VOL.

18/ NR 29/ 2012 REVISTA ROMN DE KINETOTERAPIE

52

Key words: muscle strength, traumatism,
algoneurodystrophy

Abstract. After posttraumatic lesions at
ankle and/or foot level, in certain situations, the
patients can develop the algoneurodystrophic
syndrome with the affectation of all tissues from
skin to bone. This study has been accomplished
with the purpose of proving that the use of certain
complex rehabilitation means determines the
recovery, under good circumstances, of muscle
strength affected as a result of the traumatic
process.
Material and method. We have studied 1
patients who worked for two weeks and who were
in different stages of algoneurodystrophy !"
patients were in stage of algoneurodystrophy
and # patients were in stage 1/$. %ach patient
followed a physical therapy programme ad&usted
to the stage they were in, the rest of the
procedures being identical for all patients and
established by the balneologist. 'or statistics we
have used the ()(( program.
Results. After rehabilitation programme, muscle
strength has improved, the results were better for
all patients compared to the initial evaluation. The
values of muscle strength at the final evaluation
were between '#* and '+, while at the initial
evaluation were mostly between ',* and '#.
Analy-ing the obtained results, we have noticed
that the used statistic test !the sign test$ shows
values of p./,/+, which are significant.
Conclusions. 0esults show that the use of certain
complex rehabilitation means !including
neuroproprioceptive facilitation techni1ues$ leads
to the recovery of muscle strength affected by
traumatisms and prolonged immobili-ation.

Cuvinte cheie: for23 muscular3, traumatism,
algoneurodistrofie

Rezumatul lucrrii. 4n urma le-iunilor
posttraumatice de la nivelul gle-nei 5i/sau
piciorului, 6n anumite situa2ii, pacien2ii pot
de-volta sindromul A78, cu afectarea tuturor
2esuturilor de la piele la os. (copul studiului de
fa23 este de a demonstra faptul c3 utili-area unor
mi&loace complexe de recuperare determin3
refacerea 6n bune condi2ii a for2ei musculare
afectate 6n urma procesului traumatic.
Material i metod. Am luat 6n studiu 1 pacien2i
cu diferite stadii ale A78 !" pacien2i au fost 6n
stadiul 99 A78, iar # pacien2i 6n stadiul 9/99$.
'iecare pacient a urmat un program de
kinetoterapie de 1 s3pt3m:ni, adaptat stadiului 6n
care se afl3, restul procedurilor fiind identice
pentru to2i pacien2ii 5i stabilite de medicul
balneolog. )entru interpretarea statistic3 a datelor
experimentului am folosit sistemul ()((.
Rezultate. 4n urma implement3rii programelor de
recuperare, for2a muscular3 s;a 6mbun3t32it astfel,
c3 la to2i pacien2ii la evaluarea final3 re-ultatele
au fost superioare evalu3rii ini2iale. <alorile for2ei
musculare la evaluarea final3 au fost cuprinse
6ntre '#* 5i '+ spre deosebire de cea ini2ial3, unde
ma&oritatea valorilor de for23 erau 6ntre ',* 5i '#.
Anali-:nd re-ultatele ob2inute, am constatat c3 5i
testul statistic utili-at !testul semnului$ ne indic3
valori ale lui p./,/+, ceea ce 6nseamn3 c3 este
semnificativ.
Concluzii. 0e-ultatele ob2inute ne indic3 faptul c3
utili-area unor mi&loace complexe de recuperare
!inclusiv a tehnicilor '7)$, duc la refacerea for2ei
musculare afectat3 6n urma traumatismelor 5i a
imobili-3rii prelungite.

