de 8 ani, pana in anul
2015.

68
Directiva nr.91/676/EEC privind protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din
surse agricole, pentru care se solicita o perioada de tranzitie de 7 ani, pana in anul
2014.
Controlul poluarii industriale si managementul riscului:
Directiva Consiliului nr.96/61/EC privind prevenirea si controlul integrat al poluarii
(IPPC), pentru care se solicita o perioada de tranzitie de 8 ani, pana in anul 2015.
Directiva Consiliului nr.1999/13/EC privind limitarea emisiilor de compusi organici volatili
datorate utilizarii solventilor in anumite activitati si instalatii (COV), pentru care se
Directiva Consiliului nr.88/609/EEC privind limitarea emisiilor de poluanti specifici in
atmosfera prin instalatii mari de ardere (LCP), pentru care se solicita o perioada de
tranzitie de 5 ani, pana in anul 2012.
Strategia Protectiei Mediului raspunde consensului si obligatiilor celor implicati in
ocrotirea mediului, avandu-se in vedere in acest sens sarcinile care revin Romaniei pe
plan national, cat si cele care decurg din obligatiile tarii noastre in urma aderarii la
conventii internationale.
Elaborarea Strategiei de Protectie a Mediului s-a realizat in concordanta cu
urmatoarele principii generale ale protectiei a mediului: conservarea si imbunatatirea
conditiilor de sanatate a oamenilor, dezvoltarea durabila, evitarea poluarii prin masuri
preventive, conservarea biodiversitatii, conservarea mostenirii valorilor culturale si
istorice, principiul poluatorul plateste, stimularea activitatii de redresare a mediului.
Tinand seama de aceste principii generale ale protectiei mediului, de starea mediului si
de conditiile specifice din tara noastra, la elaborarea strategiei au fost adoptate o serie
de criterii pentru stabilirea prioritatilor privind actiunile ce trebuie intreprinse, necesare
redresarii si ocrotirii mediului:
mentinerea si imbunatatirea sanatatii populatiei si a calitatii vietii, ceea ce
corespunde primului principiu enuntat in Strategia de Protectie a Mediului.
O gama larga de substante poluante aduc atingere grava starii de
sanatate a populatiei: substantele organice si anorganice toxice si
periculoase, metalele grele, dioxidul de sulf, oxizii de azot, vaporii de
amoniac, vaporii de acizi, pulberile care provin in special din activitatile
desfasurate in industrie, constructii, transporturi si agricultura. Alti factori
poluanti care afecteaza in mare masura starea de sanatate a populatiei
sunt: radioactivitatea, zgomotul si vibratiile, deseurile depozitate
necontralat.

69
mentinerea si imbunatatirea potentialului existent al naturii, corespunzator
principiului dezvoltarii durabile. Sunt incluse aici actiuni pe termen scurt si
lung, vizand resursele regenerabile ale naturii: apele, solul, padurea, flora
si fauna, dar si consumul echilibrat al resurselor neregenerabile.
apararea impotriva calamitatilor naturale si accidentelor: seceta,
inundatiile si cutremurele de pamant reprezinta calamitati naturale ale
caror efecte distructive au fost resimtite des in Romania, situatii care au
impus realizarea de lucrari in vederea diminuarii in viitor a acestora.
respectarea prevederilor conventiilor si programelor internationale privind
protectia mediului.
Tabel sintetic:
Legislatia
comunitara
Legislatia nationala
LEGI, HG, OG.
Legislatia nationala
ORDINE, NORMATIVE
CALITATEA AERULUI
Directiva 96/62/EEC1
Directive 80/779/EEC2
Directiva 82/884/EEC Pb
Directiva 85/203/EECNO
O.U.G.195/ 12.12.2005
Legea 24 /1994( schimb.clima)
Legea 3/ 2001 ( Prot.KYOTO)
Legea655/2001(OUG243/2000)
HG 897/2003HG 732/2001

OMAPP 462/01/07/1993
O.M.T. 33/1996
3
O.MAPM 592/2002
CALITATEA SOLULUI si APELOR DE SUPRAFATA si SUBTERANE
Directiva COM97/49
4
Directiva 75/440/EEC

Legea apelor 107/1996
Legea 458/2002
HG 188/2002-NTPA 011,
HG 202/ 2002
HG 459/2002

NTPA 002, NTPA 001.
OMAPPM 485/1995
O.MAPM1146/10.12.2002
GESTIONAREA DESEURILOR

1 D.structura cadru privind calitatea aerului;
2 D.SO2 si compusii; plumb, oxizii de azot. 3 D.clasificare autovehicule conditii mediu inconjurator.4
D.cadru a apei

70
Decizia 94/3/EC
OUG 78/2000-
Legea 426/2001
Legea 465/2001
HG 856/2002
HG 349/2005
O.MAPM 867/2002

II. D.75/440 D.apelor de suprafata; 78/659- D.ape piscicole; 76/464- D. substant.
periculoase; 80/778- D. apei potabile; 91/271- D. apelor uzate urbane; 86/278-D.
namolului rezidual. L.458/2002-legea apei potabile; HG188/2002- calitatea apelor uzate
completat HG352/2005; HG202/2002-calitatea apelor piscicole;HG459/2002-calitate
ape imbaiere; O .MAPPM 485/1995-Regulament poluare accidentala; O.MAPM
1146/2002- clasificatea apelor de suprafata. III. D. 75/442- D. gestiunea deseurilor;
D.91/156/EEC-managementul deseurilor in UE; Decizia 94/3/EC-Catalogul European al
Deseurilor; OUG78/2000-regimul deseurilor; L. 465/2001 Deseuri ind. Reciclab.;
O.MAPM 867/2002-Criterii de depozitarea deseurilor; HG 856/2002-Lista neexhaustiva
a deseurilor;HG 349/2005-depozitarea deseurilor;
innd cont c un mediu sntos este esenial pentru asigurarea prosperitii i
calitii vieii i de realitatea c daunele i costurile produse de poluare i schimbri
climatice sunt considerabile,
Guvernul Romniei promoveaz conceptul de de-cuplare a impactului i degradrii
mediului de creterea economic prin promovarea eco-eficienei i prin interpretarea
standardelor ridicate de protecia mediului ca o provocare spre inovaie, crearea de noi
piee i oportuniti de afaceri.
Avnd ca obiective principale ntrirea structurilor administrative, ca element de
baz pentru construirea unui sistem solid de management de mediu i contribuia la
dezvoltarea durabil, activitatea Guvernului Romniei n acest domeniu se va concentra
pe urmtoarelor prioriti:
1-Integrarea politicii de mediu n elaborarea i aplicarea politicilor sectoriale i
regionale;
In acest sens pentru toate proiectele din PUG care pot avea efecte semnificative
asupra mediului este prevazuta realizarea evaluarii de mediu in stadiu de proiect .

2 Evaluarea strii actuale a factorilor de mediu i fundamentarea unei strategii de
dezvoltare pe termen lung n domeniul mediului, al resurselor regenerabile i
neregenerabile.

71
Acest obiectiv a fost atins prin insasi realizarea Raportului de Mediu la PUG Miercurea
Nirajului si a fost tratat la capitolul Aspecte relevante ale starii actuale a mediului.

3 ntrirea capacitii instituionale n domeniul mediului;
PUG Miercurea Nirajului cuprinde o serie de proiecte de mediu a caror implementare
se va realiza prin atragere de foduri de la nivel central si European.

4 Ameliorarea calitii factorilor de mediu n zonele urbane i rurale;
Pentru ameliorarea calitatii factorilor de mediu in Orasul Miercurea Nirajului se
propun:
Plantarea de perdele forestiere de protectie pe partea stanga a DJ 135 spre
Tampa si perimetral in zona industriala
Marirea suprafetelor verzi
Imbunatatirea managementului deseurilor si alinierea la normele europene in
domeniu prin inchiderea depozitului existent si infiintarea platformelor de
colectare selectiva a deseurilor.
Monitorizarea calitatii apelor.

5 Elaborarea strategiilor de protejare a cetenilor mpotriva calamitilor
naturale, accidentelor ecologice i expunerii n zone cu risc ecologic prin:
Amenajari hidrotehnice cu rol de diminuare a riscului producerii de inundatii realizat
prin construirea barajului.

6 ntrirea parteneriatului cu organizaiile neguvernamentale n procesul de
elaborare i aplicare a politicilor publice n domeniu.
Nu sunt prevazute programe de colaborare si parteneriat intre primaria Orasului si
ONG uri pe teme de mediu. Pe viitor se va avea in vedere colaborarea cu grupul
Milvus in special pentru protectia biodiversitatii din Natura 2000.


72
6.POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI IN
CAZUL IMPLEMENTARII PUG
6.1Apa
In cazul implementarii PUG efectele asupra resurselor de apa vor fi
pozitive, acestea fiind gestionate cantitativ si calitativ prin lucrarile de
gospodarire a apelor. Astfel vor fi satisfacute toate cerintele de apa la
consumatorii industriali si casnici. Implementarea PUG va contribui la: stoparea
degradarii calitatii apelor de suprafata si solurilor.
6.2 Aer, zgomot
PUG-ul reprezint o strategie pentru dezvoltarea spaial durabil a
orasului Miercurea Nirajului, i n principiu implementarea lui nu poate avea
efecte adverse asupra mediului.
Dimpotiv reprezinta o planificare judicioas a modului de folosire a
terenului poate preveni efectele nefavorabile pe care dezvoltarea economic
inclusiv creterea mobilitii urbane le poate avea asupra mediului.

6.3 Sol
In situatia implementarii PUG calitatea solului se va inbunatati. Respectarea si
aplicarea masurilor propuse va conduce la o considerabila ameliorare a solurilor
din orasul Miercurea Nirajului .
recuperarea terenurilor afectate de depuneri de deseuri si dejectii zootehnice;

6.4 Flora, fauna, spatii verzi
In situatia implementarii PUG calitatea florei si a faunei se va imbunatati.
Prin implementarea PUG se vor infiinta spatiile verzi, plantatii forestiere si
aliniamente oferind adapost si hrana pentru speciile caracteristice acestor tipuri
de habitat.
Implementarea PUG va avea efecte pozitive asupra faunei si florei prin protectia
de care se va bucura Reteaua ecologica Natura 2000 dar este posibila si aparitia
efectelor negative.

73
Acestea sunt determinate de extinderile PUG spre zonele de pasune si padure
determinand dezvoltarea activitatilor antropice si restrangerea arealului de vanatoare
sau reproducere pentru unele specii.
Trebuie remarcat faptul ca activitatile antropice existente din aceasta zona nu au
condus la periclitarea speciilor protejate si a habitatelor acestora, populatia din zona
traind in armonie cu celalalte specii. Este de presupus ca si pe viitor convietuirea
populatiei cu celalalte specii sa fie benefica pentru reteaua Natura 2000.
Deasemeni trebuie tinut cont si de marimea sitului comparativ cu zonele locuite,
de distantele considerabile pana la habitatele protejate.
Acumularea nepermanenta de pe raul Niraj ofera un habitat propice pentru
speciile iubitoare de apa dar si un teren de vanatoare pentru speciile pradatoare, vizita
pe amplasament relevand acest fapt.
In aceste conditii consideram ca impactul asupra biodiversitatii din zona este
unul redus cu efecte asupra limitelor sitului si nu va afecta semnificativ biodiversitatea
din zona protejata. Prin scoaterea etapizata a terenurilor din circuitul agricol in functie
de necesitati, impactul asupra biodiversitatii se va reduce si mai mult.
Deasemeni s-au facut propuneri pentru infiintarea de spatii verzi, ce se vor
concretiza prin programul de infiintare/extindere a spatiilor verzi finantat de UE.
In zona centrala a orasului exista astfel de functiuni amenajate si mobilate
corespunzator.
6.5 Sanatatea umana
Implementarea PUG va avea efecte pozitive asupra starii de sanatate a
locuitorilor orasului Miercurea Nirajului, prin proiectele ce se vor realiza.
Infiintarea sistemului de alimentare cu ap canalizare si statie de epurare in oras
cat si n satele componente;
Cresterea suprafetei locuibile;
Amenajare corespunztoare a punctelor de precolectare a deeurilor n
conformitate cu prescripiile specifice de proiectare si introducerea sistemului de
colectare selectiva a deseurilor;
Amenajarea de spaii verzi publice pentru recreerea cetenilor;

74
Pe langa aceste proiecte vor fi implementate si proiecte ce tin de ridicarea
standardului de viata al populatiei prin:
Realizare retea gaze naturale n satele componente si zonele propuse pentru
extindere;
Extinderea reelei de joas tensiune n zonele propuse pentru extindere;
Realizare sistem de alimentare cu apa si canalizare in sistem centralizat si
racordarea tuturor localitatilor la statia de epurare, precum si a zonelor propuse
pentru extindere.;

6.6 Intravilan propus

Funciunile de baz ale localitii vor fi n continuare de locuire, cu dotrile aferente,
producie agricol, industrial/depozitare i prelucrare a produselor proprii.
La stabilirea intravilanului propus, s-au consultat organele locale, opiunile
populaiei i nevoile stringente ale localitii. Astfel a rezultat suprafaa necesar, dup
cum urmeaz:

T1 856,62ha
localitatea Suprafaa actual
(CU nr.66/04.10.2005) (HA)
Suprafaa propus
(HA)
Miercurea Nirajului 629,00 856,62
Rezult c suprafaa intravilanului va crete cu 227,62 ha - rezultnd 4,78 locuitori/ha.

