Este componenta reflexologiei care se ocup cu tratamentul prin masaj al punctelor reflexe

diagnosticate ca fiind sensibile (dureroase) sau cu articulatiile interfalangiene, ntr-o ordine care tine
seama de ecoul biologic al fiecrui organ reprezentat si fr obiecte intermediare (betisoare, baghete).
In timpul executrii masajului, punctele reflexe trebuiesc controlate n permanent pentru a nu se
traumatiza zonele necinate si a ealua deblocarea cristalelor, deoarece defectiunile organelor se
manifest si sub forma aglomerrilor n punctele refelxe corespunztoare a cristalelor (acidul uric,
sruri, alte impuritti).
!rin masaj se faciliteaz circulatia sanguin si transportul toxinelor spre organele de eliminare sau
detoxifiere. !erturbarea circulatiei n zonele reflexe face ca suferinta organului corespunztor s aanseze. "asarea zonelor
reflexogene pe parcursul a mai multor sedinte, implic fisurarea cristalelor de toxine, a depunerilor pe care circulatia
sanguin le a trimite spre organele de eliminare, mbunttind starea de sntate. #una circulatie sanguin este ital
pentru fiecare organ sau zon din organism, deoarece transport material nutriti, hormoni, anticorpi, oxigen, deseuri
metabolice si alte substante neidentificate nc.
$u cat circulatia sanguin este mai aneoioas, cu atat mai greu a sureni indecarea. "iile de metri de
material tubular prin care circul sangele (artere, ene, capilare) n corpul nostru, se mentin n actiitate prin
asoconstrictie si asodilatatie, functionarea lor depinzand de actiitatea muscular. % circulatie bun se
mentine prin actiitti musculare adecate pentru fiecare zon din corp, care se reflect prin actiitti fizice,
gimnastic, sport.
&ac actiitatea muschilor slbeste, tesuturile se fibrozeaz, circulatia sanguin n acea zon deine greoaie,
articulatiile de la maini, picioare si coloan dein rigide, dureroase, exercitand presiuni asupra unor terminatii
neroase sau asculare. In consecint, actiitatea nerilor si cea sanguin este stanjenit, fluxul sanguin perturbandu-se
datorit produselor toxice care se acumuleaz n organele afectate si n punctele lor reflexe.
'i reersul este, din pcate, alabil. &ac circulatia sanguin este deficitar ntr-un anumit segment din corp sau ntr-un
organ, functia acelui segment, respecti organ, este perturbat, ajungandu-se (dac situatia nu se remediaz) la distrugerea
structurilor proprii. (oate acestea conduc cu timpul la anchiloze, dureri, boli organice, intoxicarea organismului, slbirea
puterii de aprare mpotria bolilor. !icioarele se resimt deenind reci si chiar dureroase. &ac nu se acord atentia
cuenit acestor stri n faza incipient, se or descoperi ulterior tulburri la distant n corp, n organele de legtur.
Avantajele reflexoterapiei
!oate fi aplicat la toate categoriile de arst, profilactic si pentru afectiuni acute sau cronice. "arele aantaj
const n completa lips de toxicitate, n conditiile n care ciilizatia noastr traerseaz o epoc foarte
poluant, inclusi pe plan medicamentos.
!rin reflexoterapie nu se trateaz simptomatologia bolilor, ci cauzele lor. )eluarea normal a circulatiei
sangelui n organul sau zona afectat este un mare castig, deoarece sangele transport substantele de
asimilatie, dezasimilatie si aprare.
% bun circulatie sanguin conduce la accelerarea reconstituirii normale a tesuturilor si organelor lezate de
boal, n plus atrage reechilibrarea bioenergetic n zona afectat.
%ricine stie c n jurul apelor repezi se formeaz curenti care scad n intensitate sau dispar n raport cu reducerea cantittii
si itezei de scurgere a apei. *a fel campul bioenergetic se perturb n zonele cu circulatie sanguin deficitar si se reface
odat cu redresarea circulatiei, acesta fiind un argument care sustine ideea c reflexologia constituie o punte de legtur
ntre medicina clasic si cea oriental.
+lt aantaj al reflexoterapiei este erificarea strii de sntate a unui indiid ntr-un timp foarte scurt. &e obicei la aceast
metod recurg bolnaii care nu au obtinut indecarea afectiunilor prin remedii medicamentoase, sau cei care doresc s fie
sntosi folosind ci netoxice. ,nii o folosesc n paralel cu tratamentul medicamentos, n special cel bazat pe antibiotice,
atunci cand situatia o impune.
In continuare, a init sa cititi un curs despre reflexoterapie.
+utorii acestui curs sunt Sora Hedi Masafret si Dr.Wm. H. Fitzgerald
&repturile de autor apartin in totalitate autorilor acestui curs.
$ontinutul cursului este urmatorul-
.. Zonele reflexogene
$e sunt zonele reflexogene /
$um actioneaza zonele reflexogene /
&e ce irigarea sangina are o importanta atat de mare /
(ulburarile zonelor reflexogene
$um pot fi masate zonele reflexogene /
"asajul cu mana
!ozitia pentru masarea zonelor reflexogene ale talpii piciorului
"asajul prin calcare
,nde sa incepem masajul / % schita generala.
$at de mult se maseaza intr-o singura zi /
0. Principiul reflexologiei
$e este o zona reflexa si un punct reflex /
Impartirea conentionala in zone
Efectele tratamentului si masuri complimentare
'chema generala. %rdinea in care se or trata punctele reflexe
$um se aplica masajul /
$at dureaza tratamentul /
$e fenomene secundare se pot ii /
$and masajul este contraindicat /
$and consultarea medicului este obligatorie/
1. Lista punctelor reflexe
%rdinea in care se or trata punctele reflexe.
2. Eliminarea substantelor toxice
2... )inichii
2.0. ,reterele
2.1. 3ezica si uretra
4. Metabolismul
4... Dintii
4.0. Esofagul
4.1. Stomacul
4.2. Duodenul
5. Ficatul si colecistul
6. Pancreasul
7. .1. Intestinul subtire
0.Intestinul gros
1. olonul ascendent! transversal! descendent
2. "ectul
8. ordul #inima$ si sistemul circulator
'tructura si functia
9ona reflexogena
'tari patologice
'enzatie de angoasa, sau de junghiuri la inima, respiratie dificila
3icii de cord
$azuistica
+ngina pectorala
!atogeneza
Infarct cardiac
Insuficienta cardiaca
(ensiunea arteriala
$azuistica
+ritmie cardiaca
.:. Sistemul nervos
$reierul
'inusurile frontale
$oloana ertebrala
$eafa
... Sisteme de aparare
'istemul limfatic
'plina
+migdalele
.0. %landele &ormonale
.. ;ipofiza sau pituitara
9ona reflexogena a hipofizei
0. <landele suprarenale
a) "adua glandei suprarenale
'tari patologice
Exemplu de aritmie cardiaca
b) 'ubstanta corticala sau scoarta suprarenalei
9ona reflexogena a suprarenalei
'tari patologice
1. <landele paratiroide
9ona reflexogena a glandelor paratiroide
'tari patologice
'tari patologice cauzate de lipsa de calciu
2. <landa tiroida
9ona reflexogena a glandei tiroide
'tari patologice
.1. %landele sexuale
%rganele sexuale feminine
.. %arele si trompele
9ona reflexogena a oarelor si trompelor
&ureri menstruale sau aluri
'tari patologice
$azuistica
0. ,terul si aginul
9ona reflexogena a uterului si aginului
9ona reflexogena a sanului
'tari patologice
$azuistica
%rganele sexuale masculine
.. !enisul
9ona reflexogena a penisului
0. (esticolele
"enirea
1. Epididimele
"enirea
2. &uctul spermatic
9ona reflexogena a testicolelor, epididimelor si ductului spermatic
'tari patologice
(ulburari ale puterii sexuale
4. !rostata
9ona reflexogena a prostatei
'tari patologice
$azuistica
.2. Aparatul respirator
.. *aringele
9ona reflexogena a laringelor
'tari patologice
$azuistica
1. (raheea, bronhiile si plamanii
9ona reflexogena pentru trahee, plamani si bronhii
'tari patologice
$azuistica
+stma
'() *rganele de simt
.5. Articulatiile
.6. Factori de care trebuie sa tinem cont si care actionea+a asupra organismului nostru
+limentatia
Incaltamintea
)adiatii telurice
<andirea pozitia
.7. Lista de afectiuni si +onele reflexogene care trebuie masate in fiecare ca+
+cest curs mi-a fost pus la dispozitie de catre &l. ol) #"+)$ Ing) Ieronim Fogoros ('ibiu).
+lte informatii despre reflexoterapie si masajul terapeutic puteti gasi in cartile
e sunt +onele reflexogene ,
9onele reflexogene sunt anumite puncte neroase ce se afla in interdependenta cu anumite parti indepartate ale corpului.
!e toata suprafata corpului nostru gasim zone reflexogene, insa cele despre care se orbeste in aceasta carte se gasesc
mai ales pe picioarele noastre.
&upa statura lui, omul este predestinat sa umble descult, pentru ca asperitatile solului sa actieze zonele reflexe ale
picioarelor. +stazi ambitia noastra s-a schimbat. 'olul, campul de actiune al picioarelor noastre, nu mai are asperitati, ci este
neted si asfaltat.
$um actioneaza zonele reflexogene /
!rin masajul unor zone reflexogene, se obtine o mai buna irigare a acesteia si totodata a organului cu care aceasta zona
este in interdependenta. &e ce este asa si cum functioneaza acest reflex, nu se poate inca explica in mod stiintific, insa ca el
functioneaza, se poate doedi usor. &e exemplu, daca se maseaza degetul mijlociu de la picior, (care este zona reflexogena
pentru degetul mijlociu al mainii) dupa un scurt timp, se poate constata ca degetul mijlociu al mainii deie cald si partea cea
mai bine irigata a intregii maini.
De ce irigarea sangvina are o importanta atat de mare ,
Irigatia sangina are o importanta itala pentru toate organele noastre, pentru ca sangele este mijlocul de transport pentru
urmatoarele substante-
- 'ubstante anabolice (constructie)-
- %xigenul=
- ;ormonii=
- +nticorpii, (substante de aparare contra infectiilor)=
- 'ubstante catabolice, nefolositoare organismului.
'a tinem seama ca toate tulburarile si toate leziunile organismului nostru (ale organelor si ale musculaturii) pot fi indecate
numai cu ajutorul irigatiei sangine.
+cest lucru inseamna ca procesul de indecare este cu atat mai rapid cu cat irigarea este mai intensa. Experienta arata ca-
in cazul unei circulatii sangine defectuoase, indecarea se produce foarte aneoie.
-ulburarile +onelor reflexogene
&aca apasam o zona reflexogena, deseori putem constata prezenta unor concretiuni, adica depozite formate din acid uric
sau alte substante catabolice (de dezasimilatie).
$um se formeaza aceste depozite / 'e formeaza numai in acele locuri, in care irigatia sangina este deranjata. +sa cum, in
cazul unui curent puternic de apa in albia raului nu raman pietre, tot asa in cazul unei irigari puternice nu se depun
substante catabolice pe enele sangine sau in tesutul conjuncti. Insa, daca in albie apa curge cu mai mica intensitate,
atunci aceasta nu are puterea sa transporte si depunerile cu ea, care depuneri raman pe loc. (ot asa, in cazul unei irigatii
sangine defectuoase, se depoziteaza in locurile respectie substantele nefolositoare.
$u cat aceste depuneri or fi mai mari, cu atat circulatia sangina a organului respecti a fi mai impiedicata. Exista o
interdependenta intre un anumit organ si zona lui reflexogena, care reactioneaza la o presiune cu durere (ezi leziunea
umarului de la cap ..).
&e mai multe ori se intampla cazuri in care leziunea afecteaza mai intai zona reflexogena, ca in situatia portului unei
incaltaminte neadecate, ceea ce are o influenta negatia asupra functionarii organului corespunzator.
Examinand zonele reflexogene ale unei persoane, se poate intampla, sa nu gasim nici un punct nedureros. +ceasta
inseamna ca persoana respectia nu este bolnaa de moarte, ci numai functionalitatea organismului sau este redusa. In
zonele reflexogene pot exista inregistrate chiar si leziunile cele mai mici, este bine sa nu asteptam pana ce perturbarile se
agraeaza, ci sa le contracaram in faza lor initiala.
+stazi se orbeste mult despre profilaxie. !rofilaxia inseamna preenire, iar pentru aceasta nu exista o metoda mai
adecata de cat reflexologia.
'e intampla, in mod surprinzator, ca zona reflexogena sa nu reactioneze, cu toate ca stim sigur ca organul corespunzatoare
ei este slab. &aca nu este orba de un diagnostic gresit, ne ramane o singura explicatie- piciorul s-a inartosat. (rebuie
inainte de toate dizolate depunerile si dintr-o data edem cum punctul respecti incepe sa reactioneze puternic.
um pot fi masate +onele reflexogene ,
%ricine poate fi masat, fie sugar, sau om batran. Exista doua posibilitati-
.."asajul cu mana =
0."asajul prin calcare. 'a le examinam.
') Masajul cu mana
$onditia prealabila a unui masaj bun este ca masorul si persoana masata sa stea sezand comod si cat se poate de relaxat.
!ozitia pentru masarea zonelor reflexogene ale talpii piciorului
!iciorul persoanei careia i se executa masajul se aseaza pe genunchii masorului, asa ca talpa respectia ramane libera
pentru a fi masata.
!ozitia pentru masarea zonelor in regiunea degetelor si ale oaselor metatarsiene (dosul piciorului). !ersoana ce urmeaza a
fi masata isi indoaie genunchiul si isi aseaza piciorul pe genunchiul masorului.
"asarea zonelor reflexogene la calcai, glezne si mai sus pe gamba. !ersoana ce urmeaza a fi masata se aseaza intr-o
pozitie (parte), intinzand (aratand) masorului partea piciorului (interioara sau exterioara) ce urmeaza a fi masata.
!ersoana masata sta in fata masorului in pozitie corespunzatoare si masajul se executa cu pulpa degetelor mari (atentie,
unghiile sa fie taiate scurt) sau cu falangele degetelor. Important este sa fie folosita crema suficienta, pentru a se obtine o
buna alunecare, chiar cea mai ieftina alifie. $onform pozitiei punctului masat, se or executa- fie miscari circulare, fie miscari
laterale de dute-ino.
'e pune intrebarea- >?u trebuie oare masat in directia spre cord/@. +cest lucru trebuie facut in cazul unor suprafete mai
intinse, cum este zona pentru sciatica, caz in care se maseaza cu presiune in directia inimii, iar la reenire se aluneca
usurel.
"otiul aceste reguli - sa impingem odata cu masajul si curentul limfatic spre centru. &aca folosim presiune in directia spre
periferice, circulatia limfatica este impiedicata, lucru de eitat, deoarece majoritatea oamenilor prezinta si asa o circulatie
limfatica slaba.
$at de mare sa fie presiunea in timpul masajului/ 'e incepe domol si progresi se mareste apasarea, cu tact. !entru a sti
cand se ajunge la limita suportabilitatii trebuie obserate mereu trasaturile fetei celui masat.
.) Masajul prin calcare
"asajul obositor al talpii piciorului poate fi inlocuit si cu un alt procedeu. %mul a fost creat de natura sa mearga descult pe
asperitatile solului, asa ca picioarele sa primeasca in mod normal si automat o masare a zonelor reflexogene. +cest lucru se
mai poate face si astazi, dar posibilitatile sunt limitate, printre altele si de remea rea, de zapada, de frig. &in acest moti s-a
ajuns la construirea unei placi ce are noduri de marime mica, mijlocie si mare, astfel incat toate zonele reflexogene sa poata
fi atinse.
?odurile mici au menirea sa stimuleze zonele reflexogene situate in adancime, si musculatura din profunzime, contribuind la
o mai buna irigare sangina. +ceste zone dificile sunt masate prin greutatea corpului, fara efort special.
?odurile mijlocii sunt mai putin ascutite decat cele mici si sunt suportate de persoane cu picioarele sensibile. % asemenea
placa poate fi folosita ori de cate ori se lucreaza stand in picioare, de exemplu la calcatul rufelor, in timpul barbieritului, in
timpul conorbirii telefonice sau izionarii unui program la teleizor.
?odurile mari au importanta pentru antrenarea celor .. tendoane care merg de la picior la musculatura gambei si care sunt
contractate si scurtate la foarte multe persoane. !rin masajul cu ajutorul lor, piciorul se intareste si este adus in pozitie
corecta. 'i zonele reflexe ale coloanei ertebrale ce se gasesc mai la margine, dea-lungul boltei piciorului pot fi stimulate, cu
ajutorul nodurilor placii.
!ersoanele mentionate in aceasta carte au restabilit echilibrul unei mari parti a zonelor reflexe ale piciorului cu ajutorul
masajului prin calcare.
/nde sa incepem masajul , * sc&ita generala)
)eflexologia nu este un tratament simptomatic, rea sa inlature raul de la radacina. 'e ocupa de cauze. In organismul uman
nu gasim niciodata afectat un singur organ. %rganele noastre sunt interdependente intre ele si functiile lor, asa ca un rau
aduce cu sine si alte rele. &e aceea trebuie aut in edere restabilirea functionalitatii organismului in intregime.
$and nu aem in fata noastra un caz de imbolnaire acuta, ca de exemplu- o insuficienta cardiaca, un acces de migrena
sau o leziune externa (cand se incepe totdeauna cu masarea zonei corespunzatoare), trebuie inceput cu masarea
urmatoarelor zone-
.. )inichiul, ureterul (conduct pereche situat extraperitoneal, prin care trece urina din bazinetul renal in ezica urinara) si
ezica urinara, cu scopul de a elimina toxinele ( in primul rand acidul uric) care se elibereaza in urma masajului, pentru ca
acesta sa nu greeze circulatia sangelui. *a inceput se foloseste cel mai mult timp pentru masarea acestui sistem.
0. $apul, centrala diriguitoare a tuturor organelor.
1. (ractul stomaco-intestinal, ficatul si pancreasul. +cestea sunt organe ale metabolismului si raspund de eliminarea
toxinelor. Ele sintetizeaza si substantele necesare tuturor organelor.
2. !unctele limfatice- pentru descompunerea substantelor toxice si formarea anticorpilor.
4. (oate celelalte puncte sensibile
at de mult se masea+a intr0o singura +i ,
%ricare din punctele reflexogene poate fi masat timp de 4 minute fara urmari defaorabile. In cazul unei dereglari acute
acest timp poate fi dublat sau triplat fara nici un pericol. 'e cere precautie doar pentru zona reflexogena a ficatului si
coloanei ertebrale. 9ona reflexogena a ficatului poate fi masata peste 4 minute numai daca functia excretoare a rinichiului
este buna. In caz contrar, toxinele eliberate prin masaj ajung in circulatia sangelui si nu sunt eliminate. +cest lucru trebuie
eitat.
9ona reflexogena a coloanei ertebrale, daca este masata prea mult timp, produce reactii trecatoare prin irigarea marita cu
sange. &aca doriti sa reconstruiti organismul dumneaoastra a recomand sa folositi o jumatate de ora pentru
reflexoterapie.
!ropunerea mea este sa afectati la ambele picioare aproximati 4 minute pentru suprarenala, rinichi, uretre si ezica
urinara, aproximati 1 minute pentru cap si ceafa si aproximati 0 minute pentru fiecare punct limfatic, 5 minute de afectiune
mai putin importanta si iata o jumatate ora .
"eactii posibile
!rin stimularea intensa a unui organ se pot ii cateodata reactii temporare, care dispar de obicei dupa un scurt timp. Intr-un
asemenea caz este important sa nu ne speriem, ci sa continuam masajul.
'unt posibile urmatoarele reactii temporare-
- (umefierea gleznelor, in special la persoane cu staza limfatica.
- !roeminenta mai accentuata a aricelor= enele trebuie acum sa transporte mai mult sange si de aceea dein mai izibile.
- &eschiderea aricelor, la persoane cu tendinte pentru acest lucru, cand au proasta circulatie a membrelor inferioare.
+ceasta reactie trebuie interpretata in mod poziti, pentru ca sereste la eliminarea unor toxine, care dealtfel nu pot fi
eliminate spre exterior.
- +ccese de febra- dupa masarea glandelor limfatice in cazul in care in corp exista deja o infectie latenta.
- &ureri accentuate ale unui organ.
- !ete inete, cand metabolismul calciului nu este cel normal.

Autori- 'ora ;edi "asafret si &r.Am. ;. Bitzgerald
&repturile de autor apartin in totalitate autorilor acestui curs.
e este o +ona reflexa si un punct reflex ,
&r. Ah. ;. Bitzgerald a descoperit faptul ca talpa piciorului este o reflectare fidela a corpului omenesc, in sensul ca pe talpa
piciorului se gasesc distribuite terminatiile unor neri aflati in directa legatura cu organele itale ale corpului , ezi plansa
nr...
)eflexoterapia este o tehnica holistica, prieste organismul ca pe un intreg.
+ constatat ca ori de cate ori terminatia nerului pe talpa este sensibila sau chiar dureroasa la apasare, organul
corespunzator este suferind, chiar atunci cand inca nu apar simptome izibile. In acest fel se pot descoperi deja in faza
primara boli nebanuite inca. "ai mult chiar, actionand asupra nerului prin masaj, se reuseste indecarea bolii. &ar si
iceersa- stranguland dea-lungul timpului portiunile respectie de la picior, prin purtarea unei incaltaminte nepotriite,
aducem organului corespunzator congestii, impiedicam circulatia normala a sangelui, pe scurt il imbolnaim.
(erminatia nerului se numeste punct reflex.
Impartirea conventionala in +one
&esi anatomia sistemului neros arata alt aspect, &r. Ah. ;. Bitzgerald a impartit corpul pe erticala in .: zone. !e mijloc,
se presupune zona nr.. C pornind de la cap C trece prin nas C trahee C ombilic, iar la nielul soldului se bifurca, trecand prin
ambele picioare pana la arful degetului mare.
%rganele corpului care se afla pe aceasta linie a zonei nr.., au punctele reflexe in amandoua picioarele, pe marginea
interioara. $orespunzand celor 4 degete ale piciorului, spre exteriorul talpii urmeaza inca 2 zone, care se prelungesc in sus
paralel cu zona nr.. pana la cap. $elelalte organe, dupa pozitia pe care o ocupa, apartine zonei nr. 0, 1 etc., sau mai multor
zone- au extindere mare in interiorul corpului.
%rganele existente in dublu exemplar C rinichi, oare C au fiecare punctul reflex corespunzator in zona piciorului respecti.
Efectele tratamentului si masuri complimentare
"asajul punctului reflex (prescurtat !.).) descongestioneaza musculatura si stimuleaza circulatia sangelui in organul
corespunzator. 'e obtine eliminarea reziduurilor nocie si alimentarea cu substante energetice si de regenerare. !entru
aceasta, trebuie sa functioneze in primul rand organele de eliminare si refacere, dupa care se a proceda la tratamentul
propriu zis al organului bolna, prin mijlocirea punctului reflex.
#ineinteles, concomitent trebuie sa eliminam cauzele imbolnairii= despre una des intalnita am orbit mai sus, incaltamintea
prea stramta, neortopedica, care actioneaza nefast asupra punctelor reflexe aflate in picior. &ar si alte piese de
imbracaminte ca sutienul, braul, elasticul de jambiere sau de la chiloti pot produce congestii ale sangelui sau ale
musculaturii, de data aceasta, direct in preajma organului imbolnait. &aca rem sa obtinem indecarea, aceste cauze
trebuie inlaturate.
%rganele de refacere C in primul rand tubul digesti C or suferi pe alta parte, alimentatia necorespunzatoare, sau insuficient
digerata din cauza danturii proaste, lipsa de rabdare la masticat, interale neregulate la masa, mese in numar prea mic si cu
un olum prea mare, cauze psihologice (stres, depresiuni, necazuri), care influenteaza corecta functionare a organelor si
glandelor corpului, in special a celor digestie, etc.
$el putin pe durata tratamentului se or consuma alimente usor digerabile, si se a respecta toate masurile ce pot usura
reenirea la normal a metabolismului.
Sc&ema generala) *rdinea in care se vor trata punctele reflexe
.. %rganele de filtrare si eliminare a substantelor- 0.Dsuprarenalele= 00Drinichii= 01Dureterele= 02Dezica urinara=
15Dgalandele sexuale= 12Dsplina= 18Dglandele limfatice deasupra diafragmei= 2:Dglandele limfatice abdominale= 2.Dductul
limfatic toracic= 24Damigdalele= 28Dregiunea peliana.
0. %rganele ce contribuie la circulatia si regenerarea sangelui- 11Dinima= .2Dplamani, bronhii= daca !.). respectie sunt
sensibile atunci se maseaza- .7Dficatul= .8Dcolecistul (fierea).
1. %rganele care lireaza energie pentru refacere- tubul digesti si anexele- .4Dstomac= .5D duoden= .6Dpancreas=
0:Dplexul solar= 04Dintestinul subtire= 06Dala ilio-cecala= 07Dcolonul ascendent= 08Dcolonul transersal= 1:Dcolonul
descendent= 1.Drectul.
2. <landele care coordoneaza metabolismul- 2Dplamani si bronhii= .0Dtiroide= .1Dparatiroide= 15Dglandele sexuale, si
centrul motor cerebrar- .Dcap (creerul)= 1Dtrunchiul cerebel (creerul mic)= 4Dtamplele.
4. %rganul bolna.
5. $elelalte organe ale caror reflexe s-au gasit sensibile sau chiar dureroase cu ocazia masajului.
In general se poate presupune ca organul s-a imbolnait in urma unei proaste functionari a metabolismului general.
um se aplica masajul ,
!acientul se aseaza pe un fotoliu comod si intinde piciorul, masorul asezat pe un scaun in fata pacientului, tine in poale
piciorul cu o mana, cu cealalta maseaza si anume cu arful degetului mare ( unghia sa fie scurt taiata) sau al altui deget,
folosind aselina. 'e maseaza cu miscari rotatie, aplicam o presiune in masura in care este suportata de pacient= nu
trebuie chinuit &aca !.). este foarte dureros se incepe cu prudenta si se continua pe masura ce se amelioreaza durerea, tot
mai tare. &e obicei, dupa ce pielea deine mai moale, se simt bobite sau chiar noduri, care trebuiesc eliminate prin masaj.
#ineinteles, inlaturarea noduletelor si concomitent a durerii nu se obtine cu o sedinta.
$u cat boala s-a instalat mai de mult timp (este cronica), cu atat mai mult timp este necesar pentru lecuire. &urata minima
este de 1 minute pentru fiecare !.)., incat intreaga sedinta sa tina in medie 1: minute. In cazuri grae, sedinta se repeta
dupa un timp de odihna, ajungand la 0 ore pe zi.
Inima si ficatul or trebui tratate cu multa prudenta, in cazul ca !.). sunt dureroase. In acest caz este bine ca sedinta sa nu
tina mai mult de 0 minute pentru fiecare !.)., si se repeta numai din 0 in 0 zile.
'e intampla ca, desi se stie organul bolna, sa nu se gaseasca locul !.). (care trebuie sa fie dureros). !.). este ascuns de
un strat extins de zgarci, care a fi inmuiat cu multa aselina prin miscari circulare de masaj, extinse si relati usoare, pana
ce >scutul@ deine maleabil. ,n masaj local (ingust) mai puternic a da de !.)., de aceasta data reactionand foarte dureros.
