Sunteți pe pagina 1din 5

Toti suntem mici scantei ale unei Flacari mari,

iar aceasta Flacara este Sursa a tot ce a fost si a tot ce va fi


Galeain ip Alteim Mac Dunelmor
Laura Guraliuc
Despre credina n nemurire la daci i la celi

Una dintre cele mai importante prezentari ale lui Zamolxis ne-a fost lasata de
Herodot in Istorii: Getii sunt cei mai viteji si cei mai drepti dintre traci (IV !"#$ Iata in
ce mod sunt ei nemuritori$ %i nu cred ca mor dar cred ca cei care au raposat mer& la zeul
'amol(is) unii din ei dau acestui zeu numele de Gebeleizis (IV !*#$ %ste foarte
cunoscuta ipoteza prezentata de el (dar pe care nici el nu o crede# cum ca 'amol(is ar fi
fost sclavul lui +,t-a&oras$ .e poate deduce de aici faptul ca reli&ia lui 'amol(is era
foarte apropiata de invatatura lui +,t-a&oras$ In /Istoria 0eltilor &alilor si &ermanilor
.imon +elloutier il cita pe .uidas care spunea ca +,t-a&oras studiase intai cu +-ere1ides
din .c,ros iar apoi cu Abaris Hiperboreaul$ .e spune ca acesta calatorea calare pe o
sa&eata$ %ra poate vor2a de calatorii e(tatice$ A2aris era infatisat ca un poet de ori&ine
sc,t-ica preot al lui Apollo$ Deci +,t-a&oras a cunoscut invataturile tracilor$
Asemanarea dintre cele doua invataturi tre2uia sa cuprinda ceea ce caracteriza invatatura
lui +,t-a&oras anume credinta in transmi&ratia sufletelor$
Getii nu credeau intr-o inviere de tipul celor crestine$ %i se numeau nemuritori
deoarece credeau in indestructi2ilitatea %u-lui prin moarte si revenirea lui in alt trup$
Aceeasi credinta e(ista si la celti$ Diodor din Sicilia in 3i2lioteca Istorica spunea
despre &ali: /%i nu se feresc de moarte$ .-a inradacinat la ei credinta pe care o avea
+,t-a&oras despre nemurirea sufletului omenesc care dupa un numar anumit de ani ar
intra intr-un alt trup si ar incepe o noua viata$ (4 55VIII#$ Galii ca si &etii sacrifica
2ar2ati indeose2i cand vor sa afle ce se va intampla in le&atura cu unele imprejurari de
seama$ %i jertfesc un om caruia ii infi& sa2ia in piept deasupra diafra&mei si dupa felul
cum se pra2useste victima 6 prorocesc ce se va intampla (4 555I# $
0at de mult seamana cu ritualul prin care isi trimiteau &etii solul la 'amol(is descris
de 7erodot: /La fiecare cinci ani ei trimit cate unul dintre dansii desemnat de sorti ca
sol la 'amol(is si il insarcineaza cu toate cate le cer fiecare) iata cum il trimit: se pun la
rand si iau trei sulite) altii luand pe cel destinat a fi trimis catre 'amol(is de maini si de
picioare il ridica sus si il arunca pe varful sulielor) daca in caderea lui solul e strapuns si
moare ei cred ca zeul le este favora2il) daca insa el nu moare ei il invinuesc pe trimisul
acela si zic ca este un om rau) dupa ce au aruncat vina asupra acestuia trimit un altul (in
locul lui#) instructiunile se dau victimei cand e inca in viata (IV !*#
In De 3ello Gallico 0aesar afirma: /Druizii urmaresc mai ales sa-i invete ca sufletele
nu pier ci ca dupa moarte trec de la unii la altii$ Druizii socotesc ca aceste invataturi nu
se cade a fi incredintate scrisului (VI cap$ 8*#$ Galii se considerau co2oratori din 'eul
Mortilor (al du-urilor#$ Aceasta ar sim2oliza ca du-urile din taramul mortii se
reincarneaza in oameni$
0ele relatate de 7erodot despre sala in care-si primea 'amol(is oaspetii ar tre2ui puse
in le&atura cu invatatura predata de marele preot neofitilor si cu ritualurile de initiere ale
acestora$ +estera ca si locuinta su2terana de care vor2ea acelasi 7erodot reprezinta un
mormant dar si o matrice$ .im2olic in ea neofitul moare ca sa se nasca a doua oara ca
