POLUAREA AERULUI

Aerul pe care il inspiram, este parte din atmosfera, amestecul de gaze

ce acopera globul pamantesc. Acest amestec de gaze asigura viata pe Pamant
si ne protejeaza de razele daunatoare ale soarelui.
Introducere
Pamantul este inconjurat de un strat de gaze, numit atmosfera. Acesta
este aerul pe care-l inspiram si care ne apara de efectul daunator al razelor
solare.
Atmosfera este mentinuta de gravitatie, astfel incat nu se poate
dispersa in spatial cosmic. Aceasta manta de gaze, groasa de circa 500 de
km ne protejeaza totodata de ploaia de meteoriti care zboara prin spatiu.
n fiecare zi milioane de oameni strabat atmosfera cu diferite aparate
de zbor, de la baloane la avioanele supersonice. !osmonautii trec prin
atmosfera cand se indreapta spre cosmos.
Ce este atmosfera?
Atmosfera este formata dintr-un amestec de cca. "0 gaze diferite, in
mare parte din azot #$%&' si o(igen#)"&'. Acel "& ramas este format din
argon, dio(id de carbon, *eliu si neon. +oate acestea sunt gaze neuter, adica
nu intra in reactie cu alte substante. ,ai e(ista urme de dio(id de sulf,
ammoniac, mono(ide de carbon si ozon #-.', precum si vapori de apa.
!ontine si poluanti, cum ar fi unele gaze nocive, fum, sare, praf si cenusa
vulcanica.
Impartirea atmosferei
Amestecul de gaze si mici particule solide, formeaza patru straturi
principale/ troposfera, stratorfera, mezosfera si termosfera. Primul strat,
troposfera este cel mai subtire, se termina la distanta de apro(imativ ") km
deasupra Pamantului. Avioanele care zboara in general la inaltimea 0-"" km
nu trec dincolo de troposfera. Acesta este stratul cel mai cald, deoarece
razele solare se reflecta in suprafata Pamantului si incalzesc aerul. Pe masura
ce ne departam de Pamant, temperatura aerului scade treptat, la limita
troposferei fiind in jur de -55o!.
"
1tartul urmator este stratosfera2 acesta se intinde pana la inaltimea de
apro(imativ 50 km deasupra Pamantului.
!ercetatorii sunt ingrijorati de poluarea continua a aerului care
provoaca distrugerea stratului de ozon. n lipsa acestui scut Pamantul va fi
e(pus radiatiilor nocive cu ultraviolete.
3easupra stratosferei, la 50-$0 km de Pamant se intinde mezosfera.
3easupra acesteia este mezopauza, stratul cel mai rece al
atmosferei# temperatura este de apro(imativ -00o!'.
,eteoritii care se indreapta spre Pamant, trecand prin mezosfera, de
obicei ard. !u toate ca aerul este destul de rar, prin freacrea rezultata din
intalnirea meteoritilor cu moleculele de o(igen, se produce o temperatura de
ardere, care distruge meteoritii.
La limita spatiului cosmic
4ltimul strat al atmosferei, inainte de spatiul cosmic este termosfera.
Acesta se afla la o distanta de apro(imativ "00 km de Pamant, fiind compusa
din ionosfera si magnetosfera.
n ionosfera radiatiile solare produc o ionizare/ particulele sunt
incarcate electric. Atunci cand aceste particule incarcate se lovesc de
atmosfera, se poate observa un fenomen numit aurora boreala#lumina
polara'. onosfera reflecta undele radio folosite in telecomunicatii.
3easupra ionosferei este magnetosfera. Aceasta este la limita
e(terioara a campului magnetic Pamantului.
+ermosfera are cea mai scazuta densitate dintre toate straturile.
3ensitatea e(prima de fapt distanta dintre particulele aflate intr-o materie.
!u cat ne departam de Pamant, densitatea va fi tot mai mica, adica distanta
dintre moleculele de gaz va fi din ce in ce mai mare.
Atmosfera in pericol
)
5c*ilibrul natural al gazelor atmosferice care s-a mentinut timp de
milioane de ani, este amenintat acum de activitatea omului. Aceste pericole
ar fi efectul de sera, incalzirea globala, poluarea aerului, subtierea stratului
de ozon si ploile acide.
n ultimii )00 de ani industrializarea globala a dereglat raportul de
gaze necesar pentru ec*ilibrul atmosferic. Arderea carbunelui si a gazului
metan a dus la formarea unior cantitati enorme de dio(id de carbon si alte
gaze, mai ales dup ace la sfarsitul sezonului trecut a disparut automobilul.
3ezvoltatrea agriculturii a determinat acvumularea unor cantitati mari de
metan si o(izi de azot in atmosfera.
Efectul de sera
6azele deja e(istente in atmosfera trebuie sa retina caldura produsa de
razele solare reflectate depe suprafata Pamantului. 7ara aceasta, pamantul ar
fi atat de rece, inacat ar ing*eta oceanele si ar muri toate vietuitoarele.
nsa atunci cand din cauza poluarii creste proportia gazelor numite
gaze de sera, atunci este retinuta prea multa caldura si intregul Pamant
devine mai cald. 3in acest motiv in secolul nostrutemperatura medie globala
a crescut cu jumatate de grad.
3upa unele estimari, in zilele noastre peste un milliard de oameni
inspira aer puternic poluat, in special cu mono(id de carbon si dio(id de
sulf, rezultate din procesele indfustriale. 3in aceasta cauza numarul celor
care sufera deactiuni toracice pulmonare, in special in randul copiilor si
batranilor, este in continua crestere.
.
8a fel si frecventa cazurilor de cancer de piele este in crestere.
,otivul este stratul de ozon deteriorate, care nu mai retine radiatiile
ultraviolete nocive.
Gauri in stratul de ozon
1tratul de ozon din stratosfera ne protejeaza retinand razele
ultraviolete ale soarelui. 3eoarece in zilele noastre a crescut foarte mult
folosirea *idrocarburilor c*lorinate, fluorinate in flacoanele cu aerosili,
frigidere, detergenti si polistrioli, aceste gaze au ajuns in aer in cantitati mai
mari decat cele care ar putea fi suportate de atmosfera. Pe masura ce se
ridica, se descompun, formandu-se cloridioni, care ataca si distrug stratul de
ozon.
5fectul respectiv a fost semnalat pentru prima oara in anul "0%5 de
catre oamenii de stiinta care lucrau in Antartica, in momentul in care au
observat formarea unei gauri in stratul de ozon.
!ercetatorii au fost ingrijorati de faptul ca stratul de ozon s-ar putea
rarefia si in alte parti ale globului, crescand nivelul radiatiilor nocive. 3in
nefericire, cu zece ani mai tarziu, in "005 s-a observat ca si deasupra Arcticii
si a 5uropei de 9ord s-au format gauri in stratul de ozon.
Ploi acide
Ploaia acida se formeaza atunci cand dio(idul de sulf sau o(izii de
azot : ambele rezultate ale poluarii industriale : se amesteca in atmosfera cu
aburii de apa. Ploaia acida distruge plantele si animalele. Paduri intregi au
disparut din aceasta cauza.
5ste si mai rau, daca ploaia acida ajunge in lacuri sau rauri, pentru ca
acestea transporta otrava la distanta, omorand si cele mai mici organisme.
3upa estimarea oamenilor de stiinta, pana in anul )000 doar in 1tatele
4nite si !anada au fost 50.000 de lacuri moarte biologic.
3ereglarea ec*ilibrului natural al atmosferei nu poate decat sa
dauneze Pamantului. 3in cauza incalzirii globale va creste nivelul marilor,
regiunile situate mai jos fiind ing*esuite de apa. 5ste de asteptat ca apa sa
acopere orase ca 8ondra sau 9e; <ork. Poluarea resurselor de apa poate
atrage dupa sine izbucnirea unor epidemii, aparitia unor boli grave si
moartea. 1unt modificate si raporturile repartizarii precipitatiilor/ regiuni
=
imense pot fi secate complet, ducand la foamete si pierderea multor vieti
omenesti.
Ce putem face?
n zilele noastre atentia este orientate din ce in ce mai mult spre
problemele de mediu2 multe dintre guverne iau in considerare subiectele
verzi. n intreaga lume pastarea resurselor energice este o problema acuta.
3aca consumam mai putin current si calatorim mai putin cu masina, putem
reduce cantitatea materiilor organice utilizte pentru producerea curentului
electric si a combustibulului.
n numeroase tari vantul si energia solara sunt utilizate ca surasa de
energie alternative. >a trece insa mult timp, pana ce acestea vor inlocui in
totalitate materiile prime organice.
Arborii, la fel ca celelalte plante, transforma dio(idul de carbon in
o(?gen, jucand un rol important in mentinerea proportiei gazelor de sera.
n America de 1ud padurile ecuatoriale sunt distruse pe zone
immense, prin e(ploatare forestiera sau transformare in pasuni. 3istrugerea
milioanelor de kilometric patrati de paduri are drept consecinta reducerea
cantitatii de o(igen care ajunge in atmosfera, in sc*imb se acumuleaza mai
mult dio(id de carbon, care retine caldura.
Campanii la nivel mondial
n intreaga lume sunt pornite campanii care incearca sa convinga
guvernele sa renunte la distrugerea padurilor ecuatoriale. Populatia
5
contribuie la aceste campanii, prin faptul ca nu mai cumpara produse
fabricate din lemn tropical, reducand oarecum cererea pentru acestea. 1unt
tari, care ajuta la restabilirea ec*ilibrului prin plantarea arborilor.
4n singur lucru este cert/ in zilele noastre nu mai putem spera sa
respiram aer curat. 7reonii au fost scosi din procesele industriale, ca urmare
a presiunii e(ercitate de opinia publica, fiind inlocuiti cu alte substante.
Atmosfera este insa in pericol, ca urmare este in pericol intregul
mediu de viata. 5ste nevoie de un control riguros si de masuri radicale
pentru ca viitorul atmosferei sa fie sigur.
COPII CU ASTM
n "005 in ,area @ritanie dintre copii sub "% ani fiecare al saptelea a
suferit de astm. nflamatia alveolelor pulmonare produce dificultati
respiratorii si senzatie de sufocare.
nca nu este dovedit ca aceasta afectiune este produsa de poluarea
aerului, dar un lucru este sigur/ poluarea agraveaza simptomele. Principatii
vinovati sunt gazele de esapament si gazelle formate sub efectul radiatiilor
solare din produsele arderii combustibililor.
1iropurile si in*alatiile curative amelioreaza accesele, medicatia
preventive este eficienta, dar cercetarile continua in directia stoparii acestor
afectiuni, care a luat proportii ingrijoratoare.
A