COLEGIU TEHNIC DE CI FERATE Unirea Pacani

Judetul Iai

Proiect pentru susinerea examenului
de certificare a competenelor
profesionale






Filiera :
Profil : Tehnician operator tehnic de calcul
Specializare :
Tema proiect : Msurarea intensitii curentului electric





Coordonator : Candidat : Aftanasiu Alexandru
Ing. Clasa a XII-a F







Cuprins
Cuprins..pag.2
Argument......pag.3

1. Masurarea tensiunilor electrice....pag.4
1.1 Masurarea directa in circuitul de c.c...........pag.4
1.2. Montarea voltmetrelor in circuit.......pag.4
1.3.Extinderea domeniului de masurare.......pag.5

2. Voltmetre cu mai multe domenii de masurare.........pag.6
2.1. Masurarea Directa a tensiunilor in circuitul de c.a............pag.7

3.Curentul Electric..pag.10

4.Ampermetre.....pag.12

4.1. Ampermetre electromagnetice(feromagnetice)...............................................................pag.14
4.2. Ampermetre cu redresoare...............................................................................................pag.15
4.3. Ampermetre cu termocuplu.............................................................................................pag.15
4.4. Ampermetre bazate pe efectul Hall.................................................................................pag.16

Bibliografie pag.18
Anexe..pag.19



Argument



tiinta este un ansamblu de cunotine abstracte i generale,fixate ntr-un sistem coerent obinut
cu ajutorul unor metode adecvate i avand menirea de a explica , prevedea i controla un domeniu
determinat al realitaii obiective.

Descoperirea i studierea legilor i teoremelor electromagnetismului n urm cu un secol si
jumatate,au deschis o er nou civilizaiei omeneti.
Problema mecanizarii n procesul de producie a aparut odat cu primele mijloace tehnice
(obiecte,materiale) care adoptau eforturile fizice ale omului la cerinele interveniei asupra proceselor n
sensul minimizarii acestor eforturi.n aceast etap omul este nemijlocit legat de procesul de producie ,
iar interveniile sale fizice si intelectuale sunt absolut necesare producerii de bunuri materiale .Conceptul
de mecanizare a cunoscut o continu evoluie in strns corelaie cu evoluia proceselor de producie i cu
evoluia tehnologic.

Utilizarea unor manipulatoare , sisteme complexe de alimentare i transport, scule i materiale in
procesul de producie , n cadrul unor fluxuri tehnologice bine definite reprezentnd etapa important in
asigurarea produciei de bunuri materiale si n acelai timp cerina primar n vederea trecerii la etapa
automatizrii.

Prin automatizarea proceselor de producie se urmarete asigurarea tuturor condiiilor de
desfaurare a acestora far intervenia nemijlocit a operatorului uman.Aceast etap presupune crearea a
acelor mijloace tehnice capabile s asigure evolutia proceselor ntr-un sens prestabilit asigurndu-se
producia de bunuri materiale la parametrii dorii.

Lucrarea de faa realizat la sfaritul perioadei de perfecionare profesional n cadrul liceului,
consider c se incadreaz in contextul celor afirmate mai sus.
Doresc s fac dovada gradului de pregatire in meseriaTehnician in instalatii electrice avand
cunotine dobandite in cadrul disciplinelor de invtmnt: Masinii electrice , Sisteme de reglare
automata si Tehnici de masurare in domeniu.



1. Masurarea tensiunilor electrice

1.1. Masurarea directa in circuitul de c.c

Tensiunea electrica este definite ca diferenta de potential electric dintre doua puncte.Unitatea
de masura pentru tensiuni in sistemul S1 este voltul, avand ca sinbol V.
In general, tensiunile electrice se masoara prin metode de citire directa, cu aparate gradate in
volti, numite voltmeter. In masurarile de mare precizie se utilizeaza metode de compensatie. La trecerea
curentului electric printr-un aparat conform legii lui Ohm, la bornele acestuia apare
o tensiune :
U=Ira ( 1 )
Din relatia (1) se deduce :

I =
U
( 2 )
r
a

Daca in caracteristica statica de functionare se exprima I prin U/ra se obtine:

| |
= f (U )


o = f
U
|
( 3 )
r | 1

\ a .

Din aceasta relatie se observa ca indicatia este o functie si de tensiunea de la bornele
aparatului, deci acesta poate functiona si ca voltmetru.

Daca prin aparat trece un curent egal cu curentul sau nominal atunci indicatia sa va fi maxima si
tensiunea la bornele sale va reprezenta tensiunea nominala a aparatului :
Ua =Iarr ( 4 )
Deci, orice aparat de masurat se caracterizeaza, pe langa curentul sau nomonal Ia si rezistenta sa proprie
ra, si prin tensiunea sa nominala Ua .