initiat$
9elativ la credintele initiatilor lui 'amol(is suntem indreptatiti sa spunem ca ele
corespundeau celor orfice si p,ta&oreice$ .crierile lui Iordanes si ruinele templelor de la
Sarmizegetusa dacica atesta ca marii preoti &eti ca si orficii au incurajat studiul si
cunoasterea lumii fizice dar la fel ca si +,t-a&oras si preotii druizi ei au interzis
consemnarea in scris si au impus memorarea si transmiterea pe cale orala a invataturilor$
.e pare ca radacinile cultului lui 'amol(is co2oara spre vatra comuna a indo-
europenilor asa cum o arata inrudirea sa cu druidismul atestata de Diodor din .icilia$
Marele preot si discipolii sai locuiau in munti$ Muntele numit de &reci Kogaionon
era un loc sfant pentru &eto-daci$ Acolo intr-o pestera lan&a o apa era o si-astrie$ Acesti
&eti contemplativi se -raneau cu ve&etale si traiau fara femei$ %rau respectati li se spunea
cuviosi sau calatori prin nouri$ Unii au presupus ca nourii erau a2uri de canepa cu care
7erodot arata (IV :"# ca se dro&au sc,t-ii) acesti a2uri ar fi provocat o stare de transa$
%ste mai pro2a2il ca aceste calatorii prin nouri erau calatorii e(tatice ca aceea atri2uita
de 7erodot lui A2aris 7iper2oreanul$ ;lavius <osepus asemana pe esenieni cu or&anizatia
calugarilor geto-daci considerand ca aceasta era mai 2ine cunoscuta ceea ce dovedeste
vec-imea si seriozitatea acestei institutii &eto-dace$
=umele acestor calu&ari erau la &etii din dreapta Dunarii ctistai iar la cei din stan&a
Dunarii pleistai$ Vasile +arvan punea in le&atura ctistai cu 1tistis > fondator in &receste -
si pleistai cu polistis > fondator de cetati in &receste$
Invatatura initiatilor &eti se referea ca si la orfici la p,t-a&oreici si la druizi la
cunoasterea unei lumi divine de care omul s-a rupt concentrandu-si atentia numai asupra
lumii fizice$ ?rice initiere era precedata de pro2e de admitere in masura sa certifice ca
neofitul putea sa faca fata practicilor de initiere ce urmau fara sa riste im2olnaviri sau
ne2unie$ .e stie ca orice initiere are doua faze: pre&atirea si iluminarea (trezirea#$
Din relatarile anticilor asupra calu&arilor &eti reiese ca pre&atirea nu se facea prin
ser2ari or&iastice sau consum de dro&uri care sa rupa le&atura cu lumea fizica ci prin
purificari asceza si viata curata departe de lume si de preocuparile ei$ +rin aceste
pre&atiri se dezvoltau calitatile spiritului partea eterna divina a omului astfel incat sa
poata domina partea din om le&ata de lumea fizica$ .e spune ca spiritul nu a pierdut
le&atura cu lumea divina careia ii apartine dar ca aceasta o face doar in stare de somn si
la trezire omul nu mai stie nimic fiindca nu s-a inre&istrat in memoria fizicului$
Iluminarea (trezirea# spiritului se produce atunci cand neofitul a realizat o le&atura
constienta cu lumea divina si astfel are dovada e(istentei acelei lumi printr-o e(perienta
traita$
La unii antici aceasta se realiza printr-un fel de stare letar&ica asemanatoare mortii
(catalepsie# in care neofitul era adus si suprave&-eat de initiator trei zile si jumatate dupa
care cand isi revenea pastra amintirea celor cunoscute neofitul devenind alt om$ La alti
initiati neofitul ajun&ea la un atare stadiu de dezvoltare spirituala incat putea sta2ili
le&atura cu lumea divina prin propriile forte$ .e pare ca aceasta a fost calea urmata de
preotii &eti$ %(istenta in lim2a romana a unui aceluiasi termen /taram care sa indice atat
lumea asta > acest taram > cat si lumea de dincolo de moarte > celalalt taram > precum si