BILANUL TERITORIAL al teritoriului localitii este format din suma terenurilor
ocupate de construciile existente i viitoare, i va rezulta urmtoarea componen:

Miercurea Nirajului
ZONE FUNCIONALE EXISTENT
%
PROPUS
%
1 2 3 4 5
LOCUINE I FUNCIUNI COMPLEMENTARE
513,60 81,67 713,54 83,32
LOCUINE N BLOCURI
1,50 0,24 1,50 0,18

75
INSTITUII I SERVICII DE INTERES PUBLIC
10,03 1,59 10,03 1,17
UNITI INDUSTRIALE/DEPOZITARE
27,94 4,44 27,94 3,26
UNITI AGRO-ZOOTEHNICE
4,28 0,68 4,28 0,50
CI DE COMUNICAII I TRANSPORT
rutier
feroviar

23,89
1,29
3,80
0,20
26,11
2,98

3,04
0,35
SPAII VERZI, SPORT, AGREMENT, PROTECIE
17,80 2,83 30,83 3,60
CONSTRUCII TEHNICO-EDILITARE
1,07 0,17 1,07 0,12
GOSPODRIE COMUNAL-CIMITIRE
9,54 1,51 9,54 1,11
APE
11,60 1,84 12,99 1,52
PDURI
6,46 1,03 15,81 1,83
TOTAL INTRAVILAN
629,00 100,00 856,62 100,00

Rezult c, suprafaa intravilanului va fi de 856,62ha. innd cont de faptul c
perimetrul intravilan stabilit era de 629,00ha, creterea va fi de 227,62ha.
Veta
ZONE FUNCIONALE EXISTENT % PROPUS %
1 2 3 4 5
LOCUINE I FUNCIUNI COMPLEMENTARE 9,16 88,94 18,60 84,12
INSTITUII I SERVICII DE INTERES PUBLIC 0,21 2,03 0,40 1,81
UNITI INDUSTRIALE/DEPOZITARE - - - -
UNITI AGRO-ZOOTEHNICE 0,15 1,46 0,65 2,94
Din care . rutier
feroviar
0,34 3,30 1,64 7,42
SPAII VERZI, SPORT, AGREMENT,
PROTECIE
- - - -
CONSTRUCII TEHNICO-EDILITARE
- - - -
GOSPODRIE COMUNAL-CIMITIRE
0,44 4,27 0,72 3,26
APE - - - -
PDURI - - 0,10 0,45
TOTAL INTRAVILAN 10,30 100 22,11 100

Pentru localitatea Veta suprafaa intravilanului va fi de 22,11ha. innd cont de faptul
c perimetrul intravilan stabilit era de 10,30ha, creterea va fi de 11,81ha.

76
Tampa
Funciunile de baz ale localitilor vor fi n continuare de locuire, cu dotrile aferente,
La stabilirea intravilanului s-au consultat organele locale, opiunile populaiei i nevoile
stringente de dezvoltare. Astfel au rezultat urmtoarele suprafee necesare, mprite n 2
trupuri (T1 39,42ha, T2 0,53ha):
1 2 3 4 5
UNITI INDUSTRIALE/DEPOZITARE 0,14 0,90 0,13 0,33
Din care . rutier
feroviar
1,88

12,01 2,21
-
5,58
SPAII VERZI, SPORT, AGREMENT, PROTECIE - - 0,13 0,33
CONSTRUCII TEHNICO-EDILITARE - - 0,04 0,10
GOSPODRIE COMUNAL-CIMITIRE 2,18 13,92 0,86 2,17
APE 0,14 0,90 0,06 0,15
PDURI - - - -
TOTAL INTRAVILAN 15,65 100,00 39,95 100,00
Rezult c, suprafaa intravilanului va fi de 39,95ha, cu 24,30ha mai mult dect n prezent. innd cont de
faptul c localitatea avea intravilan stabilit la minim, creterea nu este deosebit de mare.
Sardu Nirajului
Funciunile de baz ale localitilor vor fi n continuare de locuire, cu dotrile aferente,
stringente de dezvoltare. Astfel au rezultat urmtoarele suprafee necesare:
1 2 3 4 5
Din care . rutier
feroviar
2,60 12,93 4,04 4,43
CONSTRUCII TEHNICO-EDILITARE - - - -

77
APE 0,25 1,27 0,20 0,22
PDURI - - - -
Rezult c, suprafaa intravilanului va fi de 91,21ha, cu 70,11 ha mai mult dect n
prezent. innd cont de faptul c localitatea avea intravilan stabilit la minim, creterea nu
este deosebit de mare. Va rezulta cca. 0,19ha/locuitor.
Mosuni
Funciunea de baz ale localitii va fi n continuare de locuire, cu dotrile
complementare aferente, producia agricol, industrial/depozitare i prelucrare a
produselor proprii, servicii.
La stabilirea intravilanelor existente s-au consultat organele locale, opiunile populaiei i
nevoile stringente pentru fiecare localitate n parte.
Astfel, prezentm comparativ existent-propus, suprafeele ce au fost cuprinse n
perimetrul construibil / intravilanul fiecrei localiti, cu cele ce au rezultat fa de
posibilele dezvoltri ale fiecrei dintre localiti.
Suprafeele necesare dezvoltrii durabile pentru localitatea Lureni sunt urmtoarele
zone funcionale, zone totalizate n urmtorul bilan teritorial:
1 2 3 4 5
Din care . rutier
feroviar
5,90 25,20 5,37 9,29
SPAII VERZI, SPORT, AGREMENT, PROTECIE - - - -
APE 0,96 4,14 0,19 0,33
PDURI - - - -
Rezult c, suprafaa intravilanului va fi de 57,78ha, cu 34,37ha mai mult dect n
prezent. Va rezulta cca 5,71ha/locuitor.

Laureni

78
Funciunea de baz ale localitii va fi n continuare de locuire, cu dotrile
Suprafeele necesare dezvoltrii durabile pentru localitatea Lureni sunt urmtoarele
1 2 3 4 5
UNITI AGRO-ZOOTEHNICE 0,50 3,70 - -
Din care . rutier
feroviar
1,12 8,28 5,35 9,02
SPAII VERZI, SPORT, AGREMENT, PROTECIE - - - -
APE 0,20 1,48 0,40 0,67
PDURI - - - -
Rezult c, suprafaa intravilanului va fi de 59,33 ha, cu 45,81 ha mai mult dect n
prezent. Va rezulta cca 0,17ha/locuitor.

Dumitresti

Funciunile de baz ale localitilor vor fi n continuare de locuire, cu dotrile

79
Suprafeele necesare dezvoltrii durabile pentru localitatea Dumitreti sunt urmtoarele
1 2 3 4 5
UNITI AGRO-ZOOTEHNICE 0,11 1,13 - -
Din care . rutier
feroviar
1,93 13,52 2,12 2,12
APE - - 1,36 1,36
PDURI - - - -
Rezult c, suprafaa intravilanului va fi de 99,71 ha, cu 85,44 ha mai mult dect n
prezent. Va rezulta cca. 0,14 ha/locuitor.

Beu
Funciunile de baz ale localitii va fi n continuare de locuire, cu dotrile aferente,
stringente de dezvoltare. Astfel au rezultat urmtoarele suprafee necesare:
1 2 3 4 5
LOCUINE I FUNCIUNI COMPLEMENTARE - - 15,70 73,67
INSTITUII I SERVICII DE INTERES PUBLIC - - 0,75 3,52
UNITI INDUSTRIALE/DEPOZITARE - -
UNITI AGRO-ZOOTEHNICE - - - -
Din care . rutier
-
-
-
2,38
11,17

80
feroviar - -
SPAII VERZI, SPORT, AGREMENT, PROTECIE 0,90 4,22
CONSTRUCII TEHNICO-EDILITARE - -
GOSPODRIE COMUNAL-CIMITIRE - - 1,46 6,85
APE - 0,12 0,57
PDURI - - - -
TOTAL INTRAVILAN - - 21,31 100,00
Rezult c suprafaa total a intravilanului va fi de 21,31ha, acesta fiind alctuit din dou
trupuri. Trupul 1 cu suprafaa de 21,10ha i trupul 2 cu suprafaa de 0,21ha.
TOTAL INTRAVILAN propus pentru orasul Miercurea Nirajului si localitatile
componente 520.73 ha.

7. EFECTE TRANSFRONTIERA SI CUMULATIVE
7.1. Natura transfrontiera a efectelor
Nu este cazul
7.2. Natura cumulativa a efectelor
Nu au fost identificate obiective industriale care prin functionare si dezvoltare viitoare s
duc la manifestarea unor efecte de sinergism sau s genereze disconfort populaiei din
zon i ecosistemului.

8. MASURI PROPUSE PRIN PUG PENTRU A PREVENI EFECTELE
NEGATIVE
8.1. Resurse de apa
Masurile Propuse in PUG cu privire la resursele de apa au efecte exclusiv pozitive,
ele contribuid la cresterea calitatii tuturor factorilor de mediu si la realizarea unor conditii
de confort urban si rural corespunzator. Pentru atingerea acestor obiective se impun
urmatoarele masuri:
1. curative: actiuni de ecologizare a albiei raului Niraj
2. stoparea aruncarii deseurilor in albia raului Niraj si a paraielor componente
3. Alimentarea cu apa centralizata si canalizare cu statie de epurare
Lucrari hidroedilitare propuse pe teritoriul Orasului Miercurea Nirajului, :

81
dirijarea controlata a apelor meteorice;
se va asigura protectia sanitara de minim 15 m de la albiile minore, conform
Legii Apelor 107, Anexa nr.2;
se va respecta HG 930/2005 privind caracterul si marimea zonelor de
protectie sanitara si hidrogeologica la captarile de apa.
Alimentarea cu apa, tratarea apei: canalizarea
In conditiile implementarii sistemului de alimentare cu apa in orasul Miercurea
Nirajului, se pune problema realizarii unei retele de canalizare a apelor uzate menajere.
Apele uzate menajere vor fi dirijate prin intermediul unei retele colectoare spre o
statie de epurare, cu deversare in raul Niraj .
Cantitatile de apa evacuate si dimensionarea retelei se va face la debite maxime
de calcul si se vor stabili in conformitate cu prevederile SR 1846 si SR 1795.
Reteaua de canalizare menajera la care se vor racorda obiectivele social-
economice, cladirile administrative, unitatile agroindustriale locale si locuintele
individuale, va avea ca obiectiv colectarea, evacuarea si tratarea apelor uzate rezultate
din activitatile acestora.
Pentru realizarea acestui obiectiv, Consiliul Local al orasului Miercurea Nirajului
a comandat proiectul Sistem de canalizare si epurare a apelor uzate menajere din
satele orasului Miercurea Nirajului .
Se impune respectarea Legii Apelor 107/1996 completata cu Legea 310/2004,
care prevede ca ,,realizarea alimentarii cu apa a satelor si comunelor cu distributie
stradala, fara bransamente la locuinte este conditionata de asigurarea scurgerii apei
prin rigole stradale si programul de realizare etapizata a canalizarii acestor ape,,.
Se va respecta Ordinul Ministerului Sanatatii nr. 536/1997 privind distanta de
protectie sanitara in jurul statiei de epurare 300 m.
Apele meteorice vor fi evacuate natural prin lucrari de sistematizare verticala la
rigolele drumurilor, care vor deversa in paraurile limitrofe localitatilor.
Deasemeni se vor avea in vedere masurile propuse prin PUG la capitolul 3.9.1.
privind gospodarirea apelor si anume:
- intocmirea unui program de urmarire si control a calitatii apei potabile, la nivel
de primarie;

82
- instituirea zonelor de protectie sanitara in jurul surselor de apa
potabila,conform Legii apelor nr.107 cu respectarea distantei de 50m fata de
posibilele surse de poluare a apei.
- Stabilirea zonei de protectie a cursurilor de apa de pe teritoriul orasului la
15m de o parte si de alta a albiei.
Nu s-au constatat efecte negative in acest domeniu.
8.2. Atmosfera
Implementarea PUG-ului implica realizarea urmatoarelor obiective relevante din punct
de vedere al protectiei atmosferei:
masuri pentru diminuarea impactului/disconfortului generat de trafic;
plantarea unor perdele de vegetatie in cazul extinderii zonei industriale;
masuri pentru diminuarea impactului generat de activitatile industriale;
amplasarea cu strictete a noilor activitati industriale in zonele prevazute in PUG
cu aceasta destinatie ;
respectarea programelor de implementare a tehnologiilor curate si reducere a
emisiilor conform pogramelor de conformare din autorizatiile de mediu si
prevederilor Planului Local de Actiune pentru Mediu al judetului Mures;
realizarea de spatii verzi, parcuri recreative pentru cetatenii orasului ;
Toate aceaste masuri vor avea un impact pozitiv asupra mediului si sanatatii
populatiei prin diminuarea emisiilor si a zgomotului generat de activitatile industriale si
cresterea traficului.
8.3. Ameliorarea solului
Cerintele si masurile ameliorative ale solurilor afectate sunt:
4. Lucrari de combatere a excesului de umezeala
5. Redarea terenurilor in circuitul agricol a terenurilor afectate de eroziune de
suprafata;
6. Asigurarea sectiunii de scurgere, a debitelor la viituri si stabilizarea
malurilor;
7. Scoaterea de sub efectul eroziunii de suprafata.