1.2. Montarea voltmetrelor in circuit

Pentru ca voltmetru sa masoare tensiunea electrica intre doua puncte ale unui circuit, el trebuie montat in
paralel pe circuit intre cele doua puncte,astfel in cat tensiunea de masurat sa fie egala cu tensiunea de la
bornele sale.
Ca si cazul ampermetrelor, la mutarea voltmetrului in circuit este necesar ca functionarea circuitului sa
se modifice cat mai putin. In circuitul din figura 1,a,inainte de montare voltmetrului tensiunea intre
punctele a,b este :
U =
RE
=
1
E
R + r


1 +
r
i

i
R

Dupa montarea voltmetrului (figurei 1.b), tensiunea intre punctele a, b devine:
Rr
v


U
m
=
R + r
v

E =
E

r +
Rr
v


r
i
R + r
v



1 +


i
R + r
v


R
r
v


Pentru ca U = Um este necesar ca raportul
R = r
v

sa fie aproximativ egal cu 1. Acest lucru este


r
v


posibil numai daca rv R (in suma R+rv, R sa poata fi neglijat fata de rv).



Concluzie ! Pentru ca la montarea voltmetrului in circuit functionarea acestuia din urma sa se modifice
cat mai putin, este necesar ca rezistenta voltmetrului sa fie ct mai mare decat rezistenta in paralel pe
care se monteaza.











1.3. Extinderea domeniului de masurare

De obicei, caderea de tensiune nominala la bornele aparatelor magnetoelectrice este foarte mica, sub
un volt. Cand tensiunea de masurat U este mai mare decat tensiunea nominala a aparatului, se poate
extinde domeniul de masurare cu ajutorul unor dispozitive numite rezistente aditionale.
Rezistenta aditionala este o rezistenta de valuare mare, care se monteaza in serie cu aparatul
magnetoelectric si pe care cade o parte din tensiunea de masurat .
circuitul din figura 2 . Se
observa ca atat prin instrumentul de masurat, cat si prin rezistenta aditionala, trece acelasi curent, Ia :


I

a

=

U
a
=

U
a r
a
r
a
+
r
ad

Fig 2
(3.16)

Din aceasta relatie se poate deduce:

U
=
r
a
+ r
ad

= 1 +
r
ad
= n,
U
a
r r


a a
(3.17)
in care n indica de cate ori tensiunea de masurate este mai mare decat tensiunea nominala si se
numeste coeficient de multiplicare.
Din relatia:
n

=

1

+

r
ad r
a

se obtine :
r
ad
= r
a
(n 1)
- Rezistenta in ohmi pe volt. Aparatel utilizate ca voltmetre sunt caracterizate adesea prin
rezistenta necesara pentru a extinde domeniul de masurare cu un volt, cunoscuta sub denumirea



de "rezistenta in V
In relatia (3.19), daca se considera U = 1V, se obtine:

R[O/ V ] =
1

I
a


Relatia (3.20) arata ca rezistenta in ohmi pe volt ce caracterizeaza un aparat este inversul curentului
sau nominal.
Rezistenta aditionala pentru un anumit domeniu de masurare se va obtine inmultind rezistenta
in ohm pe volt cu tensiunea corespunzatoare intervalului respectiv :
r
ad
= U
1
=
U
(3.21)
I
a


I
a


Avand in vedere ca voltmetrele trebuie sa indeplineasca conditia rv > R, cu cat voltmetrul are rezistenta
in ohm pe volt mai mare, cu atat el este mai bun. Cele mai bune voltmetre care se construiesc in prezent
folosesc aparate magnetoelectrice avand curentul nominal de 10 , adica o rezistenta de 100 000







2. Voltmetre cu mai multe domenii de masurare

Unele voltmetre portative sunt prevazute cu rezistente aditionale pentru mai multe domenii de
masurare, ce se schimba cu ajutorul unui comutator. Rezistentele aditionale pot fi realizate separat, cate
una pentru fiecare interval de masurare, sau pot fi formate din mai multe rezistente legate in serie (fig. 3,
a si b). Pentru cel de-al doilea caz

r
ad1
= R
1
;
r
ad 2 = R
1+
R
2
;
........................
r
adk
=R
1
+R
2
+... + R
h






Figura 3





VOLMETRU CU MAI MULTE INTERVALLE DE MASURARE
a- cu cate o rezistenta aditionala pentru fiecare interval ; b- cu rezistenta in serie

2.1. Masurarea Directa a tensiunilor in circuitul de c.a

A. Transformatorul de masurat

Transformatoarele de masurat sunt transformatoare electrice, speciale, larg utilizate in tehnica
masurarilor datorita urmatoarelor avantaje :
- permit extinderea intervalelor de masurare ale aparatelor
de masurat utilizate in curent alternativ (ampermetre, voltmetre, wattmetre, varmetre, contoare
etc.) ;
- asigura protectia personalului de deservire, prin izolarea aparateior de masurat fata de
circuitele de inalta tensiune;
- permit standardizarea aparatelor de masurat pentru anumite valori adoptate la fabricarea in
serie a acestora : 5 A sau 1 A pentra
ampermetre si 100 V sau 110 V pentru voltmetre.

Dupa marimea pe care o reduc, transformatoarele de masurat se | impart
in transformatoare de curent si transformatoare de tensiune.
Uneori ele sunt numite reducatoare" de curent sau de tensiune.

