Sunteți pe pagina 1din 4

Pestera lui Zamolxis

Luiza Juganaru
Polovragi

15 august 2002. Ziua Sfintei Marii, calduroasa si numai buna de izitat cate cea
!rin tara. "e#am stabilit de aseara traseul # !estera de la Poloragi, !iramidele de la Sona
si, daca tim!ul ne !ermite, si tem!lul de la Sinca $ec%e !entru ca tot e in zona. &um
drumul s!re Poloragi trece obligatoriu !rin 'm. $alcea, !rofitam ca de fiecare data de
ocazie !entru a manca !e (ealul "egru cei mai buni mici din tara. $erificati, testati,
recomandati la orice ora din zi. Sau noa!te, du!a caz. Si bine facem ca mancam !entru ca
!ana noa!tea !e $alea Pra%oei adio %rana de genul asta, ramanem cu cea s!irituala.
Pe drumul s!re tinta noastra trecem !rin )orezu, localitate celebra !entru farfuriile
!ictate din ceramica, !e care le !utem cum!ara din multitudinea de mici bazare
amena*ate in fata !ortilor. "e uimeste ca !e orice bucurestean curatenia oraselului, !lin
de flori intens colorate !e mi*locul si !e marginea drumului. (in !acate nu o!rim la nici o
is!ita, aem drum lung de strabatut, desi tare am arunca o !riire !rin bazare macar.
+recem astfel si de Muzeul in aer liber al +roantilor de la &ostesti, des!re care am aflat
atatea in facultatea de geologie. Pe alta data izita aici.
,n sfarsit !e sosea a!are un indicator s!re Poloragi, undea !e drea!ta. (rumul ne
duce !e langa locul !e care ma aste!tam sa gasesc, la fel ca in co!ilarie, traditionalul
balci de Sf. Maria. (ezamagire. &atea tarabe si reo 20 de cum!aratori. ,mi !astrez
amintirea !u%oiului de lume si a culorilor ametitoare, e mai sanatos asa.
(u!a ce trecem de Manastire, unde la ora aceea -10 dimineata. era slu*ba, drumul
se elibereaza de casele de !e margine si ne dezaluie un !eisa* in fata caruia ramanem
efecti amutiti. / de nedescris. 0n !latou imens in ca!atul caruia doi munti se bat ca! in
ca!. (e fa!t, intrarea in &%eile 1ltetului, ince!utul a doua masie gemene2 Parangul in
stanga si &a!atanii in drea!ta. &%eile sunt foarte inguste, cum aeam sa aflam mai tarziu,
in unele locuri au doar 30 de cm distanta intre masii. (aca am retinut bine, cele mai
inguste c%ei din /uro!a.
4*ungem du!a ce inaintam cam 50 de m in c%ei la intrarea in Pestera lui Pa%onie
sau Pestera lui Zamolxis, !e !artea drea!ta a drumului. (esc%iderea e destul de mare, ar
inca!ea cred 2 +,'#uri unul langa altul deodata. 5ucuria ca suntem singuri acolo ne e
umbrita de grila*ul foarte inalt de fier for*at care astu!a intrarea si de lacatul ce troneaza
!e usa. Logica ne s!une ca e de*a un gru! inauntru !entru ca lumina in g%ereta !aznicului
e a!rinsa. &um nu !oate sa treaca mult !ana la sc%imbarea izitatorilor, coboram reo 10#
15 m s!re a!a care curge naalnica la 50 de m mai *os in c%ei. (in nou imagine de is.
0rcam ina!oi !entru a constata ca a mai a!arut o masina, si inca una !lina.
Soferul#ca! de familie se intereseaza de ce e inc%is, noi ne edem interesul si ii ex!licam
cea cum ca !aznicul e mare credincios si e la slu*ba la manastire !ana la ora 12 si deci
acolo nu e nimeni. Pare sa tina !entru ca ti!ul %otaraste sa se intoarca in sat, dar totusi
daca au enit !ana aici coboara cu familia s!re a!a. (e a*uns de mult tim! cat sa a!ara
inca o masina. (e data asta soferul e documentat. "e da su!erior !este nas, ce s*u*ba ca el
de la manastire ine si s#a cam terminat6 4!reciem la *usta aloare cunostintele lui, mai
ales ca e cu familia in care exista si reo 2 co!ilasi !lini de energie...s#a dus izita noastra
in liniste, doar noi si g%idul6
&are g%id si a!are du!a reo 3 minute, desc%ide !oarta si ne anunta ca 7imbracati#
a ca inauntru e frig, intram !este un sfert de ora67 ,l o!rim langa !oarta !ana se
incotosmanesc ceilalti, !entru o discutie de recunoastere. / clar ca ti!ul nu sta degeaba !e
acolo. "u ca am fi crezut asa cea. (in !acate e foarte sus!icios, ne studiaza !e fiecare si
ne citeste ca !e niste carti desc%ise. Perfect, are ce citi.
&at discutam mai trec 5 minute. 4!ar unii si mai galagiosi, olteni !usi !e glume.
Le taie si lor aantul cu !laca cu imbracamintea si #culmea # tot cu 7in 15 minute7. (eci
rea sa mai orbim. Semn bun.
S#au ec%i!at si restul in dierse c%estii calduroase, noua g%idul ne s!une confidential ca
de!inde cui ii e frig, el i#a azut !e unii trans!irand de caldura in dre!tul Scaunului lui
Zamolxis...si du!a cum stim celor cu ganduri rele li se face rau cam tot !e acolo..."u e de
natura sa ma bucure estea, ma incearca un gand cum ca Zeul nu m#ar !lace foarte mult,
e !rostie desigur, dar trebuie sa erific.