UT!"AR#A M$!%AC#!%R K&#TC# '#&TRU R#(AC#R#A
(%R)# MU*CU!AR# !A 'AC#&) CU A&+ +U', !#"U&
'%*TTRAUMATC# !A &-#!U! %A*#!%R .AM/# 01*AU
'C%RU!U

T2# U*# %( K&#TC M#A&* T% R#C%-#R MU*C!# *TR#&.T2 &
'AT#&T* 3T2 '%*TTRAUMATC !#*%&* AT T2# !#-#! %(
*2A&K A&+1%R (%%T /%&#*

EmilianTarc!
1
" Va#il$ P%nc&'an
2
" Mi(ai Ill$
)

44444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444


































4444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444


1
=niversitatea din >radea, 'acultatea de ?eografie, Turism 5i (port @ emilian.tarcauAyahoo.com

=niversitatea din >radea, 'acultatea de ?eografie, Turism 5i (port

,
=niversitatea din >radea, 'acultatea de ?eografie, Turism 5i (port
VOL. 18/ NR 29/ 2012 REVISTA ROMN DE KINETOTERAPIE
53

ntroducere
Algoneurodistrofia nu apare dec:t 6n anumite condi2ii 6n acelea5i situa2ii etiologice 5i este
legat3 de pre-en2a unor factori favori-an2i 5i declan5atori. B#C 8intre factorii favori-an2i, cei mai
importan2i suntD
-5rstaD ; exist3 decade de v:rst3 frecvent afectate. Astfel se consider3 c3 +/E din
A78 se plasea-3 6n decadele a patra 5i a cincea de via23. 4n ceea ce privesc copiii, de5i
ace5tia sunt supu5i foarte des diver5ilor factori care la adul2i sunt considera2i cu poten2ial
declan5ant pentru distrofii reflexe, ca-urile de A78 sunt extrem de rare.
*e6ulD ; ):n3 nu demult, se considera o preponderen23 masculin3. 4n pre-ent. %ste
acceptat3 preponderen2a la femei, care difer3, dup3 autori, de la ++E la F"E. (chimbarea
raporturilor este legat3 5i de intricarea femeii 6n activit32i diverse, care o predispun la
traumatisme fi-ice, activit32i stresante, dar 5i de diagnosticare mai exact3 a unor forme
atipice de A78.
Constitu7ia neuroendocrin i ve8etativ ; un accent deosebit se pune pe r3spunsul
individual particular la durere, ca factor cu mare pondere 6n determinarea apari2iei A78
5i a formei clinice. %xamene psihologice atente permit 6ns3 decelarea unor dificult32i de
adaptare, fie la noi situa2ii de familie, fie la noi condi2ii de munc3 ; 6ndeosebi
administrative 5i mai pu2in fi-ice sau alte fr3m:nt3ri din societatea contemporan3.
)sihologic vorbind, sunt persoane cu emotivitate crescut3 5i neexprimat3 6ntotdeauna,
persoane interiori-ate.
Ti9ul de activitate ; 6n studiile mai vechi, se men2ionea-3 o afectare procentual mult
sc3-ut3 6n r:ndurile celor care efectuau munci fi-ice, cu toat3 expunerea crescut3 la
traumatisme. Ast3-i, se descriu din ce 6n ce mai multe ca-uri de boal3 6n r:ndurile
muncitorilor manuali at:t din mediul urban, c:t 5i din cel rural. (e consider3, totu5i, c3
cei care desf35oar3 activit32i intelectuale solicitante sunt predispu5i la A78, mai ales ca o
complica2ie a unor afect3ri viscerale. B1C
8e la primele descrieri, A78 a fost considerat3 ca o determinare polietiologic3. )e
m3sura cunoa5terii formelor atipice 5i a locali-3rilor foarte diferite, factorii declan5atori au fost
cunoscu2i mai bine, ace5tia fiindD
Traumatismele ; )onderea cu care traumatismele declan5ea-3 A78 difer3 dup3 autori.
(e aprecia-3 c3 F/E din A78 dup3 unele statistici, p:n3 la G/H/o dup3 alte statistici,
sunt de origine, posttraumatic3 !Iland J. K., Iouvier L, Ionica J.J.$, 6n raport, cu
cre5terea inciden2ei accidentelor rutiere 5i a traumatismelor de munc3 din industrie,
construc2ii etc. Mau-ele traumatice sunt cu 1/;1+E mai frecvente la membrele
inferioare.
Arsurile ; 8atorit3 intric3rii modific3rilor fi-iopatologice determinate de arsuri cu
tulbur3rile vasomotorii provocate de hiperfunc2ia simpaticului regional, diagnosticarea
acestor forme este dificil3 .
A:ec7iunile neurolo8ice ; Afec2iunile neurologice care pot determina A78 sunt foarte
numeroase !hemiplegia, tumorile cerebrale de orice natur3, boala )arkinson,
traumatismele cerebrale, mielitele, polinevritele, pare-ele de sciatic popliteu extern, de
median, radial sau cubital etc.$.
Alte a:ec7iuni ce 9ot declana A&+ @ Afec2iuni ale aparatului locomotor, afec2iuni
intratoracice, afec2iuni cardiovasculare, afec2iuni ale micului ba-in etc. B1C


