Sunteți pe pagina 1din 4

Sectiunea III: Proba rap jur civ concret

Subsectiunea II: Inscrisurile


1. Definitie : Inscris orice declaratie, despre un act juridic sau fapt juridic stricto
sensu, facut prin scriere de mana, dactilografiere, litografiere, imprimare pe hartie
sau pe orice alt material.
Clasificare:
A. a)Inscrisuri preconstituite (acelea care au fost intocmite cu intentia de a fi
folosite ca mijloc de proba in cazul ivirii unui eventual litigiu) si b)inscrisurile
nepreconstituite (care in mod accidental, sunt totusi utilizate pentru dovedirea rap
jur litigios). upa modul lor de intocmire, inscrisurile preconstituite se clasifica in
inscrisuri autentice si inscrisuri sub semnatura privata)
!. dupa scopul in care au fost intocmite, precum si dupa efectul lor, inscrisurile se
impat in: originare sau primordiale (sunt intocmite in vederea constatarii incheierii,
modificarii sau stingerii unui rap jur), recognitive (sunt intocmite in scopul
recunoasterii e"istentei unui inscris original pierdut, pentru a#l inlocui) si
confirmative (sunt intocmite pt a confirma un act jur civ lovit de nulitate relativa).
C. dupa modul lor de intocmire, inscrisurile preconstituite se clasifica in inscrisuri
autentice si inscrisuri sub semnatura privata.
. dupa raportul dintre ele, inscrisurile se impart in originale si copii.
2. Inscrisurile autentice: Art. $$%$ C.civ defineste inscrisurile autentice ca fiind
acelea care s#au facut cu solemnitatile cerute de lege, de un functionar public, care
are dreptul de a functiona in locul unde actul s#a incheiat. Constituie inscrisuri
autentice: inscrisurile autentice notariale, actele de stare civila, hotararile
judecatoresti, procesele#verbale intocmite intocmite de agentii procedurali
insarcinati cu inmanarea actelor de procedura, etc.
2.2 Avantajele inscrisului autentic:
# Inscrisul autentic se bucura de o prezumtie de autenticitate si validitate, astfel
incat cel care il foloseste este scutit de orice dovada, proba contrarie revenind celui
care il contesta.
# Inscrisul autentic notarial care constata o creanta certa si lichida, in momentul in
care aceasta ajunge la scadenta, are putere e"ecutorie, deci poate fi pus in e"ecutare,
fara a mai fi nevoie de vreo judecata si nici macar de investirea cu formula
e"ecutorie.
# ata inscrisului autentic face credinta pana la inscrierea in fals, fiind opozabila si
tertilor.
2.3.Opozabilitatea erga omnes a inscrisului autentic
3. Inscrisurile sub semnatura privata: sunt acele inscrisuri intocmite de parti, fara
interventia vreunui organ al statului, semnate de partile sau de partea de la care
emana. &ingura conditite care se cere pentru valabilitatea inscrisului sub semnatura
privata este semnatura partii sau, dupa caz, semnaturile partilor de la care emana
inscrisul. Inscrisul poate fi scris de mana d euna din parti, de ambele parti sau de un
tert, dactilografiat, litografiat sau imprimat, dar semnatura trebuie e"ecutata de
mana autorului inscrisului respectiv. 'artile nu sunt obligate sa semneze cu numele
lor patronimic intreg, fiind suficient, dar in acelasi timp si indispansabil, ca
semnatura sa fie astfel facuta incat ea sa il individualizeze pe semnatar. ("ceptie:
testamentul olograf care trebuie scris in intregime, semnat si datat de mana
testatorului, cerinte care sunt necesare pentru insasi validitatea actului.
3.2 !ormalitatea multiplului e"emplar: Aceasta formalitate ese ceruta in cazul
inscrisurilor sub semnatura privata care constata conventii sinalagmatice.
)ormalitatea multiplului e"emplar presupune ca inscrisul sa fie redactat in atatea
e"emplare originale cate persoane (parti) cu interese contrarii sunt, iar pe fiecare
e"emplar sa se faca mentiune de numarul originalelor intocmite (art $$%* c.civ).
3.3.#entiunea $bun si aprobat%: este ceruta in cazul inscrisurilor sub semnatura
privata care constata obligatii unilaterale avand ca obiect plata unei sume de bani
sau a unei cantitati de bunuri determinate generic. Art. $$+, alin$, C.civ. prevede ca
actul sub semnatura privata prin care o parte se obliga catre alta a#I plati o suma de
bani sau o catime oarecare, trebuie sa fie inscris in intregime de acela care l#a
semnat, ori cel putin acesta, inainte de a semna, sa adauge la sfarsitul actului
cuvintele -bun si aprobat., aratand intotdeauna in litere mari sma sau catimea
lucrurilor si apoi sa semneze. In caz de nepotrivire intre suma indicata in cuprinsul
inscrisului si ca din formula -bun si aprobat., debitorul se considera obligat la suma
cea mai mica.
3.&.!orta probanta a inscrisului sub semnatura privata: /
3.'.Data inscrisului sub semnatura privata: este un fapt material. Indicarea datei
inscris este insa numai o mentiune a partilor, care nu poate sa aiba alta putere
probatorie decat celelalte mentiuni ale inscrisului. In rap dintre parti, data
inscrisului sub semn privata este supusa conditiei recunoasterii, eventual verificarii
de scrite, ca de altfel intreg cuprinsul inscrisului. /
&.Alte inscrisuri:
&.1.Inscrisul in forma electronica: (conform art.0 din 1egea nr02234,,$) -o
colectie de date in forma electronica intre care e"ista relatii logice si functionale si
care redau litere, cifre sau orice alte caractere cu semnificatie inteligibila, destinate
