Sunteți pe pagina 1din 32

Proiect la Finante

la tema:
Analiza structurii si dinamicii resurselor
financiare publice din bugetul consolidat al
Romaniei









Balti, 2012


Planul lucrarii:
Introducere
1. Structura resurselor financiare publice din bugetul de stat si din bugetele
locale criterii si componente.
2. Mutatii in structura resurselor financiare publice din bugetul de stat in
perioada 2009-2011.
3. Mutatii in structura resurselor financiare publice din bugetele locale in
perioada 2009-2011.
CONCLUZIE
BIBLIOGRAFIE
















INTRODUCERE:

Finanele sunt arta de a plimba banii din mn n mn pn cnd dispar

Robert W. Sarnoff
n cadrul proiectului Analiza structurii i dinamicii resurselor financiare
publice din bugetul consolidat al Romaniei vor fi abordate mai multe subiecte din
care e si constituit planul, dar care au servit si drept objective in timpul
elaborararii lucrarii, ca - structura resurselor financiare publice din bugetul de stat
precum si din bugetele locale, factorii de influenta a acestora. Vor fi analizate
mutatiile in structura resurselor financiare publice din bugetul de stat si a
bugetelor locale in perioada anilor 2009-2011, sunt prezente si o serie de grafice
care reprezinta structura veniturilor bugetului de stat si a bugetelor locale,
deasemenea a evolutiilor veniturilor in decursul a celor trei ani abordati in proiect,
si o serie de indicatori care exprima veniturile publice , dintre care elasticitatea in
raport cu PIB, cresterea nominal si reala, nivelul, structura, modificarile nominale
si reale.














1. Structura resurselor financiare publice din bugetul de stat si din
bugetele locale criterii si component
In economia de piata resursele au un caracter limitat indiferent de forma lor de
manifestare sau de existenta in comparatie cu nevoile societatii, care sunt
diverse si nelimitate. Multitudinea resurselor necesare depaseste capacitatea de
procuarare a acestora intr-o economie moderna . Ele pot fi de diferite tipuri ca de
exemplu: natural, informational, militar, juridic, financiar. Ultimul reprezinta
totalitatea mijloacelor banesti necesare realizarii obiectivelor economice si sociale
intr-un interval limitat de timp determinat. Resursele financiare pot fi private,
publice si mixte. Alocarea resurselor financiare intre sectorul public, privat si mixt
determina o anumita diferentiere a acestora intrucit se realizeaza in proportii
diferite, obectivul final al acestei actiuni fiind satisfacerea la cote maxime a
cerintelor beneficiarilor. Resursele financiare publice include
1
:

fig.1 Clasificarea resurselor financiare publice.
S-a demonstrat faptul ca formarea finantelor publice reprezinta rezultatul unui
indelungat process istoric determinat de evolutia vietii sociale, dezvoltarea
fortelor de productie si a relatiilor economice, de aparitia proprietatii si a claselor
sociale, etc. In epoca contemporana s-a constatat ca exista o solicitare tot mai
mare de resurse financiare, solicitare ce se datoreaza in buna parte evolutiei
nivelului cheltuielilor publice destinate satisfacerii nevoilor mereu crescinde.



1
Constantin Posea Finante publice. Fiscalitate, Psihomedia Sibiu 2007, p. 59
resursele
institutiilor publice
cu caracter
autonom.
resursele financiare
ale asigurarilor
sociale de stat,fi
resursele financiare
ale administratiei
publice centrale si
locale


Printre factorii care conduc la cresterea volumului resurselor financiare destinate
cheltuielilor publice se pot enumera:

Fig.2 Factorii care conduc la cresterea volumului resurselor financiar
2
.
Bugetul este un element deosebit de important in structura finantelor publice a
aparut la inceputul perioadei istorice contemporane, determinat de necesitatea
lui ca act decisional al veniturilor si cheltuelilor anuale ale statului si ca procedeu
de corelare a acestora.
3

Bugetul de stat reprezinta un instrument de programare, de executare si control
asupra rezultatelor executie resuselor banesti ale societatii si a modului de
repartizare si utilizare a acestora prin prisma cheltuelilor publice.
4

Existenta bugetului statului - este determinat, n primul rnd, de cerintele social-
culturale si economice ale societtii si, n al doilea rnd, de necesitatea ntretinerii
si functionrii organelor statului, prin intermediul cruia se constituie principalul
fond bnesc al statului.
Gruparea resurselor financiare se realizeaza in raport de existenta unor factori de
influenta cu efect direct asupra diversificarii acestora. Gruparea resurselor
financiare se poate poate realize in raport de: continut economic, din punct de