Principiul de functionare al acestor transformatoare este asemanator cu cel al transformatoarelor de
forfa si consta in transferul de energie electromagnetica de la o infasurare primara la o infasurare
secundara, prin fenomenul de inductie electromagnetica.
Constructia. Un transformator este un ausamblu de bobina (infasurari) cuplate magnetic. Pentru a se
realiza un cuplaj magnetic strans, cele doua infasurari sunt asezate pe un miez magnetic comun astfel
incat aproape tot fluxul magnetic crcat_de. o infasurare sa treaca si prin cealalta.
In figura 7.1 este reprezentat scheatic un transformator. Pe miezul magnetic sint infasurate N1
spire_reprezentand infasurarea primara si N2 spire reprezentand infasurarea secundara.
La bornele infasurarii primare se aplica o tensiune U1, iar la bornele infasurarii secundare se ob|ine o
tensiune U2. Prin infasurarea primara trece un curent de intensitate Ilt iar prin infasurarea secundara un
curent de intensitate I2. Rolul transformatorului este de a transmite energia electromagnetica din circuitul
primar in circuital secundar, modificand parametrii care caracterizeaza aceasta energie (tensiunea si
intensitatea curentului de la .iesire au valori diferite de cele ale tensiunii si ale intensitatii curentului de la
intrare).














Figura 7.1. Transformatorul a-
principiul ;b-reprezentare.




In cazul unui transformator ideal, la care se neglijeaza pierderile, notind cu P1 puterea in
circuitul pritnar si cu Pz puterea in circuitul secundar, se poate scrie :
P
1
= P
2


Sau
I
1
U
1
= I
2
U
2


de unde :
U
2
= I
1

U
1
I
2


Stiind ca ambele infasurari sint strabatute de acelasi flux magnetic si considerind lungimea
tuturor spirelor egala, se poate afirma ca in fiecare spira se induce aceeasi tensiune Usp. lnfasurarea
primara, care are Nl spire, va avea la bornele sale o tensiune Ul ==
;
N1Usp iar infaurarea secundara, care
are N2 spire, va avea la bornele sale o tensiune U2 = N2Usp. Reluind relatia (7.3), se poate scrie :
I
1
=
U 2
=
N
2
U
sp
=
N
2
I
2
U
1
N U
sp
N
1

1


De aici rezulta ca raportul intensitatiior curentilor este invers proportional cu raportul tensiunilor si
ca raportul tensiunilor este proportional cu raportul numarului de spire.
La un transformator real aceste proprietati se pastreaza, cu o anuinita aproximatie, datorita unor
fenomene care vor fi aratate in continuare.

B . Erori, Clase de precizie

La utilizarea transformatoarelor de curent in masurari, intervin unele erori specifice, cunoscute sub
numele de eroare de curent si eroare de unghi.
Eroarea de curent intervine ca urmare a diferentelor ce apar intre valoarea intensitatii curentului I1
masurata prin intermediul transformatorului si valoarea reala a intensitatii aceluiasi curent.














Figura 7.3 Montarea transformatoarelor de masurat a,b-
transformatoare de curent ; c-transformator de tensiune

Pentru determinarea valoari intensitati curentului masurat prin intermediul unui transformator de
curent, se utilizeaza raportul nominalde transformare intre valorile nominale ale intensitatilor
curentilor I n1 si I 2 n
K
1n
=
I
I
1n




2 n
Raportul nominal este determinat 'prin constructie si este inscris pe carcasa
transformatorului.
Valoarea intensitati curentului masurat se va calcula cu relatia :

I1m=I2 * K1n

unde I2 este intensitatea curentului citita la ampermetrul montat in secundarul
transformatorului. j
Trebuie definit insa si raportul real de transformare, adica raportul valorilor efective ale
intensitatilor curentilor I1 si I2 din primaru si respectiv secundarul transformatorului de curent. El se
noteaza cu K1
K
1
=
I
1

I
2


Acest raport nu este constant, el putind fi influentat de valoarea intensitatii curentului I1 si de
conditiile de functionare a transformatorului.
Eroarea de curent este rezultatul inegalitatii raportului de transformare nominal cu raportul de
transformare real. Ea reprezmta eroarea relativa cu care se masoara intensitatea curentului din pri-marul
transformatorului:
c = I
1m
I
1
=
K
1m
I
2

K
1
I
2
=

K
1n
K
1


I
1

K
1
I
2
K
1
Eroarea de unghi se defineste ca fiind egala cu unghiul de defazaj mtre\ curentul II si\ curentul I 2,
luat cu semn schimbat (fig. 7.4, a) Prezenta erorii de unghi arata ca in cazurile reale defazajul intre
curentii I1 si I2 nu este de 180, ca in cazul ideal.
Eroarea de unghi nu afecteaza indicatiile ampermetrelor,dar introduce erori in indicatiile
wattmetrelor, contoarelor si ale altor aparate, la care indicatia depinde de defazajul curentilor din cir-
cuitele lor.
Clase de preeizie. ln,functie de erorile de curent si de unghi se definesc de precizie ale
tansformatoarelor de curent, conform












Figura 7.4 Erori de unghi a-Transformatoare de
curent ;b-la transformatoare de tensiune









C . Tipuri constructive

Exista un numar foarte mare de tipuri si forme constructive de transformatoare de curent. Ele se
construiesc fie ca transformatoare industriale, fie ca transformatoare de laborator,
In tara noastra, la uzina Blectroputere din Craiova, se construiesc transformatoare de curent pentru
tensiuni de la 0,5 la 400 kV si pentru intensitati ale curentilor primari nominali de la 5 la 5 000 A.