a fi citite prin intermediul unui program informatic sau al altui procedeu similar..
Art.2 din aceeasi lege asimileaza, in privinta conditiilor si efectelor, cu inscrisul sub
semnatura privata acel inscris in forma electronica, caruia i s#a incorporat, atasat ori
i s#a asociat logic o semnatura electronica e"tinsa, in masura in care aceasta
semnatura indeplineste doua conditii: este bazata pe un certificat calficat
nesuspendat sau nerevocat la momentul respectiv5 este generata cu ajutorul unui
dispozitiv securizat de creare a semnaturii electronice. &ub aspectul fortei probante
ca inscrisului in forma electronica, art6 din 1egea nr 02234,,$ contine dispozitie
prevazand ca inscrisul in forma electronica, ce i s#a incorporat, atasat ori i s#a
asociat logic o semnatura electronica, daca este recunoscut de catre cel caruia i se
opune, are, intre cei care l#au subscris si intre cei care le reprezinta drepturile,
acelasi efect ca si inscrisul autentic.
&.2 (aboajele: reprezinta o proba preconstituita, deoarece sunt rezultatul unei
gandiri materializate, prin anumite semne pe doua bucati de lemn. Cresta7turile
rabojului constituie inregistrarea simbolica a unei prestatii efectuate periodic.
8aboajele sunt deci doua bucati de lemn ajustate astfel incat crestaturile sa fie
facute in acelasi timp pe ambele bucati. Cand aceste crestaturi se potrivesc, atunci
dovada adusa de raboj este completa5 cand nu se potrivesc, poate fi luata in
considerare numai nr de crestaturi ce se potrivesc, deci cel mai mic (art*+9 C.Civ).
(ste posibil ca numai reclamantul sa prezinta bucata sa de raboj, nu si paratul.
&.3.(egistrele.cartile si )artiile casnice: reprezinta diferite insemnari in legatura
cu enele evenimente din viata presoanelor ce obisnuiesc sa tina astfel de documente
casnice scrise, putandu#se referi si la fapte juridice curente, de e"emplu, un
imprumut, plate unei datorii, etc. Aceste inscrisuri nu fac credinta in favoarea celui
care le#a scris, dar au putere doveditare contra acestuia, anume cand cuprind
primirea unei plati si cand cuprind mentiunea e"presa ca nota sau scrierea din ele s#
a facut ca sa tina loc de titlu in favoarea creditorului (art.$$+2 C.civ.) Avand
puterea doveditoare a unei marturisiri e"trajudiciare, faptul la care se refera
insemnarea respectiva poate fi combatut prin orice mijloc de proba.
&.& #entiunea facut *e cre*itor pe titlul *e creanta: are putere doveditoare,
chiar daca nu este semnata si datata de creditor, daca tinde a proba liberarea
debitorului de datorie. Aceeasi putere doveditoare o are si scrierea facuta de creditor
pe dosul, marginea sau in josul duplicatului unui act sau chitanta, dar numai cand
duplicatul se afla in mainile debitorului (art.$$+6 C.civ.).
&.'.Scrisorile: pot constitui o proba in justitie, in masura in care ele contin
marturisirea e"rajudiciara a unor fapte care au relevanta in cauza, cu onditia ca
aseste scrisori sa nu aiba un caracter confidential, precum si cu conditia ca persoana
care le prezinta sa fi ajuns in posesia lor pe cale licita. Avand natura juridica a unei
marturisiri e"trajudiciare, scrisoarea este supusa aprecierii judecatorului.
&.+. Inscisurile specifice *reptului comercial: In materie comerciala pot fi folosite
ca mijloace de proba o serie de inscrisuri specifice activitatii comerciale, anume:
a, facturile acceptate . )actura comerciala este un inscris sub semnatura privata prin
care se constata e"ecutarea unei operatiuni comerciale, fiind deci o nota scrisa
privitoare la marfurile vandute, predate in depozit, gaj, comodat,etc,in care acestea
sunt aratate amanuntit, indicandu#se natura, calitatea, cantitatea, pretul, etc. )actura
comerciala face dovada impotriva emitentului si in favoarea destinatarului ei,dar,
daca factura este acceptata de catre destinatar, ea face dovada si in favoarea
emitentului.
b, corespondenta. 'rin corespondenta comerciala se intelege orice fel de inscrisuri
(scrisori, adrese, note,etc) intervenite intre comercianti in scopul incheierii unor
contracte comerciale sau al modificarii ori stingerii unor obligatii comerciale.
Inscrisurile e"pediate si primite de comerciant, care alcatuiesc corespondenta
comerciala, fac parte din categoria inscrisurilor sub semnatura privata, evident daca
sunt semnate de comerciantul de la care emana, iar in unele cazuri au natura juridica
numai a unei marturisiri e"trajudiciare. :rebuie mentionat ca nu numai originalul
are forta probanta ci si copia ei trecuta in registrul copier, care face dovada potrivit
regulilor care guverneaza proba cu registrele comerciale.
c, telegrama : este un inscris caracterizat prin faptul ca destinatarul telegramei nu
primeste originalul care emana de la e"peditor, ci o copie certificata de un
functionar, caruia i se transmite prin semne continutul originalului, de catre alt
functionar. Art.0% C.com. prevede ca telegrama face proba, ca act (inscris) sub
semnatura privata, cand originalul este subscris de insasi persoana aratata intr#ansa
ca trimitatorul ei.
*, registrele comerciale : au o functie de a tine o evidenta a activitatii comerciale si
o functie probatorie, alaturi de functiile de cunoastere, evidenta si control ale
activitatii comerciale.