,ntram fara a !lati nimic. 4flam ca de fa!t se !lateste la iesire, ca e foarte ieftin,
10.000 studentii si 20.000 restul, si ca tristetea g%idului e mare, sunt oameni care nu#si
!ermit nici atat...ca inainte eneau mult mai multi in izita. Si inca cea2 !estera e
imensa, nu i se stie lungimea. S#au ex!orat cam 30 de 8m doar. (e izitat se iziteaza
900 de metri, foarte !utin. Si asta de la ecli!sa, cand a fost o !roblema cu niste ti!i
ciudati care au ramas o noa!te inauntru, s#au de!artat de gru!, g%idul nu i#a obserat si i#
a gasit dimineata acolo. Li se terminasera bateriile si nu a*unsesera !rea de!arte
-umiditatea in !estera e imensa, :0;, ex!licabil.. (e atunci e foarte atent la cei care
intra, si a inc%is iluminatul care inainte a*ungea la 1200 de m.
Suntem anuntati sa nu atingem cablurile de curent de !e !artea stanga, sa nu ne
de!artam de gru!. &are gru! are de*a reo 20 de !ersoane. <%idul nu e !rea incantat de
tocurile unor doamne. "ici noi. Zice ca izita dureaza 20 de minute. )ai sa intram totusi.
"u facem 20 de !asi in interior ca ne si o!rim. Prima c%estie interesanta se afla
deasu!ra noastra. (in taan se scurg stalactite in forme cel !utin ciudate2 un delfin, un
ultur in !ica*, un alt !este, o multime de alte animale !erfect conturate ne sunt indicate
cu fascicolul lanternei. Straniu si frumos. Pacat ca nu ne iese si !oza. +ot aici o atalactita
are forma florii numita !oloraga, floarea care ar fi dat numele !esterii de fa!t si care
crestea !e creasta muntelui. 0n fel de gin#seng, un miracol al naturii cu care stramosii
nostri indecau orice boala, si care a dis!arut de mult.
4*ungem imediat la un !erete la care ramanem fascinati. <%idul ne !oesteste ca
si cum ar fi cel mai normal lucru din lume ca !e !erete e scrisul dacilor6 &ulmea e ca
nimeni nu intreaba nimic, si nu cred ca !entru ca li se !area normal ca dacii sa scrie, ci
mai degraba din ignoranta. "ici noi nu intrebam, facem !oze sa studiem acasa ciudatele
linii si !uncte. 4, intre tim! mai aflam si ca niste egi!teni au enit de curand sa filmeze
acolo un documentar, 7Legenda lui Zamolxis7 sau asa cea. 5ine ca fac ei, !e noi romanii
nu ne intereseaza2--
,naintam s!re scaunul lui Zamolxis. /nergie imensa. ,ntelegem de ce unora le e extrem
de cald. <%idul se o!reste si ex!lica gru!ului cum ca uite, !e scaunul asta statea
Zamolxis, aici isi !unea !a%arul, asta din s!ate e un si!ridus im!ietrit care il distra
...'amanem cu el mai intr#o !arte ca sa aflam ca scaunul a fost taiat. 1ribil.
Stau destul de mult in fata locului sacru !entru a simti !riirile insistente ale g%idului
aflat cu restul cam la 20 de metri mai incolo. Ma duc cu regret s!re ei, n#am de gand sa ii
fac !robleme. "e mai s!une ca !estera e ramificata !este tot, de altfel se si ad galerii
laterale, ca exista si o galerie s!re cetatea dacica de deasu!ra. 0nde= (oar nu e nebun sa
ne s!una, maine ar fi !lin de ex!loratori !e acolo, care numai de istorie n#ar fi
!asionati...corect, omul are mare dre!tate6
,nca cea interesant2 undea !e la >00#?00 de m !e drea!ta !e !eretele !esterii, o
imagine macabra2 un sc%elet cu coasa, foarte bine conturat cu negru. Zice g%idul ca e
facut de !arintele Pa%onie, retras in !estera. 0n !reot sa deseneze moartea= (a, !entru a
fi mereu constienti de !rezenta ei, ni se ras!unde gandului nerostit. <ru!ul trece grabit de
acolo, nici nu arunca !rea multe !riiri imaginii. $ai cat le e frica de moarte6
'estul !esterii mai !rezinta intre altele o stalagmita imensa, cam cat un stat de om,
si inca una mare care are lateral un ca! de maimuta, a!oi o sala cu o acustica deosebita
si...gata, ca!atul in intuneric. 1ricum !oze nu mai !utem face, bateriile au cedat
-intam!lator=. in fata imaginii mortii.
<%idul astea!ta rabdator sa reenim din bezna, a!oi ne escorteaza afara. Platim
!retul intreg cu totii, c%iar daca 2 dintre noi sunt studenti. &%estie de res!ect. "e luam si
niste !liante mai mult !entru a lasa mai multi bani, si ramanem cu g%idul afara la alte
discutii. +im! de exact ? minute ni se um!le si o sticla de 2 litri cu a!a de la izorul ce
curge la intrare. S!une ca ne mai astea!ta acolo. Poate cand or sa fie mai !utini izitatori.
(ar sa enim ec%i!ati, nu in !antaloni scurti si cu lanterne...Si s!era in renasterea tarii, si
a alorilor ei. (e ce oare nu ne mira=
,nca cea, !oate e nesemnificati, dar ma gandesc ca au remarcat si altii2 cele 20
de minute in !estera trec in catea cli!e, iar cei 900 de metri nu !ar mai multe de 50.
&iudata com!resie a s!atiului si tim!ului. Poate mi s#a !arut. Sau !oate nu=