a traditiilor despre treceri dintr-o lume in alta pot avea ori&inea in practicile acestor
initiati &eti$
Initiatii puteau spera sa o2tina eli2erarea din lantul de incarnari si o nemurire prin
unire cu divinitatea$ Mircea %liade atra&e atentia asupra te(tului lui 7erodot tradus de
o2icei: Inainte de a sosi la Istru primul popor pe care il supuse (Darius# fu &etii care
cred ca sunt nemuritori (Istorii IV !"#$ 0u tot rationalismul si prudenta lui 7erodot
te(tul arata caracterul mistic al cultului pe care traducatorul a evitat sa-l traduca e(act
caci at-anatizein nu inseamna a se crede nemuritor ci a se face nemuritor) si aceasta
nemurire se do2andeste prin intermediul unei initieri care apropie misterele lui 'amol(is
de cele &recesti si elenistice
Asociatiile de initiati au e(istat si au jucat un rol important in dezvoltarea societatii
din Dacia drept dovada este presti&iul marilor preoti &eti recunoscut si atestat de
scriitorii antici$
Druizii aveau de asemenea o doctrina completa cu privire la nemurire cuprinzand si
o morala o viziune &enerala despre lume o mitolo&ie un ritual si rituri funerare
adecvate$ %i propovaduiau ca moartea nu este decat o stramutare si ca viata continua$
.ufletele trec in Lumea 0ealalta unde se odi-nesc intre incarnari$ .ufletele isi petrec
timpul aici a2sor2ind lectiile invatate in vietile lor si asteapta urmatoarea viata ca sa
invete noi lectii$ 0eltii credeau ca fiecare viata are mai multe lectii$ Astfel sufletul
tre2uie sa invete o cantitate ce nu se poate calcula inainte de a trece in celalalt plan$ Acest
proces se repeta pana cand in final sufletul se intoarce la .ursa (Divinitate#$
.ursa arde ca un foc in centrul a multe cercuri concentrice$ ;iecare
cerc reprezinta un nivel al realitatii$ .ufletul care este o scanteie din .ursa isi incepe
drumul inapoi spre aceasta de la cercul e(terior$
Astfel sufletul invata lectii trece din incarnare in incarnare eventual va trece la
urmatorul nivel al realitatii cu un pas mai aproape de .ursa$ Lumea noastra si Lumea
0ealalta sunt doar un nivel al realitatii$ ;iecare nivel are aceste doua componente$ =atura
multora din aceste realitati este indescripti2ila dand nivelul curent de cunoastere intr-un
interval cuprind intre simplicitatea pura primara si cele mai mari nivele ale comple(itatii$
Druizii formau in societatea celtica un ordin dar el constituie o confrerie o societate
de indivizi ce indeplinea in colectiv o functie sociala$ ?r&anizatia druidica isi e(ercita
puterea asupra tri2urilor si a statelor) druizii din Irlanda formau un sin&ur &rup cei din
Marea 3ritanie tineau de sanctuarul din Mona (An&lese,# iar cei din Galia de sanctuarul
carnut$ 0ole&iile druidice se recruteaza prin invatamant si se coopteaza dar sunt si familii
druidice$ Au e(istat initieri pre&atire &rade$ In Galia si Irlanda au fost si druidese care
apartineau cole&iului druizilor$ 0ole&iul capata constiinta unitatii sale in propriile scoli
sanctuare si adunari ca adunarea din tinutul carnut care avea loc in Galia si era in
acelasi timp un conciliu corporativ al druizilor$
Vec-ii autori dupa +osidonius si @ima&enus ii mentioneaza alaturi de druizi pe
2arzi care sunt poeti de factura populara si cu o te-nica mai putin rafinata si pe vates
poeti prezicatori $ 3arzii si acesti vates erau mai mult su2ordonati druizilor dar au fost
lasati in pace de crestinism (care i-a eliminat insa pe druizi#$
ibliogra!ie
Mioara 0alusita Alecu > Intelepciune .tra2una
Vasile +arvan > Getica
7enri 7u2ert > 0eltii si civilizatia celtica
Antolo&ii celtice