83
PERICOLE GENERATE DE CATASTROFE/FENOMENE NATURALE
Uniunea Europeana defineste notiunea de cross-compliance ca un proces suficient de
complex prin care platile directe sunt conditionate de respectarea practic neconditionata a
unor reguli si legislatii privind imbunatatirea conditiilor de mediu, a managementului
suprafetelor cultivate si a standardelor de calitate si anume de respectarea neconditionata
a unor reguli legate de:
- mediu
- managementul terenurilor
- standarde de calitate pe intreg fluxul de productie
- siguranta alimentara.
Scopul cross-compliance se poate subdivide pe doua directii:
A - respectarea celor 19 ordonate si directive UE care acopera domeniile:
- protectia mediului
- siguranta furajelor si a alimentelor
- protectia si sanatatea animalelor
B - A doua directie care are directa legatura cu prima consta in Regului pentru
mentinerea terenului intr-o buna stare agricola si ecologica, care va trebuii neaparat
decretata de catre statele participante.
Implementarea regulilor cross-compliance a inceput la 1 ianuarie 2005 si nu cu
introducerea tuturor cerintelor deodata. Implementarea regulilor cross-compliance se face
in trei etape:
Etapa I actiuni consecinte
1) Incepand cu 1.01.2005 se
vor introduce reguli de mediu si
gestiunea terenurilor
- Monitorizarea nitratilor
- Limitarea dozelor de azot in
prima etapa la 150 kg/ha apoi la
100 kg/ha
- Mentinerea humusului si a materiei
organice in sol
- Nitrati - balanta azotului si a
humusului din sol
- Folosirea ingrasamintelor
organice, a paielor si a altor
resturi organice
- Utilizarea namolurilor de la
statiile de epurare
2) Protectia habitatelor si
a biodiversitatii pentru
- flora
- fauna
- pasari in mod deosebit
- protectia noilor specii care
apar in ecosisteme
- reglementarea vanatului de
pasari si alte animale

84
3) Implementarea regulilor de
identificare a animalelor
- vite - 4 reguli
- capre, porci, oi - 2 reguli
- crotaliere
- inregistrare
- pasaport
- registrul de turma
Etapa a 2-a
- Reguli stricte in domeniul protectiei plantelor
- Reguli stricte in domeniul sigurantei alimentare
Etapa a 3-a
Reguli foarte stricte privind protectia animalelor

Principalele zone carora se adreseaza cross-compliance si care formeaza principalele
grupari de lucrari sunt urmatoarele:
I TERENURILE
- Mentinerea terenurilor intr-o BUNA STARE AGRICOLA si ECOLOGICA (B.S.A.E.)
II INTREPRINDERILE
CERINTE DE BAZA foarte importante pentru conducatorii de intreprinderi:
- Managementul terenurilor, bunele practici agricole de ferma (inclusiv cele din domeniul
protectiei plantelor), respectarea naturii si a biodiversitatii (managementul ecologic,
managementul cresterii si intretinerii animalelor) cu toate detaliile legate de aceste
probleme intra in RESPONSABILITATEA conducatorilor de intreprinderi.

III AREALELE VERZI
- Intra in preocuparea tuturor, de la conducerile de intreprinderi la conducatori de
comunitati.
- Mentinerea si dezvoltarea arealelor verzi.
MANAGEMENTUL TERENURILOR si B.S.A.E.
Aceasta cerinta a aparut datorita accentuarii tot mai mult in ultimii ani a degradarii
terenurilor, fie datorita unei exploatari intensive nerationale, fie, dimpotriva a neglijarii lor.

85
B.S.A.E. solicita indeplinirea
a cel putin patru elemente:
1. Eliminarea proceselor erozionale
2. Mentinerea in sol a materiei organice si a principalelor
elemente de fertilitate
3. Mentinerea in conditii excelente a suprafetelor destinate
pentru ogor negru
4. Mentinerea si dezvoltarea elementelor de arhitectura
peisagera prezente in zona.
Pentru indeplinirea punctului 1 B.S.A.E. este necesara indeplinirea urmatoarelor conditii si
respectarea regulilor ce deriva din acestea:
B.S.A.E. 1
Reducerea sau
eliminarea
proceselor
erozionale:
1. Eliminarea araturilor de-a lungul pantei .
2. Eliminarea efectuarii araturilor si a altor lucrari in afara zonelor
de umiditate optima. Mentinerea si conservarea structurii
solului pentru retinerea si transmiterea in profunzime a apei.
Un bun raport apa/aer.
3. Utilizarea mulciului din paie sau a altor sisteme de mulcire.
4. Eliminarea, reducerea sau inlocuirea araturilor pentru semanatul
graului dupa grau cu semanaturi directe, la anumite intervale
in ani, in functie de ani, de rezultatele cercetarii stiintifice si
a practicii locale.
5. Folosirea asolamentelor cu benzi inerbate sau cu plante
perene (lucerna, trifoi, ierburi)
6. Plantarea perdelelor de protectie, lucrare de amploare
mai mare si cu caracter de activitate asociativa.

B.S.A.E. 2
Mentinerea in sol

a substantei
organice
1. Asolamente rationale in care cel putin trei culturi sa
detina cate 15% din suprafata. Ca si cultura principala, in sine, poate fi
considerata oricare dintre ele. Cereale de toamna sau de primavara.
Alte culturi de primavara. Chiar si ogorul negru conform prezentelor
norme 8-10% din suprafata poate fi considerat ca si suprafata
contand in asolament.
2. Culturile intermediare (porumb masa verde dar si cereale paioase
ca si culturile semanate mixt (trifoiul in cereale) nu sunt
considerate ca si culturi in sensul acestei legi.
3. Culturile perene nu pot fi integrate in asolament si desi dorite nu sunt
tratate
ca atare. Ele sunt considerate plante anuale in zona arabilului.
4. Info utila. In caz ca asolamentul nu poate fi realizat la nivelul unei
intreprinderi, este permisa realizarea lui intre intreprinderi vecine.
5. In caz ca nu sunt indeplinite conditiile unui asolament corespunzator
(conform directivei) se ofera urmatoarele sanse:
- alte masuri pentru mentinerea materiei organice in sol, in care caz
pana la 31 decembrie al fiecarui an se preda un bilant al humusului in
sol.
- Arderea miristilor si a resturilor organice este interzisa cu exceptia

86
zonelor infectate cu boli si daunatori.
- In oricare situatie bilantul humusului se face pe baza de probe la
fiecare 6 ani.

Probleme mari pentru B.S.A.E. 2 apar la intreprinderile care de ani de zile practica
monocultura. In consecinta, elaborarea bilantului humusului in sol trebuie neaparat
efectuat. Pentru spatiul romanesc aceasta sarcina revine cercetarii ASAS si unitatilor sale
specializate(ICPA, OSPA).
BSAE 2A
Elaborarea bilantului
humusului (cercetare)
Pentru fiecare specie de cultura care ocupa o anumita suprafata
va fi ordonat, solicitat un bilant al carbonului.
Va fi tolerat un sold negativ de pana la 75 kg/c/ha
Probleme care pot aparea:
Intreprinderile care cultiva monocultura de grau sau porumb
siloz, care isi pierd paiele si aplica cantitati mici de ingrasaminte,
pot intra in solduri negative mari de carbon si pot rata
primirea premiilor.

Consecinte, rezultate: masurarea continutului in humus cel putin o data la 6 ani. Eventual
introducerea unor culturi de corectie a continutului de humus din sol.
BSAE 2B
Limitele valorice ale
substantei organice
in soluri
- La sub 13% continut in argila > 1 %
- La mai mult de 13% continut in argila > 1,5%
BSAE 2C
Directii de marire a
continutului in materia
organica
- Corectie prin culturi principale .
- Cresterea productiei si lasarea unor resturi organice
mai mari in sol si pe sol.
- Utilizarea produselor secundare pentru cresterea
continutului de C din sol.
- Ingrasarea organica
- Ingrasare chimica rezonabila (bilantul azotului)

87
BSAE 3
Mentinerea in afara
culturii a unei suprafete
fie ca ogor negru fie ca
suprafata inerbata (verde)
1. In procent de 8-10% suprafetele acestea se extrag
2. din zona agricola si sunt destinate inverzirii lor
(fie naturale daca flora este favorabila, fie semanata
3. daca suprafata este foarte imburuienata).
4. Ca ogor negru, poate fi recomandata mai ales
5. zonelor secetoase.
6. Masa verde obtinuta de pe suprafetele inerbate este tocata marunt si
imprastiata ca mucti pe parcela.
7. Suprafete inverzite pe lunga durata. Suprafele inverzite sunt definite ca
acele suprafete insamantate artificial sau nu si care raman in afara
asolamentului. Ele sunt reglate prin lege pentru diferite zone agricole.
Ele intra la premii incepand cu anul 2005 in UE, daca in cerere
agricultorul a trecut-o ca atare incepand cu 2003.
Ele pot fi:
- cu caracter productiv (pasuni si fanete)
- cu caracter neproductiv
Cerinte:
- Cel putin o data pe an iarba se coseste, se taie si
se foloseste ca mulci sau ca fan si otava
- in toate cazurile se are grija ca procesul tehnologic sa
aiba loc in afara clocitului pasarilor si al nasterii altor
animale salbatice. Se evita deci perioada 1 aprilie - 15 iulie.


88
BSAE 4
Mentinerea si dezvoltarea
elementelor de arhitectura
peisagera

Elementele de arhitectura peisagera a zonei joaca un rol foarte important pentru
protectia naturii si a mediului in general.
Ele creaza nise ecologice pentru conservarea biodiversitatii si dezvoltarea unor
populatii specifice. Definite de lege ele nu trebuie distruse.
Aceste elemente sunt:
a) Garduri vii si maracinisuri incepand cu o lungime de 20 m alcatuite din
vegetatie lemnoasa.
b) Insiruiri de arbori alcatuiti din minimum 5 arbori pe o lungime de minimum
50 m. Arborii pot sa fie si pomi fructiferi.
c) Stabilimente forestiere de minimum 100 m
2
pana cel mult 2000 m
2
,
alcatuie din plante lemnoase ce nu servesc scopului agricol. Suprafetele
impadurite artificial nu intra in aceasta categorie.
d) Zone de mlastina si stufarisuri in dimensiuni de cel mult 2000 m
2
,
definite ca biotopuri speciale de legile de protectie a naturii si cartate
ca atare. Motivatie - mentinerea biodiversitatii ecologice si genetice.
e) Arbori izolati si liber protejati prin lege ca monumente ale naturii.

Precizari:
Daca in perimetrul unei proprietati agricole exista mai multe biotopuri
(ecosisteme) cel mult 2000m
2
toate trebuie protejate. Intretinerea acestor
ecosisteme nu intra in sarcina agricultorilor ci sunt reglate de legi speciale
de protectia mediului.


89
8.4 Flora, fauna, spatiile verzi

Orasul Miercurea Nirajului si localitatile componente, au un caracter aerisit cu
spatii libere aflate in intravilanul existent si distantele relativ mari pana la zonele
impadurite, paduri cu un bogat potential din punct de vedere al biodiversitatii.

Intrarea in oras dinspre Neaua

La vizita pe amplasament am constatat existenta pe teritoriul orasului Miercurea Nirajului a
unui habitat important pentru situl Reteaua ecologica Natura 2000 ce va fi afectat de
dezvoltarea spatiala a planului, situat in partea de V a orasului cuprins intre DJ 135 si
canal. Este un habitat in care cuibareste cristelul de camp Crex crex, pentru care au fost
luate masuri de protectie prin mentinerea starii actuale a habitatului.
Cristelul de camp (Crex crex) este o specie pe care o regasim in ANEXA Nr. 3 din OUG
57/2007 specii de plante i de animale a cror conservare necesit desemnarea ariilor
speciale de conservare i a ariilor de protecie special avifaunistic.


90

Amplasamentul zonei industriale cuprins intre DJ 135 si canal( zona protejata)

Amplasamentul privit dinspre DJ 135 spre canal ( zona protejata)

91

Intrarea in oras dinspre Tampa( in dreapta zona protejata)

Barajul pe raul Niraj

92
Masuri compensatorii pentru reducerea impactului asupra biodiversitatii
- mutarea zonei industriale propusa in PUG de pe suprafata de teren din partea de vest
a orasului cuprinsa intre DJ 135 si canal ca urmare a identificarii unui habitat important
pentru specia de pasari Crex crex;
- scoaterea din intravilan a suprafetelor de padure din partea de N-E deasemeni un
habitat important pentru speciile de padure;
- evitarea oricaror activitati care ar putea afecta n mod semnificativ speciile sau ar putea
distruge habitatele pentru care a fost desemnat zona.
- obligativitatea pentru activitatile economice noi de a realiza studiul de evaluare a
impactului de mediu care sa ateste compatibilitatea cu obiectivele de conservare a
naturii.
- In vederea unei ocupari cat mai rationale a teritoriului in toate localitatile si pentru
diminuarea/reducerea impactului asupra biodiversitatii, suprafetele agricole incluse in
intravilan vor fi scoase din circuitul agricol etapizat, in functie de solicitari si eliberarea
de autorizatii de construire, numai pe baza Regulamentului Local de Urbanism aferent.
Zgomotul de la traficul rutier si obiective industriale are efecte adverse asupra psrilor
(afecteaz negativ procesul de nmulire, perturb etc.)
In vederea protejarii zonei cuprinse intre drum si canal propunem urmatoarele masuri:
- plantarea de vegetatie forestiera pe lungimea drumului si perpendicular spre canal la
limita viitoarei zone industriale;
- sistarea cositului in perioada clocitului si acordarea de compensatii pentru proprietarii
de teren. Terenul cuprins intre DJ 135 si canal este utilizat de proprietari ca faneata si
este cosit ceia ce pericliteaza populatia de pasari in perioada de cuibarit.
Conform OUG nr. 57 din 20 iunie 2007 privind regimul ariilor naturale protejate,
conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, rezervatiile naturale sunt
acele arii naturale protejate ale caror scopuri sunt protectia si conservarea unor habitate si
specii naturale importante sub aspect floristic, faunistic, forestier, hidrologic, geologic,
speologic, paleontologic, pedologic. Marimea lor este determinata de arealul necesar
asigurarii integritatii elementelor protejate.
Managementul rezervatiilor naturale se face diferentiat, n functie de caracteristicile
acestora, prin masuri active de gospodarire pentru a asigura mentinerea habitatelor si/sau
n vederea protejarii anumitor specii, grupuri de specii sau comunitati biotice. Pe lnga

93
activitatile stiintifice, dupa caz, pot fi admise activitati turistice, educationale, organizate.
Sunt admise unele activitati de valorificare durabila a unor resurse naturale. Sunt interzise
folosinte ale terenurilor sau exploatarea resurselor care dauneaza obiectivelor atribuite.
Potrivit scopului pentru care au fost desemnate, rezervatiile naturale pot avea caracter
predominant: botanic, zoologic, forestier, geologic, paleontologic, peisagistic, speologic, de
zona umeda, marina, de resurse genetice si altele.
Aceste rezervatii corespund categoriei IV IUCN, si anume arie de gestionare a
habitatelor/speciilor: arie protejata administrata n special pentru conservare prin interventii
de gospodarire.