9otezele cercetrii
9nterven2ia kinetic3 complex3 reali-at3 prin kinetoterapie individual3, hidrokinetoterapie
5i fi-ioterapie asupra persoanelor care au suferit le-iuni traumatice la nivelul oaselor gambei
5i/sau piciorului 5i care au de-voltat sindromul algoneurodistrofic, va permite refacerea for2ei
musculaturii afectate. )e ba-a ipote-ei cercet3rii s;au stabilit ipote-a statistic3 a c3rei rol este de
a putea anali-a calitativ 5i/sau cantitativ datele ob2inute 6n urma cercet3rii.
VOL. 18/ NR 29/ 2012 REVISTA ROMN DE KINETOTERAPIE
54

9pote-a statistic3D )rin folosirea tehnicilor kinetice active cre5te for2a musculaturii
afectate ob2in:ndu;se diferen2e semnificativeN

Material i metode
Oa reali-area acestui studiu au participat 1 pacien2i cu A78. 8intre ace5tia, P au fost
b3rba2i 5i + femei, cu v:rste cuprinse 6ntre , 5i F# de ani, " fiind 6n stadiul al 99 @lea
algoneurodistrofic, restul de # fiind 6n stadiul 9/99. (elec2ia lor a fost f3cut3 la (pitalul de
0ecuperare din I3ile 'elix, fiecare pacient urm:nd un program de kinetoterapie adaptat stadiului
6n care se afl3, restul procedurilor fiind identice pentru to2i pacien2ii 5i stabilite de medicul
balneolog.
Am reali-at testarea for2ei musculare pentruD
'lexia gle-nei !dorsiflexia$
%xtensia gle-nei !flexia plantar3$
9nversia piciorului
%versia piciorului B,,C

Mi*l&ac$ +$ r$c!,$rar$ !'ili-a'$
)rogramul de recuperare a constat 6nD
hidrokinetoterapie la o temperatur3 a apei de ,FQ MN
du5 subacval la o presiune de ,+ atmosfereN
b3i galvanice par2iale a segmentului afectatN
b3i alternative cu temperaturi alternante ale apei de ,F;1"QMN
masa& de drena& limfaticN
kinetoterapie individual3.