>'cutul@ a fi prezent si la urmatoarea sedinta, a ceda insa rapid. (ratamentul a trebui sa inlature complet >scutul@ de
zgarci.
$azul contrar, aproape nu exista loc fara reactie dureroasa pe talpa. +ceasta inseamna ca pacientul este bolna pe
moment, dar starea sa generala insa este buna.
at durea+a tratamentul ,
In principiu pana la disparitia sensibilitatii. &aca pacientul se simte bine (au disparut simptoamele clinice), ajunge o sedinta
la l, 0 sau 1 zile. &e obicei, chiar in cazuri disperate, dupa 1 luni se simte o ameliorare hotaratoare, iar indecarea completa
este atinsa dupa un an de tratament.
In cazuri mai putin grae sau acute, dupa 0-1 sedinte se arata deja efectul si indecarea poate fi obtinuta dupa catea
saptamani.
$e fenomene secundare se pot ii /
In cazul infectiilor cu bacterii, se poate intampla ca dupa 0-1 sedinte sa apara febra mare (s-a mobilizat pentru autoaparare
corpul) si sa se produca eliminare de puroi prin mucoase sau pe cale renala. +ceasta se poate intampla la sinuzite latente,
bronsite cronice, otite, etc.
In aceste cazuri nu se or administra medicamente pentru scaderea febrei, febra fiind antibioticul cel mai eficace. In cazuri
grae se consulta medicul. +lte fenomene pot aparea functie de boala tratata- inflamatia se poate agraa trecator, rana la
fel, aricele se pot ingrosa, etc.
$and masajul este contraindicat /
"asajul aplicat chiar organului bolna trebuie facut sub controlul medicului de o persoana competenta. &e aceea nu om
masa un picior bolna, in asemenea caz om masa !.). corespunzator din brat, sold, spate, dupa cum rezulta din plansa
>punctele de reflex reciproce@.
"asajul aplicat !.). aflat in alta parte a corpului, nu are contraindicatii, nu riscam nimic.
and consultarea medicului este obligatorie,
In cazul imbolnairilor infectioase acute, grae, sigur medicul este in competenta. &e asemenea in cazul unor accidente cu
plagi, fracturi, etc., in toate aceste cazuri insa, putem sa explicam medicului principiul reflexologiei si sa-i propunem un
tratament complimentar de masaje pentru reactiarea metabolismului general. "ai cu seama la fractura, masajul !.). poate
reduce foarte mult durata de indecare, deoarece stimuleaza formarea de calus si circulatia sangelui si eita astfel atrofierea
muschilor, incat bolnaul dupa cca. 2 saptamani a putea sa foloseasca membrul fracturat.
(ot medicul a hotari daca medicatia prescrisa de el permite si un tratament complimentar de masaj= in principiu masajul
este un medicament nepretuit.
)eguli generale +limentatia lacto-egetariana cu multe conditii- somn regulat si suficient, miscare multa (mergeti pe jos la
munca), gimnastica, drumetie, eitati fumatul, alcoolul.
Autori- 'ora ;edi "asafret si &r.Am. ;. Bitzgerald
&repturile de autor apartin in totalitate autorilor acestui curs.
$apul are puncte reflexe la degetul mare al ambelor picioare.
.. $reierul mare- produce comenzi oite.
0. 'inusuri.
1. $reerul mic (trunchiul cerebral)- produce comenzi automate.
2. <landa hipofiza- produce hormonii cresterii, alti hormoni care toate glandele corpului.
4. (ampla, nerul trigemen desereste caitatile fetei-
5. ?asul.
6. $eafa.
7. %chii
8. ,rechile (ezi punctul 2., organul de echilibru ).
.:. ,merii
... "usculatura trapezoidala ( intre gat si umeri ).
.0. <landa tiroida (are neoie de iod) comanda cresterea, curentul cardio-sangin, peristaltica intestinala, metabolismul
general , oarele, este influentata de hipofiza.
.1. <landele paratiroide- produc hormonul care regleaza nielul de calciu si fosfor, contribuie la dezintoxicare.
.2. !lamani si bronhiile.
.4. 'tomacul produce acid clorhidric, pepsin, >secretin@ pentru comanda pancreasului.
.5. &uodenul in care se rearsa fierea si pancreasul pentru digestie.
.6. !ancreasul produce glucagon, insulina (pentru zahar), fermente, comanda digestia.
.7. Bicatul produce fiere, comanda filtrarea si reglarea circuitului sangin, alimentarea muschilor inclusi inima.
.8. $olecist (ezica biliara) constituie depozitul de fiere.
0:. !lexul solar comanda digestia.
0.. 'uprarenalele, glande- produc adrenalina (pentru inima), cortizonul (pentru sange), comanda splina, rinichii, nielul de
colesterina.
00. )inichii organ de eliminare a substantelor reziduale nocie, comanda filtrarea sangelui.
01. ,reterele
02. 3ezica urinara
04. Intestinul subtire produce resorbtia substantelor energetice, (delimitat de colon).
05. +pendicele (apartine sistemului limfatic).
06. 3ala ileo-cecala (intre intestinul subtire si intestinul gros).
07. $olonul ascendent al intestinului gros la piciorul drept.
08. $olonul transersal al intestinului gros, la ambele picioare, de la dreptul la stangul.
1:. $olonul descendent al intestinului gros, la piciorul stang.
1.. )ectul, partea terminala a intestinului gros, la piciorul stang.
10. +nusul.
11. Inima. *imfocite Dglobule albe si anticorpi.
12. 'plina produce limfocitele , comanda filtrarea sangelui si nielul de fier.
14. <enunchii si prin reciprocitate soldul. <lande sexuale D testicole sau oare.
15. <landele sexuale produc- hormoni sexuali= comanda- metabolismul, psihicul, prostata sau uterul, epiteliul aginal,
secretia de lapte = sunt influentate de- tiroida, hipofiza.
16. )elaxarea organelor abdominale sexuale, zona reflexogena- prostata, durerilor menstruale, alurilor precum si rectului si
nerului sceatic.
17. +rticulatie coxo-femurala sau soldul si prin reciprocitate spatele, genunchiul. !uncte reflexe la ambele picioare.
18. <landele limfatice deasupra diafragmei (toracice). !uncte reflexe la ambele picioare.
2:. <landele limfatice dedesubtul diafragmei (abdominale) produc limfocite comanda eliminarea substantelor nocie, sunt
influentate de splina. !uncte reflexe la ambele picioare.
2.. &uctul limfatic toracic, rezeror limfatic situat sub diafragma si ductul limfatic toracic. 'istemul limfatic mai contine ca
organe limfatice apendicita si amigdalele.
20. %rganul de echilibru, din ureche.
21. 'anii sau pieptul- produc laptele, sunt influentati de oare.
22. &iafragma.
24. +migdalele sunt glande limfatice.
25. "axilarul inferior.
26. "axilarul superior.
27. *aringele si traheea.
28. )egiunea peliana cu glande limfatice.
4:. ,ter sau prostata.
4.. 3agin sau penis si uretra.
40. )ect, eentual hemoroizi.
41. $oloana ertebrala cericala.
42. $oloana ertebrala dorsala.
44. $oloana ertebrala lombara.
45. 'acrul si coccisul (noada).
Sc&ema generala) *rdinea in care se vor trata punctele reflexe)
*rganele de filtrare si eliminare a substantelor1
0.Dsuprarenalele= 00Drinichii= 01Dureterele= 02Dezica urinara= 15Dgalandele sexuale= 12Dsplina= 18Dglandele
limfatice deasupra diafragmei= 2:Dglandele limfatice abdominale= 2.Dductul limfatic toracic= 24Damigdalele=
28Dregiunea peliana.
*rganele ce contribuie la circulatia si regenerarea sangelui1
11Dinima= .2Dplamani, bronhii= &aca punctele reflexe respectie sunt sensibile atunci se maseaza-.7Dficatul=
.8Dcolecistul (fierea).
*rganele care livrea+a energie pentru refacere1
tubul digesti si anexele- .4Dstomac= .5D duoden= .6Dpancreas= 0:Dplexul solar= 04Dintestinul subtire= 06Dala ilio-
cecala= 07Dcolonul ascendent= 08Dcolonul transersal= 1:Dcolonul descendent= 1.Drectul.
%landele care coordonea+a metabolismul1
2Dplamani si bronhii- .0Dtiroide= .1Dparatiroide= 15Dglandele sexuale, si centrul motor cerebrar- .Dcap (creerul)=
1Dtrunchiul cerebel (creerul mic)= 4Dtamplele.
*rganul bolnav)
elelalte organe ale caror reflexe s0au gasit sensibile sau c&iar dureroase cu oca+ia masajului)
In general se poate presupune ca organul s-a imbolnait in urma unei proaste functionari a metabolismului general.

,na din cele mai grae probleme ale omului de azi este eliminarea toxinelor. +cestea sunt eliminate in primul rand de catre
rinichi, prin ureter si ezica urinara, dar si prin piele, precum si de catre ficat, ezica biliara si tractul intestinal, la fel de catre
plamani.
?e ocupam inainte de toate de- rinichi, ureter si ezica biliara
.
') "I2I3II
&escriere
$ei doi rinichi au o forma de bob de fasole, o lungime de aproximati .0 cm si se afla in dreapta si stanga coloanei
ertebrale, intre ertebrele a ..-a toracica si a 1-a lombara.
"enire
Eliminarea substantelor toxice, in special a acidului uric si apei. +pa este ehiculul cu ajutorul caruia substantele toxice pot fi
eliminate.
9ona reflexogena
'e afla in mijlocul talpii piciorului, unde talpa piciorului a pierdut orice mobilitate, in afara cazului daca aem de-a face cu un
om care in mod obisnuit merge descult (pct.00).
9ona este destul de adanca. !rin masarea zonei, rinichii or fi mai bine irigati si functionalitatea lor creste. +cest lucru se
poate constata prin faptul ca in rastimp de . pana la 5 saptamani urina deine mai colorata, galbena, bruna, galben C bruna
C rosiatica. 'i mirosul urinei se schimba, poate deeni in mod temporar, rau C mirositoare.
'tari patologice
&aca rinichii nu functioneaza bine, se pot ii urmatoarele fenomene-
- (recerea substantelor toxice in circulatia sangelui unde produc hipertensiune arteriala, arteroscleroza sau arice=
- &epunerea toxinelor in muschi si in tesutul conjuncti, proocand fenomene reumatice=
- &epunerea in articulatii producand artrite si artroze=
- (ulburari ale ederii= substantele toxice se pot depozita oriunde si inauntrul globului ocular=
- Eczeme= corpul cauta sa elimine substantele toxice prin piele, care deine suprasolicitata producand eruptii.
- *itiaza renala.
a+uistica
Litia+a renala! exemple.
&oamna B. era ocupata cu mutatul intr-o noua locuinta, cand a simtit prima data dureri in regiunea lombara. ?u le-a dat
importanta, crezand ca sunt cauzate de suprasolicitarea coloanei ertebrale si de curent. (otusi durerile nu-i treceau. 'a fie
orba de reumatism / &oamna B. se unge cu o alifie antireumatica, dar starea ei nu se amelioreaza si s-a dus la medic.
"edicul i-a luat anamneza si a cerut un examen de urina si un examen radiologic. )adiografia a aratat calculi renali si
doamna B. a fost operata.
&upa doi ani, insa au reaparut aceleasi dureri. &oamna B. a incercat sa le contracareze cu ceaiuri renale si cu mijloace
homeopatice, pentru ca acum nu si-ar fi putut permite o sedere in spital timp de 6 saptamani, ca inainte. &ar durerile s-au
accentuat, la fel si simtamantul de oboseala. $and nu a mai putut rezista, aand un acces de colica renala, s-a prezentat la
medicul de la spital. &ar calculul nu putea fi eliminat, el s-a oprit in ureter, ceea ce a putut fi stabilit a doua zi prin radiografie.
&in diferite motie termenul de operatie s-a stabilit la o data ulterioara, dupa 5 saptamani.
$and tatal doamnei B. a fost informat de aceasta situatie, s-a gandit sa explice fiicei sale terapia reflexogena. &oamna B.
roia sa faca orice pentru a eita operatia. +sa ca, dupa catea zile a ajuns la mine.
In baza sensibilitatii zonei reflexogene mi-a fost posibil sa-i spun in mod exact unde se afla calculul. #olnaa a ramas
impresionata. &upa primul masaj s-a simtit mai usurata. + continuat masajul acasa, zilnic timp de o ora pe toate zonele
importante, dar in special rinichiul, uterul si ezica in dreapta. 'i alimentatia a fost schimbata incepand din acea zi (ezi p.
.5.).
&oamna B. a inceput sa se simta din zi in zi mai bine. &urerea in regiunea lombara a cedat, a cedat si senzatia de oboseala.
,rina s-a facut de culoare mai inchisa si continea de multe ori nisip de culoare rosiatica. &upa numai 1 saptamani doamna
B. s-a simtit din nou restabilita. Bacand un control radiologic s-a azut ca a disparut calculul si rinichiul s-a deblocat.
?u totdeauna se intampla ca sa se dizole calculul. &aca el este mai mic, poate fi eliminat in intregime.
+lt exemplu. $and am cunoscut pe doamna '., o femeie mai in arsta, era destul de corpolenta si cu multe edeme. 9onele
reflexogene ale rinichilor au fost foarte sensibile. I-am masat fiecare picior timp de aproximati 4 minute si am instruit-o sa
faca acelasi lucru si acasa. In ziua urmatoare m-a chemat la telefon- >Inchipuiti-a, abia ajunsesem acasa si am inceput sa
simt dureri in uter. +m banuit ca pietrele mele au inceput sa se urneasca din loc. "-am asezat pe oala si le-am nascut, in
total 2 bucati. &e atunci la fiecare 0 ceasuri sunt neoita sa urinez. "-am facut cu siguranta mai usoara cu 0 Eg@.
Psoria+is! exemple
&oamna <. a ajuns intr-o stare patologica din cauza unor loituri ale soartei C moartea ambilor parinti in decurs de un an,
ocuparea tarii ei de bastina de catre trupele germane C stare caracterizata printr-un spasm renal, rinichii nemaiputand sa
indeplineasca functia lor normala. 'ubstantele toxice produse in organism nu au mai putut fi eacuate pe cai naturale prin
rinichi, ureter si ezica. &e aceea ele au supralicitat circulatia, precum si al doilea organ al nostru de excretie, adica pielea,
care a trebuit sa se imbolnaeasca din cauza acestei suprasolicitari.
&oamna <. a dat semnele unui inceput de psoriazis. *a inceput a fost atinsa numai pielea capului. #olnaa s-a indecat cu
ajutorul unei alifii gudronate, prescrisa de medic. +cesta a fost insa un tratament simptomatic, lasand cauza adearata C
spasmul renal C neschimbata= dupa 7-8 luni s-a iit un nou acces. &e aceasta data eruptia nu s-a limitat numai la pielea
capului, ci s-a intins si pe membrele superioare si inferioare si in special in jurul unghiilor de la maini si de la picioare. +lifia
gudronata a ajutat si de aceasta data si doamna <. s-a refacut.
In fiecare an, s-a repetat acelasi proces, insa la fiecare nou acces a fost afectata o suprafata mai mare a pielii, iar
indecarea s-a instalat tot mai aneoie.
&oamna <. a suferit 1: ani de aceasta boala. $and a luat cunostinta de existenta reflexologiei, a inceput imediat sa se
maseze. "asajul a fost intens, 1: minute de fiecare zi. $a prim efect s-a azut schimbarea de culoare a urinei. Ea nu mai
era transparenta ca apa, ci a deenit de culoare bruna, ceea ce inseamna ca rinichii nu au eliminat numai apa ci si
substante toxice. &in acest moti nici pielea nu a mai fost suprasolicitata si a putut sa inceapa sa se regenereze.
&upa 7 luni, psoriazisul de dedesubtul unghiilor a disparut, si au inceput sa se formeze unghii noi, normale. &upa .: luni tot
corpul era curat, pentru prima oara, scapata de psoriazis.
)inichii insa trebuiau sa mai fie ajutati prin intermediul zonelor reflexe. &eoarece se mai produc din cand in cand noi accese
ale bolii, in special dupa trauma neroasa sau psihica.
&omnisoara #. s-a imbolnait de psoriazis dupa o pielita. ,n acces a succedat altuia. +ici nu au mai ajutat alifiile sau baile.
&upa 0 luni de masaj intens, rinichii au inceput sa elimine toxinele. Este de necrezut cat a trebuit corpul sa elimine. ,rina a
deenit de culoare cafenie si o mare cantitate de >zat@ a ramas pe fundul borcanului daca urina a fost lasata sa stea. &upa
.: luni, dupa ce totul a fost curatat, pielea a putut in sfarsit sa se regenereze.
Poliartrita! exemple
&oamna 't. era o femeie sanatoasa. Intr-o buna zi insa, cu mult dupa nasterea primului ei copil, s-a trezit pe neasteptate cu
niste umflaturi ale degetelor. $e sa fie / ,mflaturile au persistat si ea s-a consultat cu un medic. I-a fost prescris un unguent
cu care s-a uns in mod regulat. &in pacate, insa starea ei nu s-a ameliorat. &impotria, dupa 0 luni a aut un acces si in
articulatia umarului. &oamna 't. si-a schimbat medicul. "edicul nou, i-a prescris injectii cu cortizon, cu un efect imediat.
Inflamatia s-a indecat, tumefierea degetelor a disparut.
&upa un an de liniste accesele au reinceput din nou. +u fost afectate articulatiile mainilor, ale picioarelor si ale degetelor=
toate foarte dureroase. I s-au prescris din nou injectii. &e data aceasta nu s-a produs o schimbare pozitia in starea ei. &e
aceea a fost trimisa intr-o statiune balneara de unde s-a intors dupa 1F saptamani si mai bolnaa. "edicul ei a transferat-o
unui reumatolog care a tratat-o cu injectii de aur si cortizon. (umefierile au scazut incetul cu incetul. &ar si acest tratament
era un tratament simptomatic, caci din momentul cand a fost intrerupt tulburarile au reaparut in curand.
&upa un timp doamna 't. a fost in asteptarea unei noi nasteri. In timpul sarcinii s-a simtit relati bine. ?asterea a fost
normala, dar la 1 saptamani dupa nastere s-a trezit intr-o dimineata cu dureri. 3rand sa se intoarca intr-o parte si sa se
scoale, nu a putut. (rupul ei nu o mai asculta. 'a fie o paralizie / Ingrozita, doamna 't. a chemat sotul, care la randul lui a
alarmat medicul. +cesta a enit indata, a injectat doza puternica de cortizon timp de 1 zile, dupa care doamna 't. s-a refacut
cu incetul. &ar nu s-a indecat complet caci suferea mereu in una din articulatiile ei de o infectie acuta.
In anii urmatori s-a facut tot posibilul pentru a o ajuta. + facut cure cu injectii, acupunctura, o calatorie in Bilipine la un
indecator spiritual, toate degeaba, poliartrita ei nu se lasa stapanita. $and am cunoscut-o pe doamna 't. ea depindea in
intregime de cortizon- zilnic lua 5 tablete si in plus mai primea de 0 ori pe saptamana cortizon injectabil.
$e demonstrau picioarele ei / +and o stare generala precara, era de asteptat ca toate punctele reflexogene importante sa
fie dureroase. Existau enorme depozite care au blocat zonele reflexogene ale rinichilor si suprarenalelor. ?u-i mirare ca
functionalitatea acestor organe era precara. +cidul uric putea fi eliminat numai intr-o mica parte, restul a ramas in sange si a
fost dus de circulatia sangina la articulatii.
+sa s-au produs acolo aceste depozite dureroase. $u cat aceste depozite au fost mai mari, cu atat articulatiile s-au
deformat si s-au blocat.
&oamnei 't. i-a stat in fata o cale lunga si aneoioasa. Inainte de toate trebuia ca rinichii sa fie reactiati. $aci numai asa se
putea conta pe eliminarea treptata a substantelor ce au fost depozitate in articulatii in rastimp de .4 ani. 'i suprarenalele
trebuiau aduse in stare sa produca cortizon propriu, care sa fie capabil sa impiedice reaparitia inflamatiilor articulare. &upa
aceea trebuia schimbat modul de a se hrani (ezi $apitolul GII), pentru a nu mai incarca corpul cu alte substante toxice.
Inaintea inceperii tratamentului, i-am explicat doamnei 't. ca a trebui sa dea doada de multa rabdare. +m inceput masajul
si sotul ei s-a declarat dispus sa continue masajul acasa.
+sa s-a facut doamnei 't. zilnic un masaj de 1: pana la 5: minute. *a inceput starea ei s-a inrautatit, adica s-au produs
reactii dureroase in articulatii. &upa 0 luni urina a inceput sa se inchida la culoare= eliminarea substantelor toxice a inceput
sa se produca.
&ar numai dupa un tratament intens, de 5 luni a inceput doamna 't. sa se simta mai bine. &e atunci i-a mers tot mai bine. +
inceput sa nu mai ia tablete de cortizon, iar astazi, dupa . an de zile, se simte mult mai bine. !oate sa traiasca fara cortizon,
a castigat in greutate si o duce mai bine si cu articulatiile. $ontinuand masajul inca .0 luni, doamna 't. se a elibera
complet de poliartrita ei. &ar ce insemnatate are inca . an de rabdare fata de cei .4 ani de suferinta.
"eumatism! exemple
&oamna H. suferea de catia ani de reumatism, in mod special in musculatura umarului si in cotul drept. 3ara se simtea mai
bine, dar cum se apropiau zilele racoroase incepea si starea ei mizerabila cu durerile acelea intepatoare.
+ccese reumatice sau produs nu numai cand remea era umeda si rece, dar si in urma eforturilor musculare, cum a
marturisit ea mai tarziu, in urma alimentatiei necorespunzatoare.
)eumatismul este dusmanul nostru national nr... &in cauza lui lipsesc din productie .:I din oamenii productii.
#oala apare cu predilectie sub urmatoarele aspecte-
- In muschi, tesut conjuncti, tendoane sau ligamente contractate, deci rau irigate=
- In leziuni, care desi nu mai produc durere, totusi nu sunt indecate complet.
&oamna H. mi-a confirmat ca a cazut cu .: ani in urma, loindu-se la cotul drept. Ea nu si-a putut aminti daca s-a loit si la
umar. $auza acestuia din urma am gasit-o la picioare. Ea purta pantofi ingusti ascutiti, care i-au blocat zona reflexogena a
umarului, nepermitandu-i o irigare normala, moti pentru care si circulatia organului respecti a trebuit sa sufere.
+m ajuns, de mult la concluzia ca reumatismul isi are originea la nielul rinichilor, al ureterului si al ezicii. +cest lucru mi s-a
confirmat si la examinarea zonelor reflexogene ale doamnei H. +bia atinsesem zona reflexogena a rinichiului cand doamna
H. si-a retras piciorul aitandu-se- >&e ce ma intepati cu unghia /@ I-am aratat ca am masat-o cu falanga degetului si nu am
unghie si ca durerea pe care o simtea era proocata de depunerile din acea zona.
$um aratau celelalte zone reflexogene / '-a putut constata o mare sensibilitate la -
- 'uprarenale, ceea ce de nota o productie scazuta de cortizon, care actioneaza antiinflamator-
- <landele paratiroide C ceea ce denota un metabolism iciat de calciu-
- (ractul stomaco-intestinal, precum si la ficat si ezica biliara, ceea ce denota o lipsa in eliminarea toxinelor si a procesului
de refacere.
$eea ce prieste alimentatia, aici doamna H. a cazut in toate greselile posibile - 2-4 cesti de cafea cu lapte zilnic, multe
fructe crude si citrice. ,na din mancarurile ei faorite era supa de ita prin care ea si-a proocat in mod repetat singura cate
un acces de reumatism.
&oamnei H. i s-a aplicat metoda necesara- 1:-24 minute masaj reflexogen, pe zi. + schimbat felul alimentatiei si incepand
de atunci i-a mers bine. In timp de 1 luni a scapat de dureri. (otusi a continuat masajul pana cand a pus in ordine zonele
reflexogene. 'i astazi inca isi maseaza picioarele in mod profilactic de 0 ori pe saptamana, asa ca doamna poate fi sigura
ca nu a mai aea niciodata dureri reumatice.
.) /"E-E"ELE
,reterele sunt doua tuburi musculare lungi si subtiri care pleaca sub forma de palnie de la rinichi si merg in jos pana la
ezica urinara.
9one reflexe
3ezi la rinichi (punctul 01 D ureterele).
'tari patologice
&aca ureterele sunt ingustate sau indoite aem o stailire a urinei la nielul rinichilor.
Inflamatiile uretrelor se tradeaza prin dureri prelungite sau ascutite in partea inferioara a abdomenului, care deseori sunt
confundate cu dureri oariene.
4) 5EZIA SI /"E-"A
3ezica este un organ caitar musculos, separat de uretere printr-o diafragma musculara.
9one reflexe
9ona reflexogena a ezicii urinare se afla pe marginea interioara a piciorului, imediat inaintea calcaiului, (ezi punctele-
00Drinichiul, 01Dureterele, si 02 D ezica urinara).
9ona reflexa a uretrei merge de la zona rinichiului pana la partea interioara a calcaiului, la ezica urinara.
Inflamatia ezicii urinare, cistita, precum si crampele ezicii urinare pot fi usor indecate. &upa al 0-lea sau al 1-lea masaj se
obsera o ameliorare pronuntata.
'tari patologice
- Inflamatiile produc dureri usturatoare in timpul urinarii. "ai des la femei, caci uretera lor este mai scurta si pericolul unei
infectii este mai mare.
- $rampe ezicale.
- &aca diafragma musculara este suferinda sau slab dezoltata, se produce diureza nocturna.
a+uistica
&oamna J. de 04 ani, dupa nasterea primului ei copil, care din pacate nu era iabil, nu mai putea sa urineze in mod normal.
$and ezica s-a umplut ea a simtit neoia de a urina ca fiecare, dar dupa catea picaturi, care au proocat dureri acerbe,
ezica a intrat in spasm, nepermitand continuarea golirii ezicii urinare. !entru aceasta boala doamna J. era la marginea
disperarii. + facut impresia unei femei foarte neroase, aea tot corpul umflat, picioarele pline de apa. $e aratau zonele
reflexogene / 9onele ambilor rinichi, ale uretrelor si in special ale ezicii urinare erau alterate. &in cauza dezintoxicarii
defectuoase au intrat si alte organe importante in stare de suferinta, lucru de care trebuia tinut cont la masaj.
&upa primul tratament ce i l-am facut, doamna J. se simtea mai usor. 'otul ei mi-a promis continuarea masajului acasa si de
a ma instiinta de rezultat.
&upa sase zile m-a chemat la telefon si mi-a poestit, plin de bucurie, ca prima oara dupa mult timp, neasta sa a putut sa
urineze in cursul unei zile intregi normal, fara sa aiba nici cel mai mic neajuns.
Metabolism
Este important sa fim atenti ce mancam, dar tot atat de important este sa stim a cata parte din cele mancate este asimilata
de catre organele noastre digestie. !entru acest lucru, fiecare punct din tractul nostru digesti, lung de 8-.: metri, incepand
cu gura, esofagul, stomacul, duodenul, intestinul subtire, colonul si pana la punctul de iesire, isi are importanta lui.