Transformatoarele industriale se realizeaza ca transformatoare portative de tip cleste (fig. 7.5, c)
sau ca transformatoare fixe tip suport (fig. 7.5, a) cind se monteaza pe console, si de tip bara (numite si
transformatoare de trecere fig. 7.5, b) cind infasurarea primara este realizata chiar de bara prin care
trece curentul de masurat. Transformatoarele destinate functionarii la tensiuni de peste 10 kV au de
regula doua sau trei infasurari secundare, una de masurare, iar celelalte pentru protectie.














Figura 7.5 Tipuri constructive de transformatoare de curent a-tip
support ;b-tip bara ;c-tip cleste ;d-de laborator



3.CURENTUL ELECTRIC

Msurarea intensitii curentului electric se face cu ajutorul metodelor de msurare directe sau
indirecte intr-o gama de valori cuprins intre 10-12 i 104A. Pentru msurarea intensitii curentului
electric dintr- o latur a unui circuit electric este necesar introducerea in latura de circuit respectiv, a
unui ampermetru sau a unui traductor de curent rezultand o perturbare a funcionrii circuitului
respectiv.
Metodele i mijloacele de msurare a intensitii curentului electric prezint particulariti in
funcie de nivelul semnalului (intensiti mici sau mari) i de forma curentului electric msurat (curent
continuu sau alternativ, de joas sau inalt frecven). Msurarea curenilor electrici de intensitate mic
in c.c. se face cu ajutorul galvanometrelor magnetoelectrice cu bobin mobil, avand constanta de curent
mai mic decat 10-6A/div. In curent continuu, in domeniul 10-6...10 - 1A, se folosesc ampermetre
magnetoelectrice. Deoarece indicaia acestora este proporional cu valoarea medie a curentului ce
strbate bobina instrumentului, ele nu pot fi folosite direct i in c.a.
Intensitatea curentului electric poate fi exprimat matematic prin relaia:




Intensitatea curentului electric este o mrime fizic scalar egal cu sarcina electronic
transportata in unitatea de timp printr-o seciune transversal a circuitului.
Unitatea de msur pentru intensitatea curentului electric, in sistemul SI, este amperul [A].
Multiplii i submultiplii amperului sunt:
- microamperul A;
- miliamperul mA;
- kiloamperul kA.
Intensitatea curentului electric se msoar prin metode directe, cu aparate indicatoare numite,
in tehnic, ampermetre.

Indicaia ampermetrului depinde de intensitatea curentului electric, ca atare se impune ca aparatul
de msurat s fie montat in serie cu circuitul respectiv.

Indiferent de natura curentului care trece prin circuit (continuu sau alternativ), schema
echivalent de msurare a intensitii curentului electric va ine seama de tensiunea U (E) i rezistena
consumatorului R (fig.1)

















Conectarea ampermetrului in circuitul de msurare nu trebuie s influeneze valoarea mrimii
de msurat i, implicit, regimul de lucru al circuitului.

Practic, oricat de precise ar fi aparatele de msurat folosite, acestea vor introduce erori de
msurare. Intre valoarea mrimii indicate de aparatele de msurat i cea real, care exista inainte de
conectarea acestora in circuitul de msurare, este o diferen determinat de rezistena aparatului de
msurat (Ra rezistena ampermetrului nu este zero).

In concluzie, eroarea introdus este cu atat mai mare cu cat consumul aparatelor de msurat este
mai mare. Se impune o corecie care depinde de rezistena intern a aparatului de msurat. Aceasta
trebuie s fie mult mai mic decat rezistena consumatorului, pentru a nu influena msurarea: RA < R
(mult mai mic).

In curent continuu, msurarea intensitii curentului electric se face cu ajutorul ampermetrelor,
care au in compunerea lor dispozitive magnetoelectrice (metod des uzitat) (fig. 3), feromagnetice,
electrodinamice sau ferodinamice (fig.4), ampermetrele ferodinamice (electrodinamice) sunt realizate
ca aparate de laborator de clasa 0,1; 0,5. Ca atare aceste aparate sunt mai rar utilizate in msurrile
industriale.













In curent alternativ, msurarea intensitii curentului electric se face cu ajutorul
ampermetrelor feromagnetice, electrodinamice sau ferodinamice (fig.4). Ampermetrele
ferodinamice (electrodinamice) sunt realizate ca aparate de laborator de clasa 0,1; 0,5. Ca atare
aceste aparate sunt mai rar utilizate in msurrile industriale



In funcie de principiul de funcionare, exist mai multe tipuri de ampermetre. Pentru a
exemplifica, amintim doua dintre cele mai intalnite tipuri de ampermetre analogice:
- ampermetre a cror funcionare este bazat de efectul magnetic al curentului electric
(ampermetrul magnetoelectric sau cel feromagnetic);

- ampermetre a cror funcionare este bazat pe efectul termic al curentului electric
(ampermetrul termic).