2
Constantin Posea Finante publice. Fiscalitate, Psihomedia Sibiu 2007, p.60-61
3
Conform Ioan Gliga, op. cit.,1998,p.46
4
http://ro.scribd.com/doc/15097758/Bugetul-de-stat
Factorii ce
conduc la
cresterea
volumului
resurselor
financiare
factorul
financiari
factorul
politici
factorul
sociali
factorul
demograici
factorul
monetari
factorul
economici
factorul
mitar
vedere al structurii organizatorice, prin prisma bugetului general consolidate in
functie de ritmicitatea incasarilor la buget si in raport de provenienta.
a) Din punct de vedere al coninutului lor economic, resursele publice pot fi:

fig. 2 Clasificarea resursele conform continutului economic al acestora.
b) Dupa structura organizatorica a statelor resursele financiare publice sunt:



fig.3 Clasificarea resursele conform structurii organizatorice.





Resursele
financiare
publice
imprumutu
ri publice
interne si
externe
veniturile
fiscale
resursele
de
trezorerie
emisiunea
de bani de
catre banca
central
Resursele statelor de tip federal
Resurdele statelor de tip unitar

c) Clasificarea prin prisma bugetului general consolidat are in vedere ca resursele
financiare gruparea in:
fig.4 Clasificarea resurselor financiare conform bugetului general consolidate.
d) Clasificarea in functie de ritmicitatea incasarilor la buget. Din acest punct de
vedere resursele financiare pot fi:

fig.5 Clasificarea resurs. financ. in functie de ritmicitatea incasarilor la buget.
e) Clasificarea in functie de provenienta considera ca resursele financiare pot si
structurate astfel:

fig.6 Clasificarea resursele financiare in functie de provenienta.



Resurse
financiare
ale bugeuui
de stat
Resurse
financ. ale
asigurarilor
sociale de
stat
Resurse
financiare
cu
destinatie
speciala
Resurse
financ. ale
bugetelor
unitatilor
administ-
teritoriale
Resurse financiare
ordinare sau curente
Resurse financiare
extraordinare
Resurse financiare interne:
venituri fiscale, imprumuturi de stat interne, emisiunea de bani, donatii interne;
Resurse financiare externe:
imprumuturi externe, ajutoare nerambursabile;

Potrivit prevederilor legii resursele financiare publice se constituie si se
gestioneaza printr-un system unitar de bugete precum bugetul de stat, bugetul
asigurarilor sociale de stat, bugetul institutiilor cu caracter autonom, in conditiile
asigurarii echilibrului financiar.
5

Principalele categorii de resurse publice sunt:
I. Resursele bugetului de stat:
1. Venituri curente:
venituri fiscale
impozite directe
impozite indirecte
venituri nefiscale
2.Venituri din capital
II.Resurse bugetului asigurarilor sociale de stat:
1. Venituri fiscale
Contributii pentru asigurarile sociale
Alte contributii
2. Venituri nefiscale
III. Resursele bugetelor locale:
1. Venituri proprii:
o venituri fiscale
o venituri nefiscale
2. Cote si sume defalcate din venituri ale bugetului de stat
3. Cote aditionale la unele venituri ale bugetului de stat si ale bugetelor locale
4. Transferuri cu destinatie speciala de la bugetul de stat

5
Constantin Posea Finante publice. Fiscalitate, Psihomedia Sibiu 2007, p.60-61
Bugetele locale sunt bugetele comunelor, oraselor, municipiilor. Principiile care
genereaza existent bugetelor locale sunt aceleasi ca si in cazul bugetului de stat,
insa este de remarcat faptul ca mai este prevazut si principiul echilibrului, potrivit
caruia cheltuelile unui buget se acopera integral din veniturile bugetului
respectiv.
6

IV. Resursele fondurilor speciale.
2. Mutatii in structura resurselor financiare publice din bugetul de
stat in perioada 2009-2011
Structura veniturilor bugetului de stat in anul 2009 in perioada 01.01-31.12.2009
milioane lei
Venituri totale 54678,3 100.000%
Venituri curente 53530,0 97,899 %
Venituri fiscal 49405,0 90,355%
Impozit pe profit, salarii,venit si
cistig de capit.
16796,7 30,719%
Ipozit pe profit 11869,2 21,707%
Ipozit pe salarii si venit 3558,2 6,507%
Alte impozite pe venit, profit si
cistiguri din capital
1369,4 2,504%
TVA 17073,5 31,225%
Accize 14272,1 26,101%
Impozitul pe comertul exterior (taxe
vamale)
655,5 1,198%
Alte impozite si taxe fiscal 108,9 1,199%
Contributii asigurari sociale 414,7 0,758%
Venituri nefiscale 3710,3 6,785%
Venituri din capital 39,3 0,071%
Incasari din rambursarea
imprumuturilor
1,9 0,003%
Sursa: www.mfinante.ro

De exemplu calculul ponderii Accizelor in structura venitului bugetului de stat:




6
Mircea Stefan Minea, Dreptul Finantelor Publice, Ed. Sfera, 2006, vol. I.

Acest indicator caracterizeaza raportul partii accizelor fata de intregul -
venituri totale ale bugetului de stat astfel arata cota acestui component in
ponderea totala. Infornatia referitoare la sursele acumularii veniturilor in
bugetul de stat sub forma resurselor publice are ca scop efectuarea
comparatiilor si a prognozelor atit la nivel national, cit si international.