') Dintii
#ine masticat este pe jumatate digerat. !rocesul masticarii este o triturare mecanica a alimentelor. 'alia este secretata de
glandele saliare, intr-o cantitate de pana la .,2 litri, daca ea functioneaza normal. ?umai printr-o masticare completa se
poate obtine o buna functionalitate a acestor glande. !rin antrenarea muschilor masticatori se obtine o intarire a lor si atunci
barbia nu a atarna in jos in timpul somnului, ceea ce a face sa incetam a mai sforai.
9ona reflexogena
9ona reflexogena a maxilarului superior se afla pe prima falanga a degetului mare de la picior, aproximati 4 mm inaintea
jumatatii acestuia. 9ona reflexogena a maxilarului inferior se afla de la jumatatea primei falange pana aproximati 4 mm
spre a doua falanga (punctele 25Dmaxilarul inferior si 26Dmaxilarul superior ). (rebuie tinut cont ca toate zonele reflexe ale
capului sunt inersate, adica jumatatea dreapta a maxilarelor se afla pe degetul mare al piciorului stang, iar jumatatea
stanga a maxilarelor se afla pe degetul mare al piciorului drept.
Stari patologice
- &ureri de dinti.
- Inflamatii ale maxilarelor, dificultati in purtarea protezelor (portul protezei).
- 'inuzite.
- !aradentoze.
&ureri de dinti
'e maseaza zona corespunzatoare. !rin acest lucru se obtine o irigare mai buna a dintelui cu sange, si durerea scade.
+cest masaj nu a scuteste de a merg la dentist, in special daca dintele este cariat.
&ificultati la purtarea protezei.
Exemplu.
&oamna A. enise la mine in cumplita disperare. In ultimii 5 ani slabise 1: Eg, ar fi trebuit sa se ingrase, dar nu stie cum s-o
faca. +casa are 5 proteze in sertare, dar nu poate purta nici una mai mult de 1: minute, caci nu rezista din cauza durerilor.
?ici orba ca poate manca cu ele K
+pasarea zonei reflexogena ii prooaca dureri mari. % sfatui sa-l puna pe sotul ei sa-i maseze aceasta zona zilnic .: minute
la fiecare picior si sa reina peste .: zile. &upa aceste .: zile am azut-o pe doamna 3. total schimbata. Bata ii radia, s-a
ingrasat cea si imi spunea- @)etrag tot ce am spus despre incapacitatea dentistilor, inchipuiti-a, acum pot purta fiecare din
cele 5 proteze, fara nici o durere@.
'inuzitele maxilare
'inuzitele maxilare cer adesea un tratament indelungat ca si sinuzitele frontale si sunt foarte dureroase. %ricine a facut
spalaturi sinuzale, nu-si aminteste cu drag. "asati zona reflexogena. 3a eti mira ca in scurt timp a eti simti mult mai bine.
Paradento+a)
&upa incorporare, domnul (. a inceput sa sufere de paradentoza. $auza probabila era lipsa de itamine, aand in edere ca
domnul (. manca numai de la cazan, unde zarzaaturile si salata au fost tinute ore intregi in apa. &urerile gingiale erau
cateodata insuportabile si din cauza lor domnul (. era impiedicat timp de 1 zile sa-si indeplineasca sericiul in mod normal.
&upa eliberare stare lui s-a ameliorat intrucata. (otusi nu a putut impiedica unii dinti sa inceapa sa se miste, la 10 ani, cu
toate ca a facut masaje gingiale, precum si badijonari cu diferite medicamente. &upa ce domnului (. i-au fost aduse la
cunostinta principiile reflexologiei, el a inceput sa faca masajul zonelor reflexogene ale maxilarelor, superior si inferior.
(impul afectat in acest scop era de 4 minute pe zi pentru fiecare picior. !rin aceasta s-a obtinut o irigare sangina mai buna
a gingiilor. *ipsa substantelor regeneratoare a fost inlaturata prin schimbarea felului de alimentatie si prin punerea la punct a
zonelor reflexogene ale stomacului, duodenului si a ficatului. )ezultatul nu a intarziat sa se arate. &upa o luna de zile s-a
putut inregistra o ameliorare neta, iar dupa . an si jumatate au disparut si ultimele urme de paradentoza.
.) Esofagul
+limentele triturate si insaliate ajung din gura in esofag, un tub musculos de o lungime de 04 cm, iar pe urma in stomac.
4) Stomacul
"enirea- alimentele nu se digera in stomac cum se crede deseori in mod eronat, ci ele sunt pregatite numai pentru a fi
digerate, intrucat alimentele sunt amestecate cu sucul gastric de reactie foarte acida. #olul alimentar astfel transformat este
impins prin pilor in duoden.
Zone reflexogena
'e afla imediat indaratul promontoriului corespunzator articulatiei metatarso-falangiene a degetului mare al piciorului= ea
este aproximati de marimea buricului policelui. 9ona reflexogena a stomacului se gaseste la ambele picioare- o parte a
stomacului la piciorul drept, cealalta parte la piciorul stang (ezi figura, punctul .4 D stomac).
'tari patologice
.. 3omismente.
0. #alonari, senzatie de plenitudine, tulburari de inima, ulcer gastric.
$ei mai multi oameni nu au tulburari gastrice. 'tomacul lor inghite tot ce i se trimite, a incetat sa mai protesteze contra
exigentelor abuzie ce i se cer. +ltfel este la sugar, unde reflexul de oma functioneaza excelent, tot ce stomacul nu doreste
se trimite inapoi.
Baptul ca stomacul nu mai da semne de reactie la o alimentatie gresita nu inseamna ca el poate prelua toate substantele pe
care le primeste. 'ubstantele raman pe loc si cauzeaza senzatie de plenitudine, eentual de oboseala si balonare, care
poate, nici nu sunt sesizate ca atare. #alonarea excita prin diafragma presiune asupra arfului cordului proocand tulburari
cardiace, de multe ori noaptea in pat. Experientele noastre arata ca 8:I din tulburarile cardiace pot fi indecate prin
schimbarea felului de alimentatie (ezi cap. GII).
a+uistica
&omnul !. s-a trezit noaptea cu dureri la inima. *-a coplesit frica. $e s-a intamplat / 'a fie oare bolna de inima / *a
reaparitia acestui simptom s-a dus la medic. Electrocardiograma a aratat un cord normal si domnul !. s-a dus mai linistit
acasa. &ar noaptea urmatoare s-a trezit din nou speriat din somn- din nou s-a facut simtita inclestarea in regiunea inimii > se
edea ca medicul a gresit. I s-a facut o noua electrocardiograma care si de data aceasta a fost normala. $urioasa treaba K
domnul !. s-a intors din nou acasa.
In timpul ce a urmat, la distante diferite, s-au produs mereu crize noi. &in acest moti a fost la medic inca de 4 ori. ,ltima
data cand a fost, l-a intrebat daca tulburarile nu ar putea sa fie in legatura cu mancarea. >Imposibil@ a raspuns medicul.
'tomacul e un lucru, iar inima e altcea. &ar daca imi mai eniti odata cu aceasta poeste, a trimit la un psihiatru K
&omnul !., de fapt nu s-a mai dus la control, dar a inceput sa obsere atent imprejurarile in care accesele se faceau simtite.
'i a putut constata ca totdeauna era in joc o cina copioasa pe care a consumat-o inainte, sau ca a mancat sau a baut cea
ce i-a proocat balonari. &e asemenea si-a schimbat felul alimentatiei (ezi capitolul GII) si de atunci nu a mai aut nici o
tulburare la inima.
,lcerul gastric are de multe ori drept cauze, probleme sufletesti. $and omul >rumega@ mereu asemenea probleme, stomacul
produce aciditate intr-o cantitate prea mare. +ceasta poate produce leziuni acolo unde mucoasa gastrica e mai subtire si se
formeaza un ulcer (un exemplu pentru ulcerul gastro-duodenal se poate gasi in aliniatul de la duoden.).
6) Duodenul
'ituare si menire.
&uodenul este situat in partea superioara si dreapta a abdomenului. +re forma unei potcoae. $ontinutul lui este de natura
alcalina, adica reactioneaza (foarte sensibil) la substante acide. $analele excretorii ale pancreasului si ficatului (al bilei)
imbuca in duoden.
Zone reflexogene
Imediat sub zona reflexogena a stomacului se gaseste, la cei mai multi oameni, un punct foarte sensibil- zona reflexogena a
duodenului (punctul .5 D duodenul). &e multe ori se gaseste in acest loc o depunere care poate ajunge la marimea unei
migdale, palpabila parca ar face parte din ea. 'e maseaza la ambele picioare.
Stari patologice
&aca continutul stomacului ajunge in duoden, impregnat cu prea multa aciditate, se poate intampla ca aciditatea sa nu
poata fi neutralizata si duodenul se contracteaza ca si mucoasa bucala cand mestecam o felie de lamaie. !rin aceasta
contractare, orificiile coledocului (canalul musculos, lung de aproape 7 cm, prin care se arsa bila in duoden) si al
conductului pancreasului se ingusteaza. !rin urmare continutul stomacului a ajunge in duoden- .) prea putina bila si 0)
prea putine fermentatii digestie.
$a urmare, se deranjeaza urmatoarele functiuni-
- &ezintoxicarea ficatului prin ezica biliara.
- &igerarea grasimilor.
- 'caunele.
- +similarea hranei.
+fara de acestea, se poate ii si un ulcer gastric.
a+uistica
&omnul J. a enit intr-o buna zi la mine pentru a-mi cere un sfat. El suferea de ulcer gastro-duodenal care-i prooca dureri in
mod continuu. +cestora se mai adauga in ultima reme si tulburari cardiace. &e 1 luni domnul J. este inapt de munca.
"edicul ia prescris ca tratament sa bea in fiecare zi . litru de amestec facut din smantana si suc de portocale in parti egale.
+ urmat indicatiile medicului, totusi cu acest tratament nu s-a simtit mai bine, din contra s-a simtit cat se poate de rau.
9onele reflexogene au confirmat starea lui. In punctul reflex gastro-duodenal s-a format un depozit de marimea unei
migdale, care prezenta dureri la apasare. +cest depozit trebuia dizolat atat la zona reflexogena cat si la organul
corespunzator, pentru ca acesta sa primeasca o irigare mai buna cu sange. &omnul J. trebuia sa inceteze imediat de a mai
bea amestecul de smantana cu suc de portocale, care ii prooca o balonare, care apasa pe arful inimii, proocand tulburari
cardiace.
&omnul J isi schimba felul de alimentatie (ezi capitolul GII), isi masa zilnic punctul reflex gastro-duodenal timp de 0: minute
zilnic. &upa 6 zile a inceput sa se simta din nou capabil de munca, chiar daca nu refacut complet. &upa alte 0 saptamani au
disparut durerile, iar intr-un rastimp de 4 saptamani a disparut si ulcerul.

Ficatul si colecistul
Ficatul
Bicatul este situat la dreapta in partea superioara a abdomenului. El este cel mai mare organ al omului si cantareste .,4 Eg.
$olecistul se afla pe fata interioara a ficatului. +cesta este un organ gol, in forma de para, lung de aproximati 7-.: cm, cu
capacitatea de 4: cmc de lichid.
+ patra parte a sangelui, adica aproximati .,4 litri, se afla tot timpul in ficat.
Menirea
Bicatul trebuie sa indeplineasca aproximati 4:: de functii diferite, doedite stiintific.
- Este cel mai important organ de metabolism al omului, trebuind sa compuna, sa descompuna si sa metamorfozeze
substante de mare importanta pentru iata.
- In el se face dezintoxicarea produselor metabolice, precum si a substantelor straine de metabolism.
- El produce bila in mod continuu, care este inmagazinata in colecist. $and consumam alimente grase, colecistul se
contracteaza si isi arsa continutul in duoden (daca acesta nu este iritat). #ila mai contine substante ce sunt toxice pentru
ficat si care stimuleaza functia intestinelor.
9ona reflexogena
Bicatul are zona reflexogena in talpa piciorului drept (ezi figura- punctul .7 D ficat si punctul .8 D fierea sau colecistul).
$olecistul are zona reflexogena in talpa piciorului drept, in incinta zonei reflexe a ficatului. In caz de calculi biliari sau de
colicestotecmie (extirparea colecistului) se poate gasi aici o depunere de marimea unui bob de mazare, de cele mai multe
ori.
Stari patologice
- Icter.
- $iroza hepatica.
- &ureri ale ficatului.
- *ipsa de substante regeneratoare.
- %boseala si exitabilitate cronica.
- Insomnie (ora actiitatii ficatului este noaptea la ora 0.::).
- $olecistita, calculi biliari.
- +sa-zisele pete de ficat ale pielii.
Icterul sau galbenarea
Icterul sau galbenarea poate fi proocat si de o infectie a cailor biliare, dar cauza cea mai frecenta este blocarea
coledocului.
+ceasta blocare este de multe ori pricinuita de o contractie a duodenului cand bila este impiedicata sa se scurga si ia calea
intoarsa. Ea ingrosandu-se da nastere la calculi (pietre). $alculii la randul lor pot sa inchida coledocul in mod complet, ceea
ce prooaca icter.
!entru aparitia icterului nu este neaparat neoie de prezenta calculilor, ceea ce se poate demonstra cu urmatorul caz dat ca
exemplu.
&omnul &. a fost confruntat pe neasteptate cu o problema pe care parea ca nu o poate rezola. +paratul sau gastro-
intestinal, pana atunci in perfecta ordine, a fost cuprins de un spasm total. Ere tare balonat, abdomenul lui s-a facut tare ca
o scandura. #alonarea apasa prin intermediul diafragmei pe arful inimii, ceea ce ii prooca tulburari cardiace.
'otia lui ii infasoara abdomenul cu cataplasme calde-umede si a facut masajul zonei reflexogene a stomacului si a
duodenului timp de 1: minute. In sfarsit spasmele cedara. &upa aproximati o ora domnul &. a baut o ceasca cu ceai. Insa
nu l-a putut suporta si durerile spastice au reaparut. +tunci doamna &. a inceput sa caute in farmacia ei de casa reun
medicament. + gasit supozitoare spasmatice pe care domnul &. si le-a aplicat. )ezultatul a fost slab, asa ca doamna &. a
dat fuga la farmacie pentru a procura tablete contra balonarii. &ar chiar dupa ce domnul &. a luat aceste tablete, starea lui
nu prea s-a schimbat. 'ingurul care i-a adus o usurare a fost masajul zonei reflexogene si cataplasmele, pe care doamna &.
le-a aplicat cu insistenta. &imineata doamnei &. i s-a parut ca albul ochilor sotului ei a inceput sa se coloreze.
!entru a nu prooca o neliniste inutila, d-na &. nu a spus nimic de banuiala ei si in a doua zi masajul a fost continuat cu
insistenta. 'pre seara domnul &. s-a simtit cea mai bine. + inceput sa bea ceai fara ca sa-i reina crizele. &ar pana a treia
zi toata pielea lui s-a colorat in galben. 'i urina a capatat o culoare de bere bruna, caracteristica pentru icter. &oamna &.
continua sa maseze zilnic, de 1 ori, zona reflexogena. !rin aceasta, spasmele cedasera si domnul &. putea sa manance
mancaruri usoare.
In a patra zi culoare galbena a inceput sa paleasca si dupa alte 02 ore abia s-a mai putut obsera.
&ar de ce domnul &. s-a imbolnait de galbenare /
El a aut de facut fata unei probleme sufletesti. +ceasta i-a proocat un spasm al plexului solar, care este o regiune
neroasa a sistemului neuro-egetati si coordoneaza tractul gastro-intestinal. In consecinta s-a produs o actiitate gresita la
nielul stomacului si al duodenului, adica un spasm. #ila nu a mai putut fi eliminata, iar substantele colorate (bilirubina) s-au
acumulat si a inundat sangele. %chii si pielea s-au colorat in galben. % parte din bilirubina s-a eliminat prin urina, de unde
culoarea inchisa a acesteia.
iro+a &epatica
'tarea sanatatii a ficatului domnului '. l-a facut pe medicul sau sa fie foarte ingrijorat. Insa domnul '. nu lua lucrurile prea in
serios. ?umai dupa catea accese se colita biliara si-a dat seama de seriozitatea situatiei.
In continuare, starea lui s-a inrautatit simtitor. Bicatul i s-a marit si a deenit dureros la palpare in urma consumului exagerat
de alcool si a greselilor de alimentatie. 'imptomul de ciroza hepatica C cu aceasta boala nu e de glumit. "edicul, care i-a
fost un bun cunoscut, era si mai ingrijorat ca inainte. I-a spus, fara mila, ca daca continua sa traiasca asa, nu o a duce nici
doi ani.
(rei luni dupa aceasta consultatie, domnul '. a cunoscut metoda masajului zonelor reflexogene. '-a declarat dispus de a
incerca- de a schimba felul alimentatiei si de a masa punctele lezate. In primele 0 saptamani durerile ficatului s-au
accentuat. domnul '. a simtit cum ii lucreaza ficatul. *a sfarsitul celei de a treia saptamani durerile au inceput sa cedeze, iar
pe urma au disparut cu totul. + cedat si tumefierea ficatului, ficatul s-a micsorat. &omnul '. s-a simtit mai bine si nu s-a mai
prezentat la medicul lui pentru un control general, decat dupa un timp lung. "edicul l-a intampinat cu cuintele -@Iti dai
seama ca a trecut un an de cand te-am azut ultima data K@. 'i domnul '. a obserat ca prietenul lui nu-l crede ca in acest
timp el nu a fost la alt medic. + fost examinat cu atentie, fara schimb de cuinte. $and a terminat, medicul a constatat @&e
14 ani i la mine, dar niciodata nu te-am gasit intr-o stare de sanatate mai buna ca astazi, ce-ai facut /@ !regatit ca a fi
batjocorit, domnul '. a relatat adearul. &upa o pauza mai lunga medicul s-a uitat drept in ochii lui si i-a spus - >+m auzit de
treaba aceasta. E in regula C fa tot asa si mai departe@.
Dureri de ficat
&aca ficatul e slabit, consumul unor substante toxice, ca de exemplu al unei cesti de cafea, poate prooca dureri la ficat.
!rin masajul zonei reflexogene aceste dureri pot fi usor inlaturate.
a+uistica
% doamna tanara, sub 1: ani, si-a petrecut concediul in casa la mine. &upa fiecare pranz i-a fost ingaduit sa bea o cescuta
de cafea naturala. Insa dupa un sfert de ora a fost apucata in mod regulat de un junghi la ficat. &upa 0 minute de masaj a
zonei reflexogene a ficatului, junghiul i-a cedat. !e urma si-a masat singura aceasta zona si cafeaua (cate o cescuta de
cafea naturala) este astazi pentru ea o placere fara inconeniente.
*ipsa de substante regeneratie
Biecare organism este strabatut de procese anabolice de regenerare si catabolice de dezintegrare. Intr-un rastimp de 6 ani
toate celulele din organismul uman se reinnoiesc. &aca insa sangele nu contine substantele regeneratoare, aceasta
reinnoire se produce incomplet.
&omnul A. a suferit de mai mult timp de dureri la genunchi. !rin masajul zonei reflexogene a ficatului s-a simtit mai bine,
fara sa se indece complet. +m cautat cauza si am gasit-o in felul de alimentatie. &omnul A nu a putut sa renunte la
cafeaua lui cu lapte dimineata si seara. <enunchiul desi a fost mai bine irigat datorita masajului, totusi in sange nu erau
prezente substantele regeneratoare necesare.
$afeaua cu lapte este un aliment nefolositor. Ea a stat in stomacul domnului A. pana si in timpul pranzului, impiedicand
digerarea normala a meselor principale, ca urmare intestinele si ficatul au putut sa asimileze numai o parte mica a
substantelor ingerate, asa ca substantele anabolice, regeneratoare, mult necesare genunchiului, au lipsit. ?ici din mancarea
de seara nu si le-a putut procura, caci seara consuma din nou cafea cu lapte. Insa, cu inima indurerata domnul A. s-a decis
sa renunte la asa indragita cafea cu lapte. 'i cu succes K $aci, deja dupa 0 saptamani, a scapat de durere la genunchi.
*boseala cronica si excitabilitate
&aca-
a) ficatul nu lucreaza bine, sau
b) colecistul nu poate sa eacueze substantele toxice ale ficatului in duoden,
atunci in organism se produce o retentie a acestor substante toxice. Ele se intorc in circulatie, iar sangele le transporta in
intregul organism. 'ubstantele toxice sunt substante excitante, de aceea ele produc reactii asemanatoare- omul deine
artagos, excitabil si obosit.
a+uistica
% sora medicala de 00 ani se plangea de un sentiment de oboseala permanenta. %bosea imediat dupa ce se scula din pat,
chiar daca a dormit destul, era obosita in cursul intregii zile, si seara. '-au mai adaugat lipsa de memorie si tulburari
gastrice. In fiecare dimineata s-a trezit cu dureri acute in partea inferioara a abdomenului (balonari).
$e aratau zonele reflexogene / % reactie dureroasa la nielul stomacului, a duodenului, a ficatului si a colecistului.
$um arata regimul alimentar al acestei surori medicale /
"icul dejun D .-0 cafele cu frisca.
&ejunul D a fost consumat in neliniste aand gandurile la sericiu.
&esert D fructe crude.
*a ora .1 D cafea cu frisca.
*a ora .1 L D 0 cesti de cafea cu frisca, pentru ca se simtea obosita.
'upliment la ora .5 D lapte.
$ina D lapte si fructe.
&upa ce a fost lamurita, si-a schimbat regimul in mod radical si a masat zonele reflexogene ale ficatului si colecistului, zilnic.
&upa 0 luni s-a simtit ca nou nascuta. +u disparut oboseala, uitarea si iritarea, durerile abdominale, precum si balonarile.
3iata a meritat din nou sa fie traita.
Insomnie
%amenii care se trezesc in fiecare noapte la ora doua, si nu mai pot adormi 0-1 ore sunt prada unei alimentatii gresite. Ei
consuma intre orele .8 C 0. o cina cu un meniu complet cu carne si adausuri. Bicatul deine acti aproximati dupa 5 ore de
la serirea mesei. 'ubstantele toxice pe care ficatul le primeste trebuie sa le dezintegreze. +cest lucru, din pacate, nu este
posibil in stare de somn si de aceea ficatul il trezeste pe om.
?u de mult, un paznic de noapte, mi-a spus ca cele mai multe lumini se aprind noaptea intre orele 0 si 1.
olecistul! calculii biliari
$olicile biliare nu sunt intotdeauna cauzate de nisip sau calcului, ci de cele mai multe ori de inflamatia ezicii biliare.
Indiferent care le este cauza, important este-
.. 'a se schimbe regimul alimentar (ezi cap. GII).
0. 'a se maseze zonele reflexogene ale ezicii biliare si duodenului.
,n chirurg german, aand aceasta specialitate, a indepartat operati in timpul carierei sale 0.::: de colecisturi.
(ocmai cu 0.::: C prea mult, afirma el astazi, caci de 0 ani toti pacientii lui sunt tratati cu masarea zonelor reflexogene ale
ezicii biliare si duodenului, starea colecistului fiind controlata prin x inainte si dupa tratament. !ana acum toate cazurile au
fost rezolate prin actiarea zonelor reflexogene ale ezicii biliare si duodenului.
Pancreasul
!ancreasul are o pozitie transersala in partea superioara a abdomenului- unul din capete se afla in potcoaa duodenului,
iar celalalt atinge suprarenala si splina.
"enirea.
!ancreasul este compus din doua tesuturi glandulare total diferite unul de celalalt, cu functii diferite.
.. <landele care produc secretii digestie. !entru dezintegrarea hranei in componente cat mai simple aem neoie de
fermenti. !ancreasul produce fermenti, care descompun hidratii de carbon in produse mai simple, iar proteinele in cele mai
mici elemente ale lor, in aminoacizi. +cesti fermenti se produc in glandele respectie si se scurg, printr-o conducta
excretoare, in duoden, unde se aliaza bolului alimentar.
0. <landele care produc hormoni. +ceste glande producatoare de hormoni se numesc insulele lui *angerhans si se gasesc
distribuite in tot corpul pancreasului. In celulele + se produc <lucogenul, in celulele # insulina. Insulina reglementeaza
metabolismul zaharului, adica ingrijeste ca zaharul din sange sa fie in proportie justa. 3aloarea normala este de 7: C .0:
mg I.
Zone reflexogena
9ona reflexogena a pancreasului se gaseste in talpile ambelor picioare (ezi figura, punctul .6 D pancreas ).
Stari patologice
- #oli ale metabolismului cauzate de lipsa de fermenti.
- (ulburari de regenerare in toate organele daca hrana nu poate fi bine asimilata si prin urmare lipsesc substantele
anabolice.
- &iabet.
(ulburari de metabolism si de regenerare
$um se produce lipsa de fermenti /
Experienta ne arata ca trebuie inlaturate, in primul rand, starile patologice ale duodenului. !rin contractia duodenului orificiul
de scurgere al secretiei pancreatice este micsorat. $a urmare nu ajung fermenti destui in duoden, iar prin refluxul in
pancreas acesta este deranjat in functionalitatea lui si se blocheaza.
Diabetul
In mod normal sangele contine 7: C .0: mg I glucoza. <lucoza este unitatea cea mai simpla in care zaharul si amidonul
pot fi descompuse in procesul de digestie. &upa consumul unei mese copioase, sangele este coplesit de o mare cantitate
de glucoza. !ancreasul intra imediat in actiune producand insulina, care face continutul de zahar al sangelui sa fie readus la
nielul normal.
&aca pancreasul produce prea putina insulina atunci descompunerea zaharurilor se face incet si zaharul din sange creste
necontenit. &aca zaharul depaseste pragul de .5: mg I , incep rinichii sa intre in actiitate. !entru a preeni caderea in
coma, rinichii incep sa elimine zaharul care poate fi constatat in urina.
are sunt posibilitatile de terapie ,
.. + introduce in organism insulina in mod artificial sub forma de tablete sau injectii si limitarea alimentelor cu continut de
glucide, sau
0. + stimula functionarea pancreasului, ca el sa fie din nou capabil sa produca insulina suficienta. +ici si duodenul are o
mare importanta, caci exista posibilitatea ca din cauza refluxului fermentilor, celulele insulelor lui *angerhans sa fie
stanjenite in functia lor. In orice caz, de multe ori problema diabetului poate fi rezolata prin intermediul duodenului.
a+uistica
&oamna ". era neoita sa-si controleze lunar nielul zaharului in sange, caci acesta era marit de ani de zile. Ea nu suporta
tabletele, de care ii enea rau si trebuia sa regleze in mod strict, printr-o dieta seera, cantitatea de zahar din hrana ei
zilnica- dulciurile ii erau interzise total, paine aproape nu manca, putine pase fainoase si orez. &e 1 ori pe zi a trebuit sa-si
controleze urina care de obicei nu continea zahar datorita dietei seere pe care o urma.
&upa ce doamna ". a auzit de terapia reflexogena si a citit propunerile mele priind felul alimentatiei, i-a enit o raza de
speranta. + inceput sa se maseze cu multa energie si si-a schimbat felul de alimentatie, adica a inceput sa consume mai
multa paine, mai multi cartofi si orez si si-a permis sa mai ia ici colo cea dulciuri. + renuntat la orice fruct, la lapte si cafea
cu lapte (motiare in cap. GII).
In timpul unei saptamani compozitia urinei nu s-a schimbat. In a doua saptamana urina continea mult zahar. (imp de 6 zile
doamna ". a eliminat destul de mult zahar. +cest lucru nu era nelinistitor si trebuia priit ca o reactie cat se poate de logica.
In timpul acestor 6 zile lucrurile de fapt s-au normalizat din nou.
&aca cinea sufera de diabet, trebuie sa procedeze cu mult tact, ca echilibrul intre consumul de zaharoase si insulina sa
poata fi mentinut. 'unt necesare controale zilnice repetate ale urnii, pentru ca sa ne putem orienta asupra starii lucrurilor, ca
sa stim cum trebuie sa reglam alimentatia sau eentual administrarea de insulina.
*a inceput doamna ". a tinut cont de aceste sfaturi. &ar cand a azut ca totul merge bine, a deenit dupa o luna de zile
dintr-o data mai nepasatore. &orul dupa dulciuri era mai puternic decat ratiunea si a inceput sa exagereze. 'pre nenorocul
ei, in acelasi timp pancreasul a trecut printr-o faza de regenerare si de aceea nu era deplin producti. !ancreasul
suprasolicitat a reactionat cu grea.
&oamna ". se simtea slabita in puteri, i-a enit rau si simtea o mare sete. (rebuia sa urineze des, ceea ce ii cauza arsuri.
$uloarea urinei s-a schimbat deenind de culoarea erei brune.
+tunci doamna ". si-a chemat medicul prin telefon, care a enit in aceeasi zi si ia facut o injectie de insulina. +cest lucru
mai era necesar de facut timp de 4 zile, dupa care echilibrul corporal s-a putut restabili.
&oamna ". si-a continuat tratamentul, de aceasta data acordand mai multa atentie semnalelor corpului. 'i de acuma a
putut merge inainte fara pana.
'e aproape 0 ani doamna ". mananca normal. In urina nu s-a mai gasit nici odata zahar, la fel si zaharul in sange a aratat
alori normale de un an si jumatate. "edicul curant e foarte multumit si doamna ". trebuie sa mearga numai o data pe an la
control.
Intestinul subtire si intestinul gros
I2-ES-I2/L S/7-I"E
Intestinul subtire are lungimea de aproximati 4 m si umple cu numeroasele lui anse caitatea centrala a abdomenului.
!rima parte a intestinului subtire este duodenul.
Menirea)
)esorbtia, adica trecerea substantelor nutritie adecat pregatite prin peretii intestinali.
9one reflexogena
% parte a intestinului subtire se gaseste la piciorul drept, iar cealalta parte la piciorul stang ( punctul 04 D intestinul subtire,
delimitat de zonele 05,06,07,08,1:,1.).
Stari patologice
.. #alonari (ezi cele spuse la duoden si la cec).
0. &iaree. % diaree acuta mica, care nu se repeta, nu este lucru rau. &iareea cronica insa este semnalul de alarma K &e
unde sa luam substantele regeneratoare ce ne sunt zilnic necesare, daca intestinul le elimina mereu in loc sa le
prelucreze / &iareea cronica mai cauzeaza si colici abdominale zilnice, imbatranirea precoce, caderea parului, oboseala,
nerozitate si nu rareori depresiuni psihice.
a+uistica
&oamna +. de 11 ani, suferea de . an de diaree cronica. +rata ca la 4: nai, era slabita, aea pielea cu riduri si pete brune,
parul fara luciu. Era foarte neroasa si facea temperatura cu usurinta. (oate medicamentele ce i-au fost prescrise le-a luat
fara rezultat. &e la un pacient al meu a auzit pana la urma de reflexologie. &oamna +. era imediat gata sa incerce. 'i-a
schimbat modul de alimentatie (ezi cap. GII), si-a aplicat masajul in mod rational. &upa nu mult timp diareea s-a ameliorat
si astazi, dupa jumatate de an, doamna +. arata ca inainte- tanara si sanatoasa.
I2-ES-I2/L %"*S
Intestinul gros se imparte in-
- $ecul si colonul ascendent=
- $olonul transersal=
- 'igmoidul=
- )ectul.
$ecul
Situare
In partea dreapta a partii inferioare a abdomenului intestinul subtire imbuca lateral in cec. In punctul de trecere de la
intestinul subtire la cel gros se afla un entil, ala ileo-cecala, care impiedica refluxul continutului intestinului gros in
intestinul subtire. $ecul are apendicele lung de 5-.0 cm, asa numitul apendice ermiform. In caz de inflamatie a apendicelui,
boala se numeste apendicita si apendicele este de obicei inlaturat pe cale operatorie.
9ona reflexogena
9ona reflexogena se afla la piciorul drept. !unctul cel mai expus la stari patologice se afla la nielul primului centimetru
inferior al acestei zone (punctul 07 D colonul ascendent si 08 D colonul transersal). +ici se afla ala ileo-cecala precum si
apendicele (punctul 05 D apendicele, punctul 06 D ala ileo-cecala)).
Stari patologice
.. #alonarea in partea inferioara a abdomenului=
0. +pendicita.
#alonarea in partea inferioara a abdomenului
Este cauzata de o malfunctiune a alei ileo-cecale. +tunci intestinul gros este insuficient separat de cel subtire asa ca, o
parte din continutul intestinului gros poate sa treaca inapoi in intestinul subtire. +ici acest continut incepe sa fermenteze. $a
la orice fermentatie se produc gaze in intestinul subtire, care preseaza peretii intestinali producand dureri acerbe.
a+uistica
&oamna #. suferea des de dureri acerbe in partea inferioara a abdomenului. 9ona reflexogena a cecului era sensibila. &upa
2 saptamani de masaj zilnic si schimbare de alimentatie, zona s-a linistit si totodata au cedat durerile abdominale.
+pendicita
Este o inflamatie a apendicelui ermiform. &oamna (., o cunostinta buna a mea, m-a sunat foarte agitata ca are apendicita
si in caz extrem trebuie sa se opereze. (ocmai enise de la medic. (ocmai poimaine se elibereaza un pat la spital.
"-am dus acasa la ea si i-am masat punctul reflex al apendicelui, timp de jumatate de ora. &upa aceea s-a culcat relaxata.
&urerile abdominale au disparut. +m aratat doamnei (. punctul ce trebuie masat si ea a continuat cu masajul zilnic, timp de
o saptamana. operatia s-a anulat, apendicele nu s-a mai facut simtit si este si astazi, dupa 0 ani, linistita si fara dureri.
8) *L*2/L ASE2DE2- ! -"A2S5E"SAL ! DESE2DE2- SI SI%M*ID/L
Situarea si functia)
Becalele sunt impinse inainte de undele peristaltice ale intestinului. +ceste unde peristaltice iau nastere prin contractarea si
relaxarea musculaturii intestinale.
Menirea. Ingrosarea fecalelor.
Zone reflexogene
*a piciorul drept se gaseste colonul ascendent si prima parte a celui transersal. *a piciorul stang a doua parte a colonului
transersal, colonul descendent si sigmoidul (punctul 07 D colonul ascendent, punctul 08 D colonul transersal, punctul 1: D
colonul descendent).
'tari patologice
- &ureri abdominale cauzate de obicei de inertie intestinala.
- &iaree.
- $onstipatie (luati seama sa consumati lichide suficiente).
a+uistica
&omnul E. simtea din cand in cand o durere surda in partea stanga exterioara a abdomenului, la nielul buricului. El suferea
de ani de zile de constipatie si trebuia sa ia mereu purgatie pentru a-si putea eacua intestinele. 9ona reflexogena arata un
spasm in coltul intre colonul transersal si cel descendent. 9onele reflexogene ale restului intestinului gros erau linistite. '-a
facut masajul punctului sensibil. &upa 1 zile domnul E. a aut scaun fara sa fi luat purgatie si de atunci a disparut si
durerea.
'igur, ca nu totdeauna se poate indeca constipatia asa de usor, ca in cazul domnului E., caci de multe ori sunt afectate si
intregul intestin gros, duodenul si ficatul, ca in asemenea cazuri dureaza mai mult pana ce lenea intestinala se
reglementeaza, este de inteles.
'9) "E-/L
Situare)
,ltima portiune a intestinului. 'e termina spre exterior cu un muschi inelar, anusul.
Bunctia. $and fecalele ajung in rect, se naste senzatia neoii de fecale.
Zonele reflexogene
.. *a piciorul stang, imediat inaintea calcaiului.
0. In partea interioara a musculaturii gambei la ambele picioare (ezi figura, punctul 1. D rect si punctul 10 D anus).
'tari patologice
- $onstipatie in caz de inertie a rectului.
- Inflamatii.
- ;emoroizi si arice.
Indiferent de care din aceste stari patologice este orba, prin masajul zonelor reflexogene corespunzatoare, starile
respectie pot fi indecate. In orice caz, o inflamatie se a indeca mai repede decat nodurile hemoroidale. &ar si in acest
ultim caz se poate obtine cu relatia usurinta incetarea durerii si oprirea unei eentuale hemoragii. $ine are hemoroizi, ar
trebui sa aiba grija sa aiba scaune regulate si nu prea tari. In caz de hemoroizi >deschisi@, se recomanda a se ingera din
cand in cand seminte de in muiate in prealabil in apa, daca scaunele sunt tari, se pot introduce supozitoare de glicerina.
Sistemul nervos
') reIerul
Situare)
$reierul se afla in cutia craniana si este delimitat in sus de catre calota craniana, in jos de catre baza cutiei craniene.
"enire. $reerul este considerat a fi centrala corpului omenesc. Biecare organ este in legatura cu creerul prin nerii senzitii si nerii
motori.
ompunere
#aza creerului, compusa din creerul intermediar, creerul mijlociu, puntea lui 3arolin si bulbul rahidian. In aceasta zona se afla centrele de-
respiratie, emotii, actiitatii cardiace, controlul presiunii sangine, al tractului gastro-intestinal si al placerilor.
$reerul mare cu cele doua emisfere, stanga si dreapta. +ici se afla centrele- orbirii, perceptiilor externe, al senzatiilor si centrele motorii.
+ici se desfasoara actiitatea gandirii.
$reerul mic este impartit si el in emisfera stanga si dreapta. &e aici se dirijeaza si se controleaza cea mai fina actiitate motorie.
Zona reflexogena
$ele doua degete mari ale picioarelor reprezinta impreuna totalitatea capului. &egetul mare al piciorului drept reprezinta jumatatea
stanga, iar cel stang reprezinta jumatatea dreapta a capului (punctul . D creerul mare si punctul 1 D trunchi cerebral D creerul mic D
cerebel).
Stari patologice
- (ulburari in toate organele.
- $omotie cerebrala.
- &ureri de cap pana la migrene.
(ulburari in toate organele
&eoarece fiecare organ depinde de centrala, o tulburare a creerului poate aea ca efect un deranj functional al oricarui organ.
&e exemplu, dupa o comotie cerebrala, bolnaul poate elimina sange in urina. &esi rinichii nu erau lezati, creerul care nu functioneaza in
mod normal, in urma leziunii aute, a dat comenzi gresite rinichilor. +celasi lucru se poate intampla si cu oricare alt organ.
omotie cerebrala
&omnisoara '. a stat in tabara eleilor scolii profesionale, cand in timpul coborarii cu schiurile a cazut si nu s-a mai ridicat. "edicul
chemat a constatat o graa comotie cerebrala cu rigiditatea cefei si a coloanei dorsale. El a dispus ca domnisoara &. sa fie transportata
imediat de la locul accidentului, acasa.
"edicul de casa a prescris odihna seera, in pat, timp de 5 saptamani. &ar mama foarte speriata si-a adus aminte de tratamentul prin
masarea zonelor reflexogene. $ele doua degete mari ale picioarelor, care abia daca erau sensibile la presiune inainte de accident, nici nu
puteau fi atinse acuma, atat erau de dureroase. 9onele reflexogene ale cefei si coloanei dorsale reactionau puternic. &e aceea,
domnisoara '., mama domnisoarei, a putut sa inceapa masajul doar intr-un mod foarte bland. $u toate acestea, zonele reflexogene au
fost masate de 1 ori pe zi. +sa ca dupa scurt timp ceafa si coloana dorsala si-a recapatat mobilitatea, capul s-a ameliorat dupa fiecare
masaj a cedat si senzatia de greata.
&upa .: zile domnisoara '. s-a ridicat prima data. '-a simtit atat de bine, parca nu s-ar fi intamplat nimic. &e aceea s-a decis ca dupa o
absenta de 0 saptamani sa inceapa sa frecenteze scoala din nou.
&ureri de cap pana la migrene
,n numar neerosimil de mare de oameni sufera de dureri de cap si inghit pentru aceasta zilnic nenumarate tablete. &e unde in durerile
de cap/ 'unt mai multe posibilitati-
a) &in cauza pantofilor
Examinati degetele mari ale picioarelor dumneaoastra. 'unt ele indreptate frumos spre inainte / 'au de indreapta oblic spre degetul
ecin/ +u bataturi de la degetul ecin / +rata simptome de circulatie impiedicata sau de depuneri /
&oamna 3., profesoara de gimnastica medicala, mi-a cerut sfatul. 'uferea in fiecare miercuri si numai miercuri de dureri de cap. $are sa
fie cauza/ % priire la picioarele ei a dat imediat explicatia. &oamna 3. a aut picioarele late, pantofii ei insa erau subtiri si eleganti, pentru
cele doua degete mari nu era loc. $irculatia sangelui era impiedicata. In decursul timpului s-au facut numeroase depuneri. !entru oricine
cunostea interdependenta intre zona reflexogena si organul respecti era clar, ca in acest caz capul nu poate fi deplin producti si a
trebui sa fie expus la dureri. &ar de ce durerile au aparut tocmai miercurea / &in discutia noastra au rezultat urmatoarele- in zilele de luni,
marti, joi si ineri doamna 3. a lucrat cu pacientii acasa, dar miercurea mergea in mod regulat in localitatea '. la spital. +casa purta
sandale comode, pentru spital se incalta cu pantofi eleganti si circulatia sangina functiona bine cand purta sandale, dar cand purta
pantofi functiona destul de prost, asa ca dupa 0-1 ore circulatia capului se inrautatit de-a binelea.
&e cand poarta pantofi mai putin eleganti, dar sanatosi, si cu ajutorul masajului a facut sa dispara depunerile de pe degete, nu mai stie ce
inseamna durerile de cap.
b) &in cauza tractului gastro-intestinal. (ulburari ale tractului gastro-intestinal duc de asemenea la dureri de cap. % cunostinta, care
lucreaza ca si mine in terapie prin masajul zonelor reflexogene, mi-a spus ca de multe ori a aut succes in tratamentul durerilor de cap,
masand zona reflexogena a apendicelui.
c) 'chimbarea remii. 3ezi senzatia de echilibru.
d) (ulburari menstruale. % femeie tanara mi s-a plans ca simte de 1 zile o apasare in cap. !erioada menstruala a intarziata, oare asta sa
fie cauza/ 9ona reflexogena a oarului drept a aratat o reactie puternica. &upa masaj de 4 minute, apasarea simtita in cap a cedat si ziua
urmatoare a aparut si menstruatia.
e) Bortarea ochilor.
f) 'tresuri sufletesti.
g) +ccidente.
$opila &. de 0 ani si-a izbit fruntea puternic de pamant cu ocazia unei caderi. !arintii ingrijorandu-se au tinut fetita mai mult timp sub
obseratie, fara sa poata constata cea anormal in comportamentul ei, asa ca, acest accident a fost repede uitat.
&upa aproape un an si jumatate &. a aut un puternic acces de dureri de cap cu arsaturi. Betita tipa ingrozitor in durerile ei acerbe, iar
medicul nu a putut constata cauza. + prescris copilei un supozitor contra durerilor, care dupa un timp si-au facut efectul. &ar boala nu s-a
indecat cu aceasta. +ccesele se repetara dupa interale mai mari, pe urma au aparut tot mai des.
"edicul a prescris 3itamina &5, iar in caz de dureri acute, supozitoare. &in pacate insa, starea fetitei nu s-a ameliorat. &in contra, cand a
ajuns la .. ani, nu trecea nici o saptamana fara sa nu fie obligata sa lipseasca de la scoala .M0 zi, sau . zi . +ceasta era o mare greutate
pentru ea si nu e de mirare ca si inatatura ei lasa de dorit.
&oamna (. a fost informata de existenta reflexoterapiei si a inceput sa-si maseze fiica- in special cele doua degete mari de la picioare,
rinichii, suprarenalele, ureterul, ezica, si punctele limfatice. Imediat s-a azut o ameliorare. &. nu a mai lipsit de la scoala nici o singura zi,
ceea ce ii aducea si note mai bune.
$u timpul s-a renuntat la medicamente si astazi &. se simte foarte bine.
Migrena)
"igrena este cauzata de tulburari in lobul temporal. !oate sa fie unica sau bilaterala. In caz de nereguli ale zonei reflexogene simtului de
echilibru se poate aea si greata cu arsaturi. $auza, in proportie de 8:I, proocata de pantofii ascutiti. In aceasta priinta este de
remarcat ca femeile sufera in primul rand de migrena, deoarece tocmai femeile au purtat si mai poarta inca pantofi necorespunzatori.
9one reflexogena a tamplelor, nerului trigemen, sau lobului temporal
9onele reflexogene ale tamplelor se afla pe talpa in partea interna a degetelor mari, adica spre degetul al doilea, tocmai in acel loc unde
se fac de multe ori bataturi cauzate de degetul al doilea (punctul 4 D tampla, nerul trigemen).
*obul temporal stang se afla la piciorul drept si cel drept la piciorul stang.
a+uistica
+m fost in oras dupa cumparaturi. !rintre altele am intrat intr-o praalie de unde am cumparat si in trecut lucruri frumoase. 3anzatoarea a
fost totdeauna draguta cu mine si m-a serit daca aeam dorinte speciale.
&e asta data insa a fost ca si schimbata. '-a tarat de colo-colo jumatate moarta. + aut o migrena grozaa de parca n-a mai azut cu
ochii. 'e jelea ca a aplicat deja 0 supozitoare >forte@ dar din pacate fara rezultat. % asemenea tortura dura de fiecare data cate 1 zile, iar
in a doua zi obisnuia sa aiba si arsaturi. Intr-adear arata de-ti era mai mare mila. &e aceea am intrebat-o daca a mai auzit despre
masarea zonelor reflexogene a tamplelor. "i-a raspuns ca nu, dar era dispusa sa faca orice, numai ca sa scape de aceste dureri
ingrozitoare. ?e-am asezat dupa tejghea si am inceput masajul, prima data lin, pentru ca a reactionat puternic. Incetul cu incetul
presiunea a ceda, ceea ce am putut constata din ochii ei care prieau acum lumea cu mai putina incordare. &upa masaj aproximati de
.: minute la fiecare picior, durerea a disparut aproape complet.
.) Sinusurile frontale
Situare
'inusurile frontale se gasesc in spatele proeminentei nazale. Ele sunt caitati accesorii ale caitatii nazale, tapitate de mucoasa.
Zone reflexogene
9onele reflexogene ale sinusurilor frontale se gasesc in arful pulpelor tuturor degetelor la picioare, partea dreapta la piciorul stang, cea
stanga la piciorul drept (pe toate buricele degetelor, punctele 0 D sinusurile frontale).
'tari patologice
Inflamatii si supuratii
In practica inflamatia incepe cu un guturai. +gentul patogen se intinde si prooaca o sinuzita catarala cu febra si cefalee. (ratamentul este
de multe ori aneoios C dar nu pentru ceea ce cunoaste terapia reflexogena.
a+uistica
$and era copil, domnul !. a aut o gripa graa, cu afectarea sinusurilor frontale. &e atunci nu a mai putut respira normal prin nas.
?oaptea dormea cu gura deschisa si dimineata se trezea cu uscaciune a gurii. *a arsta de 0: ani a examinat un specialist %.).*. +cesta
nu a gasit nici polipi, nici aderente. 'i-a dat parerea ca trebuie sa fie in joc o sinuzita. +u trecut apoi ani, in cursul carora domnul !.
suferea tot mai mult de dureri de cap in regiunea frontala. &intr-o intamplare, a ajuns sa cunoasca reflexologia si s-a hotarat sa incerce
aceasta metoda. + inceput sa-si maseze timp de 1 saptamani si jumatate zonele reflexogene ale sinusurilor frontale si iata ca prin
caitatea naso-faringiana au inceput sa se elimine conglomerate de puroi, mari de 4 mm, amestecate cu sange. +ceasta >curatenie mare@
a tinut 1 zile dupa care domnul !. a putut sa respire nestingherit prin nas si au disparut durerile in regiunea frontala, care nu mai aparut de
atunci.
&omnul E. mi-a cerut sa-i examinez picioarele. (oate zonele reflexogene erau peste medie, doar pulpele degetelor au fost foarte
sensibile. &omnul E. nu a rut sa recunoasca acest indiciu de rezistenta minora. 'punea ca nu a suferit niciodata cu sinusul frontal, desi a
aut in copilarie de mai multe ori amigdalita. !oate ca a uitat. +m inceput, pentru orice eentualitate, sa masez cu temei zonele
reflexogene ale sinusurilor frontale si domnul a rezistat cu curaj.
+ doua zi am fost chemat la telefon- >Inchipuiti-a, azi dimineata mi s-a eliminat prin nas si prin faringe o mare cantitate de sange si puroi
iar acum ma simt atat de bineK ?ici nu puteam sa-mi inchipui ca este posibil sa-ti simti capul atat de usurat@.
4) oloana vertebrala
Menirea
$oloana ertebrala sustine capul si coastele, si include madua spinarii (aparata in canalul ertebral). $oloana ertebrala duce cea mai
mare parte a greutatii corpului.
'tructura
!e coloana ertebrala se deosebesc -
- 6 ertebre cericale. $oloana cericala este foarte mobila. Ea ne permite sa aplecam capul inainte, precum si sa-l intoarcem lateral intr-
un unghi de 8: : in fiecare parte. $apul este purtat de coloana cericala.
- .0 ertebre dorsale. $oloana dorsala este mai putin mobila, in schimb este mai stabila. Biecare ertebra poarta o pereche de coaste.
- 4 ertebre lombare. 3ertebrele lombare duc cea mai mare parte a greutatii corpului. Ele au mobilitate inainte si inapoi, permitand
aplecarea inainte si intinderea trunchiului.
- 4 ertebre sacrale. 'unt sudate intre ele, formand un singur os, osul sacral. &e aici deria fixitatea centurii peliene.
- 2-4 ertebre coccigiene. Bormeaza coada stramosilor nostri. +ceste ertebre sunt mai mult sau mai putin concrescute, formand osul
coccigian.
$urbura coloanei ertebrale aand forma de ', ii permite sa reziste in mod clasic la socuri. Intre fiecare dintre ertebre se gaseste un disc
interertebral cu functii de amortizare. +ceste discuri au in exterior cartilagii, iar in interior o masa elastica, gelatinoasa.
!ozitia justa a coloanei este mentinuta de aproximati 0:: muschi si nenumarate ligamente. ?erii coloanei ertebrale pleaca in directie
laterala cate doi prin spatiul interertebral, inerand organele respectie. +sa de exemplu.- din coloana cericala pleaca 6 perechi se neri
ce inereaza membrele superioare, iar din coloana lombara, alte 6 perechi de neri pentru inerarea membrelor inferioare.
Zona reflexogena
9ona reflexogena a coloanei ertebrale se intinde de-a lungul marginei interioare a boltei piciorului (punctul 41 D coloana ertebrala
cericala, punctul 42 D coloana ertebrala dorsala, punctul 44 D coloana ertebrala lombara si punctul 45 D sacru si coccisul D noada).
+ici puteti sa obserati foarte exact forma coloanei d. 'e maseaza boltile de la fiecare picior.
-ulburari
*uati in considerare ca fotoliile si saltelele moi pun coloana dumneaoastra la o grea incercare. )idicarea greutatilor ar trebui facuta din
pozitie de genoflexiune. &aca din aceasta pozitie ridicati o greutate de 4: Eg, atunci asupra coloanei dumneaoastra +pasa exact 4: Eg.
&aca insa, ridicati aceasta greutate cu genunchii intinsi si aplecandu-a inainte, atunci coloana dumneaoastra a trebui sa suporte o
presiune mult mai mare, de 65 Eg.
(ulburari de ineratie ale organelor
Biecare organ este pendinte de ineratia ce o primeste. +ceasta poate fi tulburata sau poate lipsi de-a dreptul in caz de inflamatie a
radacinii nerilor sau caz de comprimare a lor-
- 'ciatica si lombago.
- "orbul lui 'chenermann.
- #oala lui #echetere.
- ;ernie de disc.
- &ureri de spate prin contractia musculaturii.
- &urere coccigiana in pozitie sezand.
+sa zisa >uzura a discurilor interertebrale@
+ceasta expresie este pusa intentionat intre ghilimele, pentru ca ea este derutanta si neadearata. In organism nu exista fenomen de
uzura in acest sens. &aca organismul nostru s-ar uza, atunci acest lucru s-ar intampla in primul rand la nielul mainilor si al degetelor.
&oar ele muncesc tot timpul ietii si totusi nu se scurteaza. Eu orbesc totdeauna de deformarea discurilor interertebrale in loc de uzura.
um se ajunge la o deformare a discurilor intervertebrale,
$a in fiecare organ si in aceste discuri au loc mereu procese anabolice si catabolice. 'ubstantele catabolice, de descompunere sunt
indepartate prin caile sangine si cele limfatice, pe cand substantele anabolice, de reconstituire ajung acolo aduse de sange. 'e ede
deci cat de importanta este o buna circulatie a sangelui. &ar din cauza unor stari spastice, aceasta circulatie este deseori stingherita si
organul respecti duce lipsa de acele substante anabolice de care are mare neoie. !e deasupra la persoane in arsta edem ca leziunile
discurilor interertebrale sunt totdeauna asociate cu sensibilitatea zonelor stomacului, duodenului si ficatului, ceea ce inseamna ca
asimilarea hranei lasa de dorit. +sa ca pe langa circulatia insuficienta, sangele contine prea putine substante anabolice. ?u e de mirare ca
aceste discuri se deterioreaza si pierd din elasticitatea lor.
e trebuie facut,
.. 'timularea circulatiei sangine prin zona reflexogena a coloanei ertebrale.
0. +ctiarea eliminarii substantelor nefolositoare si toxice, adica a face curatirea sangelui prin masare zonelor reflexogene ale rinichilor,
ureterelor, ezicii si toate trei punctele limfatice.
1. "asajul duodenului, ficatului si colecistului. 'chimbarea felului de alimentatie, ca sa fie din nou la dispozitie substantele anabolice in
cantitate suficienta.
3eti putea chiar dumneaoastra regenera discurile dumneaoastra >uzate@ K
a+uistica
Inainte de a incepe cu masajul zonelor reflexogene corespunzatoare coloanei ertebrale, starea domnului ?. era mizerabila, deci el
practica sportul si in special sporturile acatice, suferea de dureri continue ale spinarii si cefalee, balonari, senzatie de oboseala, etc.
+ici rem sa orbim intai de sira spinarii. 'uferea de 5 ani de dureri de coloana. 'imtea dureri in toata intinderea ei, incepand de la ceafa
si trecand prin partea toracica si lombara pana jos la osul sacral si ertebrele coccigiene, noaptea abia putea sa doarma cate 0 ceasuri,
durerile coloanei il trezeau. &e sericiul militar a fost scutit. "edicii care l-au examinat cu aceasta ocazie s-au cu mirare la radiografie,
spunand- >$um este posibil sa puteti merge pe picioarele proprii@. "edicul de circumscriptie, precum si ortopedul specialist au afirmat ca
boala este incurabila, fiind orba de morbul lui 'chermann, adica de uzura a discurilor interertebrale si spondiloza. 'ingura indicatie
pentru terapie C inotul si gimnastica C nu au adus nici o ameliorare. &in contra, durerile au deenit tot mai insuportabile. "edicul i-a orbit
de operatie, contand in a obtine o rigiditate a coloanei. $u cat mai dereme, cu atat mai bine, caci altfel nu a eti putea deplasa decat in
carucior.
$ruda soarta K % iata obisnuita, normala, sa se termine la 07 ani K +cest lucru nu era de acceptat. (rebuia sa existe si o alta posibilitate.
El a incercat si experimentat diferite metode C fara rezultat C pana ce a ajuns sa cunoasca reflexoterapia. $u puterea disperarii a inceput
sa-si prelucreze picioarele. &upa fiecare masaj a simtit o usurare, care i-a dat siguranta ca se afla pe drumul cel bun.
+sa si-a masat zilnic .: minute zona reflexogena a coloanei ertebrale la fiecare picior. &ar a cautat sa reglementeze si celelalte zone si
si-a schimbat felul alimentatiei. Incetul cu incetul s-a putut remarca o ameliorare. &upa 0 luni de masare domnul ;. era fara dureri de mai
mult de o saptamana. +stazi coloana lui este in ordine. !oate ridica fara prea mare efort greutati de pana la .:: Eg.
Sciatica
?erul sciatic paraseste canalul ertebra la nielul coloanei lombare si se imparte deasupra tibiei in nerul popliteu si cel intern. El este cel
mai lung si cel mai gros ner al corpului nostru (diametru lui corespunde cu grosimea degetului mic al persoanei respectie). ?erul sciatic
inereaza partea exterioara a membrului inferior, exceptand talpa. 'ciatica se produce prin-
- % miscare >gresita@ sau o sarcina prea mare a coloanei.
- Inflamatie sau ciupire a partii radiculare a nerului.
- % reactie chimica- prea multe toxine (functie defectuoasa a rinichilor si alimentatie gresita).
- 'tresuri sufletesti.
9ona reflexogena
?erul sciatic trece de-a lungul tibiei si al peroneului. In caz de dureri acute trebuie masat aici cu multa dragoste si multa grija.
In caz de mare sensibilitate, regiunea sciaticului poate fi masata si in zona reflexogena a membrului superior de-a lungul mainii si a
radiusului.
&aca aceasta boala este cauzata de o inflamatie sau de o comprimare a partii radiculare a nerului, atunci se maseaza si punctul de
emergenta al nerului sciatic, adica coloana lombara (ezi punctul 1 al acestui capitol).
a+uistica
Intr-o seara am fost initat la un prieten. % buna cunostinta a lui a fost si ea acolo. +ceasta suferea de 5 ceasuri de mari dureri in sezut, in
coapsa, precum si in gamba dreapta si abia a putut sa mearga.
$e s-a azut la picioare /
.. &epozite la nielul nerului popliteu in dreapta.
0. +ctiitate renala defectuoasa, deci o insuficienta eliminare a toxinelor.
1. % ingerare enorma de substante toxice- 5 pana la 7 cesti de cafea cu lapte si peste . Eg de fructe crude pe zi.
I-am masat zonele reflexogene ale suprarenalelor, rinichilor, ureterei si ezicii, si am obtinut cedarea starii spastice la nielul nerului
popliteu. &oar dupa 2: minute persoana a fost complet eliberata de dureri si a dansat de bucurie in jurul camerei.
E clar ca, nu in toate cazurile se poate obtine o eliberare de dureri intr-un timp atat de scurt. &epinde care anume punct si cat de multe
puncte sunt afectate, ca timpul in care afectiunea poate fi inlaturata sa fie mai lung sau mai scurt.
*ombago
?erul sciatic este comprimat la nielul coloanei ertebrale. &e obicei se produce prin supraincarcarea coloanei (de exemplu ridicarea
unui cos cu rufe).
3ernia de disc
au+a.
"usculatura si ligamentele slabe care nu se opun unei deplasari a discului interertebral. &iscul poate comprima nerii spinali, ceea ce
prooaca atroce dureri.
$e-i de facut/ "asarea zonei reflexogene a coloanei la nielul respecti. +ici gasim o reactie dureroasa. !rin masaj se obtine o irigare
mai buna a regiunii respectie, muschii si ligamentele se intaresc, durerile se calmeaza.
&ureri de spate
7:I din durerile de spate sunt cauzate de contractii spastice ale musculaturii spatelui. (rebuie sa se obtina o irigare sangina mai buna,
prin masarea zonelor reflexogene. !entru comparatie, ezi dureri peliene si ale centurii scapulo-humerale in capitolul GI.
Le+iuni ale vertebrelor coccigiene
&ureri dupa o indelungata sedere pe un scaun tare.
Exemplu- $red ca mi-am atamat osul coccigian pe cand eram inca copila. $aci, numai asa se explica, faptul ca la arsta de .0 ani abia
am mai putut sta in banca la scoala. !e seaua bicicletei mele am aplicat un strat gros de burete, si tot nu am rezistat sa merg mai mult de
4 minute. &e cand am reglementat zona reflexogena respectia, prefer sa stau pe un scaun cat mai tare.
6) eafa
!e langa zona reflexogena a coloanei cericale, pentru ceafa exista inca o zona reflexogena aparte.
Zona reflexogena
!unctul reflexogen al cefei se afla la ambele picioare pe partea interioara a radacinii degetului mare (punctul 6 D ceafa).
-ulburari
$auza tulburarilor la ceafa sunt pantofii gresiti. $hiar daca pantofii au numai tendinta sa fie ascutiti, zona reflexogena a cefei se afla deja
sub presiune. &aca aceasta presiune tine mult, se formeaza depozite ce se ingroasa. &epozite de marimea unui bob de mazare nu sunt o
raritate in aceasta zona. !rin aceasta insa, irigarea sangina a cefei este stingherita.
!e langa aceasta, actiitatea profesionala moderna mai cere o permanenta supraincarcare a muschilor cefei ceea ce duce la stingherirea
circulatiei, la spasme, la rigiditate si dureri.
Plexul solar
!lexul solar apartine sistemului neros egetati. El este o retea neroasa facand parte din nerul simpatic. $ampul de inerare al lui este
sistemul gastro-intestinal.
9ona reflexogena
9ona reflexogena a plexului solar trebuie sa fie in zona stomacului, unde el se afla in organism. 'e gaseste la ambele picioare ( punctul0:
D plexul solar).
(ulburari. (ulburari gastrice pe baza neroasa
Biecare cunoaste expresia- o este rea imi sta in stomac. % asemenea este rea influenteaza plexul solar care la randul lui prooaca
contractii spastice ale stomacului si intestinelor (exemplu, ezi la icter, capitolul GIII ).
- &iaree neroasa la suparari si stresuri
- *esin cauzat de o loitura in epigastru. !lexul solar iritat de loitura reactioneaza atat de puternic.
Sisteme de aparare
')Sistemul limfatic
+fara de sistemul ascular sangin, omul are un sistem ascular limfatic. 3asele limfatice sunt, la origine , niste tubusoare
subtiri, inchise la un capat. Ele se unesc pe urma in ase mari, care au menirea sa transporte lichidul limfatic in directie
contrara. +sa in partea inferioara a corpului, lichidul limfatic este transportat de asele limfatice intr-un fel de bazin limfatic,
dedesubtul diafragmei. &e aici limfa se scurge in ductul limfatic toracic, in care se arsa si o parte a lichidului limfatic din
partea superioara a corpului, totul fiind transportat spre marile ase.
$e transporta asele limfatice / 9ilnic, peste 0 litri lichid interstitial, precum si grasimi din intestine. &ar si bacterii si alte
substante straine organismului, precum si carbon, substante minerale, etc.
%landele limfatice
In cursul aselor limfatice se gasesc din cand in cand glande, care au menirea de a filtra lichidul limfatic, dar ele nu dau
nastere la lichid limfatic, adica globulele albe ale sangelui, care trebuie inlocuite din 0 in 0 zile.
,nde se gasesc glandele limfatice / In mod special in tesutul conjuncti al bazinului, al spatiului interstitial al toracelui,
precum si in canalul gastrointestinal= in caz de inflamatie ele dein bine palpabile in regiunea inghinala, axilara si cericala.
&aca se ieste o infectie in corp, glandele limfatice cele mai apropiate reactioneaza producand de indata mai multe
limfocite. <landa se mareste deenind sensibila la presiune. &e reteaua limfatica mai apartine si apendicele, amigdalele si
splina.
Zone reflexogene
.. 9one limfatica a partii superioare a corpului si capul (punctul 18 D glande limfatice deasupra diafragmei). +ceasta zona
reflexogena se afla la piciorul stang si drept intr-o adancitura in fata osului maleola exterior al gleznei respectie (maleola D
proeminenta osoasa a tibiei si peroneului, aflata la extremitatea inferioara a gambei).
0. 9one limfatica a partii inferioare a corpului (punctul 2: D glande limfatice abdominale). +ceasta zona reflexogena se afla
la piciorul stang si drept in adancitura in fata osului maleolar interior al gleznei respectie.
1. #azinul limfatic si ductul limfatic (punctul 2. D ductul limfatic toracic). +ceasta zona reflexogena se afla la piciorul stang si
drept in adancitura aflata intre primul si al doilea metatarsian.
'tari patologice
.. ;idrops al picioarelor, glezne umflate (hidropizie D acumulare patologica de apa in tesuturi si caitatile naturale ale
organismului).
0. $elulita.
1. *ipsa de anticorpi (absenta febrei).
2. #locaje in mai toate organele- mioame (miom D tumora benigna a tesutului musculos. 3ezi la uter), chisturi (ezi la
mamela), ulceratii, cancer.
a+uistica
;idrops al picioarelor, glezne umflate.
!icioarele doamnei A erau foarte umflate de ani de zile= din mijlocul gambei in jos, ele aeau aceeasi circumferinta. In afara
de aspectul inestetic, aceasta stare de fapt era o mare poara, caci picioarele ei erau grele ca plumbul. Bamilia A. aea in
proprietate o praalioara si doamna A. se indeletnicea cu anzarea, deci era mereu in picioare. Intr-o zi, cand abia se mai
putea tine drept, o clienta i-a atras atentia asupra metodei reflexoterapiei. Ea a deenit imediat doritoare sa aplice aceasta
metoda. si prilejul era faorabil, timpul concediului tocmai se apropia, iar masajul putea sa deina o ocupatie nimerita in
concediu.
9onele reflexogene corespunzatoare glandelor limfatice, din talpa piciorului le-a masat cate 1: minute pe zi. !entru punctele
limfatice a apelat la ajutorul d-lui A. +cesta nu era un lucru usor la inceput= trebuia sa faca un efort considerabil ca sa
ajunga sa pipaie adanciturile respectie. &ar domnul A. a acordat timp pentru aceasta, cate .: minute pentru fiecare punct,
in total o ora pe zi, atat timp si-a masat neasta. Incetul cu incetul umflatura ceda. !rin aceasta ei au aut imboldul necesar
pentru perseerare. )ezultatul, dupa 2 saptamani a fost o micsorare cu 2-4 cm a circumferintei fiecarei glezne.
&oamna A. comenta- >"a simt atat de usurata. 'i mai stiti ca acum mai pot purta si eu o rochie, fara sa am complexe@.
elulita
"ulte femei sufera de celulita, care se manifesta cu pielea in forma de coji de portocale, mai ales la coapse. $auza acestui
defect estetic este faptul ca sistemul limfatic lucreaza defectuos si poate exista si o tulburare hormonala.
!entru a putea obtine o indecare stabila, raul trebuie indepartat de la radacina. !entru aceasta nu ajunge sa prooci doar o
deplasare superficiala a limfei, cum se face la asa zisul drenaj al limfei, ci trebuie obtinuta o regularizare a productiei
hormonale si o functionare mai buna a retelei limfatice.
&oamna ). si-a masat timp de un an de 0-1 ori pe saptamana punctul reflexogen al oarelor si toate cele 1 punctele
limfatice, aproximati cate 0 minute fiecare punct. )ezultatul- circumferinta coapsei a scazut cu 8 cm. +spectul de coaja de
portocala a pielii a disparut complet.
Lipsa de anticorpi
"ulti adulti nu mai fac febra cand se imbolnaesc. 3iteza de sedimentare e >adancita@, sangele este >curat@. !rea curatK $aci
lipsesc limfocitele, purtatoarele anticorpilor contra bolilor infectioase, iar cand bacteriile patrund intr-un asemenea organism
cu sange >curat@, le este usor sa-si desfasoare actiitatea nefasta, pentru ca nu dau de nici o rezistenta, sau numai de
putina rezistenta, se incuibaresc undea in organism si il slabesc pe om. &esi aceasta se simte bolna, obosit si abatut ca
intr-o gripa, totusi termometrul nu prea arata mai mult de 16o . &eci o fi omul sanatos/ &in pacate nu K &aca in organismul
lui ar fi prezente substante de aparare in cantitati suficiente, s-ar isca o lupta cu intrusii, deci febra. &aca in aceasta lupta
organismul mai este ajutat cu masajul punctelor limfatice, puteti fi sigur ca anticorpii dumneaoastra or repurta o ictorie
asupra agentilor patogeni si in scurt timp a eti simti sanatos si ioi. Bebra sa nu a sperie niciodata, chiar daca ajunge la
18o sau 18,4o. Biti bucurosi ca organismul dumneaoastra reactioneaza si se apara. &aca inlaturati febra cu ajutorul
antipireticelor, slabiti apararea organismului si se poate intampla sa a simtiti slabit si obosit chiar timp de saptamani. !e de
alta parte s-ar pute intampla ca incepand cu masajul punctelor limfatice, sa declansati un acces de febra. $u alte cuinte, in
organismul dumneaoastra se lasa ascunsa undea o infectie si poate incepe lupta cu agentul patogen si anticorpii sa faca
ordine.
ancer
(anarul <., in arsta de .6 ani, a obserat prima data in luna septembrie o umflatura deasupra genunchiului stang. *a
inceput nu i-a prea dat importanta. Insa dupa 0 luni umflatura s-a facut mai mare si a deenit sensibila la presiune, asa ca
tanarul s-a decis sa mearga la medic. +cesta a incercat sa scoata apa din umflatura cu ajutorul seringii, dar fara rezultat,
asa ca l-a trimis la spital pentru precizare de diagnostic. +ici, combaterea umflaturii, care intre timp a ajuns sa aiba o marime
de .0M1 cm, a fost tratata cu punerea piciorului in pozitie inalta, precum si cu diferite alifii. (otusi lucrurile au ramas
neschimbate.
+tunci <. a fost transferat in spitalul teritorial unde s-a propus indepartarea tumorei prin operatie. )ezultatul biopsiei a fost
primit dupa catea zile si era poziti, era cancer. ?ici examenul hematologic nu a fost faorabil- ficatul, rinichii si splina
prezentau o slaba functionalitate. $e se a intampla/ '-a propus chiar amputarea piciorului. &upa un nou examen general
asociat cu limfografie, cand s-a constatat in mod neechioc cancer limfatic, nu s-a mai orbit de amputatie. '-au aplicat 0:
de iradiatii si 4 injectii la .: zile, dar <. s-a simtit tot mai rau.
'e apropia $raciunul. &upa parerea medicilor <. mai aea de trait cel mult 1 luni. &e aceea i-au permis sa petreaca acasa
sarbatorile. In aceste zile <. a fost izitat de familia ;. un unchi si de o matusa, carora le era cunoscuta reflexoterapia.
$and au aflat cat de graa e situatia au insistat ca <. sa inceapa imediat sa-si faca masaj reflexogen. &ar <. trebuia sa se
intoarca la spital pentru alte 0: de iradieri. &ar de ce / $aci ele nu puteau da nici o sansa pentru supraietuire /
&omnul si doamna ;. au cautat sa orbeasca cu profesorul clinicii. I-am spus de masaj si ca ei or sa incerce acest
tratament. &upa multe tratatie le-a fost data permisiunea sa-l duca pe <. acasa.
+sa i s-a facut lui <. iesirea si el a enit la data de 6 ianuarie .860 la mine. $oapsa si regiunea inghinala care au fost
iradiate erau in parte deschise si supurau, starea generala, cat se poate de proasta. $onfirmarea am primit-o la examinarea
zonelor reflexogene, fiecare punct important era extrem de dureros. "ai ales punctele limfatice.
+colo unde in mod normal trebuia sa fie o adancitura, se afla o ridicatura.
&e acum inainte <. a facut masaj reflexogen zilnic timp de 0 ore- 5: minute la punctele limfatice, alte 5: minute la punctele
rinichilor, suprarenalelor, ureterului si ezicii C precum si ale capului, stomacului, duodenului, ficatului, colecistului si splinei.
+limentatia a fost schimbata in mod radical. (oate tabletele si fiolele au fost aruncate la gunoi. $a tratament reconfortant s-
au prescris 1 linguri de polen pe zi.
)anile coapsei au inceput sa se indece. (ot timpul <. a ramas sub control de laborator si s-a putut constata o ameliorare a
hemogramei. 'i exact dupa 1 luni a sosit ziua bucuriei, cand in sange nu s-a mai putut constata prezenta celulelor
canceroase.
+stazi <. este sanatos si pe deplin capabil de munca. &e 0 ori pe saptamana isi face masaj reflexogen timp de 0: minute-
punctele limfatice in mod profilactic, ca nu cuma sa i se mai intample cea.

.) Splina
Este situata langa rinichiul stang, stomac si colonul transersal.
*ungimea este de aproximati .0 cm, latimea de 7 cm.
Bunctia. &aca examinam o splina, ni se pare ca aem in fata o glanda limfatica marita. Bunctiile splinei sunt asemanatoare
cu ale glandelor limfatice.
.. !roducerea limfocitelor si a anticorpilor.
0. Biltrarea sangelui si distrugerea globulelor rosii imbatranite.
1. Inmagazinarea sangelui.
9ona reflexogena
'e afla pe talpa stanga, dedesubtul zonei reflexogene a inimii (punctul 12 D splina).
'tari patologice
- !rea putina hemoglobina, deci anemie.
- *ipsa de substante defensie.
- Junghiuri.
a+uistica
% tanara doamna ). de 1: ani, se afla de mai mult timp in tratament medical, printre altele din cauza splinei.
&e mai multe saptamani suferea de dureri in partea superioara stanga a abdomenului. ;emograma denota o stare
patologica= ;emoglobina 4:I (aloarea normala fiind de 8:-.::I), ;ematii 0,7 milioane (normal 2,4 milioane), iteza de
sedimentare cu alori marite. &upa ce toate medicamentele folosite nu au dus la o ameliorare, profesorul curant a sfatuit-o
sa consimta la extirparea splinei. (otusi, intamplarea a facut ca doamna a auzit tocmai in aceasta perioada de
reflexoterapie. Ea a aratat imediat un interes iu pentru acest tratament reflexoterapeutic. +sa a enit la mine. !icioarele ei
mi-au releat in ce stare rea se afla. ?u numai splina a fost tulburata, ci toata reteaua limfatica. !e deasupra si tractul
gastro-intestinal impreuna cu ficatul si colecistul (constipatie timp de .8 zile), rinichii, ureterul, ezica, precum si capul
(migrene), ceafa, oarele.
&oamna ). a lucrat impreuna cu mine in mod interacti. "edicamentele le-a aruncat pe toate. *a inceput s-a lasat masata
de 0 ori pe saptamana, mai tarziu inca o data timp de o ora. +casa s-a ocupat timp de 1: minute pe zi de picioarele ei.
+cest efort si-a dat rezultatul asteptat= dupa 0 saptamani, cand a disparut junghiul la splina si s-a simtit mai bine. +ceasta
ameliorare s-a oglindit si in hemograma- dupa 4 luni si jumatate ea a aratat urmatorul rezultat- ;emoglobina 70I, adica
10I in plus fata de primul rezultat, ;ematii 2,. milioane, adica cu .,1 milioane in plus.
3iteza de sedimentare normala.
ExtraordinarK 'i astazi, atat hemograma doamnei ) este in ordine, cat si intregul ei organism.
Iata o caracterizare facuta de ea insasi -@?iciodata, in toata iata mea, nu m-am simtit atat de bine ca acum@.
Alt ca+)
)."., un strengar de .0 ani, era bun la gimnastica, chiar foarte bun. Insa nu putea sa fuga pe distante mari. &upa putine
minute de alergare l-a apucat un junghi si l-a obligat sa abandoneze. +m banuit numaidecat o tulburare la nielul splinei.
#anuiala s-a doedit a fi justa. $um am apasat punctul reflexogen al splinei, )-"- a scos un tipat. +namneza a dat la ieala
o leziune in timpul alergarii cu schiurile cu un an in urma, careia nu i s-a dat importanta. &upa masajul zilnic timp de 0
saptamani, splina a reenit . 9ona reflexogena abia a mai aratat o reactie si ).". nu se mai da inapoi nici de la sarituri.
4) Amigdalele
+migdalele gatului si ale faringelui sunt un aglomerat de tesut limfatic. "enirea lor este de a lira substante defensie in caz
de infectii, ale gatului si ale faringelui.
&eci ele nu sunt nefolositoare si trebuie bine gandit inainte de a le extirpa. $aci de multe ori operatia nu rezola problema.
&esi omul respecti nu se mai imbolnaeste de amigdalita, totusi in multe cazuri laringele deine sediul a diferiti agenti
patogeni.
Exista o zona reflexogena pentru amigdalele dureroase, tumefiate si puroiate. 3a eti mira in ce scurt timp masajul isi arata
efectul. $ate 4 minute la fiecare picior si pacientul dumneaoastra se simte mai bine. ?u e un lucru aneoios K Incercati-lK
9ona reflexogena
9ona reflexogena amigdalelor faringiene se gaseste pe partea dorsala a celor doua degete mari ale picioarelor, in stanga si
dreapta tendonului (ezi figura, punctul 24 D amigdalele).
Glandele hormonale
') 3ipofi+a sau pituitara
) ;ipofiza sau pituitara se gaseste in partea inferioara a creerului.
"enirea- ;ipofiza este glanda hormonala cea mai importanta. Ea guerneaza printre altele-
- <landa tiroida.
- <landa suprarenala.
- <landele sexuale (testiculele sau oarele ).
- !roduce hormonul cresterii si altele.
9ona reflexogena a hipofizei
9ona reflexogena a hipofizei se gaseste cam la centrul degetului mare, putin centru, la ambele picioare (ezi figura, pct.2 )
.) %landele suprarenale
$ele doua suprarenale sunt deasupra celor doi rinichi ca doua capisoane. In tesutul lor se poate deosebi madua
suprarenalei si o substanta corticala sau scoarta suprarenalei. Biecare din acestea produce hormoni diferiti.
a) "adua glandei suprarenale
"adua glandei suprarenale produce adrenalina. +ceasta este necesara pentru traaliul muscular al inimii. &etermina inima
sa bata mai repede si da indicatii pentru distribuirea justa a sangelui in corp. Inioreaza metabolismul sau intensifica
metabolismul bazal, ceea ce are drept consecinta o productie marita de caldura.
Stari patologice
- +ritmii.
- 'tari de lesin.
Exemplu de aritmie cardiaca
&omnul preot !. a suferit ani de zile de tulburari grae ale inimii. In diferite statiuni sanatoriale a putut sa se bucure de o
ameliorare, dar numai pentru un timp scurt, caci dupa ce a inceput iarasi actiitatea zilnica obisnuita, tulburarile au inceput
din nou.
$and l-am intalnit pentru prima data pe domnul !. el ausese pana atunci 04 C 14 accese pe zi. In aceste accese el isi
pierduse cunostinta pentru scurt timp, ceea ce a proocat accidente cu leziuni. El era in mod total dependent de
bucatareasa sa, care a inceput sa-l acompanieze pretutindeni, caci nu era niciodata cert cand anume se putea produce un
asemenea acces.
$e au aratat picioarele /
9ona reflexogena a inimii a aratat o stare relati buna, insa cea a rinichilor si in special a suprarenalelor a lasat mult de dorit.
&e aceea era de presupus ca inima preotului !. era in stare, din punct de edere organic, a lucra pe deplin, dar ca i-a lipsit
in acest scop materialul energetic, adica adrenalina.
&e aceea i-am masat in mod special suprarenalele, rinichii, ureterul si ezica cate 0: minute la fiecare picior. #ucatareasa
m-a obserat in acest timp cu atentie, caci era menirea ei a continua masajul acasa. &upa o saptamana l-am azut. Ii
mergea mult mai bine iar dupa primul masaj, numarul acceselor a scazut de la 1: la 4 pe zi.
b) 'ubstanta corticala sau scoarta suprarenalei
'coarta suprarenalei produce corticoidele din care cortizonul este cel mai cunoscut. +cesti hormoni au rol antiinflamator si
stimuleaza productia limfocitelor. )egleaza metabolismul substantelor minerale, prefabrica hormonii sexuali si influenteaza
cresterea.
9ona reflexogena a suprarenalei
9ona reflexogena a suprarenalelor se gaseste exact deasupra zonei rinichilor, intr-un strat profund. 'uprarenala dreapta la
piciorul drept si suprarenala stanga, la piciorul stang ( punctul 0. D suprarenala).
Stari patologice
- *ipsa corticoizilor are ca si consecinta, printre altele -
- reumatism=
- astm=
- inflamatia articulatiilor.
4) %landele paratiroide
Situare)
!aratiroidele se afla in spatele tiroidei. $ele patru paratiroide au marimea si forma asemanatoare lintei.
"enirea. !roductia hormonului paratiroidian reglementeaza metabolismul calciului.
9ona reflexogena a glandelor paratiroide
9ona reflexogena a paratiroidelor se afla pe marginea interioara a piciorului, exact inaintea articulatiei degetului mare, nu pe
talpa piciorului, nici pe marginea laterala, ci exact pe cantul de trecere de la talpa la partea laterala a piciorului ( punctul .1 D
paratiroide ).
Stari patologice
.. ;iperfunctiunea, foarte rara prooaca tulburari ale sistemului osos (pietre rinichi/).
0. ;ipofunctiunea 'e crede ca oamenii de azi mor in general, din cauza unor calcifieri exagerate, dar tocmai contrariul este
adearat, ei mor din cauza unor decalcifieri exagerate.
"asajul reglementeaza amandoua felurile de tulburari.
$u ce s-ar putea remedia aceasta stare /
+ inghiti tablete de calciu / +ceasta poate ar ajuta pentru moment, dar nu rezola problema. ;rana noastra de toate zilele
contine destul calciu chiar daca nu bem lapte, doar ca paratiroidele lucreaza defectuos, asa ca, calciul necesar este eliminat
fara sa fi fost folosit.
*a ce sereste calciul in organism /
- !entru construirea substantei osoase, a dintilor si a unghiilor.
- !entru actiitatea musculara.
- !entru coagularea sangelui.
- $alciul influenteaza permeabilitatea aselor sangine.
- !entru procesul de indecare in caz de inflamatii si infectii.
Stari patologice cau+ate de lipsa de calciu
- ,nghii casante.
- &inti cariati.
- 'enzatii de oboseala.
- $onstipatii.
- $rampe ale gambei, ale piciorului (carcei).
- 'pasme asculare (migrene, maini si picioare reci), anatai in cazuri de loire.
- Insomnii.
Exemplu
,n fotograf batran mi-a poestit ca se trezeste noapte dupa noapte din cauza carceilor. $e ar putea face pentru acest
lucru /
I-am atras atentia asupra importantei zonelor reflexogene ale paratiroidelor. &e atunci el maseaza aceste zone inainte de
culcare, in mod regulat si cu mult succes. Incepand de la primul masaj el nu a mai fost trezit niciodata de acesti carcei
neplacuti.
% sora de spital din +ustria, abia a putut sa mai mearga. !icioarele ei erau rigide si mainile indoite si tepene, nici cu cel mai
mare efort nu le-a putut desface. +m intrebat-o daca stia cat calciu are in sange. "i-a raspuns ca stie ca nu a fost controlata
niciodata in aceasta priinta. 9ona reflexogena a paratiroidelor s-a aratat deosebit de dureroasa, ceea ce mi-a dat
certitudinea ca lipsa de calciu a fost una din cauzele principale ale starii ei morbide. &e aceea am masat-o pe sora ". la
nielul zonei reflexogene a paratiroidelor la ambele picioare cate .: minute. )ezultatul a fost extraordinar. &upa atata amar
de reme a putut pentru prima data sa-si deschida mainile incet si cu precautie, parca nu ar fi putut intelege aceasta
minune. $e bucurie K 9iua urmatoare a cerut in spital sa i se determine continutul de calciu in sange. )ezultatul era mai rau
decat m-as fi putut astepta. Era mai putin din jumatatea alorii normaleK &upa doua saptamani, timp in care masajul a fost
executat zilnic, s-a facut din nou un control, continutul calciului s-a ridicat la 8,5 mg I, adica la cea mai putin decat
aloarea normala, si sora ". s-a simtit mai bine.
&oamna <. suferea de constipatie, dar intestinele facand abstractie de duoden, nu aratau tulburate. &e unde atunci aceasta
inertie a lor / !oate din lipsa de calciu / + masa este mai bine decat a-si framanta gandurile K &upa ce a masat primul picior
4 minute, doamna <. s-a scuzat si s-a sculat sa mearga repede la N
.
6) %landa tiroida
Situare.
<landa tiroida consta din doi lobi care sunt asezati in forma unui scut deasupra laringelui.
"enire. )eglarea metabolismului, adica a proceselor de ardere din corp (metabolismul bazal). (iroida este in mare masura
dependenta de functia hipofizei. Ea are neoie pentru o functie normala de o anume cantitate de iod.
9ona reflexogena a glandei tiroide
9ona reflexogena a tiroidei se afla pe talpa piciorului intre oasele metatarsiene unu si doi, in jurul promotoriului ce
corespunde articulatiei metatarso-falangiene ( punctul .0 D tiroida ). (rebuie masate amandoua picioarele.
Stari patologice
.. ;iperfunctiunea tiroidei. Excitabilitatea crescanda a sistemului neros acompaniata de slabire, transpiratie, caderea
parului si tahicardie ( boala lui #azedoO).
0. ;ipofunctiunea tiroidei. "etabolism incetinit, ceea ce are ca urmare corpolenta (ingrasarea) si miscari incetinite.
1. <usa. % proliferare ( crestere sau formarea gusei ) a tesuturilor tiroidiene.
Exemple. % doamna din <ermania a suferit mult timp de gusa. &in aceasta cauza a purtat si pe timpul erii haine inchise la
gat (pana sus), iar iarna numai puloere cu gulere rasfrante.
!rin masajul zonei reflexogene a tiroidei, gusa a inceput sa se inmoaie, pe urma sa se micsoreze, iar dupa 6 luni a disparut.

Glandele sexuale
A) *rganele sexuale feminine
') *varele si trompele
'ituare. +mbele oare atarna pe niste ligamente laterale in caitatea peliana. +u aproximati o lungime de 1 cm si forma
unor discuri oale. +mbele oare contin aproximati un milion de oule, din care in decursul ietii se maturizeaza si dein
apte pentru fecundare aproximati 2::.
(rompele sunt niste tuburi musculoase lungi de circa .0 cm= un capat se afla in apropierea oarului, iar celalalt se imbuca in
coltul superior al uterului.
"enire. !roductia de hormoni (0M1 hormoni feminini si .M1 hormoni masculini). Este organ de reproducere.
$iclul menstrual. In oare se gasesc grupari mici de celule asa zise folicule, fiecare folicula continand un oul imatur. 'ub
influenta hipofizei, in ambele oare se dezolta mai multe folicule, aproximati la a 6-a zi a ciclului menstrual, una din folicule
incepe sa predomine continuand cresterea, pe cand celelalte regenereaza. +proximati intre a .0-a pana la a .4-a zi,
hipofiza rearsa in sange un hormon care prooaca spargerea pielitei exterioare a foliculului. +cest proces se numeste
oulatie. %ulul este eliminat din oar si ajunge in palnia trompei, trece in trompa, ceea ce dureaza circa .: zile. In acest
timp el poate fi fecundat. &upa ce oulul a ajuns in uter se incubeaza acolo. &aca nu s-a intamplat fecundatia, atunci
mucoasa uterului se desprinde si este eliminata ceea ce declanseaza menstruatia.
9ona reflexogena a oarelor si trompelor
9ona reflexogena a oarelor si trompelor se afla in partea exterioara a calcaiului (punctul 15 D glande sexuale- oare sau
testicule). %arul drept si trompa dreapta, la piciorul drept si cel stang, la piciorul stang.
&ureri menstruale sau aluri
"asajul zonei reflexogene situate pe muschiul exterior al gambei picioarelor (punctul 16 D )elaxarea abdomenului contra
durerilor menstruale si alurilor) aduce o relaxare a partii inferioare a abdomenului (pantecului) si ajuta la calmarea durerilor
menstruale si alurilor.
'tari patologice
- &ureri la oulatie.
- &ureri menstruale C aluri.
- $icluri neregulate.
- 'terilitate.
- $histuri.
a+uistica
&ureri in timpul oulatiei si in timpul menstruatiei.
$u inceperea primului ciclu, domnisoara ". a trebuit sa suporte suferinte neasteptate. &urerile menstruale au fost atat de
intense incat a fost neoita sa stea in pat 2 zile in sir. +cest lucru s-a repetat la fiecare 2 saptamani. Bara calmante nu a
putut sa reziste, iar medicul ei s-a azut de multe ori neoit sa-i dea injectii antispastice. &urerile abdominale erau prezente
in timpul menstruatiei si in timpul oulatiei, asa ca a trebuit sa stea in pat alte doua zile.
&in aceasta cauza domnisoara " a aut mereu dificultati la locul de munca, pentru ca nici unui patron nu-i conine ca
secretara lui sa lipseasca in fiecare luna cate 6 zile. (otusi domnisoara ". a gasit reflexologia. 9onele reflexogene ale
oarelor si ale uterului abia puteau fi atinse, atat de dureroase erau. 'i acum domnisoara ". a inceput sa faca masaj cate 4
minute pentru fiecare oar-trompa, 4 minute pentru ambele zone reflexe ale uterului si cate 4 minute pentru dureri
menstruale adica zonele de relaxarea abdomenului contra durerilor menstruale.
*a urmatoarea oulatie lucrurile au mers mult mai bine= in orice caz domnisoara ". nu a mai fost neoita sa lipseasca de la
lucru.
Ea s-a dus la un ginecolog care a examinat-o dar care nu a putut constata nimic special. + sfatuit-o pe doamna ). sa-si faca
o insuflatie tubara ( a trompelor). +ceasta interentie s-a facut in clinica si doamna ). s-a dus acasa plina de sperante.
#arbatul ei s-a supus si el unui examinari minutioase dar el era perfect sanatos.
&upa ce a trecut un an si doamna ). nu a deenit graida, s-a facut o a doua insuflare, si mai tarziu o a treia.
&upa ce aceasta pereche a inceput sa se impace cu gandul ca a ramane fara urmasi, au facut cunostinta cu reflexologia.
de atunci s-a facut un masaj asiduu si zilnic al tuturor punctelor slabe, printre care, circa timp de .: minute zonele oarelor,
trompelor si uterului. 'tarea generala de sanatate a ambilor soti s-a ameliorat in mod izibil, asa ca ei constatat dintr-o data
ca doamna ). nu a mai aut menstruatie. % intarziere / 'au poate totusi N / doamna ). s-a dus la medic, care i-a
confirmat sperantele. 'arcina a decurs normal si astazi familia ). sunt parinti mandri ai unui baiat sanatos.
.) /terul si vaginul
'ituare. ,terul este atarnat pe ligamente, aflandu-se intre ezica si rect. El este un organ caitar piriform (forma de para)
musculos, e format dintr-un corp si col ( uter). $orpul este aplecat inainte, iar colul imbuca in agin un tub muscular dilatabil.
9ona reflexogena a uterului si aginului
9ona reflexogena a uterului se afla pe partea interioara a picioarelor, direct deasupra calcaiului, (punctul 4: D uter sau
prostata), unde sunt cele mai multe tulburari.
9ona reflexogena a aginului se intinde in partea interioara a calcaiului de la zona reflexogena a uterului spre inainte si in
jos spre talpa ( punctul 4. D agin, uretra sau penis ).
*ipsa o pagina, (dupa text pag. ..5).
9ona reflexogena a sanului
9ona reflexogena a sanului drept se afla la piciorul drept, iar a sanului stang la piciorul stang, pe partea dorsala a piciorului
intre al doilea, al treilea si al patrulea metatarsian ( punctul 21 D piept sau san ).
'tari patologice
- 'taza, in special inaintea perioadei menstruale.
- $histuri.
a+uistica
Intr-o seara, doamna ;. m-a chemat la telefon foarte disperata-@ am cancer la san , pot sa in la dumneaoastra inca in
seara aceasta@ / &upa timp de doua ore am stat fata in fata si am lasat-o sa poesteasca.
$u .: zile in urma a obserat prima data, la partea exterioara a sanului, un nod, care era dureros la presiune. 'tarea s-a
accentuat si odata cu ea si durerile. &e 02 ore sanul s-a tumefiat considerabil, pe acest moti doamna ;. a fost azi la medic.
+cesta a inspectat si a palpat sanul - > cancer mamar >K El a sfatuit pe doamna ;. sa faca imediat amputatia sanului. !rima
sarcina a mea era acum s-o linistesc pe aceasta femeie. +m incercat sa-i explic ca, cancerul nu poate fi diagnosticat printr-o
simpla palpare. Eu insumi nu credeam a fi cancer, ci mai degraba niste chisturi. Examinarea piciorului a dat urmatorul
rezultat-
.. *a piciorul stang o zona reflexa a sanului foarte dureroasa.
0. 9ona reflexogena a glandelor limfatice foarte dureroasa ( chisturile isi au originea intotdeauna in staze limfatice ).
1. 9ona reflexogena a oarului stang foarte dureroasa ( datorita faptului ca din punct de edere hormonal sanul este in
dependenta de oare ).
+m inceput deci sa masez intens aceste trei puncte, aproximati 24 minute si doamna ;. si-a reenit intre timp putin.
&urerile sanului stang au fost mai putin pronuntate si ea s-a simtit mai usurata.
In dimineata urmatoare doamna ;. m-a chemat la telefon - > inchipuiti-a, tumora a disparut K $e sa fac acum / +m sfatuit-o
sa mearga la alt medic si sa continue masarea zonelor reflexogene, cu scopul ca nodulul sa mai cedeze. &oamna ;. s-a
consultat cu alt medic. &iagnosticul acestuia suna- > chisturi >. &ar doamna ;. a aut si acum teama. &ar daca se inseala/
&ar daca este totusi cancer N/
!entru a se linisti s-a dus la un al treilea medic, care si el a pus diagnosticul de >chisturi@. &ar doamna ;. nu era multumita si
s-a dus la un al patrulea medic. +ici i s-a spus la fel ca era orba numai de chisturi, care pot fi operate fara prea mare
dificultate. doamna ;. a consimtit si termenul de operatie a fost fixat pentru saptamana urmatoare.
In cele 5 zile pana atunci, doamna ;. s-a ingrijit sa amelioreze starea prin masarea zonelor reflexogene corespunzatoare.
Ea si-a facut un masaj zilnic timp de 1: minute.
%peratia a decurs fara dificultati si cicatrizarea a fost optima.
&aca doamna ;. ar fi aut rabdare, operatia ar fi putut fi eitata, caci prin masaj se pot obtine urmatoarele-
.. % irigare sangina mai buna a sanului, ceea ce
0. !rooaca o circulatie mai buna a limfei. !rin aceasta, stazele limfei si chisturile regreseaza. $aci tot ce construieste
corpul poate fi desfacut tot de corp.
$hiar in cazuri de chisturi operate se recomanda masajul zonelor reflexogene, prin care se poate eita o eentuala
urmatoare operatie. $aci, in cazul cand zonele reflexogene nu sunt libere se formeaza mereu staze in sani si foarte probabil
ca se pot dezolta si alte chisturi.
7) *rganele sexuale masculine
') Penisul
*a penis se deosebeste trunchiul si ghinda. <hinda este acoperita cu un pliu cutanat, mobil, numit preput. !artea principala
a trunchiului este formata din corpul caernos, care in timpul erectiei se umple de sange si intareste organul. In partea
inferioara a penisului trece uretra.
9ona reflexogena a penisului
9ona reflexogena a penisului corespunde pozitiei zonei reflexogene a aginului ( punctul 4. D agin, uretra sau penis).
.) -esticolele
(esticolele se dezolta in timpul ietii embrionare in caitatea abdominala a embrionului. !utin timp inaintea nasterii, ele
coboara prin canalul inghinal in scrot. "arimea acestor glande este la omul adult de cca. 15 mm.
Menirea
- !roducerea hormonilor sexuali masculini.
- !roducerea spermatozoizilor.
4) Epididimele
'perma ajunge printr-o serie de canalicule ( canale mici ) de la testicole la epididim, care este o formatie lunguiata ce se afla
deasupra testicolului.
"enirea
- $ompletarea maturizarii spermatozoizilor,
- Inmagazinarea spermei.
6) Ductul spermatic
&uctul spermatic este un tub musculos de lungime aproximati 2: mm, care porneste de la epididim. El iese in ambele parti
din scrot, in sus spre canalul inghinal, trece prin prostata si se imbuca in uretra.
9ona reflexogena a testicolelor, epididimelor si ductului spermatic
9ona reflexogena a testicolelor, epididimelor si ductului spermatic se afla in partea exterioara a calcaiului, in zona
reflexogena corespunzatoare oarelor si trompelor ( punctul 15 D glande sexuale- oar trompe sau testicol ).
'tari patologice
- Inflamatii
- #locare
- Impotenta
- $riptorhidie ( cand testicolele nu au coborat din abdomen).
Exemplu
&omnul (. a simtit intr-o buna zi durere usoara in testicolul stang. Examinandu-se, a constatat o mica tumefiere, nimic
altcea. 3a trece, s-a gandit el. &in pacate insa nu s-a intamplat asa, caci a doua zi a fost mai rau si a treia zi si mai rau.
&urerea s-a intins si asupra ductului stang, s-a umflat deenind dublu- atunci domnul (. s-a dus la medic, care ia dat tablete
ce ar fi trebuit sa combata inflamatia. 'tarea lui nu s-a schimbat. (imp de 2 luni a stat el cu testicolul blocat, cand a aflat de
terapia reflexogena. *a inceput era sceptic, spunand- @daca apasati asa tare pe oase, desigur ca doare >. Insa eu i-am
doedit contrariul apasand pe zona testicolului drept care aproape ca nu i-a proocat nici o durere. &omnul (. a inceput
atunci sa maseze acea zona zilnic timp de aproximati 4 minute. &urerile au cedat incetul cu incetul si tumefierea a cedat.
&upa 1 saptamani testicolul si-a recapatat marimea normala. &omnul (. este de atunci un sustinator entuziast al
reflexoterapiei reflexogene.
-ulburari ale puterii sexuale
&omnul si doamna ?. erau de 0 ani casatoriti si traiau fericiti.
&in pacate insa, iata lor intima era stanjenita, caci tanarul sot suferea de tulburari ale potentei sexuale. Examenul medical
a pus diagnosticul de arice la testicolul drept. $u alte cuinte, irigatia sangina a testicolului, deranjata. $a singura
posibilitate terapeutica i s-a indicat operatia.
"ama d-lui ?. care a aut deja catea succese prin masajul zonelor reflexogene isi sfatui fiul sa incerce intai cu aceasta
terapie. El a fost de acord. + inceput sa maseze toate punctele slabe si in special zona reflexogena a testicolului drept.
*a inceput s-a ameliorat starea lui generala. I-a disparut senzatia de oboseala pe care a simtit-o inainte ( de dimineata pana
seara). +cum se simtea oios chiar seara dupa terminarea lucrului ( a actiitatii zilnice). &upa ce a executat masajul timp de
4 luni de zile, domnul (. nu a mai aut greutati in raporturile lui intime. &oamne ajuta K $aci in fiecare casnicie se ajunge la
asemenea cazuri, mai dereme sau mai tarziu, la incordari si crize, ceea ce nu mai era cazul in familia (.
(ulburari ale potentei (puteri sexuale ), depind deseori de starea generala, de aceea este de mare importanta un tratament
reconfortant al circulatiei sangine, al starii neroase si al metabolismului.
() Prostata
!rostata este o glanda in forma de castana, situata in partea inferioara a ezicii urinare. Ea imbratiseaza partea posterioara
a uretrei. !rostata produce un lichid asemanator cu laptele, care se asociaza expulsiei spermei.
9ona reflexogena a prostatei
9ona reflexogena a prostatei se ala in partea laterala si interioara a calcaiului, corespunzatoare zonei uterului ( punctul 4: D
uter sau prostata ).
'tari patologice
% tumefiere a prostatei, sau tulburari inflamatorii care ingreuneaza trecerea urinei prin ureter, a carei parte posterioara este
inconjurata de prostata.
a+uistica
!ana ce a ajuns la arsta de 07 ani, domnul #. nu a stiut nimic despre ce inseamna neoia de urinare, care te scoala
noaptea din somn. &ar aceasta situatie s-a schimbat brusc, trebuind sa se scoale in fiecare noapte spre a-si goli ezica.
'ituatia lui cu timpul s-a inrautatit. &upa ce a trecut . an, domnul #. a trebuit sa-si goleasca ezica de 4 ori pe noapte. &e
aceea se duse la medic.
+cesta a constatat o tumefiere a prostatei si i-a prescris medicamente, deoarece la aceasta arsta operatia nu este indicata.
"edicamentele, din pacate nu au ajutat mare lucru si de aceea domnul #. a incetat de a le mai lua.
+ceasta tulburare a tinut timp de 1 ani, pana cand domnul #. a aflat despre reflexologie. + inceput sa-si maseze punctul
reflexogen al prostatei, 4 minute zilnic, la fiecare picior. )ezultatul a fost uluitor.
&eja dupa catea zile el a trebuit sa se scoale noaptea odata sau de doua ori si dupa trei saptamani a putut sa doarma
toata noaptea. &omnul #. are 2: ani si niciodata de atunci nu a mai aut necazuri cu prostata.
,n alt caz. domnul *. a constatat intr-o zi prezenta sangelui in urina.
?elinistit de acest fapt a cerut in zilele urmatoare o analiza la urina. +ceasta era negatia. 'e parea ca era orba de o
tulburare trecatoare.
'curt timp dupa aceea domnul *. a facut o excursie. Intorcandu-se acasa a trebuit sa ada ca urina aea din nou in ea
sange si chiar mai mult decat prima data, pe langa aceasta el mai simtea si o usturime in uretra. &e aceea el se sfatuit cu
medicul casei. +cesta insa nu a gasit cauza, chiar dupa ce a cerut executarea unei radiografii. &e aceea l-a trimis la
specialist.
&e acum inainte prezenta sangelui in urina s-a facut tot mai accentuata. $and domnul *. si-a descris simptoamele
urologului, acesta s-a gandit numai decat la prostata. *a obiectia d-lui *. >doar eu nu trebuie sa urinez niciodata noaptea@ el
a raspuns- >+cest lucru nu este necesar. #oala are mai multe ariante. In orice caz se poate face o radiografie@. )adiografia
a confirmat banuiala si medicul a indicat tratament operatoriu. &omnul *. a cerut timp de gandire, neputandu-se familiariza
cu aceasta idee.
+juns acasa i-a relatat sotiei ceea ce medicul ii spusese. $and a terminat relatare, sotia i-a spus ingandurata- > poate ar
trebui sa-ti poestesc cea N > si i-a spus tocmai ce auzise astazi de la o ecina a ei si anume ca >omul poseda la talpile
picioarelor zone reflexogene >. ca urmare a acestei conorbiri domnul *. m-a rugat sa-i expun explicit aceasta metoda.
+m fost gata sa-i arat punctul reflexogen. >?u cu unghia@ si a inceput sa tipe. &ar nu era unghia in joc, ci punctul reflexogen
era plin de depuneri, asa ca presiunea masajului asupra cristalelor de acid uric a declansat aceasta durere acuta. *-am
conins pe domnul *. iar el un om al faptei, s-a pus pe lucru- zilnic 4 minute la fiecare picior. 'enzatia de usturime in uretra a
cedat, iar sangele nu a mai fost prezent in urina, indata dupa prima masare.
&upa 0 luni domnul *. s-a prezentat la controlul medicului sau, spunandu-i- > nu mai am nici un fel de tulburare >. ,rina a
fost normala, iar radiografia executata din nou a aratat ca prostata era doar putin marita. &omnul *. a continuat masajul
pana ce zona reflexogena respectia era libera complet de depuneri.
Aparatul respirator
') Laringele
*aringele este alcatuit din 4 placi cartilaginoase si formeaza cu muschii si coardele ocale aparatul de fonatie.
9ona reflexogena a laringelor
'e gaseste pe partea dorsala, in prelungirea articulatiei de baza a degetului mare spre al doilea deget al piciorului (punctul
27 D laringele, traheea). 'e maseaza zonele reflexogene ale ambelor picioare.
'tari patologice
- 3oce slaba.
- )aguseala pana la totala afonie.
a+uistica
&omnul $. se ocupa cu oferirea si anzarea articolelor unei firme comerciale. Era foarte abil dar a aut mereu dificultati cu
ocea, in special spre seara dupa ce a trebuit sa orbeasca mult in timpul zilei. &eja s-a gandit sa-si schimbe meseria cand
i-a fost adus la cunostinta tratamentul reflexogen. !oate aceasta il a ajuta, s-a gandit el. C asa ca intr-o seara a enit la
mine C foarte ragusit. !riirea mea s-a oprit imediat asupra pantofilor pe care ii purta. Erau eleganti, dar mult prea ingusti
pentru picioarele lui. 9ona reflexogena a laringelui era toata ziua sub presiune si deci prost irigata. ?u-i de mirare ca organul
respecti nu-si putea face datoria normal.
I-am masat timp de 4 minute zonele reflexogene ale ambelor picioare si iata ca ocea a reenit. &omnul $. s-a
mirat -@extraordinar K@
'i-a procurat pantofi mai largi si si-a continuat masajul punctelor reflexe in fiecare zi. *a inceput s-a mai intamplat ca ocea
lui sa nu-si fi mentinut timbrul toata ziua. Intr-un asemenea caz, el isi masa zona reflexogena si ocea reenea la normal.
+stazi domnul $. are ocea normala.
&oamna A. a apelat la 1 medici in mod consecuti, timp de 5 ani, pentru tulburari ale laringelui. (oti 1 au pus acelasi
diagnostic C paralizia coardelor ocale. &oamna A. nu a putut orbi decat in soapta. *aringele, traheea, esofagul au fost in
mod constant sub o mare tensiune. ?ici epiglota care trebuia sa acopere laringele in timpul cand se mananca sau bea, ca
nu cuma corpuri straine sa intre in caile respiratorii, nu functiona cum trebuie. &eja la a doua inghititura de apa ajungea pe
Pdrumul tiganilor P, proocand accesul de tuse. ?u-i de mirare ca pentru doamna A. iata nu mai era demna sa fie traita.
"edicina obisnuita nu o putea ajuta. &e aceea a incercat sa urmeze tot felul de sfaturi date de cunoscuti, fara sa ada o
ameliorare, iar cand socrul ei i-a adus in fata reflexoterapia, ea i-a urmat sfatul fara prea mari sperante.
'-a lasat masata de sotul ei de 0-1 ori pe zi la nielul zonelor corespunzatoare. $e tortura K dar doamna A. a rezistat eroic,
desi a putut culege primele roade ale muncii ei abia dupa 1 saptamani. In timpul masajului a aut senzatia ca cea se
desprinde din gatul ei= a expectorat o masa rosie-galbuie foarte rau mirositoare. (ensiunea asupra laringelui a disparut
aproape complet si ocea la randul ei a reenit dintr-odata. &oamna A. a aut un acces de febra care a tinut catea zile. In
acest timp a expectorat mereu puroi. "ai tarziu expectoratia s-a produs numai dupa masaj. &upa 5 luni doamna A. a scapat
complet de boala ei. 3ocea ei a reenit la normal, ceea ce i-a proocat o nespusa bucurie C a putut din nou sa cante.
.) -ra&eea! bron&iile si plamanii
(raheea are o lungime de aproximati .1 cm, incepe in partea inferioara a laringelui. *a nielul celei de-a 4 ertebra toracica
ea se imparte in bronhii principale stanga si dreapta. +cestea patrund in plamani si se diizeaza pana la cele mai mici
entitati ale eziculelor pulmonare unde are loc metabolismul gazos.
$e sa intampla in timpul metabolismului gazos/ %xigenul continut in aerul inspirat se combina cu hemoglobina continuta in
hematii si este dusa apoi in diferite tesuturi. $u aerul expirat se indeparteaza in schimb bioxidul de carbon si aporii de apa.
+erul inspirat contine in afara de azot, apori de apa si gaze nobile 0:,82 I oxigen si :,:1 I bioxid de carbon, iar aerul
expirat .5 I oxigen si 2I bioxid de carbon.
In repaus, un om adult respira de .5-0: ori pe minut, adica pune in miscare aproximati 5 litri de aer. In efort aceasta cifra
creste mult. )espiratia este guernata si controlata de centrul de respiratie ce se afla la baza creerului.
9ona reflexogena pentru trahee, plamani si bronhii
(raheea are zona reflexogena suprapusa cu zona regiunii bazinului limfatic (punctul 28 D laringe, trahee iar punctul 2. D
ductul limfatic toracic). "asajul trebuie executat acolo.
!lamanii si bronhiile au zona reflexogena pe talpi, in corespondenta articulatiilor metatarsiano-falangiene ( punctul .2 D
plamani si bronhii ), plamanul drept la piciorul drept, cel stang la piciorul stang.
Stari patologice
- (use=
- #ronsita=
- !neumonie=
- +stm.
a+uistica
!., un tanar de 0. ani, era chinuit continuu de tuse. Era o tuse seaca fara expectoratie. &eoarece aceasta neoie de a tusi
nu mai slabea, s-a dus la medic. Examenul radiologic nu a demonstrat nimic patologic, asa ca !. s-a dus acasa si a
continuat sa tuseasca mai departe.
&upa un an !. s-a dus din nou la medic pentru a-si gasi alinare. I s-a facut din nou o radioscopie. &ar pentru ca fratele lui a
murit de tuberculoza, i s-a facut si o reactie la tuberculina. Insa totul era normal. $and !. a intrebat pe medic ce sa faca,
acesta i-a raspuns- >incercati sa a lasati de fumat K@, dar !. nu a fost fumator niciodata. $and a spus acest lucru medicului,
acesta a dat din cap si a zis- >eniti peste un an la control@.
.: ani a continuat de aici inainte sa mai tuseasca, si !. ar fi tusit si astazi daca n-ar fi facut cunostinta cu reflexoterapia.
$auza principala a rezidat in pantofi, caci !. a aut un picior lat dar el purta pantofi eleganti si ingusti. &in cauza presiunii
continue s-a produs un blocaj al zonelor reflexogene pulmonare si bronhiale. %rganele respectie nu au fost bine irigate,
lucru ce a proocat iritatie si tuse.
!roblema principala a lui !. nu a fost iritatia la tuse, asa ca si zonele respectie nu trebuiau masate decat accidental. In
schimb pantofii au fost imediat schimbati. (otusi dupa masare timp de 1 luni a inceput sa se desprinda cea din bronhii= timp
de 0 saptamani !. a expectorat o substanta groasa galbuie= o >marfa@ eche acumulata in decursul multor ani, care a
impiedicat buna functionare a plamanilor si a bronhiilor lui !.
Astma
% femeie de 10 ani suferea de astma. In fiecare an ea facea o cura de aer in munti. +colo se simtea mult mai bine decat jos
in oras. 'ederea in munti ii aducea o usurare, dar boala totusi nu s-a indecat.
$and am azut-o prima data pe doamna H. si am comprimat zonele reflexogene, mi-am dat seama ca plamanii si bronhii ei
erau bolnai. $eea ce se intampla rar, ea a simtit o durere acuta in aceste zone. $aci in afara cazului unor pantofi ingusti,
aceste zone nu sunt supuse unor tulburari prea mari, ele fiind mereu masate in timpul mersului.
+m explicat acest lucru doamnei H. Ea a inceput sa rada= >+cuma mi s-a facut lumina@ exclama ea, permiteti-mi sa a
poestesc. $and eram in statiune la cura, obisnuiam serile sa dansez, caci in timpul dansului dificultatea respiratorie a
incetat intr-un mod curios. $and am poestit acest lucru medicului statiunii, acesta a zambit spunand ca barbatii au asupra
mea o influenta binefacatoare in timpul dansului. ?u este adearat. $aci casnicia mea a fost si este buna. &ar acum stiu
solutia enigmei- in timpul dansului picioarele apasa pe podea altfel decat in timpul mersului= se apasa tocmai pe promotorul
talpei, acolo unde se afla si zona reflexogena, care fiind mai bine irigata, a proocat acelasi lucru la plamani si la bronhii,
astfel ca durerea a incetat.
&oamna H. a aut dreptate. Intre timp ea si-a actiat zonele reflexogene si poate respira liber si atunci cand nu danseaza.
$u 5 ani in urma doamna A. a racit si de atunci sufera de o insistenta tuse, de cate ori remea se face rece. +casa, in odaia
calda, tusa inceteaza. *a fel in timp de ara, doamna A se poate bucura de pace.
Indata ce se instaleaza zilele reci ale toamnei, reincepe tusa. +cest an insa a fost mai rau. "edicul i-a prescris picaturi de
tuse care au adus o oarecare alinare. &oamna A. si-a dorit ca ara sa ina cat mai repede, dar ai, de data aceasta nici
ara nu a adus ameliorarea mult asteptata. ?u numai atat, dar caldura insasi a proocat dificultati respiratorii. 'tarea
generala s-a inrautatit= a slabit in greutate, de multe ori a petrecut nopti fara somn, caci cu cat a stat culcata in pat, cu atat a
primit aer mai putin. "edicul i-a prescris injectii si cand starea ei era graa, chiar si tabletele de cortizon. &upa acesta
doamna A. s-a simtit un pic mai bine, insa aand in edere ca i se facea un tratament simptomatic, dificultatile respiratorii
au reinceput in curand din nou.
$and, o data s-a simtit iarasi destul de rau, o nepoata a ei a enit la mine cu rugamintea sa ma duc sa ad pe matusa ei.
+m gasit-o pe doamna A. respirand sacadat. I-am examinat piciorul si am constatat ce era de asteptat- o mare sensibilitate
a tuturor zonelor reflexogene ale organelor mai importante- in mod special ale suprarenalelor (producatoare de cortizon), ale
bronhiilor si ale glandelor limfatice. "asajul efectuat era spre usurare si doamna A. si-a propus de a continua cu masajul in
fiecare zi.
&e atunci au trecut 0 ani. &oamnei A. ii merge mult mai bine. $ateodata, rar, mai are dificultati de respiratie, dar fara sa
poata compara cu ceea ce a fost.
&oarme in mod normal in patul ei si s-a ingrasat catea Eg. !oate sa se ingrijeasca si de treburile casei, si poate chiar sa
faca excursii mai lungi.
In schimb nu trece aproape nici o zi, sa nu se maseze timp de un ceas.
(oate zonele ei reflexogene au ajuns sa fie normalizate, cu exceptia suprarenalelor. Este insa sigur ca ea a fi complet
sanatoasa dupa ce a fi reusit sa indeparteze si de aici toate depunerile.

Organe de simt
') *c&ii
$ei doi globi oculari se gasesc in caitatile orbitale tapitate cu tesut adipos. "obilitatea lor in toate directiile este asigurata
de 5 muschi, care seresc si pentru mentinerea pozitiei ochilor. +ctiitatea acestor muschi se desfasoara sincronizat si
simetric in asa fel incat ambii ochi executa aceleasi miscari. <hidarea miscarilor se face prin intermediul a 1 perechi de neri
cranieni.
In coltul superi-extern al caitatii orbitale se gaseste glanda lacrimara. +ceasta secreta lichidul lacrimal care este intins
peste intregul continut conjuncti prin miscarea pleoapelor, trecand prin canalele lacrimale in caitatea nazala.
9ona reflexogena a ochilor
9onele reflexogene se incruciseaza- cea a ochiului drept se afla la piciorul stang si cea a ochiului stang se afla la piciorul
drept. Ele se gasesc pe talpa, in zona primelor doua falange ale degetelor 0 si 1 ale picioarelor, precum si la radacina
acestor degete (punctul 7 D ochii ).
Stari patologice
- ,rciorul C o inflamatie la nielul radacinii genelor, cu tumefiere.
- $onjunctiita C cu roseata, usturimea si mancarimea ochiului.
- Inflamatia sacului lacrimal (frecenta la sugari).
- 'trabism C o stare patologica a muschilor oculari, normala la copilul nou nascut, cand coordonarea ochilor nu s-a stabilit
inca.
- $ataracta C o opacizare a lentilei.
- <laucom C o crestere a presiunii endooculare aducand atrofia nerului optic si al retinei.
- "iopia.
- !resbiopia.
a+uistica
,n domn batran de 70 ani, m-a intrebat prin mediatori daca se poate face cea contra glaucomului. #atranului i s-a aratat
deci unde se afla zona reflexogena a ochilor si i s-a atras atentia de legatura ce poate exista intre aceasta boala si starea
rinichilor.
El era pensionar si dispunea de timp cat roia, dar mai aea ceea ce s-a aratat pe urma, si o perseerenta extraordinara,
caci a fost capabil sa maseze zonele respectie timp de 1 ore pe zi.
&upa .: zile mi s-a relatat despre starea lui, ca se simtea mai bine. Inaintea aplicarii masajului el nu a putut distinge daca
semnalul la intersectiile de strazi este pe rosu sau pe erde. +cum el poate deosebi bine, mi-a spus. *a fel, inainte nu mai
putea sa citeasca ziarul nici cu lupa, dar acum si acest lucru a deenit posibil.
%mul se gasea in culmea fericirii. &ar nu fiecare dispune de atata timp si are atata energie. In multe cazuri nici rezultatul nu
este izibil intr-un timp atat de scurt. &e obicei domneste regula- >cu cat boala este mai eche, cu atat mai mult timp trebuie
folosit pentru masaj@.
$u doi ani in urma, mi-am petrecut acanta, impreuna cu alte 04 persoane in Iugoslaia, pe bordul unei dragute motonae
cu ele.
+ doua zi seara am fost initati de echipaj sa luam parte la cina cu capitanul. "ancarea a fost excelenta. ?umai ca ecinei
mele de masa i-au curs lacrimile tot timpul= in cursul dupa amiezii i-a intrat cea in ochi, acesta s-a umflat si lacrima intruna.
'tarea ei a mai fost agraata si de fumul dens din sala. &omnisoara s-ia procurat un unguent pentru ochi care insa nu i-a
ajutat. "i-a parut rau de ea. +m poftit-o in cabina mea si am rugat-o sa-mi arate picioarele. 9ona reflexogena a ochiului de
la piciorul stang nu a fost dureroasa, insa cu atat mai mult cea de la piciorul drept. +m inceput masajul cu multa precautie,
apasand incet, tot mai mult. "asajul a durat timp de .: minute, inflamatia ochiului s-a ameliorat azand cu ochii= tumefierea
s-a retras iar lacrimarea a mai incetat. $ei prezenti s-au mirat cu totii= surasul compatimitor a disparut de pe fata lor, cedand
locul unui interes deosebit pentru aceasta metoda. $u un asemenea caz pot fi coninsi si cei mai sceptici.
&omnul A. purta ochelari de ani de zile. Intr-o zi a obserat ca acuitatea izuala i s-a inrautatit din nou. "edicul oftalmolog i-
a prescris niste ochelari bifocali. 'curt timp dupa aceasta domnul A. a luat cunostinta despre reflexoterapie, pe care a
inceput sa o aplice imediat. (oate zonele reflexogene dureroase au fost masate zilnic iar cele ale ochilor, timp de 4 minute.
$u incetul s-a constatat o ameliorare constand in faptul ca ochii au deenit mai putin sensibili la fum, curent si efort.
&upa un an si jumatate au inceput sa-l jeneze ochelarii bifocali. %are i s-a ameliorat ederea in urma masajului / &upa ce a
incercat ochelarii lui mai echi si mai slabi, s-a conins ca banuiala lui a fost intemeiata= cu ochelarii echi putea sa citeasca
mai bine decat cu cei noi.
&omnul ;. a fost in tratament pentru ochi de un an de zile, suferind de seclerita, care nu s-a ameliorat cu picaturile,
unguentele si tabletele ce i-au fost prescrise. %data s-a inflamat ochiul drept mai mult, altadata cel stang, unul dintre ei a
fost intotdeauna tumefiat, inrosit si dureros.
&eoarece, pe semne oftalmologul nu i-a putut ajuta, a renuntat sa se mai lase consultat de el si si-a cautat remediul in alta
parte. +sa a dat de reflexoterapie. +ceasta metoda l-a entuziasmat si a inceput sa faca masajul zonelor reflexogene ale
ochilor zilnic, timp de 1 minute. Incetul cu incetul starea ochilor s-a ameliorat si dupa un timp oarecare domnul ;. s-a
indecat ce totul.
&upa ce si-a facut masaj timp de un an si jumatate s-a dus iarasi la oftalmolog pentru a fi controlat. +cesta l-a examinat cu
meticulozitate, constatand -@ foarte bine, totul este in ordine, nu este neoie sa mai reeniti@. &omnul ;. a poestit pe urma
medicului prin ce metoda a putut sa scape de boala lui. "edicul auzise deja de aceasta metoda. *-a felicitat pe domnul ;.
pentru rezultatele obtinute si l-a indemnat sa continue.
+s putea sa mai enumar multe asemenea succese la bolnai de ochi. &aca o aplicati cu perseerenta, metoda
reflexoterapiei ar putea sa fie si pentru dumneaoastra un succes.
.) /rec&ile
,rechea este compusa din trei parti-
.. /rec&ea externa) Este compusa din pailionul exterior al urechii, care are menirea sa capteze undele sonore si sa le
conduca spre conductul auditi extern. In acest conduct se afla glanda sebacee.
0. /rec&ea mijlocie. Este separata de urechea externa prin timpan. +ici se afla cele trei oscioare- ciocanul, nicoala si
scarita, care au menirea sa transmita undele sonore pana la urechea interna.
1. /rec&ea interna) In ea se afla labirintul, canalele semicirculare, melcul si nerul auditi. Este un organ al auzului,
precum si un organ al echilibrului.
Zonele reflexogene ale urec&ilor
9onele reflexogene ale urechilor se incruciseaza- urechea dreapta are zona reflexogena la piciorul stang si urechea stanga
are zona reflexogena la piciorul drept. +ceste zone se gasesc pe talpa picioarelor, in partea inferioara si laterala ale primelor
doua falange ale degetelor 2 si 4 si la radacina acestor degete ( punctul 8 D ureche ).
Stari patologice
Inflamatie catarala acuta a urechii de mijloc si a trompei lui Eustache. $and aem guturai se inflameaza si mucoasa trompei
lui Eustache= ea se tumefiaza impiedicand egalarea presiunii intre caitatea naso-faringiana si urechea de mijloc. &in
aceasta cauza presiunea aerului exterior impinge prin conductul auditi exterior timpanul, spre interior. +cest lucru prooaca
o senzatie de greutate, pocnituri in urechi si surzenie.
"asand rational zonele reflexogene ale urechilor si ale nasului se poate obtine- o buna irigare sangina a trompei lui
Eustache, iar prin masarea simultana a punctelor limfatice si o productie marita a substantelor antitoxice menite sa combata
agentii patogeni. In acest sens inflamatia catarala a trompei lui Eustache poate fi combatuta in mod eficace.
%tita medie. Intr-o buna zi doamna %. m-a chemat la telefon sa-mi spuna ca baiatul ei de 7 ani, are febra mare din ziua
precedenta si sta la pat. +re dureri mari la urechea dreapta care secreta puroi.
Bamilia %. se pregatea pentru o calatorie de concediu in strainatate, iar acum acest plan parea sa nu se mai poata realiza,
din cauza imbolnairii fiului. +m linistit-o pe doamna %. sfatuindu-o sa-i maseze zonele reflexogene de 1-2 ori pe zi timp de
1: minute si anume- la piciorul stang pentru urechea dreapta si toate punctele limfatice.
&oamna %. mi-a urmat sfatul si baiatul s-a insanatosit extraordinar de repede. In orice caz el a fost in stare sa plece dupa
trei zile cu restul familiei in calatoria planuita.
%tita medie, in aparenta de mult indecata, lasa urme in zonele reflexogene ce pot fi gasite si dupa multi ani. +ceasta
denota ca exista in ureche ramasite patologice, cu toate ca urechea nu doare, ramasite care pot prooca mai tarziu
tulburari.
+m aut ocazia sa controlez picioarele unui domn de 27 de ani. 'tarea lui generala era destul de buna. insa cand am
apasat zona reflexogena a urechilor a tras imediat picioarele. In baza depunerilor pe care le-am pipait, am banuit cu o
oarecare certitudine ca acest domn a suferit de otita medie bilaterala.
(otusi m-a asigurat ca nu a suferit niciodata cu urechile, ca ele erau sanatoase. &upa o saptamana l-am intalnit din nou. "i-
a poestit ca in dimineata zilei urmatoare, dupa ce i-am apasat zonele reflexogene ale urechilor, s-a trezit cu perna plina de
sange si puroi, care a confirmat ca la arsta de .7 ani el a suferit intr-adear de otita medie bilaterala.
+cufene. +dica ajaituri in urechi.
$auze posibile ar putea fi -
- ?erita a nerului auditi=
- (ulburari ale irigatiei sangine=
- (ensiunea sangelui marita.
a+uistica
!rima data doamna *. a simtit cu 0: ani in urma, cand s-a aplecat, o usoara ajaiala in ureche= scurt timp dupa ce a reenit
in pozitie dreapta si ajaiala a trecut. $ea mai tarziu a remarcat-o ori de cate ori a trebuit sa se aplece.
&upa reo 5 luni a fost in tratament medical pentru o afectiune a cefei. $u aceasta ocazie a spus medicului si ceea ce a
obserat referitor la ureche. "edicul insa a eitat sa intre in discutie, spunand- >'unt informatii nelalocul lor@. &ar dupa un an
de zile ajaiturile s-au facut mai pronuntate si ea si-a luat indrazneala de a relata din nou medicului. +cesta era de parere ca
e orba de tulburari neroase care pot fi tratate cu tablete. &ar fara succes. 'tarea doamnei *. s-a inrautatit mereu, pana
cand ajaitura se facea auzita in cursul intregii zile.
+tunci doamna *. s-a consultat cu un specialist ortorino-laringolog. +cesta dupa ce a examinat-o a ajuns la concluzia ca
este orba de o insuficienta irigare a sangelui. &ar prin aceasta constatare el nu a putut sa opreasca mersul bolii si
acufenele au deenit insotitoarele permanente ale doamnei *. pana ce i-a fost adusa la cunostinta metoda zonelor
reflexogene. $and a enit la mine, o singura priire la picioarele ei m-a lamurit- aea picioare foarte late si in comert nu
existau pentru ea pantofi de dama potriiti. de aceea era neoita sa poarte de decenii pantofi ingusti. $el mai putin loc aea
intotdeauna degetul cel mic. +cesta era impins spre ecinul lui, ducand acolo o existenta precara. Insa zona reflexogena a
urechii se afla tocmai aici. &egetul cel mic a fost prea putin irigat si ca urmare si organul care-i corespunde, adica urechea.
In scurta reme a simtit o ameliorare, iar dupa un an de zile nu a mai simtit ajaituri decat in cazul unor mari depresiuni
atmosferice.
Surditate.
&omnul '. mai in arsta, se folosea de .0 ani de un aparat auditi. &ar fiecare stie ca acest lucru aduce sericii si desericii.
In conorbirea de la om la om domnul '. a fost mult ajutat de aparatul sau, dar intr-o incapere unde orbeau simultan mai
multe persoane, intelegerea lor era foarte ingreunata.
&e aceea domnul '. a considerat >urechea a doua > a lui ca un rau necesar si ar fi facut orice sa scape de ea. $and un
coleg de al lui i-a recomandat reflexoterapia, a rut imediat sa incerce. Isi masa zonele reflexogene ale urechilor timp de 4
minute pentru fiecare picior si incetul cu incetul a facut progrese, asa ca dupa un an a putut sa conerseze cu sotia sa fara
aparat.
.)a) *rganul ec&ilibrului
Situare1 ( de la ,rechea interna- In ea se afla labirintul, canalele semicirculare, melcul si nerul auditi. Este un organ al
auzului, precum si un organ al echilibrului.)
9ona reflexogena a organului de echilibru
(ulburarile echilibrului afecteaza intr-un procentaj mai mare femeile decat barbatii. $auza este tot pantofii ingusti.
9ona reflexogena se afla pe partea dorsala a piciorului in imediata ecinatate a degetului mic, ca o prelungire a zonei
reflexogene a urechii, pe o fasie lunga de . cm in directia inapoi ( punctul 20 D centrul de echilibru). 'e maseaza la ambele
picioare.
Stari patologice
- +meteala cu ocazia scularii rapide=
- +meteala la inartire, sau cu ocazia calatoriei in automobil, rau de masina =
- +gorafobie ( frica de teren deschis, pe strada , rau de spatii deschise )=
- (ensiune sangina scazuta.
a+uistica
(ulburarile de echilibru au facut necazuri doamnei ". de multa reme. "edicamentele nu au ajutat-o. 'tarea ei s-a inrautatit
incet dar in mod progresi. ?u mai indraznea sa iasa pe strada caci a mai cazut de catea ori. !lacerea ietii ei era dansul
dar la acesta a renuntat de mult, ii era imposibil sa se inarteasca.
$and s-a intamplat ca trebuia sa ridice un obiect de pe jos, trebuia sa faca fel de fel de trucuri, ca sa nu fie neoita sa se
aplece. Era terorizata de frica de ameteala, caci de multe ori i s-a intamplat sa ada negru inaintea ochilor.
&eja a renuntat la orice speranta pentru indecare, a inceput sa dispere. Insa un coleg de sericiu al sotului ei i-a
recomandat reflexoterapia, de care auzise multe si bune. 'i doamna ". a enit la mine. 'tarea ei generala era foarte
precara.
)inichii, suprarenalele, uterul si ezica aeau o actiitate insuficienta= de aceea corpul ei era plin de toxine. $irculatia
sangelui era slabita, capul rau irigat, aparatul digesti deranjat. &in cauza pantofilor nepotriiti, urechea interna cu organul ei
de echilibru era blocata si irigata cu sange tot mai insuficient.
!entru a schimba aceasta stare de lucruri, trebuia inceput cu schimbarea pantofilor si cu dizolarea depunerilor in zonele
reflexogene. +ceasta ultima sarcina a fost data sotului care i-a facut fata cu multa sarguinta. (ulburarile au inceput sa
cedeze incetul cu incetul si astazi, dupa ce a trecut . an, doamna ". si-a redobandit sanatatea.
'i tensiunea arteriala a mea a fost timp de 0 ani 8: M 5:. &e multe ori aeam ameteli, iar cand ma aplecam edeam negru
inaintea ochilor. &upa ce am facut masaj in zona organului de echilibru, timp de 0 luni, tensiunea arteriala s-a urcat la
normal, la .0: M 6:. &e atunci ma simt bine, starile de ameteala tin acum de trecut.
Articulatii
') Articulatia umarului
$ele mai multe tulburari ale articulatiei umarului se iesc la femei. (ot din cauza pantofilor ingusti. (ulburarea se face simtita
de obicei la agatatul rufelor sau in timpul pieptanarii- bratelor nu le place sa stea in pozitie ridicata.
*eziunile articulatiei umarului nu sunt prea rare si cand zonele reflexogene sunt blocate, ele nu se indeca normal si duc cu
timpul la artroza. "ai este de remarcat ca articulatia umarului este la randul ei zona reflexogena a articulatiei soldului. +sa
ca umarul bolna poate cauza cu timpul, tulburari in articulatia soldului.
Zona reflexogena a umarului
9ona reflexogena a umarului drept se afla la piciorul drept, iar cea a umarului stang la piciorul stang. *ocul este din talpa
piciorului intre al patrulea si al cincilea os metatarsian, pana la articulatia degetului mic al piciorului cu rasfrangere spre
partea superioara ( punctul .: D umar ).
a+uistica
&omnul B. aea aproximati 54 ani si suferea cu umarul drept. +rticulatia umarului era blocata de ani de zile, moti pentru
care el abia isi putea ridica bratul reo .: cm. !ana acum orice tentatia de tratament a esuat. Eu insumi m-am speriat cand
i-am azut piciorul. &esi am tinut in mana pana acum catea mii de picioare, dar asa cea nu mi-a fost dat sa ad. ?u numai
degetul mic a fost deplasat de la locul lui si impins sub degetul 2, dar chiar osul metatarsian 4 s-a aflat sub osul metatarsian
2. ?u-i de mirare ca umarul din aceeasi parte s-a blocat. &omnul B. a recunoscut ca obisnuia sa poarte pantofi cu arf
ascutit, cum cerea moda. +sta a fost cauza tulburarilor de care suferea. I-am masat energic zona reflexogena a umarului
timp de .4 minute, iar dupa aceea i-am spus sa-si ridice bratul. *-a putut ridica cu 1: cm mai sus decat inainte. &e fericit ce
era m-a imbratisat.
!rin ameliorarea spectaculoasa a blocarii umarului se poate demonstra si celor sceptici eficacitatea reflexoterapiei. &ar
acum, iata inca un exemplu-
+m fost initat la o doamna pe care am ajutat-o prin reflexoterapie. "ai erau prezente alte .0 persoane, toate foarte
curioase sa afle ce le-asi putea oferi. ,na din ele aea necazuri cu umarul, care era inflamat de reo 0 luni, impiedicand
folosirea normala a bratului. !entru a demonstra starea ei actuala am rugat-o sa-mi arate mobilitatea bratului. &upa aceea
am cerut piciorul ei drept, pe care am inceput sa-l masez. In jurul meu numai priiri ironice. "-am oprit dupa .4 minute si am
rugat-o pe doamna sa-si ridice bratul- >nu potN@ a rut sa ma contrazica. &ar imediat s-a oprit din orba si priirea cam
neincrezatoare la propria-i mana cu care a facut miscarea de rotatie completa. $elelalte persoane s-au mirat si ele. $u
aceasta demonstratie am putut sa le coning pe toate.
#. un tanar fotbalist, nu a crezut in eficacitatea reflexologiei pana ce intr-o duminica a suferit o ruptura musculara a umarului=
si ramas pe teren a trebuit sa fie transportat din stadion. *-am oprit imediat spunand ca nu membrul legat trebuie masat
niciodata= prin masajul leziunii se agraeaza si mai tare. In schimb zona reflexogena poate fi masata oricand. &e aceea eu i-
am luat in mana piciorul drept si am apasat zona umarului. )anitul ma ironiza -@ nu ma doare, deci teoria dumneaoastra nu
e alabila K@ I-am replicat ca piciorul drept corespunde umarului drept, care este sanatos, deci inainte de a judeca definiti
trebuie sa-mi intinda piciorul stang. "i-a intins deci piciorul stang asteptandu-se la un esec al meu. &ar abia am atins
punctul reflexogen cand a emis un tipat si mi-a smuls piciorul. *-am rugat sa mi-l dea din nou si am inceput sa masez foarte
incet. &upa .: minute a constatat diminuarea tensiunii in umarul lezat, iar dupa alte .: minute umarul a incetat sa-l mai
doara. $u toate acestea am cerut d-lui #. sa-si faca o radiografie, dar am citit pe fata lui ca el nu socoteste necesar acest
lucru. (otusi mi-a facut promisiunea de a face, precum si de a face masaj pana ce umarul a fi indecat
+sa a si facut si umarul a reenit intr-un timp scurt. &upa 4 saptamani a jucat in echipa lui.
.) Articulatia soldului
(ulburarile articulatiei soldului sunt de multe ori o consecinta a unei echi leziuni scapulare. &e aceea se recomanda
tratarea concomitent pentru amandoua articulatiile.
9ona reflexogena a soldului
9ona reflexogena a soldului drept se afla la piciorul drept, iar zona reflexogena a soldului stanga la piciorul stang. 'e afla
dedesubtul gleznei interne si respecti externe. ( punctul 17 D articulatie coxo-femurala). % alta zona reflexogena a soldului
este centura scapulara din aceeasi parte ( punctul 5 D din plansa >9one reflexogene reciproce@ )
a+uistica
&omnul ). a simtit primele semne ale soldului cand a facut gimnastica. Ele au disparut insa si domnul ). a crezut ca totul a
fi in ordine. ?u a fost asa, caci durerile au reaparut cu ocazia unor eforturi mai mari. '-a ajuns pana acolo, ca durerile l-au
silit sa intrerupa perioada de bas-bol, dupa cel de al 0-lea joc. '-a hotarat sa ceara sfatul unui medic. "edicul lui de casa l-a
trimis la clinica ortopedica. +ici s-a facut un examen temeinic. )adiografia arata o umbra la nielul capului umarului si s-a
banuit ca este orba de uzura. '-a incercat obtinerea unei ameliorari prin gimnastica, impachetari cu namol, dusuri
subacatice= timp de F an domnul ). s-a dus de doua ori pe saptamana la spital. (otusi degeaba= nu s-a instituit nici o
ameliorare.