Ampermetrul magnetoelectric este unul dintre cele mai folosite instrumente pentru msurarea
intensitii unui curent electric continuu. Componenta principal a acestui instrument este o bobina plasat
intre polii unui magnet in forma literei U. La trecerea curentului electric prin spirele bobinei, va aciona
asupra acesteia un cuplu de forte determinat de aciunea campului magnetic asupra conductoarelor
parcurse de curent. Echilibrul de rotaie este asigurat prin aciunea unui alt cuplu de forte, de natura
elastic, ampermetrul fiind prevzut cu un sistem de arcuri.
Prin deformarea acestora, la rotirea cadrului de care este fixat bobina, cuplul forelor elastice
va aciona ca un cuplu rezistent.

In ultimii ani, instrumentele digitale au aprut i in componenta truselor colare, precizia acestora fiind
superioar instrumentelor analogice (pot fi puse in eviden i micile variaii ale valorii intensitii unui
curent electric acceptat ca fiind continuu). Mai mult, achiziionand un multimetru vei avea la dispoziie
mai multe instrumente de msur intr-un singur aparat care va incape in palma.


4.Ampermetre

Intensitatea curentului electric este definite drept cantitatea de electricitate ce trece in unitatea de
timp printr-o sectiune a unui circuit. Unitatea de masura, amperul, este o unitate fundamental a
sistemului SI. In general, intensitatea curentului electric se masoara prin metode cu citire directa, cu
aparate indicatoare ce se numesc ampermetre.
Ampermetre magnetoelectrice
Deviatia de regim permanent este proportional cu curentul de masurat I ce trece prin bobina mobila:

Indicatia in curent alternativ a acestor aparate este nula deoarece valoarea medie a cuplului
activ instantaneu pe o perioada este zero.

Sensibilitatea de curent S I a ampermetrelor magnetoelectrice este invers proportionala cu cuplul
rezistent specific D . La aparatele destinate masurarii curentilor de ordinul amperilor si miliamperilor
cuplul rezistent este dat de unul sau doua resorturi spirale care se opune miscarii de rotatie. In cazul
masurarii unor curenti de valori foarte mici cresterea sensibilitatii se realizeaza prin:
- Asigurarea suspensiei pe benzi tensionate sau fire de torsiune;
- Utilizarea unor magneti permanenti de inductie mare si a unor bobine cu numar mai mare de
spire;

- Utilizarea unui dispozitiv optic pentru citirea deviatiilor.

Datorita sensibilitatii ridicate, consumului propriu redus, clasei de preciziei bune, ampermetrele
magnetoelectrice se utilizeaza cu precadere ca aparate de laborator. Ele se construiesc pentru domenii
cuprinse intre 0,1 si 100 A cu sunturi interioare si pana la 10 kA cu sunturi exterioare.
Daca Ra este rezistenta bobinei mobile a ampermetrului magnetoelectric, I a domeniul de
masura al acestuia, I curentul ce se masoara, de n ori mai mare decat Ia (I = nIa), rezistenta Rs a
suntului simplu se calculeaza cu relatia:



Schema electrica a suntului este prezentata in figura 5,a, iar a unui sunt multiplu, in figura 5.b.
















Fig. 5
Cele n sectiuni ale suntului multiplu, de valori R1, R2, , Rk, , Rn pot fi determinate prin rezolvarea
unui system de n ecuatii care pot fi scrise pentru cele n domenii stabilite initial: I1, I2,
Ik, , In.
Una din ecuatii de exemplu ecuatia pentru domeniul k se obtine apeland la caderea de tensiune
pe sunt cu caderea de tensiune la bornele aparatului:







Rezistenta RT (in serie cu bobina mobila) realizata in general din manganina, serveste la
compensarea erorilor de temperatura.
Ampermetre electrodinamice
Ampermetrele electrodinamice sunt aparate precise (clasa de precizie 0,2 si 0,1) construite de
regula ca aparate de laborator si pot fi utilizate atat pentru masurarea curentului continuu cat si a celui
alternativ.
Pentru valori reduse ale curentilor (sub 0,5 A) bobina mobila 2 inseriata cu bobinele fixe 1-1
se alimenteaza prin resorturile spirale. Pentru valori mai mari ale curentului bobina mobila se
conecteaza in paralel cu un sunt legat in serie cu bobina fixa, asa cum se observa in figura 6.

Fig. 6

Functionarea ampermetrelor electrodinamice este influentata de campurile magnetice exterioare,
temperatura mediului ambiant si in c.a. de frecventa curentului masurat. Reducerea erorilor determinate
de prezenta campurilor magnetice exterioare se poate realiza prin ecranarea dispozitivului de masurat.
Erorile de temperatura sunt nesemnificative pentru ampermetrele ale caror bobine sunt legate conform
schemei din figura 6.a. In cazul legarii bobinelor dupa schema din figura 6.b, eroarea de temperatura
determinata in principal de variatia rezistentei bobinei mobile se poate diminua considerabil prin
conectarea in serie cu aceasta a unui rezistor R din manganina.




La functionarea in curent alternativ a ampermetrelor electrodinamice, modificarea
frecventei curentului este o posibila sursa de eroare.