Structura veniturilor bugetului de stat in anul 2009 ponderi in formarea totalului
veniturilor bugetului de stat

fig.7 Structura veniturilor bugetului de stat in anul 2009







30.72%
21.71%
6.51%
2.50%
31.23%
26.10%
1.20%
1.20%
6.79%
Impozitul pe profit, salarii,venit
si cistig de capital
Ipozit pe profit
Ipozit pe salarii si venit
Alte impozite pe venit, profit si
cistiguri din capital
TVA
Accize
Impozitul pe comertul exterior(taxe
vamale)
Alte impozite si taxe fiscal
Venituri nefiscale

Structura veniturilor bugetului de stat in anul 2010 in perioada 01.01-31.12.2010
milioane lei
Venituri totale 68050,7 100.000%
Venituri curente 64825,1 95,260 %
Venituri fiscal 56305,1 82,739%
Impozitul pe profit,
salarii,venit si cistig de c
14460,1 21,249%
Ipozit pe profit 10090,9 14,828%
Ipozit pe salarii si venit 3531,0 5,188%
Alte impozite pe venit,
profit si cistiguri din capital
838,3 1,231%
TVA 24263,6 35,655%
Accize 16212,6 23,824%
Impozitul pe comertul
exterior(taxe vamale)
574,0 0,843%
Alte impozite si taxe fiscale 44,1 0,064%
Contributii de asigurare 359,0 0,527%
Venituri nefiscale 8125,0 11,939%
Venituri din capital 282,6 0,415%
Incasari din rambursarea
imprumuturilor
6,3 0,009%
Sursa: www.mfinante.ro

Structura veniturilor bugetului de stat in anul 2010
ponderi in formarea totalului veniturilor bugetului de stat

fig.8 Structura veniturilor bugetului de stat in anul 2010
14.83%
5.19%
1.23%
35.66%
23.82%
0.84%
0.06%
0.53%
11.94%
0
Ipozit pe profit
Ipozit pe salarii si venit
Alte impozite pe venit
TVA
Accize
taxe vamale
Alte impozite si taxe fiscale
Contributii de asigurare
Venituri nefiscale
Venituri din capital
Structura veniturilor bugetului de stat in anul 2011 in perioada 01.01-31.12.2011
milioane lei
Venituri totale 79371,2 100,000%
Venituri curente 77058,3 97,085 %
Venituri fiscal 69527,7 87,598%
Impozitul pe profit, salarii,venit
si cistig de capit
15604,1 19,659%
Ipozit pe profit 10289,2 12,963%
Ipozit pe salarii si venit 4607,4 5,804%
Alte impozite pe venit, profit si
cistiguri din capital
707,5 0,891%
TVA 34742,0 43,771%
Accize 17805,9 22,433%
Impozitul pe comertul
exterior(taxe vamale)
673,7 0,848%
Alte impozite si taxe fiscale 22,5 0,028%
Contributii de asigurare 215,4 0,271%
Venituri nefiscale 7315,2 9,216%
Venituri din capital 275,6 0,347%
Incasari din rambursarea
imprumuturilor
1,1 0,001%
Sursa: www.mfinante.ro
Structura veniturilor bugetului de stat in anul 2011
ponderi in formarea totalului veniturilor bugetului de stat

fig.9 Structura veniturilor bugetului de stat in anul 2011
12.96%
5.80%
0.89%
43.77%
22.43%
0.85%
0.03%
0.27%
9.22%
0.35%
Ipozit pe profit
Ipozit pe salarii si venit
Alte impozite pe venit,
TVA
Accize
taxe vamale
Alte impozite si taxe fiscale
Contributii de asigurare
Venituri nefiscale
Venituri din capital

Caracterizarea veniturilor bugetului de stat in perioada 2009-2011
Anul Venituri totale din
bugetul de stat
PIB ( milione lei) Deflatorul (%)
2009 54678,3 491273,7 105,59
2010 50018,3 513640,8 106,09
2011 79371,2 578551,9 105,79

Nivelul pentru venituri totale din bugetul de stat:



Nivelul pentru accize:
Pentru anul 2010:


Pentru anul 2011:



Volumul veniturilor publice de stat in valoare reala se bazeaza pe veniturile
bugetului de stat exprimate in preturi curente in cazul cresterii inflatiei preturilor,
pe cind volumul veniturilor bugetului de stat in expresia preturilor constante este
indicele pretului deflatorul.
Deflatorul PIB ne indica modificarile preturilor la produse si servicii
prestate in cadrul unei tari . La baza lui este cosul de consum fix, ce include
totalitatea bunurilor si serviciilor, marimea cosului variaza in functie de consumul
indivizilor si modelele de investitii .
Dinamica - se constituie din schimbarile ce apar in structura veniturilor bugetului
de stat intr-o perioada anumita de timp ca de obicei un an.
Cresterea nominala a veniturilor bugetului de stat apare cind ele sunt
exprimate in preturi curente, iar cresterea reala este atunci cind preturile sunt
constante.
Crestere pentru venituri totale din bugetul de stat:
Pentru anul 2010 in raport cu 2009:
- Nominala: 68050,7-54678,3=13372,4
- Reala: 64144,31-54678,3=9466.01
Pentru anul 2011 in raport cu 2010:
- Nominala: 79371,2-68050,7=11320,5
- Reala: 75027,12-68050,7=6976,42
Crestere pentru accize:
Pentru anul 2010 in raport cu 2009:
- Nominala: 16212,6-14272,1=1940,5
- Reala: 14272,1=893,47
Pentru anul 2011 in raport cu 2010
- Nominal: 17805,9-16212,6=1593.3
- Reala: -16212,6=618,76
Modificare relativa pentru venituri totale din bugetul de stat:
Pentru anul 2010 in raport cu 2009:
Nominal - rezulta din compararea veniturilor bugetului de stat exprimate in
preturi curente:


Reala -rezulta din compararea veniturilor bugetului de stat exprimate in preturi
constante:



Pentru anul 2011 in raport cu 2010:
Nominala:


Reala:


Modificare relativa pentru accize:
Pentru 2010 in raport cu 2009:
Nominala:


Reala :


Pentru 2011 in raport cu 2010:
Nominala:


Reala:


Eficacitatea in raport cu PIB pentru venituri totale din bugetul de stat:


Pentru 2010 in raport cu 2009:


Pentru 2011 in raport cu 2010:





Eficacitatea in raport cu PIB pentru accize:
Pentru 2010 in raport cu 2009:


Pentru 2011 in raport cu 2010



In cazul in care elasticitatea este supraunitare ca de exemplu (5,37; 1,31) se
subintelege o majorare a cotei veniturilor bugetului de stat publice n PIB, iar cind
elasticitatea este subunitara se observa o tendinta de micsorarea a ponderii
veniturilor bugetului de stat in PIB. Astfel aceasta elasticate unitara ne indica
mentinerea in timp a cotei veniturilor bugetului de stat n PIB.
7










7
Constantin Posea Finante publice. Fiscalitate, Psihomedia Sibiu 2007

Analiza dinamicii venitului bugetului de stat in Romania in perioada 2009-2010
milioane lei
Anii 2009 2010 2011
Impozitul pe profit,
salarii,venit si cistig de capital
16796,7 14460,1 15604,1
Ipozit pe profit 11869,2 10090,9 10289,2
Ipozit pe salarii si venit 3558,2 3531 4607,4
Alte impozite 1369,4 838,3 707,5
TVA 17073,5 24263,6 34742
Accize 14272,1 16212,6 17805,9
Impozitul pe comertul
exterior(taxe vamale)
655,5 574 673,7
Alte impozite si taxe fiscal 108,9 44,1 22,5
Contributii asigurari sociale 414,7 359 215,4
Venituri nefiscale 3710,3 8125 7315,2
Venituri din capital 39,3 282,6 275,6


fig.10 Evolutia venitului bugetului de stat in perioada 2009-2010

0
5000
10000
15000
20000
25000
30000
35000
2009
2010
2011
Politica fiscal-bugetara in anul 2010 a inaintat citeva masuri de crestere
a transparentei si stabilitatii in vederea folosirii fondurilor publice la baza
acestora fiind Legea responsabilitatii fiscal-bugetare, nr.69/2010.
Impozitul pe venit si salariu a inregistrat o micsorare cu 3,2% in
comparatie cu anul 2009, datorata scaderii numarului de salariati antrenati in
cimpul muncii cu 6,7% si a salariului mediu urmat de respectarea
prevederilor legale de diminuare a drepturilor salariale a personalului din
sfera bugetara in a doua jumatate a anului 2010 in proportie de 25%.
Incasarile impozitul pe venit din dobinzi a crescut cu 125% fata de
2009, cauza acestei cresteri reprezinta impozitarea veniturilor din dobinzi pentru
depozitele la vedere si pentru depozitele clientilor - formate in corespondenta cu
legea privind economisirea si creditare in sfera locativa initiate in 1 iulie 2010
dupa exemplul tarilor europene si nepracticate pina atunci in Romania.
Incasarile din impozitul pe profit au inregistrat o diminuare in
comparatie cu 2009 cu 4,9 %, datorata scaderii incasarilor de la bancile
comerciale intr-o proportie de 77,4 %, soldata in corespondenta cu activitatea
de moderare a activitatii de creditare pe fondul recensiune si cresterea a
incasarilor din ipozitul pe profit cu 4,5% ca aport al agentilor ecomomici in
raport cu cresterea cifrei de afaceri din sfera industriala cu 12%.
Incasarile venite din accize semnaleaza o crestere cu 11,1% in
comparative cu 2009, rezultat al majorarii cursului mediu leu-euro si cresterii
accizelor la benzina, motorina, gaze natural, produselor alcoolice, tutun, energie
electrica.
Majorarea cotei TVA de la 19% la 24% a dus la o crestere a incasarilor cu
14,3% in 2010 fata de 2009. In activitatea interna a fost inregistrata o crestere cu
9,9% iar la importuri de bunuri intr-o proportie de 27,1%.
La contributiile de asigurari sociale putem observa ca au fost inregistrate
micsorari cu 4,4% fata de 2009, ca motiv fiind reducrea numarului de salariati
antrenati, alta cauza a fost scutirea de la plata contributiilor de asigurari sociale a
organizatiilor care angajeaza in rindul muncitorilor someri aceasta fiind valabila in
decurdul a 6 luni, diminuarea a avut loc in semestrul II a anului 2010.

Referitor la veniturile nefiscale la nivelul bugetului sau marit cu 19,3 % la
baza caruia au stat acumularea la buget a sumelor referitoare la diminuarea
drepturilor salariatilor pentru institutiile si autoritatile publice care se
autofinanteaza fie total sau partial.
In anul 2011 putem evidentia faptul ca in evolutia structurii veniturilor
bugetului si-au adus aportul ipozitul pe venit, TVA, impozitul pe comertul exterior,
contributii de asigurari si respective veniturile nefiscale.
A fost sesizata o crestere a taxei pe valoare adaugata din incasarile
datoriilor unor intreprinderi de stat. Datorita cresterii accizelor la tutun, produse
intermediare, motorina si benzina a fost remarcat o majorare a acestora in
proportie de 10,4% comparativ cu 2010.
Ipozitul pe venit a fost depistata o majorare datorata cresterii numarului de
salariati, a cotei de impunere rezultate din transferul titlurilor de valoare,
aplicarea impozitului pentru veniturile din dobinzi.
O majorare a contributiilor de asigurari cu 10,8% datorata majorarii
numarului de salariati (6,5%) si introducerea conform legii a salariatilor din
domeniul apararii, ordinii publice etc.

















3. Mutatii in structura resurselor financiare publice din bugetele
locale in perioada 2009-2011
Structura veniturilor bugetelor locale in anul 2009
1 ianuarie 31 decembrie
milioane lei
Venituri totale 46757,6 100.000%
Venituri curente 40707,0 87,059 %
Venituri fiscal 36708,8 78,508%
Impozitul pe profit, salarii,venit si cistig de capital 15033,2 32,151%
Ipozit pe profit 23,8 0,050%
Ipozit pe salarii si venit 14993,2 32,066%
Alte impozite pe venit, profit si cistiguri din capital 16,2 0,34%
Impozite si taxe peproprietate 3323,8 7,108%
Impozite si taxe pe bunuri si servic. 18236,2 39,001%
TVA 17248,9 30,890%
Taxa pe utilizarea bunurilor,autorizarea bunurilor
sau pe desfasurarea de activitati
934,7 1,999%
Alte impozite si taxe fiscale 115,6 0,247%
Venituri nefiscale 3998,2 8,550%
Subventii 4373,4 9,353%
Venituri din capital 370,4 0,792%
Donatii 577,1 1,234%
Incasari din rambursarea imprumuturilor 4,0 0,034%
Sursa: www.mfinante.ro
De exemplu calculul ponderii veniturilor nefiscale in structura venitului
bugetelor locale:


Acest indicator caracterizeaza raportul partii veniturilor nefiscale fata
de intreg - venituri totale ale bugetelor locale, deci subliniaza cota acestui
component in total. Informatiile referitore la pondere deverselor component
ale veniturilor bugetelor locale ne demonstreaza sursa acumularii acestor
resurse financiare publice locale si in scopul efectuarii comparatiilor la nivel
local, national si international.



Structura veniturilor bugetetor locale in anul 2009
ponderi in formarea totalului veniturilor bugetelor locale

fig.11. Structura veniturilor bugetelor locale in anul 2009
Structura veniturilor bugetetor locale in anul 2010
ponderi in formarea totalului veniturilor bugetelor locale

Fig.12. Structura veniturilor bugetelor locale in anul 2010


32.15%
32.07%
7.11%
39.00%
30.89%
8.55%
9.35%
Impozitul pe profit, salarii,venit si
cistig de capital
Ipozit pe salarii si venit
Impozite si taxe peproprietate
Impozite si taxe pe bunuri si servicii
TVA
Venituri nefiscale
Subventii
28.92%
28.84%
7.59%
32.25%
29.95%
14.73%
10.68%
Impozitul pe profit, salarii,venit si
cistig de capital
Ipozit pe salarii si venit
Impozite si taxe pe proprietate
Impozite si taxe pe bunuri si servicii
TVA
Venituri nefiscale
Subventii

Structura veniturilor bugetelor locale in anul 2010 : 01.01-31.12.2010
milioane lei
Venituri totale 50018,3 100.000%
Venituri curente 41891,8 83,752%
Venituri fiscal 34524,3 69,023%
Impozitul pe profit,
salarii,venit si cistig de
capital
14466,0 28,921%

Ipozit pe profit 24,3 0,048%
Ipozit pe salarii si venit 14425,8 28,841%
Impozite si taxe pe
proprietate
3797,1 7,591%
Impozite si taxe pe
bunuri si servicii
16129,2 32,246%
Alte impozite pe venit,
profit si cistiguri din
capital
16,0 0,031%
TVA 14982,4 29,953%
Taxe pe utilizarea
bunurilor,autorizarea
utilizarii bunurilor sau
pe desfasurarea de
activitati
1092,8 2,184%
Alte impozite si taxe
fiscale
132,0 0,263%
Venituri nefiscale 7367,6 14,729%
Subventii 5340,9 10,677%
Venituri din capital 294,6 0,588%
donatii 209,2 0,418%
Incasari din
rambursarea
imprumuturilor
2 0,03%

Sursa: www.mfinante.ro


Structura veniturilor bugetelor locale in anul 2011: 01.01-31.12.2011
milioane lei
Venituri totale 51858,2 100.000%
Venituri curente 42171,6 81,320%
Venituri fiscal 33023,9 63,681%
Impozitul pe profit,
salarii,venit si cistig de
capital
14502,4 28,131%
Ipozit pe profit 19,9 0,038%
Ipozit pe salarii si venit 14468,9 27,900%
Alte impozite pe venit,
profit si cistiguri din
capital
13,5 0,026%
Alte impozite si taxe pe
bunuri si servicii
44,4 0,085%
Alte impozite si taxe
fiscale
129,9 0,250%
Venituri nefiscale 9147,7 17,638%
Subventii 5672,5 10,938%
Venituri din capital 396,8 0,765%
Donatii 99,6 0.192%
Sursa: www.mfinante.ro
Structura veniturilor bugetetor locale in anul 2011
ponderi in formarea totalului veniturilor bugetelor locale

fig.13. Structura veniturilor bugetelor locale in anul 2011

28.13%
27.90%
0.25%
17.64%
10.94%
Impozitul pe profit,
salarii,venit si cistig de capital
Ipozit pe salarii si venit
Alte impozite si taxe fiscale
Venituri nefiscale
Subventii
Caracterizarea veniturilor bugetelor locale in perioada 2009-2010
Anul Venituri totale din
bugetul de stat
PIB ( milione lei) Deflatorul (%)
2009 46757,6 491273,7 105,59
2010 50018,3 513640,8 106,09
2011 51858,2 578551,9 105,79

Nivelul pentru totalul veniturilor locale publice:
- Pentru 2010 in raport cu 2009:


-Pentru 2011 in raport cu 2010:


Nivelul pentru veniturile nefiscale:
-Pentru anul 2010 :

6944,66
- Pentru anul 2011:

8647,03
Majorarea inflatiei preturilor in volumul veniturilor publice locale din valoare reala
are la baza exprimarea veniturilor bugetelor locale in preturile curente, iar volumul
veniturilor bugetelor locale in expresia preturilor constante, la baza acestor
transformari este indicele pretului deflatorul.
Deflatorul PIB arata modificarile preturilor la produse si servicii prestate in
cadrul unei tari . La baza lui este cosul de consum fix, ce include totalitatea
bunurilor si serviciilor, marimea cosului variaza in functie de consumul indivizilor
si modelele de investitii .
Dinamica- sunt schimbarile ce au loc in structura veniturilor bugetulor locale intr-
o perioada determinata, de regula un an.
Cresterea nominala a veniturilor bugetelor locale are loc cind acestea sunt
exprimate in preturi curente, iar cresterea reala- in preturile constante.

Crestere pentru totalul veniturilor locale publice:
-Pentru anul 2010 in raport cu 2009:
Nominala: 50018,3-46757,6=3260,7
Reala: 47147,04-46757,6=389,44
-Pentru anul 2011 in raport cu 2010:
Nominala: 51858,2-50018,3=1839,9
Reala: 49019,94-50018,3=-998,36
Crestere pentru veniturile nefiscale:
-Pentru anul 2010 in raport cu 2009:
Nominala: =3369,4
Reala: 6944,66 - 3998.2 =2946,46
-Pentru anul 2011 in raport cu 2010:
Nominala: =1780,1
Reala: 8647,03 7367.6 =1279,43
Modificare relativa pentru toate veniturile locale:
-Pentru anul 2010 in raport cu 2009:
Nominala-rezulta din compararea veniturilor bugetelor locale exprimate in preturi
curente:


Reala-rezulta din compararea veniturilor bugetelor locale exprimate in preturi
constant:


-Pentru anul 2011 in raport cu anul 2010:
Nominala:


Reala:


Modificarea relativa pentru veniturile nefiscale:
-Pentru anul 2010 in raport cu 2009:
Nominala:

84,27
Reala:

73,69
-Pentru anul 2011 in raport cu 2010:
Nominala:


Reala:


Eficacitatea in raport cu PIB pentru veniturile totale ale bugetelor locale:


-Pentru anul 2010 in raport cu 2009:


-Pentru anul 2011 in raport cu 2010:






Eficacitatea in raport cu PIB pentru veniturile nefiscale:


In cazul in care elasticitatea este supraunitare 1,53 atunci denota o
majorare a cotei veniturilor bugetelor locale publice n PIB. Cind elasticitatea este
subunitara 0,29 concluzionam ca se observa o tendinta de micsorarea a ponderii
veniturilor bugetelor locale in PIB.Insa o elasticate unitara ne indica mentinerea in
timp a cotei veniturilor bugetelor locale publice n PIB.
8













8
Constantin Posea Finante publice. Fiscalitate, Psihomedia Sibiu 2007

Evolutia veniturilor bugetului de stat
milioane lei
Anii 2009 2010 2011
Impozitul pe profit,
salarii,venit si cistig
de capital
16796,7 14460,1 15604,1
Ipozit pe profit 11869,2 10090,9 10289,2
Ipozit pe salarii si
venit
3558,2 3531 4607,4
Alte impozite 1369,4 838,3 707,5
TVA 17073,5 24263,6 34742
Accize 14272,1 16212,6 17805,9
Impozitul pe
comertul exterior
(taxe vamale)
655,5 574 673,7
Alte impozite si taxe
fiscal
108,9 44,1 22,5
Contributii asigurari
sociale
414,7 359 215,4
Venituri nefiscale 3710,3 8125 7315,2
Venituri din capital 39,3 282,6 275,6


fig.14 Evolutia venitului bugetului de stat in perioada 2009-2010
0
10000
20000
30000
40000
2009
2010
2011
In anului 2010 politica fiscal-bugetare a pus accentul pe inaintarea si
implimentarea anumitor masuri de consolidare a transparentei si stabilitatii in
maniera de folosire a fondurile publice respectind Legea responsabilitatii
fiscal-bugetare, nr.69/2010.
Impozitul pe venit si salariu a inregistrat o micsorare cu 3,2% in
comparatie cu anul 2009, datorata scaderii numarului de salariati antrenati in
cimpul muncii cu 6,7% .
Incasarile din impozitul pe profit au inregistrat o diminuare in
comparatie cu 2009 cu 4,9 %, datorata scaderii incasarilor de la bancile
comerciale intr-o proportie de 77,4% din cauza activitatii de creditare pe
fondul recensiune si cresterea a incasarilor din ipozitul pe profit cu 4,5% ca
aport al agentilor ecomomici in raport cu cresterea cifrei de afaceri din sfera
industriala cu 12%.
Referitor la incasarile impozitul pe venit din dobinzi putem afirma ca
acesta a crescut cu 125% fata de 2009, cauza acestei cresteri reprezinta
impozitarea veniturilor din dobinzi pentru depozitele la vedere si pentru
depozitele clientilor, formate in corespondenta cu legislatia privind economisirea
si creditare in sfera locativa initiate in 1 iulie 2010.
Majorarea cotei TVA de la 19% la 24% a dus la o crestere a incasarilor cu
14,3% fata de 2009 aceasta observindu-se in al doilea semestru. In activitatea
interna a fost inregistrata o crestere cu 9,9% si referitor la importuri de bunuri
intr-o proportie de 27,1%.
Incasarile accumulate pe baza accizelor semnaleaza o crestere cu 11,1%
in comparative cu 2009, rezultat al majorarii cursului mediu leu-euro si cresterii
accizelor la benzina, motorina, gaze natural, produselor alcoolice, tutun, energie
electrica.
Referitor la contributiile de asigurari sociale putem contura ca au fost
inregistrate micsorari cu 4,4% fata de 2009, motivele diminuarii fiind reducerea
numarului de salariati antrenati, alta cauza a fost scutirea de la plata contributiilor
de asigurari sociale a organizatiilor care angajeaza in rindul muncitorilor someri
aceasta fiind valabila in decurdul a 6 luni, scaderea a avut loc in semestrul II a
anului .


Privitor la anul 2011 conturam faptul ca in evolutia structurii veniturilor
bugetului si-au adus aportul ipozitul pe venit, TVA, impozitul pe comertul exterior,
contributii de asigurari si respective veniturile nefiscale.
A fost depistata o crestere a taxei pe valoare adaugata ca uramare a
incasarii datoriilor ale unor intreprinderi de stat. Activitatea interna a depistat o
majorare cu 23,9% si importurile de bunuri cu 20.9% in comparative cu 2010.
O crestere a contributiilor de asigurari cu 10,8% datorata majorarii
numarului de salariati (6,5%) si introducerea conform prevederilor legii a
salariatilor din domeniul apararii, ordinii publice, la fel si in urma acoperiirii de
catre anumite firme de stat a datoriilor anterioare.
9

Veniturile nefiscale la nivelul bugetului sau marit cu 19,3 % la baza caruia
au stat acumularea la buget a sumelor referitoare la diminuarea drepturilor
salariatilor pentru institutiile si autoritatile publice care se autofinanteaza fie total
sau partial.
Ipozitul pe venit a inregistrat o majorare datorata cresterii numarului de
salariati, a cotei de impunere rezultate din transferul titlurilor de valoare,
aplicarea impozitului pentru veniturile din dobinzi. Datorita cresterii accizelor la
tutun, produse intermediare, motorina si benzina a fost remarcat o majorare a
acestora in proportie de 10,4%.








9
www.mfinante.ro (Raport cu privire la executia bugetara fnala a anului
2010,2011)


Concluzie
Finantele sunt asemeni pantofilor nostri ; daca sunt prea mici , ne rod si ne fac
basici ; daca sunt prea mari , ne fac sa ne impiedicam si sa cadem John Locke

Resursele financiare reprezinta totalitatea mijloacelor banesti utilizate in
scopul atingerii obiectivelor economico-sociale intr-o perioada de timp
determinata. Referitor la clasificarea resurselor proprii putem afirma ca acestea
se diversifica in: resurse provonite din imprumuturi public, resurse provenite din
emisiunea monetara fara acoperire, resurse de trezorarie, prelevari cu caracter
obligatoriu; din care venituri fiscal si venituri nefiscale. Cercetarea structurii
resurselor publice evidentiaza dinamica schimbarilor aparute n cadrul
componentelor i ponderea fiecarui tip de venit de stat sau locale.
Indicatorii financiari privind resursele financiare publice se disperseaza n:
indicatorii nivelului resurselor financiare publice, indicatori de structura i
dinamica a resurselor financiare publice.
Deci, in periada 2009-2011au fost inregistrate modificari la nivelul structurii
i dinamicii resurselor publice datorita schimbarilor legislative,diminuarii
drepturilor salariale a personalului din sfera bugetara, impozitarea veniturilor din
dobinzi pentru depozitele la vedere, scutirea de la plata contributiilor de asigurari
sociale a organizatiilor care angajeaza in rindul muncitorilor someri, politica
financiara si de stat si alte motive mentionate.
Toatalitatea mutatiilor au scopul de a oferi o temelie rationala a constituirii
resurselor publice in asa mod incit sa conduca la o dezvoltare durabila si sigura a
Romaniei.

BIBLIOGRAFIE:

1. Constantin Posea Finante publice. Fiscalitate, Psihomedia Sibiu
2007,
2. Constantin Posea Finante publice. Fiscalitate, Psihomedia Sibiu
2007,
3. Conform Ioan Gliga, op. cit.,1998,
4. 4.http://ro.scribd.com/doc/15097758/Bugetul-de-stat,
5. Mircea Stefan Minea, Dreptul Finantelor Publice, Ed. Sfera, 2006,
vol. I.
6. www.mfinante.ro

S-ar putea să vă placă și