Conform aricolului 28 din OUG 57/2007 aliniat (1)sunt interzise activitatile din
perimetrele ariilor naturale protejate sau din vecinatatea acestora care pot sa
genereze un impact negativ semnificativ asupra speciilor salbatice si habitatelor
naturale pentru care au fost desemnate, n lipsa actelor de reglementare specifice.
(2) Planurile si/sau proiectele publice ori private pentru care trebuie stabilita necesitatea
efectuarii evaluarii de mediu/evaluarii impactului asupra mediului sunt cele care sunt
realizate n cadrul unei arii naturale protejate, indirect legate de aceasta sau necesare
pentru managementul ariei naturale protejate, si care, fie individual, fie mpreuna cu alte
planuri/proiecte, pot avea efecte negative semnificative asupra ariei naturale protejate,
avndu-se n vedere obiectivele de conservare.
(3) Acordul de mediu sau avizul de mediu pentru proiectele si/sau planurile prevazute la
alin. (2) se emit numai daca proiectul/planul nu afecteaza n mod negativ integritatea ariei
naturale protejate respective.
(4) Prin exceptie de la prevederile alin. (3), n cazul n care evaluarea de mediu/evaluarea
impactului asupra mediului releva efecte negative semnificative asupra ariei naturale
protejate si, n lipsa unor solutii alternative, proiectul/planul trebuie totusi realizat din
considerente imperative de interes public major, inclusiv din ratiuni de ordin social sau
economic, autoritatea competenta pentru protectia mediului emite avizul de mediu/acordul
de mediu numai dupa stabilirea masurilor compensatorii necesare pentru a proteja
coerenta retelei nationale de arii naturale protejate sau cea globala a retelei "Natura
2000", n cazul siturilor de interes comunitar.
(5) n situatia n care siturile incluse n reteaua "Natura 2000", identificate conform
legislatiei n vigoare, adapostesc un tip de habitat natural prioritar si/sau o specie
prioritara, singurele considerente care pot fi invocate sunt cele privind:
a) sanatatea sau siguranta publica;
b) anumite consecinte benefice de importanta majora pentru mediu;
c) alte motive imperative de interes public major asupra carora s-a obtinut punctul de
vedere al Comisiei Europene.

94
(6) Autoritatea publica centrala pentru protectia mediului informeaza Comisia Europeana
asupra masurilor compensatorii adoptate pentru a proteja coerenta globala a retelei
"Natura 2000".
(7) Emiterea actelor de reglementare pentru planuri/proiecte/activitati n ariile naturale
protejate si, dupa caz, n vecinatatea acestora se realizeaza numai cu avizul
administratorilor, respectiv al custozilor ariilor naturale protejate.

Deasemeni conform Art. 29 din OUG 57 /2007 aliniat (1) Constructiile, dotarile si alte
amenajari existente n perimetrul ariilor naturale protejate legal constituite, realizate din
investitii publice pe terenuri ce apartin domeniului public, vor fi destinate, cu prioritate,
activitatilor administrative si stiintifice ale celor care le asigura managementul, precum si
altor activitati n legatura cu buna administrare.
(2) n toate situatiile n care managementul ariilor naturale protejate este realizat prin
structuri proprii de administrare, acestea vor dispune de un sediu administrativ asigurat, cu
prioritate dintre cele prevazute la alin. (1).
(3) n ariile naturale protejate n care este permis ecoturismul, constructiile, dotarile si
amenajarile prevazute la alin. (1) pot fi destinate si acestui scop, precum si activitatilor de
educatie si instruire ecologica ce se organizeaza n cooperare cu autoritatile locale,
institutiile de nvatamnt si cu organizatiile neguvernamentale angajate n activitati de
protectie si educatie ecologica.
Se va respecta art. 33 din OUG 57/2007 care prevede:
(1) Pentru speciile de plante si animale salbatice terestre, acvatice si subterane, cu
exceptia speciilor de pasari, inclusiv cele prevazute n anexele nr. 4 A si 4 B, precum si
speciile incluse n lista rosie nationala si care traiesc att n ariile naturale protejate, cat si
n afara lor, sunt interzise:
a) orice forma de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vatamare a exemplarelor
aflate n mediul lor natural, n oricare dintre stadiile ciclului lor biologic;
b) perturbarea intentionata n cursul perioadei de reproducere, de crestere, de hibernare si
de migratie;
c) deteriorarea, distrugerea si/sau culegerea intentionata a cuiburilor si/sau oualor din
natura;
d) deteriorarea si/sau distrugerea locurilor de reproducere ori de odihna;
e) recoltarea florilor si a fructelor, culegerea, taierea, dezradacinarea sau distrugerea cu
intentie a acestor plante n habitatele lor naturale, n oricare dintre stadiile ciclului lor
biologic;
f) detinerea, transportul, comertul sau schimburile n orice scop ale exemplarelor luate din
natura, n oricare dintre stadiile ciclului lor biologic.
(2) Pentru toate speciile de pasari sunt interzise:

95
a) uciderea sau capturarea intentionata, indiferent de metoda utilizata;
b) deteriorarea, distrugerea si/sau culegerea intentionata a cuiburilor si/sau oualor din
natura;
c) culegerea oualor din natura si pastrarea acestora, chiar daca sunt goale;
d) perturbarea intentionata, n special n cursul perioadei de reproducere, de crestere si de
migratie;
e) detinerea exemplarelor din speciile pentru care sunt interzise vnarea si capturarea;
f) comercializarea, detinerea si/sau transportul n scopul comercializarii acestora n stare
vie ori moarta sau a oricaror parti ori produse provenite de la acestea, usor de identificat.
(3) Speciile de pasari prevazute n anexa nr. 5 C sunt acceptate la vnatoare, n afara
perioadelor de reproducere si crestere a puilor.
(4) n cazul speciilor de pasari migratoare prevazute n anexa nr. 5 C, este interzisa
vnarea acestora n perioada lor de reproducere sau pe parcursul rutei de ntoarcere spre
zonele de cuibarit.
(5) Activitatile prevazute la alin. (2) lit. f) nu sunt interzise n cazul speciilor prevazute n
anexa nr. 5 D, cu conditia sa fi fost capturate sau ucise ori obtinute prin mijloace legale.
(6) Pentru speciile indicate n anexa nr. 5 E, activitatile prevazute la alin. (2) lit. f) pot fi
permise n baza unei autorizatii speciale eliberate de catre autoritatea publica centrala
pentru protectia mediului.
(7) Autorizatia prevazuta la alin. (6) se acorda dupa consultari cu Comisia Europeana, iar
procedura de emitere a acesteia se stabileste prin ordin al conducatorului autoritatii
publice centrale pentru protectia mediului, n termen de 90 de zile de la intrarea n vigoare
a prezentei ordonante de urgenta.
(8) Pentru asigurarea protectiei, managementului si utilizarii durabile a populatiilor speciilor
de pasari al caror areal natural de distributie include teritoriul Romniei este necesara
realizarea de studii si cercetari avnd ca subiect temele prevazute n anexa nr. 8.

8.5 Populatia
In conformitate cu tendintele pe plan national si cu strategia judeteana,
obiectivele care stau la baza revitalizarii populatiei, sunt:
- stoparea tendintei de degradare a factorilor demografici si reducerea dezechilibrelor
prin politici care sa asigure o dezvoltare echilibrata;
- mentinerea nivelului actual al ratei de ocupare si cresterea acestuia in perspectiva
urmatorilor 10-15 ani, pe masura reabilitarii activitatilor economice si scaderea nivelului
somajului;

96
- mentinerea constanta a numarului somerilor in urmatorii 2-3 ani, urmata de o reducere
treptata a numarului acestora prin crearea de noi locuri de munca;
- un model nou de ocupare a fortei de munca; in acest sens se impune imbunatatirea
structurii populatiei ocupate ca urmare a restructurarii si modernizarii activitatilor
economice si prin reconversie profesionala in cadrul fenomenului de tertiarizare a
profilului economico-social - tendinta specifica etapei de realizare si dezvoltare a
economiei de piata.
Suportul realizarii obiectivelor si optiunilor strategiei demografice este sustinut si
de programele de dezvoltare regionala si implicit a teritoriului administrativ Miercurea
Nirajului.
Optiuni ale populatiei
Solicitarile populatiei constau in:
1. Prevederea de amplasamente pe terenuri stabile la alunecari, in interiorul
intravilanelor, pentru:
- functiuni de interes public si servicii care lipsesc;
- curti si constructii, in limita a 1000 mp/ gospodarie, pentru locuinte necesar a
fi nou construite, datorita cresterii numarului populatiei, a cresterii confortului
de locuire (realizarea a minim 2,85 persoane / gospodarie si 10,5 mp arie
locuibila / persoana);
- eventualele unitati industriale, industrie mica si prestari servicii;
- dotarile de gospodarie strict necesare (cimitire, instalatii apa-canal, strazi,
etc.);
- dezvoltarea unor ramuri economice care sa ocupe forta de munca disponibila
(industrie mica, artizanat si activitati mestesugaresti, unitati de procesare a
laptelui si a carnii, etc.).
- dezvoltarea turismului local, prin valorificarea potentialului existent al cadrului
natural.

Deoarece actualele obiective strategice de dezvoltare, marimea numarului de locuitori si
tipul de organizare ca aglomeratie urbana si rurala sunt premise ferme, orasul va
continua sa se extinda pe terenurile disponibile din jur inca din prima etapa, tinandu-se
seama de toate categoriile de bariere existente si de directiile prioritare de evolutie.
De aici rezulta necesitatea imperativa de a revizui intreaga strategie de
dezvoltare a localitatilor, si in mod special a centrului din Orasul Miercurea Nirajului.

97
In afara schimbarilor la nivel institutional sunt necesare schimbari ale modului si
aspectului de viata urban.
Trecerea la un nivel superior, in prima faza, comporta in primul rand o revizuire a
functionalului zonei centrale: completarea cu noi dotari (spatii comerciale si de
alimentatie publica). Este necesar de asemenea ca pe viitor sa fie aprobate si construite
doar acele locuinte care corespund din punct de vedere calitativ si estetic cu functiunile
de baza.

8.6 Masuri in zonele cu riscuri naturale
Pe teritoriul orasului nu sunt prezente zone cu riscuri naturale si in comcluzie nu
se impun masuri cu privire la acestea.
Masurile preventive
Aceste masuri urmaresc preintampinarea producerii alunecarilor.
Dintre acestea citam:
mentinerea invelisului vegetal pe versantii inclinati;
rationalizarea pasunatului sau interzicerea acestuia pe pantele care indica
alunecari in pregatire;
practicarea araturilor in sensul curbelor de nivel;
uscarea argilei prin drenari de suprafata si subterane, prin intermediul carora apa
sa fie evacuata in afara regiunii cu potential de alunecare; modificarea naturii
argilelor, prin injectari cu diferiti lianti.

Masuri curative
Aceste masuri se aplica in situatiile cand alunecarile s-au declansat si actiunea
lor trebuie limitata sau impiedicata. Ca prima masura se impune captarea surselor de
umezire a argilelor (izvoare, panze de ape freatice) si dirijarea lor dincolo de perimetrul
zonei afectata de alunecari. Printr-o astfel de interventie, argilele incep sa se usuce si
procesul de alunecare poate fi oprit. Numai dupa o asemenea masura urmeaza si
amplasarea de ziduri sau diguri din beton, care sa fie montate cu o talpa cat mai
adanca in sol, concomitent cu impadurirea versantilor si interzicerea pasunatului.

98
Pentru stabilizarea si utilizarea rationala a terenurilor cu alunecari declansate, in
diferitele lor stadii de evolutie, se vor lua masuri corespunzatoare cauzelor principale si
secundare care au contribuit la dezvoltarea lor. In prima etapa se va urmari fixarea
cornisei si uscarea corpului de alunecare. In etapa a II-a se trece la o utilizare complexa
a intregului microlandsaft al alunecarii, cu destinatii multiple: pentru agricultura, pasune
si faneata, livada si podgorie, padure etc, in functie si de zonalitatea fizico-geografica.
Pentru ameliorarea stabilitatilor versantilor alunecatori se propune efectuarea
unor lucrari de consolidare biologica prin plantatii silvice de protectie cu specii de arbori
si arbusti (salcioara, salcam, rachita, macies, etc.), cat si refacerea taluzelor cu pante
fortate cu praguri din beton sau prefabricate modulate din beton armat, ori praguri din
gabioane, apoi inierbarea acestora.
Combaterea alunecarilor si luarea in cultura a terenurilor alunecate reprezinta
actiuni complexe, care prezinta dificultati tehnice si conduc la cheltuieli foarte mari, de
aceea trebuie sa se puna un accent deosebit pe prevenirea acestui fenomen.
Pentru a nu favoriza acumularea apei in sol, araturile pe aceste terenuri trebuie
netezite, iar in zonele si in anii mai bogati in precipitatii, pe solurile cu un continut mai
ridicat in umiditate, aratura se poate executa chiar pe linia de cea mai mare panta, din
deal in vale. Pe aceste terenuri nu se vor executa, pentru combaterea eroziunii, lucrari
de retinere a apei (canale, valuri de pamant, terase orizontale).
Impadurirea terenurilor alunecatoare trebuie privita sub doua aspecte, pe de o
parte, speciile silvice pot reduce stabilitatea versantilor prin greutatea proprie si prin
eforturile generate de vant, iar pe de alta parte previn alunecarile prin consumul mare
de apa si drenarea in felul acesta a solului, prin prevenirea formarii crapaturilor si prin
fixarea solului de sistemul radicular. Impadurirea terenurilor poate fi inlocuita de plantatii
de nuci, care, prin sistemul radicular puternic pivotant si fasciculat, asigura fixarea si
drenarea biologica a solului. Plantarea de nuci nu exclude folosirea celorlalte masuri de
prevenire.
O alta masura de prevenire se refera la controlul suprafetelor predispuse
alunecarilor pentru a depista aparitia unor crapaturi, urmata de astuparea acestora cu
pamant bine compactat, evitandu-se in felul acesta patrunderea rapida a apelor de
suprafata catre stratul alunecator. Netezirea, pe terenurile arabile, a formelor de relief
existente pe versanti, pentru a asigura eliminarea apei din micile depresiuni, contribuie,
de asemenea, la prevenirea atat a alunecarilor, cat si a reactivarii alunecarilor
stabilizate. Netezirea poate fi asociata cu executarea unor santuri pentru evacuarea
apei din depresiunile inchise, care nu se pot nivela. In afara de aceste masuri generale,
pe terenurile predispuse alunecarilor, se interzice defrisarea plantatiilor silvice,

99
amplasarea de constructii si depozite grele, trasarea de cai de comunicatie, efectuarea
de sapaturi la piciorul unor versanti amenintati de alunecare.
In aceste zone se pot autoriza doar constructiile care au drept scop limitarea
riscurilor naturale. Alte categorii de constructii pot fi autorizate doar dupa eliminarea
factorilor naturali de risc si cu respectarea prevederilor Legii nr.10/1995 privind calitatea
in constructii.