Tehnicile de facilitare neuroproprioceptiv utilizate
Programul de kinetoterapie s-a desfurat pe parcursul a 40 de minute, iar la final
am efectuat, pe parcursul a 10 minute 4 tehnici de facilitare neuroproprioceptiv .
1. (tabili-area ritmic3 !(0$@ pentru mi5c3rile de inversie 5i eversie.
).9. ; decubit ventral, membrul inferior afectat flectat la G/HN kinetoterapeutul homolareral
reali-ea-3 cu o m:n3 contrapri-a la nivelul distal al gambei, iar cu cealalt3 pri-a, policele fiind pe
partea dorsal3 a piciorului, iar celelalte degete pe partea plantar3N
T1 @ kinetoterapeutul 6mpinge 6nspre inversie 6n timp ce se cere pacientului s3 se opun3
mi5c3rii prin comanda R2ine, nu m3 l3sa s3;2i mi5c piciorulSTN
T ; kinetoterapeutul 6mpinge 6nspre eversie, 6n timp ce se cere pacientului s3 se opun3
mi5c3rii prin comanda R2ine, nu m3 l3sa s3;2i mi5c piciorulST.
4ntre cei doi timpi nu se face pau-3, mi5c3rile repet:ndu;se de c:teva ori 5i din ce 6n ce
mai repede. 4n final se cere relaxarea.
4n acela5i mod se reali-ea-3 5i pentru celelalte mi5c3ri.


'ig. 7r. 1. (tabili-area ritmic3



VOL. 18/ NR 29/ 2012 REVISTA ROMN DE KINETOTERAPIE
55

. 0elaxare opunere !0>$ @ pentru mi5c3rile de flexie 5i extensie a gle-neiD
).9. ; decubit ventral, membrul inferior afectat flectat la G/HN kinetoterapeutul
homolareral reali-ea-3 cu o m:n3 contrapri-a la nivelul distal al gambei, iar cu cealalt3 pri-a,
palma lu:nd contact cu planta pacientuluiN
T1 @ kinetoterapeutul 6mpinge 6nspre flexia dorsal3 6n timp ce se cere pacientului s3 se
opun3 mi5c3rii prin comanda R2ine, nu m3 l3sa s3;2i mi5c piciorulSTN
T @ 0elaxare, cu comanda Rrelaxea-3 piciorulST
Tehnica se repet3 de c:teva ori, perioada de relaxare fiind dubl3 fa23 de cea de contrac2ie.

4n acela5i mod se reali-ea-3 5i pentru celelalte mi5c3ri


'ig. 7r. . 0elaxare opunere @ ).9. 'ig. 7r. ,. 0elaxare opunere @ T1

,.Montrac2ia i-ometric3 6n -ona scurtat3 !M9($ @ pentru mi5c3rile de flexie 5i extensie a
genunchiului.
).9. @ decubit ventral, genunchiul flectat p:n3 aproape la flexia maxim3 posibil3N
kinetoterapeultul homolateral reali-ea-3 cu o m:n3 contrpri-a 6n treimea distal3 a coapsei pe fa2a
posterioar3 !desupra spa2iului popliteu$, iar cu cealalt3 pri-a, 6n treimea distal3 a gambei, pe fa2a
posterioar3N
T1 @ se cere pacientului s3 flecte-e genunchiul, 6n timp ce kinetoterapeutul opune
re-isten23 reali-:nd i-ometriaN comanda Rflectea-3 genunchiulSTN
T @ 0elaxare, cu comanda Rrelaxea-3ST
T, @ se duce gamba 6n extensie p:n3 la 1+H ; +H, unde kinetoterapeutul schimb3 pri-a pe
fa2a anterioar3 a gambei 5i se cere pacientului s3 extind3 genunchiulN comanda Rextinde
genunchiulSTN
T# @ 0elaxare, cu comanda Rrelaxea-3ST


'ig. 7r. #. Montrac2ia i-ometric3 !M9($ @ T1 'ig. 7r. +. Montrac2ia i-ometric3 !M9($ @ T,

#. 9-ometria alternant3 !9-A$ @ pentru flexia 5i extensia gle-nei.
).9. ; decubit ventral, membrul inferior afectat flectat la G/HN kinetoterapeutul homolareral
reali-ea-3 cu o m:n3 contrapri-a la nivelul distal al gambei, iar cu cealalt3 pri-a, policele fiind pe
partea dorsal3 a piciorului, iar celelalte degete pe partea plantar3N
VOL. 18/ NR 29/ 2012 REVISTA ROMN DE KINETOTERAPIE
56