Daca la ampermetrele cu schema serie, influenta frecventei asupra rezultatului masurarii este
neglijabila (pana la 1-2 kHz), la ampermetrele cu schema in paralel compensarea erorilor de frecventa se
realizeaza prin suntarea unei parti din rezistenta aditionala a bobinei mobile cu un condensator de
capacitate C, care compenseaza reactanta inductiva a circuitului (intr-un interval restrans de variatie a
frecventei).
4.1. Ampermetre electromagnetice (feromagnetice)
Ampermetrele feromagnetice sunt aparate de masura analogice folosite pentru masurarea
curentului alternativ de frecventa industriala, putand insa fi folosite si pentru masurarea curentului
continuu. Deviatia a sistemului mobil este proportionala cu patratul curentului: = kI
2
.
Functionarea in c.c. a acestor ampermetre este influentata de histerezisul magnetic al piesei mobile,
iar in c.a. de curentii turbionari indusi, care conduc la cresterea pierderilor in miezul feromagnetic.

Se construiesc in general ca aparate de tablou avand clasa de precizie 1,5 sau 2,5 dar printr-o
constructie adecvata (piese feromagnetice realizate din aliaje cu permeabilitate mare si camp coercitiv
redus), erorile determinate de histerezis si curentii turbionari sunt reduse considerabil, ceea ce permite
realizarea ampermetrelor portabile de precizie, cu indice de clasa 0,5 sau 0,1.
Ampermetrele feromagnetice se construiesc pentru curenti de la 10 mA pana la 100 A, cu unul sau mai
multe domenii de masurare.

La ampermetrele cu domenii multiple, bobina este realizata din mai multe sectiuni, schimbarea
domeniului de masurare realizandu-se fie prin schimbarea conexiunii serie sau in paralel a sectiunilor
fie prin schimbarea bornei de utilizare (figura 7, in care este reprezentata schema extinderii domeniului
de masurare).

Pentru masurarea unor curenti de valori mari si foarte mari, ampermetrele ferodinamice se
conecteaza in secundarul unor transformatoare (reductoare) de curent, care au curentul secundar
nominal I2n = 5 A. Din aceste considerente, ampermetrele de tablou (legate prin reductoare de curent)
se construiesc pentru curentul nominal de 5 A. De obicei insa, la etalonarea scarii se are in vedere
raportul de transformare al curentilor Ki, astfel incat indicatia aparatului da direct curentul din primarul
transformatorului de curent, inseriat in circuitul de utilizarea.









Fig. 7
Aparatele ferodinamice se caracterizeaza prin robustete, fiabilitate ridicata, capacitate de supraincarcare
relativ ridicata. Ele au insa un consum propriu destul de ridicat, iar precizia este relativ modesta.
4.2. Ampermetre cu redresoare

Ampermetrele cu redresoare se obtin prin asocierea uni dispozitiv magnetoelectric cu unul sau
mai multe dispozitive de redresare. Se pot masura astfel curenti alternativi beneficiind de performantele
aparatelor magnetoelectrice (precizie si sensibilitate ridicata, consum propriu scazut).
In figura 8, este prezentata schema electrica a unui aparat magnetoelectric cu redresor.























Fig. 8
In functie de pozitia comutatorului K, schema permite masurarea curentului alternativ sau a
tensiunii alternative. Sunturile (RS1 , R S2) si rezistentele aditionale (Rad1, Rad2, Rad3 ) sunt realizate
din materiale cu coeficienti de temperatura de semne contrare, in scopul eliminarii erorilor de
temperatura. Alte surse posibile de eroare (care influenteaza negativ functionarea aparatelor) sunt forma
si frecventa semnalului masurat.

Compensarea erorilor de frecventa se poate realiza prin conectarea unui condensator in paralel
cu o parte a rezistentei aditionale sau prin utilizarea unor diode cu germaniu si carbura de siliciu.
Pentru masurarea curentilor alternativi de inalta frecventa se recomanda utilizarea
ampermetrelor cu termocuplu.

4.3. Ampermetre cu termocuplu

Ampermetrele cu termocuplu se utilizeaza cu precadere la masurarea valorii efective a
curentilor de radiofrecventa, masurand valoarea efectiva a acestora, indiferent de forma de unda si de
frecventa.
Functionarea acestora se bazeaza pe efectul Seebeck care consta in aparitia unei tensiuni continue
(tensiune termoelectrica) la capetele reci ale unui termocuplu format din doi electrozi cu proprietati
termoelectrice cat mai diferite, atunci cand capelte calde (sudate) ale acestuia sunt incalzite la o
anumita temperatura. Astfel, daca T este temperatura capetelor sudate, T0 temperatura capetelor reci,
tensiunea termoelectromotare ET, masurata cu ajutorul unui dispozitiv magnetoelectric, este data de o
relatie de forma:


Daca variatia de temperatura este determinta de efectul termoelectric al curentului alternativ care
parcurge o rezistenta inseriata in circuitul de utilizare, se poate aprecia ca intre tensiunea
termoelectromotoare ET si valoarea efectiva a curentului (care strabate firul incalzitor) exista o
corespondenta univoca (in conditiile mentinerii rezistentei firului incalzitor si a temperaturii T0 la valori
constante).