Inundatii
Aparitia inundatiilor nu poate fi evitata, insa ele pot fi gestionate, iar efectele lor
pot fi reduse printr-un proces sistematic care conduce la un sir de masuri si actiuni
menite sa contribuie la diminuarea riscului asociat acestor fenomene. Managementul
inundatiilor este usurat de faptul ca locul lor de manifestare este predictibil si adesea
este posibila o avertizare prealabila, iar in mod obisnuit este posibil sa se precizeze si
cine si ce va fi afectat de inundatii.
Principalele activitati ale managementului inundatiilor:
A. Activitati preventive (de prevenire, de protectie si de pregatire)
Aceste actiuni sunt concentrate spre prevenirea/diminuarea pagubelor potentiale
generate de inundatii prin:
- evitarea constructiei de locuinte si de obiective sociale, culturale si/sau economice in
zonele potential inundabile; adaptarea dezvoltarilor viitoare la conditiile de risc la
inundatii; promovarea unor practici adecvate de utilizare a terenurilor si a terenurilor
agricole si silvice;
- realizarea de masuri structurale de protectie, inclusiv in zona podurilor si podetelor;
- realizarea de masuri nestructurale (controlul utilizarii albiilor minore, elaborarea
planurilor bazinale de reducere a riscului la inundatii si a programelor de masuri;
introducerea sistemelor de asigurari etc.);
- realizarea unor lucrari destinate sa retina si sa intarzie scurgerea apelor de pe
versanti, din afluentii mai mici ai bazinelor sau de torente care s-ar forma ca urmare a
unor ploi abundente sau prin topirea zapezilor etc. Aceste lucrari pot fi actiuni de
impadurire sau reimpadurire a versantilor, crearea unor tipuri de invelisuri care sa
favorizeze infiltratia si sa reduca scurgerea apelor de pe versanti, construirea unor
baraje de retinere pe fundul vailor;

100
- aplicarea unor masuri de proiectare care permit cladirilor si altor constructii civile ori
industriale sa reziste la cresterea nivelului apelor si la viteza de deplasare a acestora;
- intretinerea albiilor cursurilor de apa si a vailor torentiale prin ingrijirea vegetatiei de
pe maluri, prin controlul strict asupra depozitarii gunoaielor si a altor materiale care pot
colmata sectiunea de scurgere a apei;
- implementarea sistemelor de prognoza, avertizare si alarmare pentru cazuri de
inundatii;
- comunicarea cu populatia si educarea ei in privinta riscului la inundatii.
B. Activitati de management operativ (managementul situatiilor de urgenta) ce
se intreprind in timpul desfasurarii fenomenului de inundatii:
- detectarea posibilitatii formarii viiturilor si a inundatiilor probabile;
- prognozarea evolutiei si propagarii viiturilor in lungul cursurilor de apa;
- avertizarea autoritatilor si a populatiei asupra intinderii, severitatii si a timpului de
aparitie al inundatiilor;
- organizarea si actiuni de raspuns ale autoritatilor si ale populatiei pentru situatii de
urgenta;
- asigurarea de resurse (materiale, financiare, umane) la nivel judetean pentru
interventia operativa;
- activarea institutiilor operationale, mobilizarea resurselor etc.
C. Activitati ce se intreprind dupa trecerea fenomenului de inundatii:
- ajutorarea pentru satisfacerea necesitatilor imediate ale populatiei afectate de
dezastru si revenirea la viata normala;
- reconstructia cladirilor avariate, a infrastructurilor si a celor din sistemul de protectie
impotriva inundatiilor;
- revizuirea activitatilor de management al inundatiilor in vederea imbunatatirii
procesului de planificare a interventiei pentru a face fata unor evenimente viitoare in
zona afectata, precum si in alte zone.
De mentionat este faptul ca se poate accesa Fondul de Solidaritate al UE care
intervine in cazuri de catastrofe majore sau pentru actiuni de prevenire a dezastrelor.

101
Imbunatatirea parametrilor privind calitatea mediului
Masurile ce se vor lua prin implementarea PUG in privinta inbunatatirii factorilor
de mediu reprezinta un obiectiv ce se aplica si la nivel national. Aceste masuri vor avea
un efect benefic asupra sanatatii populatiei,vor duce la stoparea degradarii
monumentelor arhitecturale si de patrimoniu national, al florei si faunei din Orasul
Miercurea Nirajului . Inbunatatirea calitatii factorilor de mediu, a mediului in general, va
duce la cresterea nivelului de sanatate al populatiei, la imbunatatirea conditiilor de viata
al locuitorilor.
Pentru factorul de mediu Aer: Nu se identifica efecte semnificative asupra
calitatii aerului atmosferic si nici asupra sanatatii populatiei. Trebuie remarcat ca, in
general, industriile orasului Miercurea Nirajului, nu sunt printre cele puternic poluante.
De asemenea, prin reducerea accentuata a activitatilor agricole si zootehnice, poluarea
cunoaste cote mult diminuate.
Pentru factorul de mediu Apa: La sursele de poluare a apelor se propune
realizarea unei statii de epurare.
Pentru apele de suprafata de pe teritoriul orasului Miercurea Nirajului, se
fac urmatoarele propuneri:
1. CES-uri inierbari, impaduriri;
2. Curative: actiuni de ecologizare a albiei raului;
3. Stoparea aruncarii deseurilor in albia raului;
4. Alimentarea cu apa in sistem centralizat si canalizare cu statie de epurare;
Pentru Sol:
La sursele de poluare a solurilor se propun:
asigurarea depozitelor de dejectii ale unitatilor zootehnice si valorificarea lor ca
ingrasamant;
Eliminarea/ diminuarea impactului asupra mediului, a practicilor actuale de
gestionare (colectare,transport si eliminare finala prin depozitare) a deseuri-lor
menajere rezultate in mediul rural.
In ce priveste activitatea de salubrizare se fac urmatoarele propuneri privind
optimizarea activitatii de salubrizare a orasului Miercurea Nirajului,

102
Colectarea deeurilor pe teritoriul orasului Miercurea Nirajului, se va face
conform Directivei Europene i Strategiei Naionale de Gestionarea Deeurilor i a
Planului naional gestionare a deeurilor (aprobate prin H.G. nr. 1470/2004), care
impun urmtoarele msuri:
nchiderea i ecologizarea spaiilor actuale de depozitare a deeurilor
(depozite rurale de deeuri) pn la data de 16.07.2009.
Stabilirea i realizarea punctelor (platformelor) de precolectare selectiv a
deeurilor pe teritoriul orasului (n intravilan).
ntreinerea platformelor de precolectare i preluarea i transportul
deeurilor din aceste puncte de colectare se va face de ctre societi specializate n
colaborare cu Primria.
Deeurile menajere din punctele de precolectare vor fi preluate i duse la
cea cea mai apropiat staie de transfer Acatari, unde vor fi sortate, compactate,
transportate i depozitate la depozitul zonal de deeuri al judeului Mures.
Punctele (platformele) de precolectare a deeurilor vor fi amplasate n
intravilanele localitilor aparintoare orasului Miercurea Nirajului, , numrul acestora
fiind dimensionat n funcie de populaie, capacitatea recipienilor folosii i frecvena
prelurii deeurilor de ctre serviciul de salubritate (SR 13387 Salubrizarea localitilor,
Deeuri urbane-prescripii de proiectare a punctelor pentru precolectare).
Eurocontainerele vor fi amplasate n condiii salubre, pe platforme betonate (cu
pant de 1%) i prevzute cu rigole de drenare a apei pluviale i racordate la reeaua
de ap i canalizare, sau la anul de colectare a apelor adiacent drumului, la care s
aib acces mijloacele de transport ce asigur preluarea deeurilor, i situate la o
distan de cca. 10 m de cldiri. Se recomand mprejmuirea platformelor cu gard
pentru prevenirea mprtierii deeurilor i accesului persoanelor neautorizate.
n punctele de precolectare nu este permis pozarea conductelor de distribuie a
apei i a conductelor de canalizare sau de gaze.
Deeurile vor fi precolectate selectiv, pe patru fracii: sticl, plastic, hrtie i
carton, i deeuri generale. Capacele containerelor vor fi adaptate fiecrui tip de deeu
i vor fi colorate diferit pentru a facilita selectarea.
Pentru fracia biodegradabil (menajere, deeuri din grdini, zootehnice) se
recomand compostarea n gospodrii i utilizarea ca ngrmnt organic.
Deeurile spitaliceti provenind de la dispensarele uman i veterinar, i de la
Spitalul de copii, considerate periculoase (infecioase i neptoare) fie vor fi
transportate n condiii de siguran i incinerate ntr-un incinerator spitalicesc autorizat,

103
fie neutralizate termic i depozitate la depozitul zonal n regim de deeuri menajere
nepericuloase.
Pentru DEEE se va avea in vedere infiintarea unui centru de colectare a DEEE si
predarea acestora unitatilor care se ocupa cu valorificarea si neutralizarea
componentelor considerate deseuri periculoase.
Puturile seci de pe teritoriul orasului vor fi inchise in locul acestora Primaria Orasului
Miercurea Nirajului, va infiinta un centru de colectare a animalelor moarte dotat cu
camera frigorifica unde animalale moarte vor fi tinute pana la preluarea acestora de
catre PROTAN SA pentru neutralizare.
Este necesar a se avea n vedere reinerea unor suprafee limitrofe n cazul
extinderii cimitirelor, cu respectarea prevederile normativelor cu privire la zonele de
protecie sanitar (50 m fa de zonele locuite) a cimitirelor.
n vederea asigurrii unui mediu echilibrat i stabil se propun o serie de obiective i
msuri necesare pentru rezolvarea problemelor de mediu i a aspectelor negative pe
care acestea le genereaz.
n acest sens se propun urmtoarele msuri pentru eliminarea i prevenirea polurii
la nivelul aerului, apelor i solului:
Interzicerea oricror deversri necontrolate de ape uzate, reziduuri i depuneri de
deeuri n cursurile de ap i pe malurile acestora, o atenie deosebit acordndu-se
obiectivelor cu posibile riscuri accidentale de poluare.
Instituirea zonelor de protectie a albiilor paraielor ce traverseaza orasul Miercurea
Nirajului la 15m de o parte si de alta, iar acolo unde este cazul se va executa o
banda lata de 5m la limita terenurilor agricole pentru prevenirea eventualelor
scurgeri de N in timpul fertilizarii.
Instituirea zonelor de protecie sanitar a fntnilor, asigurarea acestora cu capace
i ghizduri nalte de 70-100 cm, respectarea distanelor sanitare ntre acestea i
eventualele surses de impurificare (closete, microferme de animale).
Racordarea reelei de alimentare cu ap la sistemul centralizat de distribuie a apei;
Infiinarea unui sistem de canalizare ;
Meninerea calitii aerului prin controlarea emisiilor rezultate n urma arderii
combustibililor folosii pentru nclzire.
Gestionarea deeurilor menajere produse n gospodrii prin precolectarea selectiv
a acestora, preluarea n condiii de siguran i transportul la cea mai apropiat
staie de transfer.

104
Combaterea proceselor de eroziune, alunecri de teren prin lucrri de consolidare,
inclusiv prin meninerea i extinderea plantaiilor de protecie, antierozionale,
evitarea construciilor n zonele afectate de procese de versant, combaterea zonelor
cu exces de umiditate, prin desecri locale .
Pentru prevenirea riscurilor naturale se vor respecta condiiile de fundare din studiile
geotehnice i se va acorda o atenie deosebit sistematizrii verticale.
Sistematizarea vertical a terenului se va realiza astfel nct scurgerea apelor
meteorice de pe acoperiuri i de pe terenul amenajat s se fac ctre un sistem
centralizat de canalizare anuri de scurgere a apelor pluviale de-a lungul drumurilor
fr s se afecteze proprietile nvecinate.
Meninerea i protecia pdurilor i plantaiilor forestiere din extravilan i intravilan,
avnd n vedere rolul lor de protecie sau de protecie i producie;
Pentru mbuntirea microclimatului zonei se propune completarea spaiilor
plantate;
Utilizarea fertilizanilor agricoli n doze optime, asigurarea unor agrotehnici adecvate
i ecologice, inclusiv prin combaterea biologic a duntorilor;
n ceea ce privete zonele propuse pentru refacere peisagistic, acestea se refer
n principal la terenurile neproductive reprezentate prin alunecri, eroziuni toreniale active,
terenuri ocupate cu depuneri de deeuri. Acestea vor trebui recuperate prin crearea de
peisaje forestiere, prin revenirea la peisajul iniial, sau prin amenajri de agrement.
Alte masuri propuse in PUG pentru cresterea nivelului de trai si implicit a sanatatii
populatiei sunt:
- Gospodrirea apelor
Lucrri hidroedilitare propuse pe teritoriul orasului Miercurea Nirajului:
dirijarea controlat a apelor meteorice;
se va asigura protecia sanitar de minim 15 m de la albiile minore,
conform Legii Apelor 107, Anexa nr.2;
se va respecta HG 930/2005 privind caracterul i mrimea zonelor de
protecie sanitar i hidrogeologic la captrile de ap.