T1 @ se cere pacientului s3 reali-e-e flexii 5i extensii scurte ale piciorului, 6n timp ce
kinetoterapeutul opune re-isten23 mi5c3rii reali-:nd i-ometrieN comanda Rflectea-3 piciorulST,
Rextinde piciorulSTN
T ; 0elaxare, cu comanda Rrelaxea-3ST
(e execut3 6n toate puctele arcului de mi5care 5i pe toate direc2iile de mi5care.
Tehnicile de facilitare neuroproprioceptiv3 au fost reali-ate at:t pentru gle-n3 c:t 5i
pentru genunchi.


'ig. 7r. F. 9-ometria alternant3 @ T1 'ig. 7r.P. 9-ometria alternant3 @ T1

Rezultate ob7inute
)entru a putea reali-a anali-a statistic3 a for2ei musculare cu a&utorul sistemului ()(( am
convertit for2ele 6n coeficien2i valorici. 8eoarece nu am avut for2e sub pragul de ',, acesta a fost
pragul minim c3ruia i;am atribuit valoarea /. )entru o mai bun3 6n2elegere, vom reda 6n
continuare ace5ti coeficien2iD (; U 6i corespunde valoarea /N (;< U 6i corespunde valoarea 1N
(=> U 6i corespunde valoarea N (= U 6i corespunde valoarea ,N (=< U 6i corespunde
valoarea #N (?> U 6i corespunde valoarea +N (? U 6i corespunde valoarea F.


Tabelul nr. @. . Analiza statistic a :or7ei musculare
(le6ia 8leznei #6tensia 8leznei nversia 9iciorului #versia 9iciorului 'arametrii statistici
( ( ( (
Mediana ,,// #,+/ #,// +,// ,,// #,+/ ,,// +,//
Modul , + # + , # +
-aloarea minim 1 , , # 1 , 1 ,
-aloarea ma6im # F F F + F + F

4n tabelul nr.1 sunt pre-entate re-ultatele ob2inute 6n urma anali-ei parametrilor statistici
5i anumeD modul 5i mediana ca indicatori ai tendin2ei centrale 5i valoarea minim3 5i maxim3, ca
5i valori extreme ale distribu2iei.
Anali-a frecven2elor pentru testingul muscular la flexia gle-nei ne indic3 la evaluarea
ini2ial3 valori cuprinse 6ntre ',* 5i '#*, iar la evaluarea final3 6ntre '# 5i '+. Mea mai mare
frecven23 la evaluarea ini2ial3 este de P !+",,E$ corespun-3toare lui '# 5i cea mai mic3 de 1
!",,E$ pentru '#;. Oa evaluarea final3 pentru '+; avem o frecven23 de + !#1,PE$, iar pentru '+
frecven2a cea mai mic3 de 1 !",,E$.










VOL. 18/ NR 29/ 2012 REVISTA ROMN DE KINETOTERAPIE
57

Tabelul nr. A. .Analiza :recven7elor 9entru :le6ia 8lezneiB testin8 muscular
(recven7a 'rocent 'rocent
-alid
'rocent
Cumulativ
1F,P 1F,P 1F,P
1 ",, ",, +,/
P +",, +",, ",,,
1F,P 1F,P 1//,/


> ini7ial
>


<alid ',*
'#;
'#
'#*
Total
1 1//,/ 1//,/
, +,/ +,/ +,/
, +,/ +,/ +/,/
+ #1,P #1,P G1,P
1 ",, ",, 1//,/

;
fi
n
a
l
;
<alid '#
'#*
'+;
'+
Total
1 1//,/ 1//,/
4n tabelul nr. , sunt pre-entate frecven2ele for2elor musculare 6nregistrate pentru extensia
gle-nei. Oa evaluarea ini2ial3 + pacien2i !#1,PE$ au for2a de '#;, F pacien2i !+/E$ au for2a '# 5i
un singur pacient !",,E$ for2a '+. Oa evaluarea final3 +E dintre pacien2i au avut '#*, #1,PE ;
'+; 5i ,,,,E ; '+.