Functionarea ampermetrelor electrodinamice este influentata de campurile magnetice exterioare,
temperatura mediului ambiant si in c.a. de frecventa curentului masurat. Reducerea erorilor determinate
de prezenta campurilor magnetice exterioare se poate realiza prin ecranarea dispozitivului de masurat.
Erorile de temperatura sunt nesemnificative pentru ampermetrele ale caror bobine sunt legate conform
schemei din figura 6.a. In cazul legarii bobinelor dupa schema din figura 6.b, eroarea de temperatura
determinata in principal de variatia rezistentei bobinei mobile se poate diminua considerabil prin
conectarea in serie cu aceasta a unui rezistor R din manganina.



La functionarea in curent alternativ a ampermetrelor electrodinamice, modificarea
frecventei curentului este o posibila sursa de eroare.

Daca la ampermetrele cu schema serie, influenta frecventei asupra rezultatului masurarii este
neglijabila (pana la 1-2 kHz), la ampermetrele cu schema in paralel compensarea erorilor de frecventa se
realizeaza prin suntarea unei parti din rezistenta aditionala a bobinei mobile cu un condensator de
capacitate C, care compenseaza reactanta inductiva a circuitului (intr-un interval restrans de variatie a
frecventei).
4.1. Ampermetre electromagnetice (feromagnetice)
Ampermetrele feromagnetice sunt aparate de masura analogice folosite pentru masurarea
curentului alternativ de frecventa industriala, putand insa fi folosite si pentru masurarea curentului
continuu. Deviatia a sistemului mobil este proportionala cu patratul curentului: = kI
2
.
Functionarea in c.c. a acestor ampermetre este influentata de histerezisul magnetic al piesei mobile,
iar in c.a. de curentii turbionari indusi, care conduc la cresterea pierderilor in miezul feromagnetic.

Se construiesc in general ca aparate de tablou avand clasa de precizie 1,5 sau 2,5 dar printr-o
constructie adecvata (piese feromagnetice realizate din aliaje cu permeabilitate mare si camp coercitiv
redus), erorile determinate de histerezis si curentii turbionari sunt reduse considerabil, ceea ce permite
realizarea ampermetrelor portabile de precizie, cu indice de clasa 0,5 sau 0,1.
Ampermetrele feromagnetice se construiesc pentru curenti de la 10 mA pana la 100 A, cu unul sau mai
multe domenii de masurare.

La ampermetrele cu domenii multiple, bobina este realizata din mai multe sectiuni, schimbarea
domeniului de masurare realizandu-se fie prin schimbarea conexiunii serie sau in paralel a sectiunilor
fie prin schimbarea bornei de utilizare (figura 7, in care este reprezentata schema extinderii domeniului
de masurare).

Pentru masurarea unor curenti de valori mari si foarte mari, ampermetrele ferodinamice se
conecteaza in secundarul unor transformatoare (reductoare) de curent, care au curentul secundar
nominal I2n = 5 A. Din aceste considerente, ampermetrele de tablou (legate prin reductoare de curent)
se construiesc pentru curentul nominal de 5 A. De obicei insa, la etalonarea scarii se are in vedere
raportul de transformare al curentilor Ki, astfel incat indicatia aparatului da direct curentul din primarul
transformatorului de curent, inseriat in circuitul de utilizarea.







Fig. 7
Aparatele ferodinamice se caracterizeaza prin robustete, fiabilitate ridicata, capacitate de supraincarcare
relativ ridicata. Ele au insa un consum propriu destul de ridicat, iar precizia este relativ modesta.
4.2. Ampermetre cu redresoare

Ampermetrele cu redresoare se obtin prin asocierea uni dispozitiv magnetoelectric cu unul sau
mai multe dispozitive de redresare. Se pot masura astfel curenti alternativi beneficiind de performantele
aparatelor magnetoelectrice (precizie si sensibilitate ridicata, consum propriu scazut).
In figura 8, este prezentata schema electrica a unui aparat magnetoelectric cu redresor.























Fig. 8
In functie de pozitia comutatorului K, schema permite masurarea curentului alternativ sau a
tensiunii alternative. Sunturile (RS1 , R S2) si rezistentele aditionale (Rad1, Rad2, Rad3 ) sunt realizate
din materiale cu coeficienti de temperatura de semne contrare, in scopul eliminarii erorilor de
temperatura. Alte surse posibile de eroare (care influenteaza negativ functionarea aparatelor) sunt forma
si frecventa semnalului masurat.

Compensarea erorilor de frecventa se poate realiza prin conectarea unui condensator in paralel cu
o parte a rezistentei aditionale sau prin utilizarea unor diode cu germaniu si carbura de siliciu.
Pentru masurarea curentilor alternativi de inalta frecventa se recomanda utilizarea
ampermetrelor cu termocuplu.