105
Alimentarea cu ap
n prezent Orasul Miercurea Nirajului deine un sistem centralizat de
alimentare cu ap, numai pentru localitatea Miercurea Nirajului, locuitorii satelor
componente utilizeaz apa din fntni pentru care nu exist program de control
i monitorizare. Alimentarea cu apa se realizeaza din captarea de apa din zona
barajului. Apa este pompata in rezervorul situat langa padurea Rotunda si de aici
prin cadere distribuita populatiei.
Atat captarea cat si rezervorul au zona de protectie sanitara.
Pentru rezolvarea alimentrii cu ap, la cererea Consiliului Local al
orasului , s-a realizat n anul 2006 Studiul de Fezabilitate la lucrarea
Alimentarea cu ap a satelor orasului Miercurea Nirajului.
Scopul proiectului este creterea calitii vieii i a strii de sntate a
populaiei din satele orasului , prin reducerea riscului mbolnvirilor hidrice prin
furnizarea unei ape cu parametri calitativi conform directivei CE 98/93/EC privind
calitatea apei potabile nr. 458/2002.
Canalizarea
n condiiile implementrii sistemului de alimentare cu ap n oras, se
pune problema realizrii unei reele de canalizare a apelor uzate menajere.
Apele uzate menajere vor fi dirijate prin intermediul unei reele colectoare
spre o staie de epurare, cu deversare n rul Niraj .
Cantitile de ap evacuate i dimensionarea reelei se va face la debite
maxime de calcul i se vor stabili n conformitate cu prevederile SR 1846 i SR
1795.
Reeaua de canalizare menajer la care se vor racorda obiectivele social-
economice, cldirile administrative, unitile agroindustriale locale i locuinele
individuale, va avea ca obiectiv colectarea, evacuarea i tratarea apelor uzate
rezultate din activitile acestora.
Pentru realizarea acestui obiectiv, Consiliul Local al Orasului a comandat
proiectul Sistem de canalizare i epurare a apelor uzate menajere din satele
Orasului Miercurea Nirajului.
In prezent este in faza de executie statia de epurare a orasului pentru care
a fost stabilita zona de protectie de 300 m.

106
Alimentarea cu energie electric
Datorita extinderii intravilanului, a cresterii numarului de locuinte, de obiective
social administrative, economice si comerciale, se poate aprecia o crestere a
consumului de energie electrica la nivelul orasului .
Pentru alimentarea cu energie electrica a noilor consumatori, se propun
extinderi ale retelei de joasa tensiune LEA 0.4 KV si se vor avea in vedere urmatoarele
criterii :
Alimentarea cu energie electrica trebuie sa corespunda nivelurilor de exigenta
impuse de normativele tehnice in vigoare.
Toate circuitele principale vor fi trifazate.
Alimentarea retelei de iluminat particular si utilizari casnice se recomanda a
se face prin 2-4 plecari, iar cea a retelei de iluminat public prin 1-3 plecari.
Posturile de transformare vor fi aeriene, montate pe stalpi; acestea se vor
amplasa la distante aproximativ egale, cat mai in centrul de greutate al
consumatorilor sI in apropierea consumatorilor importanti.
Solutia de racord la reteaua electrica se va stabili de catre proiectantii de
specilitate F.T.D.E.E. Mures conform prescriptiilor in vigoare PE 132 si PE 136.
Reeaua de telefonie i pot
n Orasul Miercurea Nirajului este necesar dezvoltarea reelei telefonice,
care s rezolve cererile de instalare de noi posturi telefonice, precum i
eventualele noi solicitri ca urmare a extinderii intravilanului.
Conform STAS 832, msurile ce se impun la proiectarea i apoi la
ntreinerea instalaiilor de telecomunicaii sunt:
- Liniile telefonice vor avea circuite transpuse. Cea mai mare distan
intre dou transpuneri ale unui circuit trebuie s nu depeasc 1,6km;
- Se vor instala cabluri cu manta de aluminiu;
- Simetria instalaiilor i izolaia lor fa de pmnt trebuie s
corespund normativelor n vigoare. Defectele de izolaie trebuie s fie
remediate n funcie de importana circuitelor n termenele stabilite. Se
recomand ca durata remedierii s nu depeasc 24 de ore;
- La subtraversri, cablurile izolate se vor instala n evi izolate, chiar
dac electrificare cii ferate nu este prevzut;

107
- Se va evita nlocuirea unei linii aeriene cu o nou linie aerian pe alt
traseu. De regul, linia aerian ce trebuie desfiinat se nlocuiete cu
un cablu;
Ca o msur special, nlocuirea instalaiilor existente se va face numai
atunci cnd nu se gsete o soluie judicioas de protecie n condiiile proteciei
lor.
Aceast msur nu se refer la soluii prin care reorientrile de legturi,
comasrile de linii, scurtrile de traseu conduc la desfiinarea de pe terenurile de
construcii sau agricole a unor linii aeriene cu lungime total mai mare dect a
cablurilor pe care le nlocuiesc.
Soluia abandonrii cablurilor interurbane existente se poate admite numai
n cazuri excepionale i se aplic numai cu avizul ministerelor interesate.
Alimentarea cu gaze naturale
n prezent locuitorii orasului folosesc pentru nclzire gaze naturale.
Se propune alimentarea cu gaze naturale a satelor Mouni, Beu i Vea aparintoare
oraului Miercurea Nirajului
Toate aceste masuri vor creste calitatea principalilor parametri de mediu, cu
efecte benefice directe si indirecte asupra sanatatii populatiei din orasul
Miercurea Nirajului .
8.7 Patrimoniul cultural
Pe teritoriul orasului Miercurea Nirajului, au fost identificate obiective care apartin
patrimoniului cultural si au fost facute propuneri pentru protectia acestora prin instituirea
zonelor de protectie pentru monumentele istorice.
8.8 Protectia mediului
Protectia aerului
Atmosfera fiind cel mai larg vector de propagare a poluantilor, ale caror efecte se
resimt de la nivel local pana la nivel global asupra tuturor elementelor biotice si abiotice,
monitorizarea calitatii aerului ocupa un loc esential, constituindu-se intr-un element de
fundamentare a strategiilor de control.

108
A supune controlului calitatea aerului presupune elaborarea unui program
coerent care sa vizeze toate problemele de poluare precum si responsabilitatile
autoritatilor locale.
Cunoasterea mecanismelor de poluare a atmosferei, implica studierea a patru
categorii de fenomene, si anume:
emisiile de poluanti atmosferici aferente surselor naturale si antropice;
transferul poluantilor de la sursa la receptor (transmisia);
imisiile, adica distributia spatiala, temporala si nivelul concentratiilor de poluanti
in atmosfera;
efectele poluarii asupra sanatatii umane, a mediului, a constructiilor si
materialelor.
Monitorizarea emisiilor, ce defineste cauza poluarii, este un mijloc de informare
absolut necesar asupra contributiei pe care o au diferite surse, permitand astfel
stabilirea prioritatilor cu privire la reducerea poluarii.
Imisiile, adica distributia tempo-spatiala si nivelul concentratiei de poluanti in
atmosfera, sunt monitorizate prin masuratori si modelare matematica a concentratiilor,
in scopul cunoasterii starii si evolutiei calitatii aerului. Obiectivele monitorizarii imisiilor
deriva din necesitatea cunoasterii starii si evolutiei calitatii aerului si protejarii acesteia.
Pentru imbunatatirea calitatii aerului in Orasul Miercurea Nirajului - se propun
urmatoarele masuri:
- Mentinerea calitatii aerului prin controlarea emisiilor rezultate in urma arderii
combustibililor folositi pentru incalzire;
- Realizarea de spatii verzi de protectie intre zonele de locuit si unitatile
economice, care sa absoarba noxele in latime de 10 m, precum si spatii verzi de
aliniament in lungul arterelor importante, in latime minima de 5 m;
- Conform art. 62 din Ordonanta de urgenta nr. 195 din 22 decembrie 2005
privind protectia mediului, detinatorii, cu orice titlu, de terenuri sunt obligati sa intretina
perdelele si aliniamentele de protectie, spatiile verzi si parcurile pentru imbunatatirea
capacitatii de regenerare a atmosferei, protectia fonica si eoliana;
- Amplasarea dotarilor care produc mirosuri dezagreabile (platforme pentru
depozitarea deseurilor menajere, platforme pentru depozitarea si fermentarea dejectiilor
de la sectoarele zootehnice, cimitirele etc.) la minim 50 m de locuinte si functiunile

109
complementare si prevederea de plantatii de aliniament pe perimetrul acestora cu o
latime minima de 10 m.
- proiectarea si executia centurii ocolitoare.
Protectia apei
Protectia apelor de suprafata si subterane si a ecosistemelor acvatice are ca
obiect mentinerea si imbunatatirea calitatii si productivitatii biologice ale acestora, in
scopul evitarii unor efecte negative asupra mediului, sanatatii umane si bunurilor
materiale.
Fiind un factor de mediu fundamental, apa confera posibilitati de utilizare pentru
orice fel de necesitati. Supravegherea calitatii apelor are ca scop protectia impotriva
efectelor nocive ale poluarii si implica doua etape: cunoasterea calitatii si masuri de
protectie a acesteia. Aceasta include monitorizarea apelor de suprafata, a precipitatiilor
si a apelor subterane.
Ca masuri, sunt necesare:
- Realizarea si functionarea la capacitate maxima si exploatarea
corespunzatoare a statiilor de epurare a apelor uzate;
- Instituirea zonelor de protectie ale apelor de suprafata pe o distanta de 15 m de
o parte si de alta a albiei, interzicerea oricaror deversari necontrolate de ape uzate,
reziduuri si depuneri de deseuri in cursurile de apa si pe malurile acestora o atentie
deosebita acordandu-se obiectivelor cu posibile riscuri accidentale de poluare;
- Extinderea alimentarii cu apa potabila a localitatilor din surse corespunzatoare,
asigurarea potabilitatii prin instituirea zonelor de protectie sanitara a fantanilor,
asigurarea acestora cu capace si ghizduri inalte de 70 -100 cm, respectarea distantelor
sanitare intre acestea si eventualele surse de impurificare (closete, microferme de
animale);
- Infiintarea unui sistem de canalizare si statie de epurare in faza de executie.
- Regularizarea raului Niraj baraj existent;
Protectia solului
Solul este un factor de mediu fundamental ce trebuie protejat cu aceeasi atentie
ca aerul si apa. Este un mediu divers, dar fragil, care este insa factorul principal al
asigurarii hranei oamenilor, animalelor si plantelor. Un centimetru in grosime de sol se

110
realizeaza in zeci si chiar sute de ani, dar de pierdut il putem pierde intr-un an, datorita
vanturilor, precipitatiilor, defrisarii padurilor sau folosirii nerationale a unor substante
chimice.
Conform art. 65 din Ordonanta de urgenta nr. 195 din 22 decembrie 2005 privind
protectia mediului, este obligatorie pentru toti detinatorii, cu titlu sau fara titlu, protectia
solului, a subsolului si a ecosistemelor terestre, prin masuri adecvate de gospodarire,
conservare, organizare si amenajare a teritoriului.
Este necesara separarea deseurilor menajere de cele industriale sau din
productie, deoarece conform legislatiei in vigoare responsabilitatea pentru activitatile de
gestionare a deseurilor revine generatorilor acestora in conformitate cu principiul
poluatorul plateste sau dupa caz, producatorilor in conformitate cu principiul
responsabilitatea producatorului. Organizarea activitatilor de colectare, transport si
eliminare a deseurilor este una dintre obligatiile administratiilor publice locale.
Colectarea deseurilor menajere se va face selectiv in recipiente speciale,
amplasate in punctele de colectare a deseurilor. De aici vor fi preluate printr-un serviciu
de salubritate centralizat si transportate catre statia de transfer Acatari. De la aceasta
statie de transfer, deseurile vor fi transportate si procesate la depozitul ecologic de
deseuri a jud. Mures de la Sighisoara. (Conform Planului National de Gestionare a
Deseurilor elaborata de Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor respectand O.G.
78/2000 privind regimul deseurilor).
Pentru prevenirea riscurilor naturale se vor respecta conditiile de fundare din
studiile geotehnice si se va acorda o atentie deosebita sistematizarii verticale.
Lucrarile de prelucrare a solului se vor efectua corespunzator, interzicandu-se
araturile din deal in vale, si prevenindu-se antrenarea stratului fertil in timpul ploilor si
colmatarea albiilor.
Pentru protejarea solurilor de pe versantii cu pante accentuate sunt necesare
plantatii forestiere cu arbori consumatori de apa (salcam), livezi, vii, benzi inierbate si
terasari, precum si captarea si drenarea izvoarelor de versant.
Sistematizarea verticala a terenului se va realiza astfel incat scurgerea apelor
meteorice de pe acoperisuri si de pe terenul amenajat sa se faca catre un sistem
centralizat de canalizare santuri de scurgere a apelor pluviale de-a lungul drumurilor
fara sa se afecteze proprietatile invecinate.
Utilizarea fertilizantilor agricoli se recomanda a se face in doze optime, prin
asigurarea unor agrotehnici adecvate si ecologice, inclusiv prin combaterea biologica a
daunatorilor.
In ceea ce priveste zonele propuse pentru refacere peisagistica, acestea se
refera in principal la terenurile neproductive reprezentate de terenuri ocupate cu

111
depuneri de deseuri. Acestea vor trebui recuperate prin crearea de peisaje forestiere,
prin revenirea la peisajul initial, sau prin amenajari de agrement. Remedierea cauzelor
poluarii trebuie efectuata in ordinea prioritatilor definite prin politica orasului, in paralel
cu aplicarea de masuri administrative ferme.

9. DIFICULTATI INTAMPINATE
Pentru anumite domenii ale evaluarii de mediu informatiile sunt depasite, in
acest scop fiind necesare o serie de intalniri si solicitari complementare.
Pentru calitatea atmosferei, punctele de monitorizare sunt in general amplasate
in municipiul Mures, atat datorita concentrarii surselor majore de poluare cat si datorita
costurilor reduse in exploatarea acestora.
Calitatea apei potabile este insuficient evaluata pentru sistemele de alimentare
din puturi individuale.
In domeniul calitatii apelor de suprafata, informatiile furnizate au acoperit
satisfacator acest capitolul.
In domeniul calitatii si cantitatii apelor subterane, informatiile furnizate sunt relativ
restranse. Un sector neacoperit este cel al calitatii apelor freatice din zona Orasului
Miercurea Nirajului.
Calitatea solului este bine caracterizata. Pentru conservarea biodiversitatii, a
faunei si florei ocrotite, evaluarea este in general satisfacatoare; nu exista un sistem de
monitoring performant in privinta evolutiei faunei si florei ocrotite, acest lucru fiind
datorat in special lipsei unor administratii proprii a arealelor protejate cuprinse in Legea
5/2000.
Informatiile puse la dispozitie de SC ARHIGRAF SRL prin PUG sunt in general
bine sintetizate si evaluate pentru Orasul Miercurea Nirajului . In principal, problemele
identificate de elaboratorii PUG-ului sunt legate de infrastructura (alimentare cu apa
potabila, canalizare si epurare ape uzate, retele de gaz metan, cai rutiere,) cat si a
problemelor de mediu.


112
10. DESCRIEREA MASURILOR DE MONITORIZARE
Descrierea msurilor avute n vedere pentru monitorizarea efectelor
semnificative ale implementrii planului PLANUL DE URBANISM GENERAL al
Orasului Miercurea Nirajului, , n concordan cu art.27.
10.1. Prevederi legislative privind monitorizarea planurilor i programelor.
art.27 din H.G. NR.1076 din 08.07.2004, privind stabilirea procedurii de realizare
a evalurii de mediu pentru planuri i programe, Monotorizarea implementrii
planului sau programului propus de titular, are n vedere identificare nc de la
nceput a efectelor semnificative ale acestora asupra mediului, precum i
efectele adverse neprevzute, n scopul de a putea ntreprinde aciunile de
remediere corespunztoare ;
art.2 din O.U.G. 195 din 22 decembrie 2005, aprobat prin Legea nr.265 din 29
iunie 2006 monitorizarea mediului supravegherea, prognozarea, avertizarea
i intervenia n vederea evalurii sistematice a dinamicii caracteristicilor
calitative ale elementelor de mediu, n scopul cunoaterii strii de calitate i a
semnificaiei ecologice a acestora , a evoluiei, i implicaiilor sociale ale
schimbrilor produse, urmate de msurile care se impun;
art. 90 din O.U.G. 195 din 22 decembrie 2005, aprobat prin Legea nr.265 din 29
iunie 2006 Autoritile administraiei publice locale au urmtoarele
atribuii i rspunderi:
a)aplic prevederile din planurile de urbanism i amenajarea teritoriului, cu
respectarea principiilor prezentei ordonane de urgen;
b)urmresc respectarea legislaiei de protecia mediului de ctre operatorii
economici care presteaz servicii publice de gospodrie Orasul l;
f)asigur, prin serviciile publice i operatorii economici responsabili, luarea
msurilor de salubrizare a localitilor, de ntreinere i gospodrire a spaiilor
verzi, a pieelor i a parcurilor publice;
g) conserv i protejeaz spaiile verzi urbane i/sau rurale, astfel nct s se
asigure suprafaa optim stabilit de reglementrile n vigoare, n localitile n
care nu exist posibilitatea asigurrii acesteia, conservarea spaiilor verzi
existente este prioritar;
h) supravegheaz operatorii economici din subordine pentru prevenirea eliminrii
accidentale de poluani sau depozitrii necontrolate de deeuri i dezvoltarea
sistemelor de colectare a deeurilor refolosibile.
Art 70 din O.U.G. 195 din 22 decembrie 2005, aprobat prin Legea nr.265 din 29
iunie 2006 Protecia aezrilor umane. Pentru unui mediu de via sntos,
autoritile administraiei publice locale, precum i dup caz, persoanele fizice i
juridice au urmtoarele obligaii:

113
a) s mbunteasc microclimatul urban, prin amenajarea i ntreinerea
izvoarelor i a luciilor de ap din interiorul localitilor i din zonele limitrofe
acestora, s nfrumuseeze i s protejeze peisajul, s menin curenia
stradal;
b) s prevad, la elaborarea planurilor de urbanism i amenajarea teritoriului,
msuri de meninere i ameliorare a fondului peisagistic natural i antropic al
fiecrei zone i localiti, condiii de refacere peisagistic i ecologic a zonelor
deteriorate, msuri de protecie sanitar a captrilor de ap potabil i lucrri de
aprare mpotriva inundaiilor;
c) s respecte prevederile din planurile de urbanism i amenajarea teritoriului
privind amplasarea obiectivelor industriale, a cilor i mijloacelor de transport, a
reelelor de canalizare, a staiilor de epurare, a depozitelor de deeuri menajere,
stradale i industriale i a altor obiective i activiti, fr a prejudicia ambientul,
spaiile de odihn, tratament i recreere, starea de sntate i confort a
populaiei;
f) s adopte elemente arhitecturale adecvate, s optimizeze densitatea de
locuire, concomitent cu meninerea, ntreinerea i dezvoltarea spaiilor verzi, a
parcurilor, a aliniamentelor de arbori i a perdelelor de protecie stradal, a
amenajamentelor peisagistice cu funcie ecologic, estetic i recreativ;
g) s reglementeze, inclusiv prin interzicere temporar sau permanent, accesul
anumitor tipuri de autovehicule sau desfurarea unor activiti generatoare de
disconfort pentru populaie n anumite zone ale localitilor, cu predominan n
spaiile destinate locuinelor, n zonele destinate tratamentului, odihnei,recreerii i
agrementului;
h) s nu degradeze mediul natural sau amenajat, prin depozitri necontrolate de
deeuri de orice fel;
i) s iniieze, pe plan local, proiecte de amenajare, de ntreinere i dezvoltare a
canalizrii.
Art. 71 din O.U.G. 195 din 22 decembrie 2005, aprobat prin Legea nr.265 din
29 iunie 2006 Schimbarea destinaiei terenurilor amenajate ca spaii verzi
prevzute n planurile urbanistice este interzis;
Art. 72 din O.U.G. 195 din 22 decembrie 2005, aprobat prin Legea nr.265 din
29 iunie 2006 La elaborarea planurilor de urbanism i amenajarea teritoriului
se respect prevederile prezentei ordonane de urgen i a reglementrilor
speciale i se prevd, n mod obligatoriu, msuri de meninere i ameliorare a
fondului peisagistic natural i antropic al fiecrei zone i localiti, condiii de
refacere peisagistic i ecologic a zonelor deteriorate i msuri de dezvoltare a
spaiilor verzi, de protecie sanitar a captrilor de ap potabil i lucrri de
aprare mpotriva inundaiilor.

114
10.2. Propuneri privind Programul de monitorizare al implementrii PUG
MIERCUREA NIRAJULUI .
Monitorizarea activitatilor de protectia mediului si respectarea conditiilor de
implementare PUG n conformitate cu prevederile Legii proteciei mediului, se va
asigura in cadrul unui management de mediu n cadrul titularului de plan,
respectiv Primria Orasului Miercurea Nirajului, .

Monitorizarea se va realiza prin teri sau laboratoare proprii care in conformitate cu
prevederile strategiei primriei poate fi organizat n cadrul structurilor locale, prin dotare
cu aparatura de masura si control necesara efectuarii de analize pentru asigurrea
obinerii informaiilor necesare desfurrii activitilor proprii n condiii de respectare a
prevederilor legale i cu privire la impactul determinat de activitile desfurate n
teritoriul administrativ n care se implementeaz Planul de Urbanism General al
Orasului Miercurea Nirajului, .

Nr
crt
Domeniul Msura /seciunea

Factori demediu/
Indicatori analizati functie
de specificul aciunii

Frecventa
studiilor/
rapoartelor
I. REGIMUL DEEURILOR
Aer emisii CH4,pulberi,
indicatori specifici 3
Aer imisii - idem
Ap emisii - MTS,CBO5,
CCO-Cr, NH4,SET,pH,
culoarea

Lunar
1. Gestionarea deeurilor a)Gestionarea deeurilor se
realizeaz n condiiile
de protecie a sntii populaiei
-monitorizarea punctelor de
colectare,transfer,
depozitare,valorificare, eliminare.
b)Gestionarea deeurilor
periculoase :
-transportul ;
-valorificare ;
-eliminarea ;
-tranzitul prin teritoriul
administrat ;
Sol suprafee amenajate ;
- cantiti depozitate ;
- calitatea solului n
zona de impact ;
Anual
II. REGIMUL NGRMINTELOR CHIMICE SI DE PROTECIE A PLANTELOR
2. Utilizarea
ngrmintelor
chimice i de
Gestionarea amenajrilor de
obiective n vederea
utilizriide produse
Analiza activitilor
specifice :
- avizarea activitilor ;
Anual

3 Indicatori specifici stabilii prin acte de reglementare

115
Nr
crt

Factori demediu/

Frecventa
studiilor/
rapoartelor
protecie a plantelor specifice. -amenajri ;
-utilizri ;
- conformarea ;
-analiza conformrii
zonelor de impact.
III. CONSERVAREA BIODIVERSITII i ARII NATURALE PROTEJATE
3.1 Proiectare
lucrri
Meninere zone de
habitat natural, de
conservare a funciilor
ecosistemelor i de
protecie a speciilor
slbatice de flor i
faun
Automonitorizarea
aciunilor de meninere i conservarea
biodiversitii refacerea meninerea
ariilor protejate incluse n Miercurea Nirajului
.
Anual
3.2. Schimbare
destinaie
terenuri
Respectarea
prevederilor
regulamentelor i
planurilor de
management ale ariilor
naturale
Automonitorizarea
situaiilor de schimbare destinaie terenuri
Anual
3.2. Activiti
pe teritoriul
ariilor protejate
Respectarea
prevederilor de
marcare a ariilor
naturale protejate
Automonitorizarea
construciilor din
inventarul ariilor naturale protejate
Anual
IV. PROTECIA APELOR i a ECOSISTEMELOR ACVATICE.
4.1 Ameliorarea
calitii apei
Monitorizarea calitii
apelorn seciunile stabilite ca
semnificative pentru
apele naturale din zona
cuprins n PUG
Apa de suprafa i
subteran.
Monitorizare
calitate n zone de impact
Lunar
4.2 Apa-emisii

Analiza calitii n
Seciuni reprezentative :
Camin racord
Colector evacuare;
Camine,intrare iesire
statie epurare ape
menajere.
Apa uzat si pluvial
MTS,CBO5,CCO-Cr,
NH4,SET,pH,culoarea,
Rez.fix, elemente i
substane periculoase.
Lunar

V. PROTECIA ATMOSFEREI, SCHIMBRILE CLIMATICE, GESTIONAREA
ZGOMOTULUI AMBIENTAL
5.1. Regenerarea
atmosferei
Obligaia ntreinerii
perdelelor i aliniamentelor de
protecie,spaiile verzi,
parcurile, gardurile vii
Gestionarea dotrilor i extinderea
permanent a acestora
Lunar
5.2. Protecia
fonic
Msuri i dotri speciale pentru
izolarea i
protecia fonic a
surselor generatoare de zgomot
Monitorizarea conformrii la nivelurile limit
a
zgomotului ambiental
Lunar

116
Nr
crt

Factori demediu/

Frecventa
studiilor/
rapoartelor
VI. PROTECIA AEZRILOR UMANE
6.1 Amenajarea i
ntreinerea izvoarelor
i a luciilor de ap din
interiorul localitilor i
din zonele limitrofe
acestora, s nfrumuseeze i
s protejeze peisajul,
s menin curenia
stradal
Monitorizarea conformrii

Lunar
Meninerea i ameliorarea
fondului peisagistic
natural i antropic al
Orasului Miercurea Nirajului,

Lunar
Protecia sanitar a
captrilor de ap
potabil i lucrri de
aprare mpotriva
inundaiilor;


Lunar

Asezari
umane
ageni
economici
limitrofi
Respectarea
prevederilor din
planurile de urbanism i
amenajarea teritoriului
privind amplasarea
obiectivelor industriale
a cilor i mijloacelor de
transport, a reelelor de
canalizare a staiilor de epurare, a
depozitelor de deeuri menajere,
stradale i industriale i
a altor obiective i activiti,
fr a prejudicia ambientul,
spaiile de odihn, tratament i
recreere, starea de sntate
i confort a populaiei.

Lunar
Interzicerea temporar
sau permanent,
accesul anumitor tipuri
de autovehicule sau
desfurarea unor
activiti generatoare de
disconfort pentru
populaie n anumite
zone ale Orasului
Miercurea Nirajului .
nregistrarea rezultatelor
monitorizarea condiiilor de
mbuntire a calitii zonelor de
locuit afectate de disconfortul
determinat de activiti generatoare
de impact consemnate n
PUG Miercurea Nirajului .

Anual

117
Nr
crt

Factori demediu/

Frecventa
studiilor/
rapoartelor
6.2 Aezri
umane
Degradarea mediului
natural sau amenajat,
prin depozitri necontrolate de
deeuri de orice fel.

Sol, ape, aer monitorizarea
Gestionrii deeurilor din zonele de
locuine.
Lunar
Eliminarea deeurilor
din activitatea de
construcii.
Monitorizarea gestionrii
deeurilor specifice.
Lunar

Rezultatele obinute din activitatea de monitorizare a PUG se vor introduce n
baza de date gestionat de titularul de PLAN prin compartimentele responsabile
i concretizate prin Rapoarte periodice prezentate autoritilor care au aprobat
PROGRAMUL DE MONITORIZARE i emis avize de implementare a PLANULUI DE
URBANISM GENERAL al Orasului Miercurea Nirajului, .

11. CONCLUZII SI RECOMANDARI

Evaluarea strategica de mediu pentru PUG Miercurea Nirajului s-a facut pe baza
documentelor puse la dispozitie de primarie - PUG, procesele verbale de la cele doua
grupuri de lucru constituite anterior, vizite pe amplasament precum si punctul de vedere
al APM Mures pentru PUG Miercurea Nirajului.
In urma analizarii documentelor mai sus mentionate am organizat la primaria
orasului Miercurea Nirajului un nou grup de lucru constituit din:

118
1. Reprezentantul APM Mures biodiversitate
2. Reprezentantii ONG grupul Milvus
3. Reprezentantul primariei dl Primar
4. Expert SEA Adrian Balan Ecologic AMB
In urma discutiilor au fost stabilite de comun acord cu membrii grupului de lucru,
urmatoarele modificari la PUG Miercurea Nirajului.
1. Scoaterea din intravilan a suprafetelor de padure si refacerea bilantului teritorial;
2. Harta sitului Natura 2000 se va suprapune corect si in varianta finala intrucat
actuala harta este propunerea si nu corespunde realitatii;
3. Zona industriala propusa a se infiinta in partea de V de pe drumul spre Tg Mures
se va muta spre Tampa adiacent drumului ce separa zona protejata si nu va fi
situata in limitele ariei protejate;
4. Suprafata de teren cuprinsa intre drum si canal unde a fost propusa zona
industriala va deveni o zona strict protejata si nu se vor elibera autorizatii de
construire restrictiile vor fi trecute in UTR.
Concluziile grupului de lucru au fost comunicate proiectantului PUG SC ARHIGRAF srl
urmand ca acesta sa faca modificarile stabilite atat in memoriul general cat si pe planse.
In ce priveste activitatile ce se vor desfasura in zona industriala nou infiintata acestea
pot fi activitati industriale nepoluante. Autorizarea unitatilor ce urmeaza a se infiinta se
va face cu studiu de impact.
In ce priveste zonele propuse pentru extinderi cu functiunea pentru locuire, acestea nu
vor afecta populatia de pasari din zona daca se vor respecta urmatoarele masuri:
- Suprafetele de teren agricole incluse in intravilan vor fi scoase din circuitul agricol
etapizat, in functie de solicitari si eliberarea de autorizatii de construire, numai pe
baza Regulamentului Local de Urbanism aferent, cu extinderea tuturor utilitatilor (
apa, canal, gaz, energie electrica, telefon, cai de acces).
- Se interzice constructia de locuinte fara existenta infrastructurii.
Prin modificarile ce se vor face in PUG Miercurea Nirajului, au fost eliminate opozitiile
anterioare stipulate in procesele verbale ale grupurilor de lucru privind biodiversitatea.

119
Ca aspecte negative mentionam:
- Scoaterea din circuitul agricol a suprafetei de 520.73 ha propusa pentru
extindere.
Pentru reducerea/diminuarea impactului propunem ca suprafetele agricole incluse in
intravilan sa fie scoase din circuitul agricol etapizat, in functie de solicitari si eliberarea
de autorizatii de construire, numai pe baza Regulamentului Local de Urbanism aferent.
- Dezvoltarea spatiala a planului va afecta limitele sitului Natura 2000 rezultand o
inerpatrundere fireasca intre zona de dezvoltare durabila si situl natura 2000, dar
fara a afecta populatiile de pasari.
Dintre speciile de pasari existente pe amplasamentul studiat cristelul de camp
se numara printre speciile care isi face cuibul pe sol printre ierburi inalte, pe un teren cu
folosinta faneturi. In scopul protejarii speciei consideram ca masura privind sistarea
cositului in perioada de clocire este oportuna. Este o masura ce va afecta proprietarii de
terenuri din zona respectiva dar se pot obtine plati compensatorii pentru sistarea
activitatii.
Habitatul acestei specii a fost identificat in partea de S-V cuprins intre DJ 135 si
canal si va fi supus restrictiilor de construire.
Referitor la limitele situlaui Natura 2000 facem urmatoarele precizari:
In perioada cand s-au facut studiile pentru stabilirea limitei sitului Natura 2000
majoritatea primariilor nu aveau actualizate PUG-urile, initiatorii proiectului luand in
considerare limitele intravilanelor existente la acea data, fara a se tine cont de
dezvoltarea ulterioara a localitatilor atat din punct de vedere spatial cat si economic.
In unele localitati limita sitului trece peste intravilanul construit cazul localitatilor Mosuni
si Sardu Nirajului precum si al altor localitati cuprinse in sit.


120
S
itul natura 2000 in Miercurea Nirajului
Initiatorii proiectului ar fi trebuit sa consulte autoritatile la nivel local, sa discute despre
dezvoltarea viitoare a localitatilor, despre proiectele de interes comunitar sau regional.
La momentul actual este tardiva o reconsiderare a limitelor sitului intrucat acestea au
fost raportate si cuprinse in Reteaua ecologica Natura 2000 la nivel european.
Singura posibilitate de dezvoltare a localitatii este aplicarea principiului dezvoltarii
durabile si gasirea echilibrului intre populatie care tinde spre o dezvoltare economica de
subzistenta si cerintele sitului Natura 2000.
Referitor la punctul de vedere al APM Mures prin care se atrage atentia asupra
extinderii intravilanului pentru constructii de imobile i se va proceda la schimbarea
utilizarii terenului pe suprafete mari, cu constructii planificate pe terenuri ca fanate,
pasuni, mlastini oligotrofe si semioligotrofe, cursuri de rau neamenajate, adica habitate
naturale si seminaturale cu valoare conservativa ridicata, nca n stare naturala facem
precizarea ca viitoarele extinderi pentru constructii si in special construirea de locuinte
nu se va face pe terenuri mlastinoase sau cursuri de rau neamenajate deoarece
acestea reprezinta riscuri naturale si exista reglementari urbanistice in acest sens.

121
In ce priveste fanatele si pasunile facem precizarea ca intreaga suprafata a zonei
sudiate este alcatuita din fanate si pasuni datorita formelor de relief si al activitatilor
traditionale din aceasta zona neexistand suprafete de teren neproductiv ce ar fi putut fi
trecute in intravilan. Deasemeni trebuie tinut cont ca suntem intr-o zona de dezvoltare
durabila asa cum este ea definita prin OUG 57/2007 art 22 alin. 10.
(10) Zone de dezvoltare durabil a activitilor umane sunt zonele n care se permit
activiti de investiii/dezvoltare, cu prioritate cele de interes turistic, dar cu respectarea
principiului de utilizare durabil a resurselor naturale i de prevenire a oricror efecte
negative semnificative asupra biodiversitii.
In ce priveste aspectele pozitive rezultate in urma implementarii PUG, acestea
sunt numeroase:
- Infiintarea si extinderea sistemului de canalizare si epurare a apelor uzate si
menajere va reduce riscul imbolnavirilor cu agenti patogeni transmisibili prin apa;
- Infiintarea si extinderea sistemelor de alimentare cu apa va imbunatati starea
de igiena a locuitorilor;
- Extinderea spatiilor verzi si a perdelelor de protectie precum si crearea de noi
spatii de agrement vor spori confortul locuitorilor;
- Infiintarea sistemului de mamagement al deseurilor prin masurile propuse vor
duce la cresterea gradului de salubritate a orasului ;
- Extinderea intravilanului si constructia de noi locuite vor duce la marirea
spatiului de locuit pe cap de locuitor.
- Cresterea suprafetei spatiilor verzi, pe langa efectul benefic asupra populatiei
va oferi noi spatii de viata pentru specii de plante si animale.
- Asigurarea unei reale protectii a biodiversitatii ce apartine sitului Natura 2000.
In situatia implementarii PUG nu vor fi afectate calitatea factorilor de mediu iar starea
de sanatate a populatiei se va inbunatati.
In ce priveste extinderea Orasului Miercurea Nirajului, pe suprafata de 520.73 ha. nu
va avea impact semnificativ asupra speciilor protejate si nu este supusa riscurilor
naturale. Riscurile de inundatii au fost eradicate prin construirea barajului pe raul Niraj si
nu au fost identificate alunecari de teren.
Se preconizeaza un impact redus determinat de trecerea in intravilan a unei importante
suprafete de teren ce ar putea duce la o reducere a arealului pentru speciile de pasari

122
rapitoare. Se poate considera ca masura compensatorie suprafata barajului de
acumulare de pe raul Niraj care nu este in totalitate inundata.
Aceasta reprezinta un spatiu de vanatoare si hranire, cu o bogata flora si fauna
specifica zonelor umede, pentru speciile de pasari iubitoare de umezeala sau rapitoare.
Avand in vedere situatia demografica si cerintele pentru suprafata de
intravilan, recomandam ca scoaterea suprafetelor de teren ce vor fi trecute in
intravilan din circuitul agricol sa se faca etapizat si concomitent cu
extinderea/realizarea infrastructurii.
Recomandari cadru pentru componenta de mediu apa:
Gospodarirea durabila a resurselor de apa:
Conceptia de gospodarire integrata a apelor imbina aspectele de utilizare a
acestora cu cele de protectie a ecosistemelor naturale. Astfel, se au in vedere
urmatoarele obiective :
a) Asigurarea alimentarii continue cu apa a folosintelor si in special a populatiei prin :
utilizarea surselor de apa existente prin : realizarea de noi sisteme de alimentare
cu apa din acumularile existente; realizarea de retele de distributie separate de
alimentare cu apa pentru populatie si pentru industrie, in situatia in care exista
conditiile tehnico-economice .
utilizarea rationala prin economisirea apei si reducerea pierderilor din sistemele
de transport, retelele de distributie a apei, procese tehnologice si minimalizarea
consumurilor specifice.
b) Imbunatatirea calitatii resurselor de apa la evacuare:
retehnologizarea proceselor de productie prin utilizarea unor eco - tehnologii de
epurare a apelor uzate;
realizarea de noi statii de epurare;
c) Reconstructia ecologica a raurilor:
imbunatatirea si realizarea de habitate corespunzatoare conservarii biodiversitatii
naturale;
asigurarea de debite corespunzatoare pe cursurile de apa regularizate in scopul
protectiei ecosistemelor acvatice;
asigurarea continuitatii debitului pe cursurile de apa regularizate pentru facilitarea
migratiei speciilor piscicole .
d) Reducerea riscului producerii de inundatii:

123
reducerea scurgerii rapide in bazinele de receptie prin lucrari de impaduriri,
acoperiri cu vegetatie, amenajare torenti;
atenuarea undelor de viitura prin: acumulari cu folosinte complexe, acumulari
nepermanente, poldere, zone de inundare dirijata, zone umede;
conservarea cursurilor naturale si reducerea lucrarilor de ingradire a scurgerii
naturale a cursurilor de suprafata ;
imbunatatirea managementului luncilor inundabile prin interzicerea amplasarii
constructiilor in zonele inundabile si evacuarea celor existente;
lucrari locale de aparare impotriva inundatiilor;
imbunatatirea prognozelor inundatiilor si a monitorizarii acestora ;
imbunatatirea planurilor de actiune si interventie in caz de calamitati naturale;
evaluarea si modelarea locala a impactului schimbarilor climatice globale asupra
ciclului natural al apelor de suprafata.
Recomandari cadru pentru componenta de mediu aer:
delimitarea zonelor industriale fata de zonele lucuibile cu perdele de vegetatie;
amplasarea activitatilor industriale numai in zonele stabilite prin PUG;
Recomandari cadru pentru componenta de mediu sol si gestiunea
deseurilor
aplicarea planului judetean de gestionare a deseurilor;
crearea unui sistem de colectare selectiva a deseurilor;
implementarea unor instrumente economice locale a caror aplicare sa stimuleze
activitatea de reciclare si reutilizare a deseurilor;
reconstructia ecologica a zonelor care au fost afectate de depozitarea deseurilor;
implementarea Sistemului de colectare selectiva si transport a deseurilor
Recomandari cadru pentru paduri, zone naturale si arii protejate:
Luandu-se in considerare starea actuala a diversitatii biologice in Romania, au
fost stabilite urmatoarele obiective prioritare:
conservarea in-situ si ex-situ a speciilor amenintate, endemice si/sau rare,
precum si a celor cu valoare economica ridicata;
protectia, conservarea si refacerea diversitatii biologice terestre si acvatice,
existente in atat in interirul cat si in afara ariilor protejate
protectia, conservarea si refacerea diversitatii biologice specifice agro-sistemelor
prin aplicarea tehnologiilor favorabile unei agriculturi durabile;
dezvoltarea programelor de monitorizare pentru cunoasterea starii diversitatii
biologice.

124
Gestionarea durabila a padurilor necesita promovarea unor actiuni specifice
orientate pe urmatoarele directii:
asigurarea integritatii fondului forestier national, in conditiile si cu respectarea
situatiei rezultate in urma schimbarii formei de proprietate a acestuia;
reconstructia ecologica a padurilor deteriorate structural de factori naturali si
antropici;
mentinerea volumului recoltelor anuale de lemn la nivelul posibilitatilor padurilor;
conservarea biodiversitatii si asigurarea stabilitatii, sanatatii si polifunctionalitatii
padurilor.

Implementarea PUG al Orasului Miercurea Nirajului, se va face cu respectarea
Regulamentului Local de Urbanism care reprezinta documentatia cu caracter de
reglementare si cuprinde prevederi referitoare la modul de utilizare a terenurilor,
utilizare si realizare a constructiilor pe teritoriul Orasului Miercurea Nirajului, atat in
intravilan cat si in extravilan.
Regulamentul Local de Urbanism este parte componenta a Planului de
Amenajare a Teritoriului Orasului Miercurea Nirajului, si a Planurilor Urbanistice
Generale ale localitatilor apartinatoare care expliciteaaza si detaliaza sub forma unor
prescriptii(permisiuni si restrictii) prevederile cu caracter de reglementare ale acestor
documentatii.
Prescriptiile cuprinse in Regulamentul Local de Urbanism sunt obligatorii la
autorizarea executarii constructiilor pe intreg teritoriul administrativ al unitatii ce face
obiectul Planului Ubanistic General.
Odata aprobat, impreuna cu Panul Urbanistic General, Regulamentul
Local de Urbanism constituie act de autoritate al administratiei publice locale.

Raport de Mediu Pentru Pug Miercurea Nirajului

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Raport de Mediu Pentru Pug Miercurea Nirajului

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

S.C.

ECOLOGIC AMB srl Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741

S-ar putea să vă placă și