Tabelul nr.;. Analiza :recven7elor 9entru e6tensia 8lezneiB testin8 muscular
(recven7a 'rocent 'rocent -alid 'rocent
Cumulativ
+ #1,P #1,P #1,P
F +/,/ +/,/ G1,P
1 ",, ",, 1//,/

>
ini7i
al >

<alid '#;
'#
'+
Total
1 1//,/ 1//,/
, +,/ +,/ +,/
+ #1,P #1,P FF,P
# ,,,, ,,,, 1//,/

>
:inal
>

<alid
'#*
'+;
'+
Total

1

1//,/

1//,/

4n tabelul nr. # poate fi observat3 distribu2ia valorilor pentru mi5carea de inversie a
piciorului, situ:ndu;se 6ntre ',* 5i '+; la evaluarea ini2ial3 5i 6ntre '# 5i '+ la evaluarea final3.

Tabelul nr. =. Analiza :recven7elor 9entru inversia 9iciorului B testin8 muscular
(recven7a 'rocent 'rocent
-alid
'rocent
Cumulativ
1 ",, ",, ",,
1F,P 1F,P +,/
# ,,,, ,,,, +",,
1F,P 1F,P P+,/
, +,/ +,/ 1//,/


> ini7ial
>


<alid ',*
'#;
'#
'#*
'+;
Total
1 1//,/ 1//,/
1F,P 1F,P 1F,P
# ,,,, ,,,, +/,/
1F,P 1F,P FF,P
# ,,,, ,,,, 1//,/

;
fi
n
a
l
;
<alid '#
'#*
'+;
'+

Total

1

1//,/

1//,/

Anali-a eversiei piciorului ne indic3 date asem3n3toare cu cele de la inversie fapt care
poate fi observat 6n tabelul nr. +. Astfel la evaluarea ini2ial3 ",,E dintre pacien2i au for2a ',*,
,,,,E for2a '#;, +E for2a '#, ",,E for2a '#*, 5i +E for2a '+;. Oa evaluarea final3 pacien2i
au for2a '# !1F,PE$, , pacien2i for2a '#* !+E$, # pacien2i for2a '+; !,,,,E$ 5i , pacien2i for2a
'+ !+E$.

VOL. 18/ NR 29/ 2012 REVISTA ROMN DE KINETOTERAPIE
58

Tabelul nr. ?.Analiza :recven7elor 9entru eversia 9iciorului B testin8 muscular
(recven7a 'rocent 'rocent
-alid
'rocent
Cumulativ
1 ",, ",, ",,
# ,,,, ,,,, #1,P
, +,/ +,/ FF,P
1 ",, ",, P+,/
, +,/ +,/ 1//,/


>
ini7ial
>


<alid ,*
'#;
'#
'#*
'+;

Total

1

1//,/

1//,/

1F,P 1F,P 1F,P
, +,/ +,/ #1,P
# ,,,, ,,,, P+,/
, +,/ +,/ 1//,/

; final ;
<alid '#
'#*
'+;
'+
Total
1 1//,/ 1//,/
Anali-a diferen2elor ne arat3 c3 programul de kinetoterapie utili-at a avut efecte benefice
asupra for2ei musculare determin:nd cre5teri ale acesteia, lucru demonstrat de diferen2ele
po-itive re-ultate 6n urma calculelor statistice !tabelul nr. F$.