4.3. Ampermetre cu termocuplu

Ampermetrele cu termocuplu se utilizeaza cu precadere la masurarea valorii efective a
curentilor de radiofrecventa, masurand valoarea efectiva a acestora, indiferent de forma de unda si de
frecventa.
Functionarea acestora se bazeaza pe efectul Seebeck care consta in aparitia unei tensiuni continue
(tensiune termoelectrica) la capetele reci ale unui termocuplu format din doi electrozi cu proprietati
termoelectrice cat mai diferite, atunci cand capelte calde (sudate) ale acestuia sunt incalzite la o
anumita temperatura. Astfel, daca T este temperatura capetelor sudate, T0 temperatura capetelor reci,
tensiunea termoelectromotare ET, masurata cu ajutorul unui dispozitiv magnetoelectric, este data de o
relatie de forma:


Daca variatia de temperatura este determinta de efectul termoelectric al curentului alternativ care
parcurge o rezistenta inseriata in circuitul de utilizare, se poate aprecia ca intre tensiunea
termoelectromotoare ET si valoarea efectiva a curentului (care strabate firul incalzitor) exista o
corespondenta univoca (in conditiile mentinerii rezistentei firului incalzitor si a temperaturii T0 la valori
constante).

Dupa modul in care se transmite caldura de la firul incalzitor la termocuplu deosebim:
- Termocupluri cu incalzire directa;

- Termocupluri cu incalzire indirecta.

La termocupluri cu incalzire directa (figura 9.a) capetele calde ale acestora sunt in contact direct cu firul
incalzitor realizat din material magnetic cu o mare rezistivitate (constantan, crom-nichel, platin-cromel).
Aceste termocupluri au dezavantajul de a nu putea fi etalonate in c.c. deoarece in acest caz indicatia este
dependenta de sensul curentului (o parte a curentului de etalonare trecand prin aparat).














Fig. 9
Acest fenomen dispare la termocuplurile cu incalzire indirecta (fig. 9.b) deoarece aici nu exista nici o
legatura galvanica intre termocuplul propriu-zis si firul incalzitor.
Cresterea sensibilitatii termocuplurilor se poate realiza prin introducerea acestora intr-un balon de sticla
vidat, balon ce se introduce la randul sau intr-o cutie realizata dintr-un material izolant termic umpluta
cu vata de sticla (in scopul reducerii pierderilor de caldura).
Precizia etalonarii este de 0,05 % la 1 MHz si 0,5 % la 50 MHz, principalele surse de eroare fiind
efectul pelicular si impedantele parazite ale firului incalzitor.
Domeniul de masurare este cuprin intre cativa mA si zeci de A.

4.4. Ampermetre bazate pe efectul Hall

Sunt ampermetre care utilizeaza ca element de detectie o sonda Hall. Sonda Hall consta dintr-o
placuta semiconductoare de forma paralelipipedica de grosime foarte mica in comparatie cu celelalte
dimensiuni, parcursa de un curent de comanda IC si aflata intr-un camp magnetic de
inductie perpendicular pe acesta.

In aceste conditii, intre punctele A si B (fig. 10), pe o directie perpendiculara pe planul format
din IC si B, apare o tensiune UH (tensiunea Hall) care este direct proportionala atat cu IC cat si cu B:


Unde k1 este o constanta care depinde de materialul si dimensiunile placii. Daca
curentul IC este constant, dependenta dintre UH si inductanta B este liniara:

Pe portiunea liniara (liniarizata) a caracteristicii de magnetizare, B = k2H (H intensitatea
campului magnetic). Presupunand campul magnetic creat de o bobina parcursa de un curent I si de o
dependenta liniara intre intensitatea campului magnetic H si curentul care l-a determinat, rezulta:



















Fig. 10
O schema principala a unui ampermetru cu sonda Hall este prezentata in figura 11.
Generatorul Hall este dispus in interiorul unui transformator care, pe o
coloana are dispusa o infasurare parcursa de curentul de masurat, iar pe cealalta
coloana o infasurare parcursa de curentul de la iesirea amplificatorului A 1, la intrarea caruia se aplica
tensiunea Hall. Prin solutia adoptata serealizeaza masurarea unei game largi de curenti pana la cativa
amperi fara a satura miezul, deoarece fluxurile eterminate de cele doua infasurari opuse. Semnalul
dezvoltat pe R este amplificat de amplificatorul A2 si aplicat la intrarea unui osciloscop sau a unui
voltmetru. Indicatia ampermetrului a carui functionare se bazeaza pe efectul Hall este independenta de
forma de unda si de frecventa, asa incat aceste aparate pot fi utilizate deopotriva pentru masurarea
curentului continuu (f=0) cat si a celui alternativ (pana la frecvente de ordinul sutelor de MHz).























Fig. 11
Deoarece la variatiile de temperatura se modifica atat constanta k1 cat si conductivitatea materialului
semiconductor, pentru reducerea erorilor de temperatura se utilizeaza scheme speciale de compensare
cu termorezistente legate in serie sau paralel in circuitul curentului de comanda.



BIBLIOGRAFIE :

1. M. I. : Electrotehnica si masurari electrice

2. M II. : Tehnoligii in electromecanica

3. Actionari si automatizarii E.D.P 1988

4. Stabilizatoare de tensiune Editura Tehnica 1980

5. Pornirea si protectia motoarelor asincrone trifazate

Colectia Electricianului 1985
6. Tiristoare de putere

7. Masini aparate actionari si automatizari manual cls. a XII a

8. Electrotehnica si electronica aplicata E.D.P 1994

9. Componente si circuite electronice manual clasa a XI a

10. www.wikipedia.org

11. www.google.ro

12. www.scribd.com

13. www.didactic.ro



ANEXE: