Sunteți pe pagina 1din 24

1.

Intrebare: Valoarea unui contract de leasing financiar se ia in considerare la calcului


gradului de indatorare?
Raspuns:
In conformitate cu prevederile art. 7 alin. (1) lit. a) din Ordonanta nr. 28/26.01.2006
privind reglementarea unor masuri financiar-contabile, cu modificarile si completarile
ulterioare, institutiile financiare nebancare pot desfasura activitati de creditare, printre care si
leasingul financiar, in conditiile respectarii prevederilor actului normativ mai sus mentionat
in ceea ce priveste procedura de autorizare.
De asemenea, potrivit art. 20 alin. (2) din Ordonanta 51/1997 privind operatiunile de
leasing si societatile de leasing, republicata, achizitiile de bunuri imobile si mobile, in cazul
leasingului financiar, sunt tratate ca investitii, fiind supuse amortizarii in conformitate cu
actele normative in vigoare.
Conform prevederilor pct. 63 al art. 23 din H.G. nr. 44/2003 privind normele de
aplicare a Codului fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, consideram ca
imprumuturile obtinute de la societati financiare nebancare nu se iau in calcul la
stabilirea gradului de indatorare.
Leasingul este considerat un imprumut de la o institutie financiara nebancara, in
conditiile respectarii prevederilor O.G. nr. 28/2006, iar dobanzile si pierderile din diferente
de curs valutar potrivit art. 23 alin. (4) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal cu
modificarile ulterioare si nu sunt deductibile la calculul impozitului pe profit in functie de
gradul de indatorare.
Astfel, amortizarea bunului care face obiectul unui contract de leasing financiar se
face de catre utilizator potrivit art. 24 din Legea 571/2003 privind Codul fiscal cu modificarile
si completarile ulterioare acesta avand si dreptul de deducere a dobanzii. ( art. 25 din actul
normativ mai sus mentionat).

2. Intrebare: Pentru un cabinet medical individual (persoana fizica autorizata) nou infiintat,
cheltuielie efectuate anterior datei infiintarii sunt cheltuieli deductibile?
Raspuns:
In conformitate cu prevederile art. 24 alin. (16) din Legea nr. 571/2003 privind Codul
fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, contribuabilii care investesc in mijloace fixe
destinate prevenirii accidentelor de munca si bolilor profesionale, precum si infiintarii si
functionarii cabinetelor medicale, pot deduce integral valoarea acestora la calculul profitului
impozabil la data punerii in functiune sau pot recupera aceste cheltuieli prin deduceri de
amortizare.
Astfel, consideram aceste cheltuieli ca fiind cheltuieli necesare desfasurarii
activitatii si prin urmare acestea pot fi deduse la calculul impozitului pe venit,
respectand prevederile art. 24 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu
modificarile si completarile ulterioare si tinand cont si de prevederile art. 91 alin. 1
1
din
Legea nr. 400/2006 pentru modificarea si completarea O.G nr. 124/1998 privind
organizarea si functionarea cabinetelor medicale (pentru cheltuielile efectuate dupa data
intrarii in vigoare a legii).

3. Intrebare: Care sunt documentele justificative, conform Codului fiscal, care pot fi
acceptate pentru decontarea cheltuielilor cu biletele de odihna si tratament (cazare hotel si
masa restaurant)? Se accepta numai bonul fiscal?
Raspuns:
Justificarea cheltuielilor cu biletele de odihna si tratament, se face in conditiile
prevazute de reglementarile privind operatiunile de incasari si plati in numerar, pentru care
salariatii trebuie sa prezinte documente doveditoare ( factura, nota de plata hotel, nota de plata
ospatar, bilete de calatorie, alte documente justificative).
In conformitate cu prevederile art. (1) alin. (2) din O.M.F.P. nr. 293/2006 pentru
modificarea O.M.F.P. nr. 1714/2005 privind aplicarea prevederilor H.G. nr. 831/1997 pentru
aprobarea modelelor formularelor comune privind activitatea financiara si contabila si a
normelor metodologice privind intocmirea si utilizarea acestora, bonurile fiscale emise de
aparatele de marcat electronice fiscale vor fi folosite incepand cu data de 1 ianuarie 2006
numai ca documente de inregistrare a platilor in Registrul de casa. Fac exceptie de la
aceasta regula, in sensul ca stau la baza inregistrarilor in contabilitate a cheltuielilor,
urmatoarele documente:

a) bonul fiscal emis conform O.U.G. nr. 28/1999 privind obligatia agentilor economici de a
utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicata, cu modificarile ulterioare, utilizat
pentru justificarea taxei pe valoarea adaugata aferente carburantilor auto achizitionati in
vederea desfasurarii activitatii, daca este stampilat si are inscrise denumirea cumparatorului si
numarul de inmatriculare al autovehiculului;
b) bonul fiscal emis de aparatul de marcat fiscal utilizat in activitatea de taximetrie, in
conformitate cu prevederile Legii nr. 38/2003 privind transportul in regim de taxi si in regim
de inchiriere, cu modificarile si completarile ulterioare;
c) bonul fiscal emis conform O.U.G. nr. 28/1999, republicata, cu modificarile ulterioare,
insotit de documentul care atesta plata prin cardurile bancare ale societatilor comerciale;
d) bonul fiscal emis conform O.U.G. nr. 28/1999, republicata, cu modificarile ulterioare, a
carui valoare totala este de pana la suma de 100 lei (RON) inclusiv, daca este stampilat si are
inscrise denumirea cumparatorului, codul unic de inregistrare al acestuia sau codul numeric,
in cazul persoanelor fizice care desfasoara activitati independente.
Prin urmare, consideram justificata obligativitatea decontarii cheltuielilor pe baza de
factura si chitanta, intrucat bonul fiscal reprezinta document ce sta la baza inregistrarii in
contabilitate a cheltuielilor doar in anumite situatii (mai sus mentionate).

4. Intrebare: Dobanda aferenta pretului de adjudecare a unui imobil cu plata in rate in cadrul
procedurii de executare silita efectuata de organul fiscal este o cheltuiala deductibila fiscal?
Raspuns:
Potrivit prevederilor art. 23 alin. (1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu
modificarile si completarile ulterioare, cheltuielile cu dobanzile sunt integral deductibile in
cazul in care gradul de indatorare a capitalului este mai mic sau egal cu trei. Gradul de
indatorare a capitalului se determina ca raport intre capitalul imprumutat cu termen de
rambursare peste un an si capitalul propriu, ca medie a valorilor existente la inceputul anului
si sfarsitul perioadei pentru care se determina impozitul pe profit. Prin capital imprumutat se
intelege totalul creditelor si imprumuturilor cu termen de rambursare peste un an, potrivit
clauzelor contractuale.
Conform prevederilor art. 161 din OG. Nr. 92/2003, republicata, privind Codul de
procedura fiscala, in cazul executarii silite a bunurilor imobile organul de executare poate la
solicitarea adjudecatarului sa aprobe plata pretului in cel mult 12 rate lunare ( 1 an).
Astfel, dobanzile percepute de organul de executare in cazul vanzarii cu plata in
rate a bunurilor imobile si datorate nu se iau in calcul la stabilirea gradului de indatorare.
Totodata, in cazul imprumuturilor angajate de la alte entitati, cu exceptia celor
prevazute la art. 23 alin. (4) din Codul fiscal, pentru calculul deductibilitatii cheltuielilor cu
dobanzile, se aplica limita prevazuta la art. 23 alin. (5) din acelasi act normativ.

5. Intrebare: La calculul profitului impozabil cheltuielile cu utilitatile sunt nedeductibile
atata timp cat contractele cu utilitatile raman pe persoana fizica chiar daca se va stipula in
contractul de comodat ca utilizatorul preia toate cheltuielile?
Raspuns:
In conformitate cu prevederile art. 21 alin. (3) lit. m) din Legea nr. 571/2003 privind
Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, cheltuielile de functionare, intretinere
si reparatii aferente unui sediu aflat in locuinta proprietate personala a unei persoane fizice,
folosita si in scop personal, sunt deductibile in limita corespunzatoare suprafetelor puse la
dispozitia societatii in baza contractelor incheiate intre parti, in acest scop.
In vederea deducerii cheltuielilor, contribuabilul va justifica cheltuielile de
functionare, intretinere si reparatii aferente sediului cu documente legale, respectiv contractele
incheiate cu furnizorii de utilitati si alte documente.

6. Intrebare: Contractul de comodat trebuie inregistrat la administratia financiara, la notar
sau la societate?
Raspuns:
Contractul de comodat nu trebuie inregistrat la Administratia Finantelor Publice,
intrucat transmiterea dreptului de folosinta se face cu titlu gratuit si nu genereaza nici un
venit pentru persoana care transmite bunul, respevtiv comodant, comadatarul primind doar
dreptul de folosinta al bunului.
De altfel, contractul de comodat reprezinta de fapt un imprumut de folosinta.

7. Intrebare: Un contract de inchiriere incheiat intre un proprietar persoana juridica si un
chirias persoana fizica se inregistreaza la organul fiscal?
Raspuns:
Potrivit prevederilor art. 1411 din Codul Civil, contractul de inchiriere a unei locuinte
este conventia prin care o persoana numita locator, se obliga sa asigure altei persoane numita
locatar, folosinta temporara (totala sau partiala) a unei suprafete locative in schimbul unei
sume de bani, si anume chiria.
Contractul de inchiriere incheiat intre o persoana juridica (in calitate de proprietar)
si o persoana fizica ( in calitate de chirias), nu se inregistreaza la organul fiscal.
Persoana juridica, inregistreaza din punct de vedere contabil chiria incasata de la
persoana fizica cu care are incheiat contractul de inchiriere, in contul de venituri din inchirieri
mijloace fixe, iar din punct de vedere fiscal, calculeaza impozitul pe profit conform
prevederilor legale.

8. Intrebare: Este deductibila fiscal o cheltuiala cu prima de asigurare colectiva 24h/24h
pentru accidente (orice fel)?
Raspuns:
Pentru determinarea profitului impozabil sunt considerate cheltuieli deductibile
numai cheltuielile efectuate in scopul realizarii de venituri impozabile, inclusiv cele
reglementate prin acte normative in vigoare. Sunt cheltuieli efectuate in scopul realizarii de
venituri si cheltuielile reprezentand contributiile pentru asigurarea de accidente de munca
si boli profesionale, potrivit legii, si cheltuielile cu primele de asigurare pentru asigurarea
de riscuri profesionale. (art. 21 pct.(1) si (2) lit. c) din Legea nr. 571/2003 privind Codul
fiscal cu modificarile si completarile ulterioare).
Intra sub incidenta prevederilor art. 21 alin. (2) lit. c) din Codul fiscal cheltuielile
reprezentand contributiile pentru asigurarea de accidente de munca si boli profesionale,
efectuate potrivit Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de munca si boli
profesionale, cu modificarile si completarile ulterioare. Cheltuielile cu primele de asigurare
pentru riscul profesional, efectuate potrivit legislatiei specifice, sunt deductibile la calculul
profitului impozabil.

9. Intrebare: O societate persoana juridica romana datoreaza impozit pe dividende in situatia
in care beneficiarul acestora este tot o persoana juridica romana ?
Raspuns:
Conform prevederilor art. 36 alin.(1) si (4) din Legea nr. 571/2003 privind Codul
fiscal cu modificarile si completarile ulterioare o persoana juridica romana care plateste
dividende catre o persoana juridica romana are obligatia sa retina, sa declare si sa plateasca
impozitul pe dividende, retinut catre bugetul de stat, astfel cum se prevede in prezentul articol.
Dispozitiile articolului sus mentioant nu se aplica in cazul dividendelor platite de o
persoana juridica romana unei alte persoane juridice romane, daca beneficiarul dividendelor
detine minimum 15%, respectiv 10%, incepand cu anul 2009, din titlurile de participare ale
acesteia la data platii dividendelor, pe o perioada de 2 ani impliniti pana la data platii acestora.
Prevederile prezentului alineat se aplica dupa data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana.
Avand in vedere cadrul legal sus mentionat daca la data platii dividendelor sunt
indeplinite conditiile mai sus enumerate nu se datoreaza impozitul pe dividende.

10. Intrebare: Se poate diminua impozitul pe profit datorat in cursul anului cu pierderea
inregistrata in cursul anului?

Raspuns:
Referitor la acoperirea pierderii fiscale, in conformitate cu prevederile art. 26 alin. (1)
din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal cu modificarile si completarile ulterioare,
pierderea anuala, stabilita prin declaratia de impozit pe profit, se recupereaza din
profiturile impozabile obtinute in urmatorii 5 ani consecutivi. Recuperarea pierderilor se va
efectua in ordinea inregistrarii acestora, la fiecare termen de plata a impozitului pe profit,
potrivit prevederilor legale in vigoare din anul inregistrarii acestora.
De asemenea, urmare prevederilor O.M.F.P. nr. 80/2007 pentru aprobarea modelului si
continutului formularului 100 Declaratie privind obligatiile de plata la bugetul general
consolidat, contribuabilii care inregistreaza pierdere contabila la sfarsitul unui trimestru, vor
completa la randurile 1 si 3 cifra 0 (zero).
Modul de completare al declaratiei 100 nu iti da voie sa iti diminuezi impozitul pe
profit datorat in cursul anului, acest lucru este in contradictie cu faptul ca pierederea se
recupereaza la fiecare termen de plata a impozitului pe profit precizam ca art.26 din Codul
fiscal reglementeaza modul de recuperare a pierderii anuale evidentiata in declaratia 101 ,,
declaratia privind impozitul pe profit.
Concret, daca pentru trimestrul I dintr-un an fiscal un contribuabil realizeaza profit si
datoreaza impozit pe profit, iar la trimestrele urmatoare acesta va realiza pe cumulat pierdere,
acesta are obligatia de a plati impozitul datorat pentru trimestrul I urmand ca pierderea
anuala (evidentiata in declaratia 101 care se depune anual) sa o recupereze din profitul
impozabil realizat in anii urmatori ( 5 ani) la fiecare termen de plata al impozitului.

11. Intrebare: Veniturile din subventiile guvernamentale primite de societatile agricole sub
forma de bonuri valorice pentru producatorii agricoli constituie baza impozabila a
impozitului pe veniturile microintreprinderilor?

Raspuns:
Conform art. 108 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal cu
modificarile si completarile ulterioare baza impozabila a impozitului pe veniturile
microintreprinderilor o constituie veniturile din orice sursa, din care se scad veniturile din
exploatare, reprezentand cota-parte a subventiilor guvernamentale si a altor resurse pentru
finantarea investitiilor.

12.Intrebare: Care sunt obligatiile fiscale atat ale angajatorului cat si ale angajatului fata de
bugetul de stat roman in situatia in care angajatul lucreaza mai putin de 183 de zile la un sediu
permanent din Germania de unde primeste salariu si se platesc contributii ?

Raspuns:
Avand in vedere art. 15 alin. (1) din Legea nr. 29/2002 privind ratificarea Conventiei
dintre Romania si Republica Federala Germania pentru evitarea dublei impuneri cu privire la
impozitele pe venit si pe capital, semnata la Berlin la 4 iulie 2001 salariile si alte remuneratii
similare obtinute de un rezident al unui stat contractant pentru o activitate salariala pot fi
impuse in celalalt stat daca activitatea salariala este exercitata in celalalt stat contractant.
Tinand cont si de art. 23 alin. (1) din aceeasi lege in cazul Romaniei, dubla impunere
va fi evitata dupa cum urmeaza:
Cand un rezident al Romaniei realizeaza venituri care pot fi impuse in Republica
Federala Germania, Romania va acorda ca o deducere din impozitul pe venitul acelui rezident
o suma egala cu impozitul pe venit platit in Republica Federala Germania, care nu va putea
depasi in nici un caz acea parte a impozitului pe venit astfel cum este calculata inainte ca
deducerea sa fie acordata, care este atribuita, venitului care poate fi impozitat in Republica
Federala Germania.
Persoanele fizice romane cu domiciliul in Romania, care realizeaza venituri din
strainatate, provenite din activitati comerciale, profesii libere, drepturi de proprietate
intelectuala, cedarea folosintei bunurilor si altele, mai putin veniturile din salarii obtinute in
strainatate, in situatia in care indeplinesc conditiile de rezidenta timp de 3 ani, au obligatia
depunerii declaratiei 201 Declaratie privind veniturile din strainatate.

13. Intrebare: Toate veniturile si cheltuielile unui sediu permanent se inregistreaza o singura
data in contabilitatea din Romania a agentului economic, in luna decembrie 2007 folosind
pentru conversia in lei media anuala a cursurilor de schimb valutar comunicata de BNR, sau
se inregistreaza lunar folosind media lunara a cursurilor de schimb valutar comunicata de
BNR?

Raspuns:
Potrivit punctului 90 din Normele metodologice de aplicare a art. 31 alin. (1) din
Codul fiscal din punct de vedere fiscal, la sfarsitul anului fiscal, operatiunile efectuate prin
intermediul unor sedii permanente din strainatate ale persoanelor juridice romane, inregistrate
in cursul perioadei in devize, respectiv veniturile, cheltuielie, alte sume impozabile sau
deductibile, cat si impozitul platit se convertesc in lei prin utilizarea unei medii a cursurilor de
schimb valutar, comunicat de BNR lunar.

14. Intrebare: Scutirea prevazuta la art. 36 alin. (1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul
fiscal este aplicabila si in anul 2006?

Raspuns:
Potrivit prevederile art. 36 alin. (4), in vigoare pana la data de 31.12.2006, din Legea
nr. 571/2003 privind Codul fiscal, precizeaza ca, retinerea impozitul pe dividende nu se aplica
in cazul dividendelor platite de o persoana juridica romana unei alte persoane juridice romane,
daca beneficiarul dividendelor detine minimum 25% din titlurile de participare ale acestuia la
data platii dividendelor, pe o perioada de 2 ani impliniti pana la data platii acestora.
Prevederile prezentului aliniat se aplica dupa data aderarii Romaniei la Uniunea
Europeana.
Avand in vedere situatia descrisa de dvs. in opinia noastra scutirea nu se aplica intrucat
dividendele au fost platite inainte de data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana.

15. Intrebare: Unitatile protejate definite conform art. 81 din Legea nr.448/2006 beneficiaza
de scutire de la plata impozitului pe profit, conform art. 82 din acelasi act normativ, incepand
cu 01.01.2007, avand in vedere faptul ca in Legea 571/2003 cu modificarile si completarile
ulterioare, la art. 38 alin.(6) scutirea la plata impozitului pe profit pentru acest tip de unitati se
aplica pana l adata de 31.12.2006?

Raspuns:
Potrivit prevederilor art. 82 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 448/2006, Republicata,
privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap unitatile protejate
autorizate beneficiaza de scutire de plata a impozitului pe profit, cu conditia ca cel putin 75%
din fondul obtinut prin scutire sa fie reinvestit pentru restructurarea sau pentru achizitionarea
de echipamente tehnologice, masini, utilaje, instalatii de lucru si/sau amenajarea locurilor de
muncaprotejate, in conditiile prevazute de Legea nr. 571/2003, cu modificarile si completarile
ulterioare.
In conformitate cu prevederile art. 38 alin. (6) din Legea nr. 571/2003 privind Codul
fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, unitatile protejate destinate persoanelor cu
handicap, definite prin O.U.G. nr. 102/1999 privind protectia speciala si incadrarea in munca
a persoanelor cu handicap, aprobata cu modificarile si completari prin Legea nr. 519/2002, cu
modificarile ulterioare, sunt scutite de plata impozitului pe profit daca minimum 75% din
sumele obtinute prin scutire se reinvestesc in vederea achizitiei de echipament tehnologic,
masini, utilaje, instalatii si/sau pentru amenajarea locurilor de munca protejate. Scutirea de la
plata impozitului pe profit se aplica pana la data de 31 decembrie 2006.
In materie fiscala, dispozitiile Codului fiscal prevaleaza asupra oricaror preveder din
alte acte normative, in caz de conflic intre acestea aplicandu-se dispozitiile Codului fiscal
(conform art. 1 alin. (3) din Codul fiscal).

16. Intrebare: Intr-o asociere in participatiune fara personalitate juridica in declaratia anuala
se declara cifra de afaceri proprie, respectiv veniturile proprii corespunzatoare cotei sale de
participare in asociere, venituri contabilizate in contul 706 din balanta, sau va include si
veniturile totale ale asocierii colectate, in cont 458 si repartizate fiecarui asociat lunar
conform participarii, acestea fiind inregistrate in contabilitatile proprii ale asociatilor si
implicit incluse in cifra de afaceri a fiecarui asociat?

Raspuns:
Potrivit reglementarilor contabile conforme cu directivele europene aprobate prin
Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1752/2005 contabilitatea asocierilor in participatie
se organizeaza si se conduce distinct de catre unul dintre coparticipanti conform intelegerilor
contractuale dintre parti, cu respectarea prevederilor pct. 13 din Reglementarile contabile
conforme cu Directiva a IV-a a Comunitatii Economice Europene.
Elementele de natura veniturilor si cheltuielilor determinate de operatiunile asocierilor
in participatie se contabilizeaza distinct de catre asociatul desemnat prin contractul de
asociere, iar la sfarsitul perioadei de raportare, cheltuielile si veniturile inregistrate pe naturi,
se transmit fiecarui asociat, pe baza de decont, in functie de cota de participare prevazuta in
contractul de asociere, in vederea inregistrarii acestora in contabilitatea proprie, in
conformitate cu reglementarile contabile aplicabile.
Avand in vedere cele mai sus prezentate, in opinia noastra, trebuie declarate in
declaratia anuala cifra de afaceri proprie aferenta veniturilor proprii corespunzatoare cotei
prevazute in contractul de asociere precum si alte venituri, in afara de cele din asociere,
obtinute din activitatea proprie.

17. Intrebare: La repartizarea profitului pe pierdere ani precedenti trebuie acoperita mai intai
perioada fiscala sau cea nefiscala?

Raspuns:
Potrivit prevederilor art. 26 pierderi fiscale - alin. (1) din Legea nr. 571/2003 privind
Codul fiscal cu modificarile si completarile ulterioare, pierderea anuala, stabilita prin
declaratia de impozit pe profit, se recupereaza din profiturile impozabile obtinute in urmatorii
5 ani consecutivi. Recuperarea pierderilor se va efectua in ordinea inregistrarii acestora, la
fiecare termen de plata a impozitului pe profit, potrivit prevederilor legale in vigoare in anul
inregistrarii acestora.(este vorba de pierdere fiscala).

18. Intrebare: O societate are inregistrata o creanta catre o societate in faliment. Sunt
indeplinite cumulativ cele 5 conditii prevazute la art. 22 din Codul fiscal, se poate constitui
provizion deductibil in limita de 100% din valoarea creantei?

Raspuns:
Potrivit prevederilor art. 22 alin. (1) lit. j) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal
cu modificarile si completarile ulterioare, contribuabilul are dreptul la deducerea rezervelor si
provizioanelor constituite in limita unei procent de 100% din valoarea creantelor asupra
clientilor, inregistrate de catre contribuabili, altele decat cele prevazute la lit. d), f), g) si i),
care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:
1. sunt inregistrate dupa data de 1 ianuarie 2007;
2. creanta este detinuta la o persoana juridica asupra careia este declarata procedura de
deschidere a falimentului, pe baza hotararii judecatoresti prin care se atesta aceasta situatie;
3. nu sunt garantate de alta persoana;
4.sunt datorate de o persoana care nu este persoana afiliata contribuabilului;
5. au fost incluse in veniturile impozabile ale contribuabilului.
Astfel, avand in vedere prevederilor mai sus mentionate, in opinia noastra,
provizioanele constituite pentru creantele detinute asupra unei persoane juridice care se afla in
procedura de faliment sunt deductibile la calculul profitului impozabil, doar in situatia in care
aceste creante sunt inregistrate dupa data 01.01.2007, si numai in situatia in care sunt
indeplinite cumulativ toate conditiile mai sus enumerate.

19. Intrebare: O gradinita, este scutita de la plata impozitului pe profit?

Raspuns:
Conform prevederilor art. 15 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 571/2003 privind Codul
fiscal cu modificarile si completarile ulterioare sunt scutite de la plata impozitului pe profit
institutiile de invatamant particular acreditate, precum si cele autorizate, pentru veniturile
utilizate, in anul curent sau in anii urmatori, potrivit Legii invatamantului nr. 84/1995,
republicata cu modificarile si completarile ulterioare ().
Potrivit Legii invatamantului nr. 84/1995, republicata, cu modificarile si completarile
ulterioare, inspectoratele scolare sunt organe descentralizate de specialitate, ce infiinteaza, cu
avizul Ministerului Educatiei si Cercetarii, unitati scolare ale invatamantului de stat: gradinite,
scoli primare, gimnazii, scoli de arte si meserii. (art. 142 lit. d).
Totodata art. 105 alin. (1) din acelasi act normativ precizeaza ca invatamantul
particular preuniversitar se organizeaza si functioneaza cu aceleasi niveluri si in aceleasi tipuri
de unitati de invatamant ca si invatamantul preuniversitar de stat.
Asadar, in opinia noastra consideram ca scutirea se aplica numai institutiilor de
invatamant particular acreditate si nu gradinitelor care sunt unitati scolare.

20. Intrebare: Cabinetul individual medical poate deduce cheltuielile cu amortizarea
mijloacelor fixe?

Raspuns:
In conformitate cu prevederile art. 24 alin. (16) din Legea nr. 571/2003 privind Codul
fiscal cu modificarile si completarile ulterioare, contribuabilii care investesc in mijloace fixe
destinate prevenirii accidentelor de munca si bolilor profesionale, precum si infiintarii si
functionarii cabinetelor medicale, pot deduce integral valoarea acestora la calculul profitului
impozabil la data punerii in functiune sau pot recupera aceste cheltuieli prin deduceri de
amortizare, potrivit prevederilor prezentului articol.
Din analiza textului de lege mai sus mentionat, in opinia noastra, intrucat legiuitorul a
prevazut in mod expres posibilitatea deducerii integrale a acestor cheltuieli la calculul
impozitului pe profit (platitor de impozit pe profit fiind doar persoanele juridice) structurile
fara personalitate juridica, cum este cazul dvs., consideram ca, pot deduce aceste cheltuieli pe
seama amortizarii. (prevederile art. 24 din Codul fiscal fiind aplicabile si persoanelor fizice
autorizate).

21. Intrebare: In cazul unui contract de colaborare ca agent de pensii se mai plateste in plus,
fata de 10% cat s-a retinut, 6%?

Raspuns:
In cazul conventiilor incheiate conform art. 52 din Legea nr. 571/2003 privind Codul
fiscal cu modificarile si completarile ulterioare, persoana fizica beneficiara a venitului are
obligatia sa isi inregistreze conventia civila incheiata potrivit Codului Civil, in termen de 30
de zile de la incheierea acesteia, la organul fiscal in raza caruia isi are domiciliul fiscal.
De asemenea, va depune pana la data de 15 mai a anului urmator celui in care a
realizat venitul, formularul 200 Declaratie speciala privind veniturile realizate:, urmand ca in
termen de 60 de zile de la primirea deciziei anuale de impunere emise de organul fiscal, sa
achite diferentele de impozit datorate (diferentele intre cota de impunere de 16% si cota
retinuta la sursa de 10%) potrivit art. 52 alin. (2) lit. a) si alin. (3) din Codul fiscal.

22. Intrebare: Sustragerea (furtul) unei sume din seiful unei societati este cheltuiala
deductibila sau nu tinand cond ca autorul faptei nu a fost identificat?

Raspuns:
Potrivit prevederilor art. 21 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal cu
modificarile si completarile ulterioare in categoria cheltuielilor deductibile intra cheltuielile
efectuate in scopul realizariide venituri impozabile, inclusiv cele reglementate prin acte
normative in vigoare precum si anumite cheltuieli cu deductibilitate limitata prevazute la art.
21 alin. (3) din acelasi act normativ.
Avand in vedere cadrul legal mai sus mentionat si speta prezentata de dvs prin
intermediul adresei si anume faptul ca din seif-ul firmei fost sustrasa o anumita suma de bani,
in opinia noastra consideram ca respectiva cheltuiala este nedeductibila fiscal intrucat nu se
regaseste ca fiind o cheltuiala deductibila sau cu deductibilitate limitata.

23. Intrebare: Care este tratamentul fiscal al rezervelor din reevaluarea unui mijloc fix dupa
ce mijlocul fix respectiv se valorifica prin vanzare. Se calculeaza pro rata daca se vinde
cladirea respectiva (nu este cladire noua) in regim de scutire de taxa?

Raspuns:
In conformitate cu prevederile art. 22 alin. (5) din Legea nr. 571/2003 privind Codul
fiscal cu modificarile si completarile ulterioare si coroborat cu punctul 57
1
din H.G. nr.
44/2004 privind Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal cu modificarile si
completarile ulterioare reducerea sau anularea oricarui provizion ori a rezervei care a fost
anterior dedusa se include in veniturile impozabile, indiferent daca reducerea sau anularea
este datorata modificarii destinatiei provizionului sau a rezervei.
Surplusul din reevaluarea imobilizarilor corporale, care a fost anterior deductibil,
evidentiat potrivit reglementarilor contabile in contul Rezultatul reportat sau in contul Alte
rezerve, analitice distincte, se impoziteaza la momentul modificarii destinatiei rezervei.
Pentru calcului profitului impozabil aceste sume sunt elemente similare veniturilor.
In ceea ce priveste pro-rata veti avea in vedere prevederile art. 147 alin. (7) din Codul
fiscal coroborat cu pct. 47 alin. (2) si (3) din H.G. nr. 44/2004 privind Normele metodologice
de aplicare a Codului fiscal cu modificarile si completarile ulterioare potrivit carora se exclud
din calculul pro-rata urmatoarele:
- valoarea oricarei livrari de bunuri de capital care au fost utilizate de persoana impozabila in
activitatea sa economica precum si
- valoarea operatiunilor imobiliare, altele decat cele prevazute mai sus, in masura in care
acestea sunt accesorii activitatii principale.
Operatiunile imobiliare reprezintaoperatiuni de livrare, inchiriere, leasing, arendare,
concesionare si alte operatiuni similare efectuate in legatura cu bunurile imobile.
O operatiune este accesorie activitatii principale daca se indeplinesc cumulativ
urmatoarele conditii:
- realizarea acestei operatiuni necesita resurse tehnice privind echipamentele si utilizarea de
personale;
- operatiunea nu este direct legata de activitatea preincipienta a persoanei impozabile si
- suma achizitiilor efectuate in scopul operatiunii si suma taxei deductibile aferente
operatiuniilor, sunt nesemnificative

24. Intrebare: Care este modalitatea prin care se pot elimina din contabilitate furnizorii si
clientii vechi dinainte de aparitia Legii 571/2003. Creantele si debitele au fost preluate din
1998-2004?

Raspuns:
Potrivit prevederilor Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal cu modificarile si
completarile ulterioare, tratamentul creantelor neincasate este tratat sub doua forme: cheltuieli
inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor neincasate si cele inregistrate la scoaterea
din evidenta a creantelor incerte sau in litigiu.
Cheltuielile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor neincasate, potrivit
prevederilor art.21 alin.2) lit.n) din Codul fiscal sunt considerate cheltuieli deductibile la
calculul profitului impozabil numai in urmatoarele situatii:
- procedura de faliment a debitorilor a fost inchisa in baza unei hotarari judecatoresti;
- debitorul a decedat si creanta nu poate fi recuperata de la mostenitori;
- debitorul este dizolvat in cazul societatilor cu raspundere limitata cu asociat unic, sau
lichidat fara succesor;
- debitorul inregistreaza dificultati majore care ii afecteaza intregul patrimoniu.
Potrivit Normelor metodologice de aplicare a Codului fiscal, dificultati financiare
majore sunt considerate cele ce afecteaza intreg patrimoniul cum ar fi:calamitati naturale,
epidemii, epizotii, accidente industriale sau nucleare, incendii etc. ( pct. 32^1 din norme).
Cheltuielile reprezentand pierderile din creantele incerte sau in litigiu neincasate
inregistrate cu ocazia scoaterii din evidenta a acestora sunt deductibile doar pentru partea
acoperita de provizion.
In ceea ce priveste furnizorii prescrisi, exista implicatii fiscale, insa va rugam sa ne
comunicati motivele pentru care acestia nu au fost achitati.

25. Intrebare: Ce contributii datoreaza angajatorii si angajatii pentru tichetele cadou acordate
salariatilor cu ocazia Sarbatorilor de Paste?

Raspuns:
Potrivit prevederilor art. 1 si art. 2 din Legea nr. 193/2006 privind acordarea tichetelor
cadou si a tichetelor de cresa, cu modificari si completari, societatile comerciale, regiile
autonome, societatile si companiile nationale, institutiile din sectorul bugetar, unitatile
cooperatiste, celelalte persoane juridice, precum si persoanele fizice care incadreaza personal
pe baza de contract individual de munca pot utiliza bilete de valoare sub forma tichetelor
cadou si a tichetelor de cresa.
Tichetele cadou se pot utiliza pentru campanii de marketing, studiul pietei,
promovarea pe piete existente sau noi, pentru protocol, pentru cheltuielile de reclama si
publicitate, precum si pentru cheltuieli sociale.
Codul fiscal trateaza cheltuielile sociale ca fiind cheltuieli cu deductibilitate limitata,
in limita unei cote de pana la 2%, aplicata asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului.
In cadrul acestei limite, pot fi deduse si cheltuielile reprezentand: tichete de cresa acordate
angajatelor in conformitate cu legislatia in vigoare, cadouri in bani sau in natura oferite
copiilor minori si salariatilor, cadouri in bani sau natura acordate salariatelor, (). (art. 21
alin. (3) lit. c) din Codul fiscal cu modificarile si completarile ulterioare).
In conformitate cu prevederile Normelor metodologice date in aplicarea art. 78 din
Codul fiscal, tichetele cadou acordate persoanelor fizice in afara unei relatii generatoare de
venituri din salarii reprezinta venituri din alte surse, pentru care impozitul pe venit se
calculeaza prin retinere la sursa la momentul platii veniturilor de catre platitori, prin aplicarea
unei cote de 16% asupra venitului brut, impozitul fiind impozit final.
Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) si (2) din O.U.G. nr. 37/2008 privind
reglementarea unor masuri financiare in domeniul bugetar, cu modificari, ordonatorii de
credite ai autoritatilor si institutiilor publice ale administratiei publice centrale, indiferent de
modul de finantare, acorda tichete cadou, in baza Legii nr. 193/2006 privind acordarea
tichetelor cadou si a tichetelor de cresa, cu modificarile ulterioare, in cadrul limitei fondurilor
care se aproba prin bugetul propriu.
Ordonatorii de credite ai bugetelor locale si ai institutiilor si serviciilor publice de
subordonare locala pot acorda tichete cadou, potrivit prevederilor Legii nr. 193/2006, cu
modificarile ulterioare, din bugetele acestora, in limita veniturilor proprii incasate.

26. Intrebare: Putem sa propunem un tip de alocare a numerelor noilor facturi? De exemplu:
Indicativ judet-cod fiscal-xxx? 24.01.2007

Raspuns:
Prin O.M.F.P. nr. 2226/2006 art. 5, alin. 1 persoanele prevzute la art. 1 din Legea
contabilitii nr. 82/1991, republicat, vor asigura un regim intern de numerotare a facturii n
conformitate cu prevederile cuprinse n anexa nr. 4 din ordinul mentionat.
Persoanele care rspund de organizarea i conducerea contabilitii vor desemna, prin decizie
intern scris, o persoan sau mai multe, dup caz, care s aib atribuii privind alocarea i
gestionarea numerelor aferente facturilor emise de societate.
Factura va avea un numr de ordine, n baza uneia sau mai multor serii, numr ce trebuie s
fie secvenial, stabilit de societate, astfel nct s se asigure necesarul n funcie de numrul de
facturi emise.
Anual, se stabilete numrul de la care se va emite prima factur.
n alocarea numerelor se va ine cont de structura organizatoric, respectiv gestiuni, puncte de
lucru, sucursale etc.
Persoanele prevzute la art. 1 din Legea contabilitii nr. 82/1991, republicat, vor emite
proceduri proprii de stabilire i/sau alocare de numere prin care se va meniona, pentru
fiecare exerciiu financiar, care este numrul de la care se emite prima factur.

27. Intrebare: O societate comerciala, persoana juridica romana, declarata ca si filiala a unei
societati mama cu sediul in strainatate poate considera ca exercitiu financiar perioada 1
septembrie 31 august anul urmator? 30.01.2007

Raspuns:
Potrivit prevederilor art. II din proiectul de Lege pentru moodificarea si completarea
Legii contabilitatii nr. 82/1991, aceste prevederi urmeaza sa intre in vigoare la data de 1
ianuarie 2009.

28. Intrebare: O societate comerciala avand ca activitate de baza turismul si alimentatia
publica, a luat in luna mai 1993 in locatie de gestiune un restaurant pentru o perioada de 10
ani. In 1993, activul apartinea SC X SA, iar din luna decembrie 1995 a fost preluat prin
protocol de SC Y SA in vederea privatizarii. In luna noiembrie 1995, s-a depus
documentatia de privatizare, impreuna cu oferta de cumparare pentru intreaga societate SC
Y SA. In urma unui fals comis de directorul SC Y SA, in data de 29.04.1996, societatea
noastra a fost evacuata in forta din restaurant, cu distrugerea arhivei societatii. Procesul
impotriva acestora a fost castigat, dar executarea nu s-a finalizat, ea fiind suspendata pana la
solutionarea cererilor de revizuire. Ulterior, creanta rezultata de 1 milion de euro, s-a cesionat
prin contract de cesiune. Este suma de 1 milion de euro impozabila ? 27.02.2007

Raspuns:
n conformitate cu prevederile art. 19 alin. (1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul
fiscal cu modificrile i completrile ulterioare, profitul impozabil se calculeaz ca diferen
ntre veniturile realizate din orice surs i cheltuielile efectuate n scopul realizrii de venituri,
dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile i la care se adaug cheltuielile
nedeductibile ().
Potrivit art. 19 pct. 12 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind
Codul fiscal, norme aprobate prin H.G. nr. 44/2004 cu modificrile i completrile ulterioare,
veniturile i cheltuielile care se iau n calcul la stabilirea profitului impozabil sunt cele
nregistrate n contabilitate potrivit reglementrilor contabile date n baza Legii contabilitii
nr. 82/1991, republicat, cu modificrile i completrile ulterioare ().
Prin urmare, veniturile nregistrate n contabilitate ca urmare a unei cesionri de creane sunt
venituri impozabile la determinarea profitului impozabil.

29. Intrebare: Societatile comerciale au obligatia de a raporta prin declaratia 010
modificarile survenite la vectorul fiscal in termenul stabilit de lege. Tinand cont ca au fost
depuse declaratiile 100 la organul fiscal competent, cum pot fi rectificate acestea, deoarece nu
se poate intocmi declaratia 010 care ar modifica vectorul fiscal al societatii, aceasta din urma
necontinand actualmente obligatia virarii trimestriale a contributiilor salariale?


Raspuns:
Potrivit art. 109 alin. 7 lit. a) din Ordonanta nr. 92/2003 privind Codul de procedura
fiscala, republicata, plata si obligatia declararii obligatiilor fiscale se va face trimestrial, pn
la data de 25 inclusiv a lunii urmtoare trimestrului, de ctre contribuabilii persoane juridice
care au statut de microntreprindere, n condiiile Legii nr. 346/2004 privind stimularea
nfiinrii i dezvoltrii ntreprinderilor mici i mijlocii, cu modificrile i completrile
ulterioare, precum i de ctre persoanele fizice care desfoar activiti independente.
Declaratia 010 Declaratie de inregistrare fiscala/Declaratie de mentiuni se va depune dupa
publicarea O.M.F.P. nr. 262/2007, in Monitorul Oficial al Romaniei.

30. Intrebare: Putem utiliza in continuare facturile cu regim special fara a le insoti de o noua
factura si daca atributul fiscal R se inlocuieste cu RO? Daca folosirea facturilor cu regim
special aflate in stoc mai dau dreptul la deducerea TVA? 15.01.2007
Raspuns:
Prin O.M.F.P. nr. 2226/2006 art. 1 alin. (2) formularele de factura, factura fiscala si aviz
de insotire a marfii, pretiparite, inseriate si numerotate sub supravegherea Companiei
Nationale "Imprimeria Nationala" - S.A. sau editate cu ajutorul tehnicii de calcul, vor putea fi
utilizate si dupa data de 1 ianuarie 2007, pana la epuizarea stocului existent.
Utilizarea formularelor cu seriile si plajele de numere alocate in cursul anului 2006 se va
efectua avand in vedere:
a) inlocuirea atributului fiscal R din codul de inregistrare in scopuri de TVA, cu prefixul RO,
modificare ce poate fi efectuata fie manual, fie prin aplicarea unei stampile.
b) respectarea informatiilor obligatorii ce trebuie cuprinse in factura, prevazute la art.155
alin. (5) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile
ulterioare.

31. Intrebare: In cazul unei cladiri cu valoarea de achizitie de 50.000 lei, la care s-au facut
investitii constand in lucrari de modernizare (refacere instalatii electrice si sanitare,
recompartimentare, zugravit, vopsit) in suma de 300.000 lei, dar la care nu s-a executat lucrari
de consolidare a structurii de rezistenta. Comisia de receptie a cladirii hotareste ca durata
normala de functionare a cladirii este de 15 ani. Cheltuiala cu amortizarea contabila este
deductibila integral la calculul impozitului pe profit? 14.01.2007

Raspuns:
Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 571/2003 cu modificarile si
completarile ulterioare, cheltuielile aferente achizitionarii, producerii, construirii, asamblarii,
instalarii sau imbunatatirii mijloacelor fixe amortizabile se recupereaza din punct de vedere
fiscal prin deducerea amortizarii potrivit prevederilor prezentului articol.

32. Intrebare: In cazul unei asocieri in participatiune intre doua persoane juridice, una
platitoare de impozit pe profit si una platitoare de impozit pe venitul microintreprinderilor,
evidenta contabila fiind tinuta de firma platitoare de impozit pe profit, cine si cum calculeaza
si plateste impozitul pe profit, respectiv impozitul pe veniturile microintreprinderii?
14.01.2007


Raspuns:
In conformitate cu prevederile art. 251-256 din Codul comercial, asociatiunea in
participatiune are loc atunci cand un comerciant sau o societate comerciala acorda uneia sau
mai multor persoane ori societati o participatiune in beneficiile si pierderile uneia sau mai
multor operatiuni, sau chiar asupra intregului comert.
De asemenea, potrivit prevederilor art. 221-222 din O.M.F.P. nr 1752/2005 pentru
aprobarea Reglementarilor contabile conforme cu directivele europene, cheltuielile si
veniturile determinate de operatiunile asocierilor in participatie se contabilizeaza distinct de
catre unul din asociati, conform prevederilor contractului de asociere, cu respectarea
prevederilor pct. 13, conform caruia, in cazul asocierilor in participatie incheiate intre o
persoana juridica romana si o persoana juridica straina, contabilitatea se tine de catre persoana
juridica romana, care raspunde potrivit legii.
La sfarsitul perioadei de raportare, cheltuielile si veniturile inregistrate pe naturi se transmit
pe baza de decont fiecarui asociat, in vederea inregistrarii acestora in contabilitatea proprie.
In contabilitate, profitul sau pierderea se stabileste cumulat de la inceputul exercitiului
financiar.
Avand in vedere prevederile art. 28 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu
modificarile si completarile ulterioare, in cazul unei asocieri fara personalitate juridica,
veniturile si cheltuielile inregistrate se atribuie fiecarui asociat, corespunzator cotei de
participare in asociere.
Orice asociere fara personalitate juridica dintre persoane juridice straine, care isi desfasoara
activitatea in Romania, trebuie sa desemneze una din parti care sa indeplineasca obligatiile ce
ii revin fiecarui asociat potrivit prezentului titlu. Persoana desemnata este responsabila pentru:
a) inregistrarea asocierii la autoritatea fiscala competenta, inainte ca aceasta sa inceapa sa
desfasoare activitate;
b) conducerea evidentelor contabile ale asocierii;
c) plata impozitului in numele asociatilor, conform art. 34 alin. (1);
d) depunerea unei declaratii fiscale trimestriale la autoritatea fiscala competenta, care sa
contina informatii cu privire la partea din veniturile si cheltuielile asocierii care este
atribuibila fiecarui asociat, precum si impozitul care a fost platit la buget in numele fiecarui
asociat;
e) furnizarea de informatii in scris, catre fiecare asociat, cu privire la partea din veniturile si
cheltuielile asocierii care ii este atribuibila acestuia, precum si la impozitul care a fost platit la
buget in numele acestui asociat.
Intr-o asociere fara personalitate juridica intre doua sau mai multe persoane juridice romane,
veniturile si cheltuielile inregistrate se atribuie fiecarui asociat, corespunzator cotei de
participare din asociere.

33. Intrebare: Care este perioada de pastrare a arhivei contabile? 07.01.2007
Raspuns:
Perioada de arhivare a situatiilor financiar contabile prevazuta in Legea 82/1991,
republicata , conform prevederilor art. 25 si art. 34 alin. (3) este:
a) Registrul-jurnal, Registrul-inventar si Cartea mare, precum si documentele justificative
care stau la baza inregistrarilor in contabilitatea financiara se pastreaza in arhiva persoanelor
prevazute la art. 1 timp de 10 ani, cu incepere de la data incheierii exercitiului financiar in
cursul caruia au fost intocmite.
b) Statele de salarii si situatiile financiare anuale se pastreaza timp de 50 ani.
De asemenea, potrivit prevederilor art. 35-39 din O.M.F.P. nr. 1850/2004 privind registrele si
formularele financiar-contabile, persoanele prevazute la art. 1 din Legea contabilitatii nr.
82/1991, republicata, () pastrarea registrelor si a documentelor justificative si contabile se
face la domiciliul fiscal sau la sediile secundare, dupa caz.
Registrele si documentele justificative si contabile se pot arhiva, in baza unor contracte de
prestari de servicii, cu titlul oneros, de catre alte persoane juridice romane, care dispun de
conditii corespunzatoare. Si in acest caz, raspunderea privind arhivarea documentelor
financiar-contabile revine administratorului, ordonatorului de credite sau altei persoane care
are obligatia gestionarii unitatii beneficiare.
In caz de incetare a activitatii, persoanele prevazute la art. 1 din Legea contabilitatii nr.
82/1991, republicata, predau documentele la arhivele statului, in conformitate cu prevederile
legale in materie (Legea Arhivelor Nationale nr. 16/1996, cu modificarile si completarile
ulterioare).

34. Intrebare: O persoana juridica elena cu sediul in Grecia, a obtinut prin licitatie
executarea Proiect ISPA Conducte de descarcare in mare, ape uzate de la statiile de Epurare
X si Y, pentru a carui executare a delegat toate atributiile si obligatiile sale sediului sau
permanent din Constanta, Romania. Sucursala societatii straine, fara personalitate juridica, are
acceptul din partea Vamii Constanta sa importe in regim temporar utilajele si echipamentele
maritime necesare. De asemenea, sucursala din Romania este abilitata sa semneze si sa
realizeze platile corespunzatoare tuturor obligatiilor fiscale de pe teritoriul Romaniei, in
legatura cu taxele vamale de import temporar de echipamente si materiale care vor fi folosite
la lucrari. Cheltuielile de amortizare a acestor utilaje si echipamente care se inregistreaza
lunar de catre societatea elena pot fi transferate la sucursala din Constanta? Daca da, atunci ce
acte justificative trebuie sa insoteasca decontul? 03.01.2007

Raspuns:
Potrivit punctului de vedere al Directiei de reglementari contabile, in conformitate cu
prevederile Reglementarilor contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunitatilor
Economice Europene, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1752/2005 ,
aceste reglementari se aplica de persoanele juridice prevazute la art. 1 alin. (1) din Legea
contabilitatii nr. 82/1991, republicata.
Subunitatile fara personalitate juridica, cu sediul in strainatate, care apartin persoanelor
juridice cu sediul sau domiciliul in Romania, precum si sediile permanente din Romania care
apartin unor persoane juridice cu sediul sau domiciliul in strainatate, au obligatia sa
organizeze si sa conduca contabilitatea proprie, potrivit Reglementarilor contabile conform cu
directivele europene.
Amortizarea imobilizarilor corporale concesionate, inchiriate sau in locatie de gestiune, se
calculeaza si se inregistreaza in contabilitate de catre entitatea care le are in proprietate.
Avand in vedere prevederile Reglementarile contabile conforme cu Directiva a IV-a a
Comunitatilor Economice Europene, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr.
1752/2005, pentru persoanele juridice din Romania amortizarea imobilizarilor corporale se
inregistreaza in contabilitate de catre entitatea care are in proprietate bunurile respective.
Pentru situatia prezentata, persoana juridica din Grecia care detine in proprietate imobilizarile
corporale calculeaza amortizarea pentru aceste imobilizari care temporar sunt utilizate in
Romania.
In ceea ce priveste alocarea cheltuielilor de amortizare, aceasta trebuie corelata cu locul in
care se inregistreaza venitul.
Din punct de vedere fiscal, in conformitate cu prevederile art. 29 din Legea nr. 571/2003
privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, persoanele juridice straine care
desfasoara activitate prin intermediul unui sediu permanent in Romania au obligatia de a plati
impozitul pe profit pentru profitul impozabil care este atribuibil sediului permanent.
Profitul impozabil se determina in conformitate cu regulile stabilite in cap. II al Titlului
II, in urmatoarele conditii:
a) numai veniturile ce sunt atribuibile sediului permanent se include in veniturile impozabile;
b) numai cheltuielile efectuate in scopul obtinerii acestor venituri se include in cheltuielile
deductibile.
De asemenea, potrivit art. 29 alin. (3) din acelasi act normativ, profitul impozabil al sediului
permanent se determina prin tratarea acestuia ca persoana separata si prin utilizarea regulilor
preturilor de transfer la stabilirea pretului de piata al unui transfer facut intre persoana juridica
straina si sediul sau permanent. Atunci cand sediul sau permanent nu detine o factura pentru
cheltuielile alocate lui de catre sediul sau principal, celelalte documente justificative trebuie sa
includa dovezi privind suportarea efectiva a costurilor si alocarea rezonabila a acestor costuri
catre sediul permanent utilizad regulile preturile de transfer.
Prin urmare, in contextul prevederilor legale mentionate mai sus, pentru mijloacele fixe aflate
in proprietatea societati din Grecia, dar care sunt utilizate temporar in Romania de catre
persoana juridica din Grecia - sucursala Constanta, cheltuielile cu amortizarea acestora pot fi
alocate sediului permanent din Romania, in conditiile in care si veniturile din exploatarea
acestora reprezinta venituri ale sediului permanent, cu respectarea reglementarilor mai sus
precizate.

35. Intrebare: In cazul unei societati cu salariati care au si calitatea de administrator sau
asociat, care pleaca in delegatie, sau li se acorda avansuri pentru probleme urgente sau
protocol. Avansurile sunt limitate valoric, cumulat pe luna sau an? Avansurile trebuie
returnate intr-o perioada de timp? Temeiul legal? 14.12.2006
Raspuns:
In conformitate cu prevederile Hotararii Guvernului nr. 543/1995, republicata, cu
modificarile si completarile ulterioare, privind drepturile banesti ale salariatilor institutiilor
publice si regiilor autonome cu specific deosebit pe perioada delegarii si detasarii in alta
localitate, precum si in cazul deplasarii, in cadrul localitatii, in interesul serviciului, salariatii
trimisi in delegare sau detasare au dreptul sa primeasca, in conditiile legii, un avans in
numerar, stabilit in raport cu numarul zilelor de deplasare, dar nu mai mult decat totalul
cheltuielilor de delegare sau de detasare pentru 30 de zile calendaristice.
Acordarea avansului spre decontare si justificarea acestuia se fac in conditiile prevazute de
reglementarile legale privind operatiunile de incasari si plati in numerar prin casieria
unitatilor.
Cheltuielile de delegare se suporta, de regula, de catre unitatea din care face parte salariatul.
Salariatii trimisi in delegare sau detasare sunt obligati sa obtina pe ordinul de serviciu, de la
unitatea la care se deplaseaza, viza si stampila conducatorului unitatii sau inlocuitorului
acestuia, indicand data si ora sosirii si plecarii.
Pentru delegarea cu durata de o singura zi, precum si pentru ultima zi, in cazul delegarii de
mai multe zile, indemnizatia se acorda numai daca durata delegarii este de cel putin 12 ore.
Totodata, potrivit prevederilor cap. 3 al Decretului nr. 209/1976 pentru aprobarea
Regulamentului operatiunilor de casa ale unitatilor socialiste (in vigoare), unitatile pot
acorda, prin casierie, avansuri in numerar persoanelor incadrate in unitate, pentru:
a) cheltuieli de aprovizionare cu marfuri de la fondul pietei si pentru alte plati care se fac in
localitatea unde unitatea isi are sediul, pana la cuantumul nevoilor pe 3 zile, cu obligatia de a
justifica avansul in termen de cel mult 4 zile lucratoare de la primirea lui, exclusiv ziua
primirii;
b) cheltuieli de aprovizionare cu marfuri de la fondul pietei si pentru alte plati care se fac in
afara localitatii sediului unitatii, pana la cuantumul nevoilor pe 10 zile, cu obligatia de a se
justifica avansul in termen de cel mult 3 zile lucratoare de la data aprobata pentru sosirea din
deplasare, exclusiv ziua sosirii, sau in termen de 3 zile lucratoare de la sosirea din delegatie,
exclusiv ziua sosirii, in cazul in care acesta are loc anterior datei aprobate;
c) cheltuieli pentru achizitii de produse si colectari de deseuri, precum si pentru cheltuielile
expeditiilor, grupelor de cercetari geologice, in limitele si termenele de justificare a avansului
stabilite de comun acord cu bancile sau cu celelalte institutii de credit care elibereaza
numerarul;
d) cheltuieli de protocol sau pentru organizarea de conferinte, simpozioane si alte asemenea
actiuni, in limitele aprobate de conducatorii unitatilor si potrivit baremurilor stabilite de
normele in vigoare, cu obligatia de a se justifica avansul in termen de cel mult 4 zile
lucratoare de la plecarea delegatiei sau incheierea actiunii, exclusiv ziua plecarii delegatiei sau
incheierii actiunii;
e) cheltuieli de deplasare in interes de serviciu, in limita sumelor cuvenite pentru plata
transportului, diurnei, indemnizatiei si a cazarii pe timpul deplasarii, cu obligatia de a se
justifica avansul in termen de cel mult 3 zile lucratoare de la sosirea din deplasare, exclusiv
ziua sosirii.
Avansurile, pot fi acordate cu cel mult 2 zile lucratoare inainte de plecare sau inceperea
actiunilor, cu exceptia sumelor solicitate pentru procurarea biletelor de calatorie cu mijloace
de transport cu locuri rezervate, care se pot elibera cu cel mult 10 zile inainte de data plecarii.
Este interzisa acordarea unui nou avans persoanelor care nu au justificat integral avansul
primit anterior, cu urmatoarele exceptii: cand diurna delegatiei prevazute initial a fost
prelungita; avansurile au fost acordate pentru cheltuieli prevazute la lit. d), in cazul in care in
aceeasi perioada au loc mai multe actiuni; avansurile au fost acordate pentru procurarea
biletelor de calatorie cu mijloace de transport cu locuri rezervate, sau a cazurilor prevazute
prin normele elaborate de organele centrale competente.
De asemenea, sunt interzise transmiterea avansului de la titular la o alta persoana, precum si
acordarea de avansuri in contul retributiei, cu exceptia cazurilor aprobate expres prin
dispozitii legale.
Sumele necheltuite din avansurile acordate se depun la casierie cel mai tarziu in cursul zilei
lucratoare inapoierii din delegatie. ().
Pentru acordarea avansurilor si justificarea acestora se foloseste formularul "Ordin de
deplasare" sau alte documente legale.
Evidenta avansurilor acordate si urmarirea justificarii lor la termenele stabilite se efectueaza
in cadrul compartimentului financiar-contabil al unitatilor.
Titularul de avans este obligat ca, in termenele stabilite pentru justificarea avansului, sa
intocmeasca si sa depuna, la compartimentul financiar-contabil al unitatii care i-a acordat
avansul, decontul de cheltuieli in care inscrie toate documentele justificative si le anexeaza la
acesta. Compartimentul financiar-contabil are obligatia sa mentioneze pe decont data primirii,
care se considera data justificarii avansului.
La primirea decontului de cheltuieli, compartimentul financiar-contabil verifica legalitatea
documentelor justificative anexate la decont, concordanta lor cu natura si destinatia
cheltuielilor pentru care s-a acordat avansul si respectarea termenului de justificare.
In cazul in care titularii de avansuri intocmesc si prezinta deconturi incomplete sau anexeaza
la acestea documente nevalabile, avansurile se considera justificate numai cu valoarea
documentelor valabile.
In cazul in care valoarea documentului de cheltuieli depaseste avansul primit, decontul
verificat de compartimentul financiar-contabil se preda la casierie pentru a efectua plata
diferentei, dupa care titularul de avans semneaza de primirea sumei.
Titularii de avans care nu depun in termen decontarile pentru justificarea avansurilor,
impreuna cu documentele justificative, sau nu restituie in termen sumele ramase necheltuite,
vor plati penalizari asupra avansului primit sau asupra sumelor nerestituite in termen, dupa
caz, pentru fiecare zi de intarziere.
In cazul in care decontarea cu intarziere a avansului se datoreaza unor cauze cum sunt:
suspendarea circulatiei mijlocului de transport, imbolnavirea titularului de avans sau alte
asemenea cazuri, conducatorul unitatii, pe baza propunerii facute de conducatorul
compartimentului cu atributii financiar-contabile, va stabili ca nu este cazul sa se aplice
penalizari de intarziere.().
Suma perceputa ca penalizare de intarziere nu va putea depasi debitul datorat.
Daca titularul de avans nu a justificat avansul primit sau nu a depus sumele ramase necheltuite
la termenele stabilite ori pana la data intocmirii statului de retributii, acestea, inclusiv
penalizarea aferenta, se retin din retributia titularului de avans, in conditiile stabilite de lege,
pe baza dispozitiei conducatorului compartimentului cu atributii financiar-contabile.
Personalul din compartimentul financiar-contabil care nu aplica masurile prevazute de
prezentul regulament privitor la justificarea avansurilor si restituirea sumelor necheltuite in
termenele stabilite si nu verifica deconturile de cheltuieli ale titularilor de avans in termen de
cel mult 7 zile de la primirea lor, raspunde disciplinar, administrativ sau penal, dupa caz, si
material sau civil cand s-au produs pagube.

36. Intrebare: O societate cu specific agricol care beneficiaza anual de subventii de la stat
(SAPARD) pentru utilaje, poate inregistra in contabilitate subventiile ca venituri impozabile?
30.11.2006

Raspuns:
1. In conformitate cu prevederile pct. 195, 196, 197 si 198 alin. (2) din capitolul 7.8
SUBVENTII ale O.M.F.P. nr. 1752/2005 pentru aprobarea Reglementarilor contabile
conforme cu directivele europene, subventiile aferente veniturilor cuprind toate subventiile,
altele decat cele pentru active. Subventiile se recunosc, pe o baza sistematica, drept venituri
ale perioadelor corespunzatoare cheltuielilor aferente pe care aceste subventii urmeaza sa le
compenseze. Subventiile nu trebuie inregistrate direct in conturile de capital si rezerve.
Subventiile pentru active, inclusiv subventiile nemonetare la valoare justa, se inregistreaza in
contabilitate ca subventii pentru investitii si se recunosc in bilant ca venit amanat.Venitul
amanat se inregistreaza in contul de profit si pierdere pe masura inregistrarii cheltuielilor,[].
Restituirea unei subventii aferente veniturilor se efectueaza fie prin reducerea veniturilor
amanate daca exista, fie, in lipsa acestora, pe seama cheltuielilor.
2. In conformitate cu prevederile pct. 194 alin. (1) si pct. 198 alin.(1) si (3) din actul
normativ susmentionat, subventiile aferente activelor reprezinta subventii pentru acordarea
carora principala conditie este ca entitatea beneficiara sa cumpere, sa construiasca sau sa
achizitioneze active imobilizate.
Subventiile guvernamentale pentru active, inclusiv subventiile nemonetare la valoarea justa,
trebuie prezentate in bilant, fie ca venit amanat, fie prin deducerea subventiei pentru obtinerea
valorii contabile a activului.
Restituirea unei subventii referitoare la un activ se inregistreaza prin reducerea soldului
venitului amanat cu suma rambursabila.
In masura in care suma rambursata depaseste venitul amanat sau daca nu exista un asemenea
venit, surplusul, respectiv valoarea integrala restituita, se recunoaste imediat ca o cheltuiala.
3. Referitor la ultima intrebare si anume daca aceste venituri se impoziteaza, va comunicam
urmatoarele:
Conform prevederilor Legii nr. 571/2003 privind codul fiscal cu modificarile si completarile
ulterioare, sprijinul direct al statului acordat producatorilor agricoli din sectorul vegetal sub
forma bonurilor valorice nu este considerat un venit neimpozabil.
Referitor la subventiile pentru active, in situatia in care societatea dvs. este
microintreprindere, sunt aplicabile prevederile art. 108 lit. c) din Legea nr. 571/2003 privind
Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, potrivit carora baza de impozitare a
veniturilor microintreprinderilor o constituie venit din orice sursa din care se scad veniturile
din exploatare reprezentand cota/parte a subventiilor guvernamentale si a altor resurse pentru
finantarea investitiilor.
In situatia in care societatea dvs. este platitoare de impozit pe profit, sunt aplicabile
prevederile Titlului II Impozit pe profit din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu
modificarile si completarile ulterioare,
Totodata, mentionam ca, potrivit prevederilor art. 20 lit. e) din Codul fiscal, sunt considerate
venituri neimpozabile veniturile prevazute in mod expres in acorduri si memorandumuri
aprobate prin acte normative.

37. Intrebare: O societate comerciala infiintata in baza Legii nr. 31/1990, in acelasi timp
fiind unitate de invatamant liceal autorizata in baza Legii invatamantului nr. 84/1995,
beneficiaza de scutire de impozit pe profit? 24.11.2006

Raspuns:
Potrivit prevederilor art. 15 alin.(1) lit. g), din Legea nr. 571/2003 privind Codul
fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, sunt scutite de la plata impozitului pe profit,
numai institutiile de invatamant particular acreditate, precum si cele autorizate, pentru
veniturile utilizate, in anul curent sau in anii urmatori, potrivit Legii invatamantului nr.
84/1995, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, [].

38. Intrebare: Subventiile primite (prin bonuri valorice sau pentru combustibil) pentru
achizitionarea de seminte sau alte produse care intra in procesul de productie in curs (urmand
ca productia sa se finalizeze in exercitiul financiar viitor) trebuie inregistrate in contul de
venituri din subventii 7412 la data primirii? Acestea devin automat venituri impozabile?
Trebuie sa se plateasca impozit pe profit pentru veniturile din subventii? 22.11.2006

Raspuns:
Potrivit prevederilor art. 34 alin. (4) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu
modificarile si completarile ulterioare, contribuabilii care obtin venituri majoritare din cultura
cerealelor si plantelor tehnice, pomicultura si viticultura au obligatia de a plati impozitul pe
profit anual, pana la data de 15 februarie inclusiv a anului urmator celui pentru care se
calculeaza impozitul [].
In conformitate cu prevederile pct. 195, 196 si 197 din capitolul 7.8 SUBVENTII ale
O.M.F.P. nr. 1752/2005 pentru aprobarea Reglementarilor contabile conforme cu directivele
europene, subventiile aferente veniturilor cuprind toate subventiile, altele decat cele pentru
active. Subventiile se recunosc, pe o baza sistematica, drept venituri ale perioadelor
corespunzatoare cheltuielilor aferente pe care aceste subventii urmeaza sa le compenseze.
Subventiile nu trebuie inregistrate direct in conturile de capital si rezerve. Subventiile pentru
active, inclusiv subventiile nemonetare la valoare justa, se inregistreaza in contabilitate ca
subventii pentru investitii si se recunosc in bilant ca venit amanat.Venitul amanat se
inregistreaza in contul de profit si pierdere pe masura inregistrarii cheltuielilor [].
Potrivit pct. 198 alin. (2) al aceluiasi act normativ, restituirea unei subventii aferente
veniturilor se efectueaza fie prin reducerea veniturilor amanate daca exista, fie, in lipsa
acestora, pe seama cheltuielilor.

39. Intrebare: Pentru diferentele rezultate din corectarea declaratiilor in cazul in care aceste
sume sunt nule in raport cu sumele stabilite initial, se datoreaza dobanzi si penalitati
(majorari) de intarziere? De asemenea, se percep dobanzi si penalitati de intarziere pe
perioada cuprinsa intre momentul scadentei sumei de plata declarata eronat si momentul
depunerii declaratiei rectificative? 10.11.2006

Raspuns:
Potrivit prevederilor art. 116 alin.1
^
1 din O.G. nr.92/2003, privind Codul de procedura
fiscala, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru diferentele suplimentare
de creante fiscale rezultate din corectarea declaratiilor sau modificarea unei decizii de
impunere, majorarile de intarziere se datoreaza incepand cu ziua imediat urmatoare scadentei
creantei fiscale pentru care s-a stabilit diferenta si pana la data stingerii acesteia inclusiv.
In situatia in care, conform art. 116 alin.1
^
2 din acelasi act normativ, diferentele rezultate din
corectarea declaratiilor sau modificarea unei decizii de impunere sunt negative in raport cu
sumele stabilite initial, se datoreaza majorari de intarziere pentru suma datorata dupa
corectare ori modificare, incepand cu ziua imediat urmatoare scadentei si pana la data
stingerii acesteia inclusiv.
Din cadrul legislativ prezentat si avand in vedere situatia prezentata de dvs., pentru perioada
cuprinsa intre momentul scadentei sumei declarata eronat si momentul depunerii declaratiei
rectificative nu se percep majorari de intarziere.


40. Intrebare: O societate are ca activitate productia de barci, pentru care achizitioneaza
matrite cu valori de achizitie intre 2400 Ron si 7500 Ron. Sunt considerate mijloace fixe?
10.11.2006

Raspuns:
Potrivit Legii contabilitatii nr. 82/1991, republicata, se considera mijloc fix obiectul
singular sau complexul de obiecte ce se utilizeaza ca atare si indeplineste cumulativ
urmatoarele conditii:
a) are valoare mai mare decat limita stabilita de lege;
b) are o durata normala de utilizare mai mare de un an.
In conformitate cu prevederile art. 6 alin. (1) din H.G. nr. 1553/2003 privind reevaluarea
imobilizarilor corporale si stabilirea valorii de intrare a mijloacelor fixe, incepand cu data de
1 ianuarie 2004 valoarea de intrare a mijloacelor fixe, stabilita in conditiile art. 3 alin. 2 lit. a)
din Legea nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat in active corporale si
necorporale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, este de 15.000.000 lei. In
vederea stabilirii amortizarii lunare a mijloacelor fixe, se are in vedere Hotararea Guvernului
nr. 2139/2004 pentru aprobarea Catalogului privind clasificarea si duratele normale de
functionare a mijloacelor fixe.
Din situatia prezentata de dvs., reiese ca matritele achizitionate au valoare mai mare de 1500
RON.
Totodata mentionam ca, potrivit prevederilor art. 6 lit. b) din Legea nr. 15/1994 actualizata,
sculele, instrumentele si dispozitivele speciale ce se folosesc fie la fabricarea anumitor
produse in serie, fie la executarea unor anumite comenzi, indiferent de valoarea si de durata
lor de functionare normala, nu sunt considerate mijloace fixe.
Potrivit Legii contabilitatii nr. 82/1991, republicata, contabilitatea volorilor materiale se tine
pe gestiuni, iar in cadrul acestora pe feluri de materiale, scule, dispozitive, verificatoare, etc.

41. Intrebare: Conform O.M.F.P. nr. 1752/2005 ce fel de situatii financiare anuale
intocmeste o societate pe actiuni si daca conform Legii nr. 31/1990 trebuie sa-si mentina
comisia de cenzori? 27.10.2006

Raspuns:
Potrivit prevederilor art. 3 alin. (1) dib Cap. II, Sectiunea I ale O.M.F.P. nr. 1752/2005 pentru
aprobarea Reglementarilor contabile conforme cu directivele europene, persoanele juridice
care la data bilantului depasesc limitele a doua dintre urmatorele trei criterii de marime: total
active 3.560.000 euro, cifra de afaceri neta 7.300.000 euro din nr. mediu de salariati in cursul
exercitiului financiar de 50, intocmesc situatii financiare anuale care cuprind:
Bilant,
Cont de profit si pierdere,
Situatia modificarilor capitalului propriu,
Situatia fluxului de trezorerie,
Notele explicative la sotuatiile financiare anuale.
In conformitate cu precederile art. 5 din capitolul susmentionat, ale O.M.F.P. nr. 1752/2005,
situatiile financiare anuale intocmite de persoanele juridice prevazute la art. 3 alin. (1) ale
aceluiasi act normativ, sunt auditate potrivit legii.
Potrivit arevederilor art. 159 alin. 910 din Legea 31/1990 privind societatile comerciale,
republicata, societatea pe actiuni va avea trei cenzori si tot atatia supleanti.
De asemenea, in conformitate cu prevederile art. 160 alin. (1) si alin. (2) din Legea nr.
31/1990 privind societatile comerciale, republicata, situatiile financiare ale societatilor
comerciale, care intra sub incidenta reglementarilor contabile armonizate cu directivele
europene si standardele internationale de contabilitate, vor fi audiate de catre auditori
financiari, persoane fizice sau persoane juridice, in conditiile prevazute de lege.
Societatile comerciale, ale caror situatii financiare anuale sunt supuse, potrivit legii, auditului
financiar, vor organiza auditul intern potrivit normelor elaborate de Camera Auditorilor
Financiari din Romania in acest scop.
Avand in vedere cele prezentate de dvs. pentru anul fiscal 2006, deoarece nu indepliniti
conditiile prevazute de O.M.F.P. nr. 1752/2005 pentru aprobarea reglementarilor contabile
conforme cu directivele europene (intrucat trebuiesc indeplinite conditiile doi ani
consecutivi), veti depune situatii financiare anuale simplificate, iar la finele anului 2007, veti
analiza criteriile de marime aferente anilor 2005-2006.


42. Intrebare: Care este procedura de scoatere din evidenta a unui client incert (din martie
2001) sau temeiul legal? 14.10.2006

Raspuns:
Potrivit prevederilor pct. 7.4. TERTI alin. 154 si 175 din Ordinul ministrului finantelor
publice nr. 1752/2005 pentru aprobarea Reglementarilor contabile conforme cu directivele
europene, creantele incerte se inregistreaza distinct in contabilitate, astfel:
411.8 = 411
Clienti incerti sau in litigiu Clienti
Deprecierea creantelor din conturile de clienti, decontari in cadrul grupului si debitori, cu
ocazia inventarierii la sfarsitul exercitiului financiar, se reflecta in ajustari pentru depreciere
(provizioane):
681.4 = 491
Cheltuieieli de exploatare privind Ajustari pentru deprecierea
ajustarile ptr, deprecierea activelor creantelor-clienti
circulante
In conformitate cu pct. 7.7. PROVIZIOANE art. 183 si 186 din actul normativ sus
mentionat, provizioanele nu pot depasi din punct de vedere valoric sumele care sunt necesare
stingerii obligatiei curente la data bilantului si se constituie pentru elemente cum sunt: litigii,
amenzi si penalitati, despagubiri, daune si alte datorii incerte .().

Inregistrarea scaderii din evidenta a sumei ce nu poate fi incasata, conform unei hotarari
judecatoresti, se face in modul urmator:
654 = 411.8
Pierderi din creante si debitori Clienti incerti sau in litigiu
Diversi
491 = 781.4
Ajustari pentru deprecierea Venituri din ajustari pentru
creantelor clienti deprecierea activelor circulante
In ceea ce priveste procedura de scoatere din evidenta a clientilor incerti, veti avea in vedere
prevederile Legii nr. 85 din 5 aprilie 2006 privind procedura insolventei, publicata in
Monitorul Oficial al Romaniei nr. 359 din 21 aprilie 2006.

43. Intrebare: O societate va efectua un import de containere amenajate (tip birou, hol, grup
sanitar etc), care pot fi utilizate independent unele de altele si pentru care s-a incheiat un
contract de inchiriere cu o alta societate, care va realiza o constructie modulara. Care este
incadrarea contabila a acestor active fixe? 12.10.2006

Raspuns:
Potrivit Legii contabilitatii nr. 82/1991, republicata, se considera mijloc fix obiectul
singular sau complexul de obiecte ce se utilizeaza ca atare si indeplineste cumulativ
urmatoarele conditii:
a) are valoare mai mare decat limita stabilita de lege;
b) are o durata normala de utilizare mai mare de un an.
In situatia in care, aceste containere pe care le achizitionati au o valoare mai mare de 15 mil
lei (H.G. nr. 1553/2003), potrivit Hotararii Guvernului nr. 2139/2004 pentru aprobarea
Catalogului privind clasificarea si duratele normale de functionare a mijloacelor fixe, se
incadreaza la codul de clasificare 1.5.12 constructii usoare pentru afaceri, comert,
depozitare.
Conform prevederilor cap. III Alte precizari pct. 3 alin. 2 si a pct. 4 din actul normativ mai
sus mentionat, pentru mijloacele fixe achizitionate cu durata normala de functionare expirata
sau pentru care nu se cunosc datele de identificare, stabilirea corecta a codului de clasificare si
a duratei normale de functionare, se va putea face numai pe baza unui raport tehnic intocmit
de organisme de certificare sau organisme de inspectie tehnica abilitate in domeniul de
activitate al mijlocului fix.

44. Intrebare : O societate comerciala care are credit bancar, cu un grad de indatorare mai
mare decat trei, beneficiaza de deductibilitatea cheltuielilor cu dobanda bancara aferenta
acestui credit? 12.10.2006

Raspuns :
In interpretarea prevederilor actului normativ la care se face referire in adresa, atat creditul cat
si imprumutul, reprezinta o relatie baneasca ce se stabileste intre o persoana fizica sau juridica
(creditor) si o alta persoana fizica sau juridica (debitor), ambii termeni intrand in categoria
capitalului imprumutat.
Dobanzile aferente creditelor obtinute de la societatile bancare romane, intra sub
incidenta prevederilor art. 23 alin.(1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal cu
modificarile si completarile ulterioare.
In situatia in care dvs. ati stabilit corect gradul de indatorare a capitalului, respectand
prevederile pct. 59-68 din H.G. nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de
aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal cu modificarile si completarile
ulterioare, potrivit prevederilor pct. 69 din Normele metodologice, in cazul in care
gradul de indatorare al societatii dvs este mai mare decat trei, suma cheltuelilor cu
dobanzile si cu pierderea neta din diferente de curs valutar este nedeductibila in
perioada de calcul al impozitului pe profit, urmand sa se reporteze in perioada
urmatoare, devenind subiect al limitarii prevazute la art. 23 alin.(1) din Codul fiscal,
pentru perioada in care se reporteaza.

45. Intrebare : Intre o societate X si o societate Y s-a incheiat un contract de parteniariat
(asociere in participatiune), conform caruia derularea operatiunilor se realizeaza pe baza de
decont de venituri si cheltuieli, iar contabilitatea asocierii trebuie intocmita de catre asociatul
Y. Impartirea rezultatelor asocierii se realizeaza astfel: 30% societatea X si 70% societatea Y,
iar in cazul nerealizarii planului de afaceri, societatea Y achita societatii X o cota minima a
asocierii. Cota minima a asocierii se factureaza de catre societatea X? Daca partea cuvenita
asociatului X este sub nivelul cotei minime, cum se reflecta in decontul de venituri si
cheltuieli? 22.09.2006

Raspuns :
In conformitate cu Anexa nr. 2 din Ordinul ministrului finantelor publice nr.
1850/2004 privind registrele si formularele financiar-contabile, in toate domeniile de
activitate in care se efectueaza operatiuni in participatiune se foloseste documentul Decont
pentru operatiuni in participatie. Pe baza acestui document se deconteaza cheltuielile si
veniturile realizate din operatiuni in participatie, precum si sumele virate intre coparticipanti.
Documentul se intocmeste de unitatea care tine contabilitatea asocierilor in participatie, lunar,
in doua exemplare, pe fiecare coparticipant, cu veniturile si cheltuielile ce revin acestuia,
pentru inregistrarea in contabilitatea proprie, potrivit cotelor prevazute in contractele de
asociere incheiate.
In decont se inscriu si alte transferuri, reprezentand valoarea mijloacelor banesti, a profitului
realizat, amortizarea mijloacelor fixe si alte sume rezultate din operatiunile in participatiune.
Potrivit prevederilor pct. 221 din Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1752/17.11.2005
pentru aprobarea Reglementarilor contabile conforme cu directivele europene, cheltuielile si
veniturile determinate de operatiunile asocierilor in participatie se contabilizeaza distinct de
catre unul din asociati, conform prevederilor contractului de asociere, cu respectarea
prevederilor pct. 13.
La sfarsitul perioadei de raportare, cheltuielile si veniturile inregistrate pe naturi se transmit
pe baza de decont fiecarui asociat, in vederea inregistrarii acestora in contabilitatea proprie.
Nota. Pct. 13 din Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1752/2005 privind aprobarea
Reglementarilor contabile conforme cu directivele europene, prevede: In cazul asocierilor in
participatie incheiate intre o persoana juridica romana si o persoana juridica straina,
contabilitatea se tine de catre persoana juridica romana, care raspunde potrivit legii.
In conformitate cu art. 28 alin (1) si art. 156 alin (1) lit. d) din Legea nr. 571/2003 privind
Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, in cazul unei asocieri fara
personalitate juridica, veniturile si cheltuielile inregistrate se atribuie fiecarui asociat,
corespunzator cotei de participare in asociere.
Persoanele impozabile, inregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata, au urmatoarele
obligatii din punct de vedere al evidentei operatiunilor impozabile (), sa contabilizeze
distinct veniturile si cheltuielile rezultate din operatiunile asocierilor in participatiune.
Drepturile si obligatiile legale privind taxa pe valoarea adaugata revin asociatului care
contabilizeaza veniturile si cheltuielile, potrivit contractului incheiat intre parti. La sfarsitul
perioadei de raportare, veniturile si cheltuielile, inregistrate pe naturi, se transmit pe baza de
decont fiecarui asociat, in vederea inregistrarii acestora in contabilitatea proprie. Sumele
decontate intre parti fara respectarea acestor prevederi se supun taxei pe valoarea adaugata, in
cotele prevazute de lege.
Urmare cadrului legal mai sus mentionat, se desprind urmatoarele aspecte:
Evidentierea veniturilor si cheltuielilor rezultate din operatiunile asocierii in
participatiune, se face pe baza de decont pentru operatiuni in participatie.
Daca cota minima a asocierii cuvenita societatii X, este mai mare decat suma rezultata
din decontul de venituri si cheltuieli, atunci diferenta se factureaza de societatea X.
Diferenta in plus platita societatii X de catre Y, reprezinta o cheltuiala nedeductibila, iar
pentru societatea X (cea care incaseaza banii) reprezinta un venit.

46. Intrebare : Societatile comerciale pot limita decontul la biletele de odihna si tratament:
pentru cazare la nivel de 2 stele, pentru transport CFR la nivel de cls. II si pentru transport
auto sau avion un singur bilet CFR cls. II? Care este temeiul legal? In cazul deplasarii cu
masina personala, care sunt documentele justificative care trebuie depuse de salariat la
angajator in vederea decontarii transportului? 05.09.2006

Raspuns :
In conformitate cu prevederile Hotararii Guvernului nr. 543/1995 republicata, cu
modificarile si completarile ulterioare, privind drepturile banesti ale salariatilor institutiilor
publice si regiilor autonome cu specific deosebit pe perioada delegarii si detasarii in alta
localitate, precum si in cazul deplasarii, in cadrul localitatii, in interesul serviciului, ANEXA
1 cap. IV, cheltuielile de cazare care pot fi decontate, in baza documentelor justificative, in
situatia in care salariatii sunt trimisi in delegare in localitati situate la distante mai mari de 5
km de localitatea in care isi au locul de munca, sunt cele care se incadreaza in limita tarifelor
practicate de structurile de cazare de doua stele.
Mentionam ca in situatii deosebite rezultate din declaratii pe propria raspundere din care sa
rezulte imposibilitatea cazarii in structuri de doua stele se poate deconta contravaloarea
cazarii tarifelor practicate in hotelurile de 3 stele, conform prevederilor ANEXEI 1, cap. 4 ,
pct. 25 lit. b), din H.G.543/2005, republicata.
De asemenea, in conformitate cu pct. 16 din Anexa I , cap 3 Cheltuieli de transport a
Hotararii Guvernului nr. 543 din 24 iulie 1995 *** Republicata, publicata in Monitorul
Oficial al Romaniei nr. 220 din 13 septembrie 1996, cu modificarile si completarile ulterioare,
deplasarea salariatilor cu autoturismul proprietate personala se poate face numai cu aprobarea
prealabila a conducatorului unitatii, atat pentru posesorul autoturismului, cat si pentru alti
salariati din cadrul aceleiasi unitati care se deplaseaza impreuna cu aceasta. In acest caz,
posesorul autoturismului va primi contravaloarea a 7,5 litri benzina Premium la 100 km
parcursi. Pentru aceasta, posesorul autoturismului, va depune la angajator in vederea
decontarii, documentele justificative (ordin de deplasare, foaia de parcurs, bonurile de
benzina, etc.).
Potrivit aceluiasi act normativ, pentru salariatii din cadrul societatilor comerciale si regiilor
autonome la care drepturile salariale se acorda prin negociere, drepturile banesti pe perioada
delegarii, detasarii sau deplasarii se stabilesc in conditiile prevazute in contractele colective de
munca, insa la determinarea profitului impozabil acestea sunt deductibile numai in limitele
prevederilor mai sus mentionate.
Avand in vedere cadrul legal sus mentionat, actul normativ prin care sunt limitate cheltuielile
in cazul delegarii si detasarii ale salariatilor din institutiile publice si regiile autonome cu
specific deosebit este H.G. 543/24.07.1995 republicata cu modificarile si completarile
ulterioare.