Tabelul nr. C. Analiza di:eren7elor 9entru :or7a muscular > testul semnului
+i:eren7a Dntre evaluarea
:inal i cea ini7ial
(recven7a
di:eren7elor
&

(le6ia 8ambei
( >
8iferen2e negative
8iferen2e po-itive
%galitate 6ntre valori
Total
/
1
/
1

#6tensia 8ambei
( >
8iferen2e negative
8iferen2e po-itive
%galitate 6ntre valori
Total
/
11
1
1

nversia 9iciorului
( >
8iferen2e negative
8iferen2e po-itive
%galitate 6ntre valori
Total
/
11
1
1

#versia 9iciorului
( >
8iferen2e negative
8iferen2e po-itive
%galitate 6ntre valori
Total
/
11
1
1
Anali-a testului semnului ne d3 valori ale lui p mai mici de /,/+, ceea ce arat3 c3 testul este
semificativ. Acolo unde 6ntre evaluarea final3 5i cea ini2ial3, toate diferen2ele sunt po-itive, valoarea lui
p este / !tabelul nr. P$.

Tabelul nr. E. Analiza statistic 9entru :or7a muscular B testul semnului
*emni:ica7ia
testului
( 8ambei
( >
# 8ambei
( >
nversia
( >
#versia
( >

9 /,/// /,//1 /,//1 /,//1


+iscu7ii
4n urma aplic3rii programelor de recuperare, s;au ob2inut re-ultate 6ncura&atoare,
diferen2ele 6ntre valorile ob2inute la evalu3rile ini2iale 5i cele finale fiind superioare celor din
urm3. Astfel, din tabelul 1 se observ3 faptul c3 dac3 la evaluarea ini2ial3, valorile minime de
for23 muscular3 erau cuprinse 6ntre 1 !corespun-3rtoare lui ',*$ 5i # !corespun-3toare lui '#*$,
la evaluare final3 am avut o singur3 valoare de # !'#*$, dou3 de + !'+;$, restul fiind de F 5i
corespun-:nd unei for2e normale de '+.
8e asemenea, anali-a frecven2elor valorilor numerice pentru fiecare mi5care 6n parte ne
indic3 cre5teri de for23 dup3 reali-area programelor de recuperare !tabelele ,,,# 5i +$, iar testul
VOL. 18/ NR 29/ 2012 REVISTA ROMN DE KINETOTERAPIE
59

semnului ne arat3 faptul c3 exist3 diferen2e semnificative 6ntre evaluarea final3 5i cea ini2ial3,
deoarece valoarea calculat3 a lui p este mai mic3 dec:t /,/+ !tabelul P$.
Anali-a re-ultatelor ne confirm3 ipote-a statistic3 5i anumeD prin folosirea tehnicilor
kinetice active crete fora musculaturii afectate obinndu-se diferene semnificative.

Concluzii
Aplicarea unor tehnici 5i metode specifice de rec:5tigare a for2ei muscular la pacien2ii cu A78
posttraumatic este absolut necesar3 pentru a putea avea suportul necesar reali-3rii unei stabilit32i care s3
ne permit ulterior refacerea mersului. Tocmai de aceea, introducerea tehnicilor de facilitare
neuroproprioceptiv3 pentru promovarea stabilit32ii !M9( 5i 9VA$ la nivelul musculatuii afectate, al3turi
de kinetoterapia individual3 activ3, hidrokinetoterapie 5i probabil 6ntregul program de recuperare a
determinat o cre5tere a for2ei musculare.

/iblio8ra:ie
1. 8egeratu M., !1G",$ Algoneurodistrofia, %ditura Ledical3, Iucure5ti
. Larcu, <.F Mhiriac, L., 5i colab !//G$ ; Evaluarea n cultur fi!ic i sport" cap. W9, %ditura
=niversit32ii din >radea
,. (tolov, W., !1G"$ @ Evaluation of the patient, Xrusen Kandbook of )hysical LedicineY
0ehabilitation, W.I. (aunders Mompany, Washington
#. Tarc3u, %., !/1/$ @ R#aionali!area tehnicilor kinetice n recuperarea comple$ a
algoneurodistrofiei post-traumatice dup fracturi la nivelul oaselor gambei i%sau piciorului,
te-3 de doctorat