+tunci medicul ortoped l-a sfatuit in felul urmator- @Nsingura terapie inca posibila ar fi operatia@ . Insa fiindca domnul ). nu a
ajuns la 5: ani, nu i se poate pune o articulatie artificiala. &e aceea trebuie facuta o operatie preliminara in care capul
articular al femurului a trebui torsionat, iar abia dupa catia ani se a putea pune o articulatie artificiala. Expectatia nu e
recomandabila, dat fiind pericolul unei anchiloze= domnul ). a consimtit si s-a ajuns la fixarea termenului de operatie.
In acest timp d-lui ). i-a fost adusa la cunostinta metoda reflexogena. $and eni prima data la mine a schiopatat de-a
binelea. 'uferea de dureri continue ale articulatiei soldului, care iradiau pana jos in genunchi si gamba.
'i reactia zonei reflexogene a soldului era puternica. &ar pe mine m-a interesat si cauza acestor tulburari atat de grae. &e
aceea i-am examinat piciorul in intregime, si am putut constata o functie slabita a rinichilor, a suprarenalelor, a ureterului si a
ezicii urinare ( adica eliminarea toxinelor nu functiona bine ), a stomacului, a duodenului, a ficatului si a ezicii biliare
( eliminarea defectuoasa a toxinelor si tulburarea anabolismului), a cefei si a coloanei lombare ( inerarea deficienta ).
&omnul ). a confirmat ca a suferit in trecut si cu coloana lombara. &in cauza unei ciupiri a nerului in partea lui radiculara s-
a produs o deficienta de inerare a articulatiei soldului, iar cu timpul deformarea articulatiei. (ermenul de operatie era fixat
abia peste 4 luni, asa ca ne-a ramas timp suficient, de care ne puteam folosi. &omnul ). s-a masat singur in fiecare zi cate F
ore, iar de doua ori pe saptamana l-am masat eu, timp de 5: minute.
&upa un timp relati scurt, durerile au inceput sa cedeze. In timpul zilei chiar nu a mai simtit dureri. &e operatie nici sa nu
mai auda. &upa 5 luni a uitat ca a schiopatat reodata, blocarile si durerile soldului au disparut.
&aca il intalniti pe domnul ). astazi, nu eti crede ca acest barbat ioi si plin de elan, cu nu prea mult timp inainte, abia a
putut sa mearga.
4) %enunc&ii
*eziunile genunchilor sunt destul de frecente. 'a le tratati cu grija, pentru ca ele, netratate, prooaca mai tarziu o artroza.
9ona reflexogena a genunchilor
9ona reflexogena a genunchiului drept se gaseste la piciorul drept, iar a genunchiului stang la piciorul stang. 'e afla in
partea exterioara a piciorului, sub glezna externa, aici se gaseste o adancitura semicirculara, de multe ori plina de depuneri
( punctul 14 Dgenunchi).
% alta zona reflexogena a genunchiului este si cotul din aceeasi parte ( ezi pct. 2 din plansa >9one reflexogene reciproce@).
a+ de le+iune a genunc&iului
&oamna '. locuia la tara. Intr-o zi s-a dus in oras pentru cumparaturi. *a o trecere de pietoni a fost loita de o masina si
transportata la spital. <enunchiul stang a fost zdrobit, aea contuzii.
(ratamentul din spital nu prea a folosit doamnei '. caci dupa 1 saptamani inca nu a fost indecata. I-am facut o izita si am
sfatuit-o sa-si maseze zona reflexogena - in cazul de fata cotul C pentru a obtine o mai buna irigare sangina, conditia
prealabila a indecarii. (otusi am obserat numaidecat ca doamna '. nu a dat atentia cuenita spuselor mele si ca nu era
dispusa sa aplice masajul. $ine nu-ti primeste sfatul, pe acela n-ai cum sa-l ajutiK &upa 5 saptamani doamna '. a putut
parasi spitalul si a plecat 0 saptamani la sanatoriu balnear. +m aflat de la sotul ei ca acolo nu-i mergea bine. '-a intors
acasa inainte de termen. +tunci i-am orbit din nou si i-am aratat locul exact al zonei reflexogene - sus la cot si jos la picior.
+cuma in sfarsit a fost dispusa sa faca cea. +mbele zone au fost zilnic masate si doamna '. a putut sa mearga normal
dupa 1 saptamani.
Alt ca+
&oamna ?., o doamna de 64 ani, era curioasa sa stie daca reflexologia i-ar putea ajuta si ei, caci era suferinda de artrita si
de artroza a genunchilor. I-am demonstrat ca se poate obtine o ameliorare, caci dupa .: minute de masaj al zonei
reflexogene drepte, genunchiul drept a incetat s-o mai doara. ?ici nu a rut sa creadaK &e aceea am facut-o sa urce scarile
pana la ultimul etaj, pentru ca sa poata judeca mai bine diferenta care a interenit in starea ei.
$and s-a reintors mi-a confirmat > &e .: ani nu am mai putut sa execut acest lucru, cu atata usurinta K@ &ar ce se a
intampla cu genunchiul stang/ ?u reti sa-l puneti la punct si pe acesta/@ I-am masat deci zona reflexogena din aceasta
parte, cu acelasi rezultat, dar i-am atras atentia ca a mai trebui sa maseze si zonele reflexogene ale glandelor suprarenale,
ale rinichilor, ale ureterului si ale ezicii, pentru a obtine o indecare durabila.
6) Membre si partile corpului care isi sunt +one reflexogene in mod reciproc
and este ca+ul sa le masam pe acestea ,
Imediat dupa accidente recente sau operatie. Irigarea sangina marita garanteaza o indecare optima a leziunilor in timpul
cel mai scurt posibil.
In caz de accidente unde leziunile nu se indeca sau in caz de plagi care puroiaza, zona reflexogena nu este in ordine. &e
obicei ea este blocata de formatiuni cicatriciale si depuneri care sunt ramasite ale unui accident anterior.
*a persoanele ale caror leziuni raman dureroase la schimbarea remii. 'i aici se poate ajuta printr-o mai buna irigare a
zonei reflexogene.
In caz de inartosiri ale centurii peliene sau scapulare in caz de dificultate de a sta in pozitie sezand.
(oate zonele aratate in plansa >9one reflexogene reciproce@ sunt de gasit in aceeasi parte a corpului. ?umai cele referitoare
la cap se incruciseaza K !lansa arata cu exactitate ce anume zone corespund in mod reciproc.
- "ana este zona reflexogena a labei piciorului si iners.
- *a fel, este cazul cu degetele picioarelor si ale mainilor- degetul mare al mainii interactioneaza cu degetul mare al
piciorului, la fel degetul aratator cu degetul II al piciorului, degetul de mijloc cu degetul III, inelarul cu degetul I3, degetul mic
de la mana cu de la picior.
- +rticulatia mainii interactioneaza cu articulatia gleznei.
- +ntebratul interactioneaza cu gamba, radiusul interactioneaza cu osul peroneu, cubitusul interactioneaza cu tibia,
tendoanele din brat interactioneaza cu cele din gamba.
- $otul interactioneaza cu genunchiul.
- +rticulatia umarului interactioneaza cu articulatia soldului.
- $eafa este zona reflexogena pentru osul sacru si iners.
- $entura scapulara interactioneaza cu centura peliana.
a+uistica
Inflamatia degetului mijlociu
Intr-o noapte d-na *. s-a trezit cu o durere pulsatila si inflamatia degetului de mijloc. 'tia imediat despre ce este orba, caci
acest lucru s-a intamplat a treia oara intr-un an. In ocaziile trecute ea si-a tratat inflamatia cu bai si comprese. In rastimp
insa a auzit de reflexoterapie. 'i-a adus aminte de zona reflexogena= s-a asezat la marginea patului si a inceput a masa
degetul III de la picior care era foarte dureros. &upa 4 minute durerea a trecut si in alte 0 zile in care zona respectia a fost
masata, inflamatia degetului s-a indecat.
Entorsa a mainii. Bractura articulatiei pulsului la ambele maini
'., o fata de .0 ani, a cazut cu bicicleta si si-a fracturat articulatiile pulsului la ambele glezne. "ama ei i-a aplicat imediat un
masaj la ambele glezne. In consecinta dupa catea zile '. nu a mai aut dureri. &upa 2 saptamani i s-a indepartat aparatul
gipsat. !artile fracturate s-au sudat perfect si '. nu a mai aut dificultati la ridicarea mainilor. +cest lucru nu se intampla
totdeauna. &e multe ori formarea calusului nu se face cum trebuie, nu se sudeaza sau raman limitari ale miscarii.
Sinovite
Intr-o statiune de iarna am cunoscut o doamna care aea antebratul pus in gips. 'tand de orba am aflat din ce moti
trebuia sa poarte aparatul gipsat la antebrat si puls. &e luni de zile suferea de o sinoita pentru care s-a lasat tratata deja la
2 specialisti. &ar baile, impachetarile cu namol si injectiile nu au dat nici un rezultat, asa ca s-a hotarat imobilizarea
antebratului. &ar acesta a continuat sa doara. I-am orbit despre masajul zonelor reflexogene si m-a ascultat cu
neincredere. &e aceea m-am hotarat sa-i fac o demonstratie si i-am cerut piciorul aceleiasi parti. 9ona reflexogena a
reactionat cu durere din cauza multiplelor depuneri. #locajul a fost proocat in parte de bocancii moderni de schi inchisi
pana sus cu niste catarame. In consecinta zona a stat tot timpul sub presiune si nu si-a mai putut indeplini misiunea.
+ntebratul a suferit din lipsa de irigatie si sinoita nu se putea indeca.
(imp de 0: minute am masat gamba doamnei. &upa aceea i-am taiat gipsul jos si am indemnat-o sa miste antebratul si
mana. "i-a urmat sfatul cu neincredere, dar deodata a inceput sa straluceasca de bucurie- >?u ma mai doare de fel K Ia
uitati-a cum il pot miscaK@ 'otul a urmarit tot procesul cu mare interes si in saptamanile ce au urmat a continuat el s-o
maseze zilnic timp de .: minute. )ezultatul- articulatia pulsului si antebratul au continuat sa ramana fara durere.
Factori de care trebuie sa tinem cont
si care actioneaza asupra organismului nostru
') Alimentatia
+(E?(IE K la acest capitol, in care se precizeaza catea pareri depasite.
3asta experienta a practicii ne-a aratat, ca nu este suficienta masarea zonelor reflexogene ale metabolismului, ci este de
aceeasi importanta corectarea greselilor in alimentatie.
Exista foarte multe teorii despre felul cum trebuie sa ne alimentam, chiar cati pomi sunt in padure. Eu insa m-am ghidat
dupa faptul ca zonele reflexogene reactioneaza la orice influenta tulburatoare, ele mi-au aratat ca responsabile pentru
tulburari ale tractului intestinal si totodata pentru lipsa de substante anabolice sunt in primul rand urmatoarele alimente-
.. $afea cu lapte, cafea cu frisca, deci toate amestecurile cafelei cu produse lactate.
0. $eai chinezesc cu lapte, ceai cu frisca.
1. *aptele.
2. Bructe crude, pere, mere, prune, caise, piersici, precum si sucuri de fructe.
4. $itrice- lamai, portocale, mandarine, grepfrut si sucurile lor.
DE E5I-A-1
3inul alb, toate soiurile de tuica si bauturi alcoolice distilate. $eaiul instantaneu, ceaiurile din coji de fructe.
!ainea integrala, toate soiurile de paine compacta.
'e recomanda precautie la-
Boitaj
#auturi cola
$iocolata
'upa de carne si de oase
%rgane interne
$eapa si usturoi in stare cruda.
') afea cu lapte! ceai cu frisca
'tomacul nostru nu poate digera amestecurile cafelei si ale ceaiului chinezesc cu lapte, frisca s.a.m.d. &e ce, nu stiu. &ar
am putut constata in multe cazuri, ca atunci cand tulburari ale aparatului digesti, ale ficatului sau colecistului, ba chiar si
tulburari la nielul genunchiului ( ezi capitolul despre lipsa de substante anabolice ) nu puteau fi remediate, era in joc
consumul cafelei cu lapte sau al ceaiului cu frisca.
'a le eitati total si sa consumati ceaiuri din ierburi. 3a eti simti mai bine si nu eti mai aea senzatia de plinatate si de
balonare dupa micul dejun. 'i sa mai tineti cont ca ati putea aea tulburari stomacale si ale duodenului chiar daca pana
acuma nu -ati dat seama de ele. 'tomacul dumneaoastra a incetat sa mai protesteze impotria alimentatiei gresite.
Baceti-i pe plac si incercati sa renuntati un timp de o luna sau doua la cafeaua cu lapte si eti edea dupa acest rastimp ca-
. - n-o sa a mai placa si 0 - nici stomacul dumneaoastra nu o a mai suporta.
?u a interzic orice consum de cafea, a permit numai- consumul unei cesti de cafea naturala dupa pranz. $aci dupa ce ati
luat pranzul, omul este obosit si laguit si ii face bine sa se stimuleze cu ajutorul unei cafele. $afeaua neagra prooaca o
dilatare a aselor periferice si prin urmare o mai buna irigare sangina. %mul se simte refacut. Iubitorul de ceai a putea lua,
in locul unei cafele naturale, o ceasca de ceai chinezesc natural.
$e ne ofera cafeaua fara cofeina
!entru a obtine acest soi de cafea ea este prajita pana ce o mare parte a cofeinei se elimina din ea. &ar prin prajirea
prelungita se formeaza produse ale arderii, adica produse de gudron foarte nocie organismului.
.) Laptele
!arca aud cum ma intrebati- 'e poate, doar laptele este un aliment de aloare integralaK +eti dreptate, numai ca trebuie sa
tineti cont, ca orice aliment trebuie bine insaliat ca sa deina digerabil. !rin aceasta am ajuns la greseala principala,
numarul ., adica la digerarea gresita a alimentelor. 'ugarul nu bea, ci mananca laptele, adica el adauga o cantitate mare de
salia laptelui pe care il suge din mamela sau din sticla. !rin aceasta laptele este preparat in gura si ajunge doar in proportii
mici in stomac. !roblemele incep atunci cand copilul este intarcat si trebuie sa-si bea portia de lapte din ceasca. "amele de
astazi sunt mandre daca copilul lor poate sa bea lapte din ceasca cat mai dereme posibil.
"andrie desarta, deoarece nu se mai face procesul necesar de insaliare, daca laptele este inghitit cu inghitituri mari.
'tomacul este confruntat cu o mare cantitate de lapte nepregatit si nu este capabil sa recupereze ceea ce ar fi trebuit sa se
faca in gura. *aptele stagneaza, stomacul il prepara cum poate mai bine si il trimite apoi in duoden, care la randul lui nici nu-
l poate transforma cum ar trebui.
Este interesant ca cele mai grae tulburari gastro-intestinale (balonari, dureri de burta) le-am azut la copii ce beau mult
lapte.
$at de des sunt copiii obligati sa-si bea portia de lapteK >&aca nu-ti bei laptele, nu te duci la scoala@. 'i la ora 8 acest copil
sta in banca scolii obosit si fara putere de concentrare. &e ce/ *aptele ingreuneaza stomacul copilului si toti cunoastem
proerbul- @$u burta plina (sau stomacul ingreunat) nu se poate inata.
+ doua greseala- laptele ar trebui consumat in stare cruda. !rin fierbere, pasteurizare sau chiar uperizare, i se distrug
componentele aloroase. !entru o digerare buna a laptelui sunt necesare tocmai acele enzime ce se distrug prin aceste
procese. (ransformarile facute in scopul conserarii laptelui dauneaza sanatatii noastre.
In 'cotia s-a facut o experienta cu itei- 7 itei au fost hraniti in mod normal cu lapte crud, iar alti 7 cu lapte pasteurizat. 3iteii
din lotul hraniti cu lapte crud s-au dezoltat exceptional de bine, cei din grupul hraniti cu lapte pasteurizat au prezentat
tulburari de crestere si dupa 5 saptamani sase din ei au murit, iar ceilalti doi au putut fi salati prin hranire cu lapte crud,
normal.
!roduse lactate (cascaal, unt, branza, smantana, iaurt) sunt permise, deoarece ele se mananca, adica se mesteca si se
insalieaza in gura si de aceea nu ingreuneaza stomacul.
4) Fructele proaspete
Bructele crude ce se and in zilele noastre in comert sunt necoapte in proportie de 8:I. $u siguranta a-ti mancat si
dumneaoastra, in copilarie mere necoapte, ceea ce a atras dupa sine, ca o pedeapsa meritata, dureri de burta, de care nu
ati aut oie sa a aitati acasa. pentru ca ati fi auzit numaidecat- >stii doar ca ne e oie sa mananci fructe necoapteK@ &ar ce
se intampla astazi/
Bructele astazi sunt culese in stare necoapta, se depoziteaza (unde primesc culoare datorita unui proces de putrefactie), iar
pe urma coapte ajung in comert. &ar ele raman tot atat de crude cum au fost cand au fost culese.
a)$oacerea adearata a fructelor se face numai pe pom K
b)Bructele proaspete contin multa aciditate. ,n stomac sanatos nu poate digera mai mult decat cel mult un singur fruct pe zi.
'ocotim stomacul a fi sanatos, cand zona reflexogena a lui este libera, adica nu are depuneri.
c)(rebuie tinut cont de numeroasele substante chimice cu care fructele se stropesc. Ele sunt stropite de la inflorire pana la
culesul fructelor, de reo .7-04 ori. 'i este sigur ca aceste otrauri trec si dincolo de coaja.
+stazi se produc fructe mari si nepatate, dar gustul lor este fad si neimbietor. ,nde este aroma fructelor de alta data /
Bructele fierte, compoturi si consere sunt permise. &eci factorii a) si c) raman alabili si in acest caz, dar cade punctul b).
fructele fierte contin numai .: I aciditati originale si sunt deci digerabile de un stomac sanatos.
#oabele (de fragi, zmeura etc.) au reactie alcalina, se culeg in stare coapta si trebuie azute poziti.
#ananele se culeg in stare cruda ca si celelalte fructe. (otusi ele contin doar putina aciditate si de aceea nu au actiunea
nocia a celorlalte fructe. Ele constipa.
6) itricele
$eea ce este alabil pentru fructele necoapte este alabil intr-o masura si mai mare pentru citrice.
Ele sunt necoapte, se culeg cand sunt inca erzi, se impacheteaza in lazi si se exporta. 'e coc doar in timpul transportului,
adica primesc culoarea normala (oranj, sau galben), datorita unui proces de putrefactie.
!rocesul de coacere normal se face insa numai in pom= transformarea proitaminei in itamina $ se face doar in ultimele
zile ale coacerii. Bructele erzi culese ca atare contin doar acid ascorbic, treapta premergatoare a itaminei $, care nu este
folositoare organismului in aceasta forma. Este o greseala a se crede ca neoia de itamina $ a organismului poate fi
acoperita prin consumul citricelor. &aca eti renunta la aceste fructe, semn al prosperitatii, nu a eti lipsi de reo hrana
aloroasa, din contra, eti face un sericiu stomacului si intestinelor dumneaoastra., care or aea de luptat cu mai putina
aciditate.
&e unde sa luam itamina $, care ne este necesara / )aspunsul este simplu- din alimente de unde le-am luat si pana
acum- cartofi, zarzaaturi (crude, pe cat posibil), salata, patrunjel, fructe boabe.
'istemul nostru digesti adeseori nu mai reactioneaza normal, deoarece a trebuit sa se adapteze, ani lungi de-a randul, la
un fel de alimentatie necorespunzatoare. nu asa este cazul la sugar. 'ugarul face diaree pe neasteptate si ina este de
multe ori a mamei, care a mancat prea multe fructe sau suc de fructe.
+cest lucru a produs o schimbare in compozitia laptelui de mama, iar sistemul digesti sensibil al noului nascut a reactionat
in mod just= mancare neutilizabila, afara cu ea K
() 5inul alb
*a inul rosu boabele de struguri sunt folosite in intregime, pe cand inul alb este obtinut numai din suc. !rin aceasta
metoda se pierd substante folositoare care sunt continute in inul rosu. ?u este oare interesant de constatat ca, consumul
de in alb produce mereu o reactiare a reumatismului si a gutei /
:) eai instantaneu
In amestecul ce formeaza ceaiul solubil exista substante ce nu pot fi suportate de multi oameni.
;) eai din coaja de fructe
,n asemenea ceai obtinut din deseuri de coji de mere, portocale sau lamai, stropite cu chimicale, nu poate aea, in mod
logic decat o actiune negatia asupra sanatatii noastre.
+cest lucru nu este alabil pentru fructele nestropite cultiate biologic. In Eletia, unde locuieste autoarea, practic toate
fructele sunt stropite, astfel si acolo afirmatia de mai sus poate fi justificata.
<) Produse din faina integrala
'unt laxatie. Ele sunt greu digerabile si nu pot fi asimilate de sistemul gastro-intestinal. 'ubstantele aloroase din punctul
de edere teoretic dein balasturi, pe care intestinul rea sa le elimine cat de repede. 'caunele merg bine.
&ar se pot produce si dureri abdominale. $unosc o femeie care, dupa un rastimp de 4 ore dupa consumul se paine
integrala, a primit in mod regulat dureri de cap.
+cesta este un punct de edere depasit. (eoria alimentara moderna a substantelor itale a aratat ca tocmai produsele
cerealiere integrale sunt acelea care contin toate substantele actie necesare intretinerii.
8) Foetajele
'unt grase si prooaca multora tulburari.
.:. 'upa de carne fiarta
$ontine mult acid uric. "ajoritatea oamenilor au rinichi cu functionalitate slaba, ce abia poate elimina cantitatea de acid uric
continut in mod normal in sange= este deci lipsit de sens, ca rinichii sa fie si mai mult incarcati.
$u o farfurie de supa de carne se poate prooca un acces de reumatism, guta sau artrita.
... "aruntaie
+dica ficat, rinichi, intestine. +tentie ficatul si rinichii sunt organe de excretie si contin printre altele foarte mult acid uric.
.0. #auturi cola si ciocolata
+partin ca si cafeaua si ceaiul chinezesc alimentelor excitante. *a descompunerea lor se produce teobromina, treapta
premergatoare a acidului uric.
.1. $eapa cruda, usturoiul
+cestea contin substante usturatoare care pot ataca mucoasa gastrica. &e aceea este bine ca ele sa se foloseasca pentru a
da gust mancarii in forma de pulbere. &e altfel este pacat ca la o salata sa se adauge atata ceapa, ca gustul frunzelor
respectie sa nu se mai faca simtit.
Produsele recomandabile! po+itive
a) *a micul dejun
#autura, orice fel de ceai de plante (tei, menta, melisa, cretisoara etc.). atentie ceaiul sa nu fiarba prea mult.
!aine semialba, sa nu fie proaspata, eentual paine prajita, nu se folosesc cornuri sau chifle.
!e paine- unt, eentual margarina.
+dausuri- miere eritabila, dulceata, cascaal usor fermentat, branza topita, branza moale, branza de aci.
?u se recomanda musli (musli este o specialitate eletiana ce se prepara din fructe, nuci miere, fulgi de oaz, lapte sau
smantana, frisca, lapte acru) la micul dejun.
b) *a pranz
"eniul complet este fara supe sau ciorbe, care nu fac altcea, decat sa umple stomacul.
$artofi- de 0-1 ori pe saptamana (atentie- la diferite preparate care trebuie bine insaliate).
%rez- . C 0 ori pe saptamana.
!aste fainoase- . C 0 ori pe saptamana.
*egume aburite, dupa suportabilitate. +tentie la arzaK
'alate- daca aem legume nu serim salata, ca arianta un soi de salata cu un soi de legume.
$arne- putina, la gratar, fiarta sau slab fripta.
$a desert - creme sau compoturi, cozonac, cafea naturala, cu sau fara zahar.
#auturi- apa minerala, in rosu (se a insalia bine), inul ar trebui amestecat eentual sprit, ceaiuri, siropuri.
'omnul- &upa luarea mesei este negati, deoarece impiedica actiitatea normala a stomacului.
+ sta culcat este recomandabil pentru relaxarea coloanei ertebrale.
c) $ina
'e consuma neaparat 1-2 ore inainte de culcare.
#autura- ceai de plante.
!aine- semialba sau prajita.
+dausuri- ca la micul dejun, eentual cea salam.
'alata sau compot.
. iaurt sau iaurt de fructe. 'e a amesteca bine cu salia. 'a luati si o bucata de paine odata cu el.
-ineti cont-
- ?u mancati nimic intre mesele principale. *asati ca stomacul sa se odihneasca, daca a este sete sau foame puteti bea
cea ceai de plante sau apa minerala, eentual consumati o tableta de glucoza.
- ?u este bine sa obligam copiii sau adultii sa manance cea ce nu le place, daca nu rem sa tulburam procesul de digestie.
- 'alata si legumele trebuie totdeauna pregatite proaspat. ?u se admite ca legumele sa fie reincalzite.
- *a fript sa nu se foloseasca unt sau untura, ci numai ulei. ,ntul poate fi doar putin incalzit si sereste pentru a da gust.
"i-aduc aminte in mod special de un om care aea 555 mgI colesterol in sange, cantarea peste ..: Eg si se abtinea de
orice consum de zahar pentru a putea slabi. I-am atras atentia asupra legaturii intre zahar si colesterol si i-am aratat masajul
zonelor reflexe. &e atunci el a inceput sa bea din nou ceai cu zahar si si-a normalizat zonele reflexogene. &upa 2 luni
colesterolul s-a redus la o aloare de 260 mgI (aloarea normala .7:-07: mgI).
!rea mult zahar consuma acele persoane care trebuie sa adauge sucului acru de fructe 0-1 lingurite de zahar pentru a-l
putea bea. 'au daca bea pe zi . litru de apa minerala indulcita care poate sa contina pana la 1: cuburi de zahar (cca. 8:g)
la litru.
Interesant, in legatura cu zaharul este urmatorul lucru- este stiut ca oamenii care nu mananca de loc zahar, de cele mai
multe ori prezinta un continut ridicat de colesterina in sange. *a arderea colesterinei C grasimea din sange C zaharul are
aceeasi functie in organism ca si oxigenul in soba la arderea lemnului si carbunelui.
2*-A-
*a asemenea probleme trebuie distins foarte bine intre zaharul natural si zaharul rafinat. %mul poate trai foarte bine fara nici
un fel de zahar rafinat, ceea ce nu inseamna ca organismul nu primeste de loc zahar, zahar care proine din diferite
alimente.
.) Incaltamintea
&esi un picior sanatos isi mentine intotdeauna aceeasi forma, totusi moda ne obliga de multe ori sa purtam incaltaminte
nerationala sau gresit croita. &rept consecinta se produc bataturi, degete in forma de ciocan, picior deformat scurtat,
picioare reci si deranjamente ale zonelor reflexogene.
% incaltaminte croita anatomic trebuie sa fie mai ingusta la calcai si mai lata in fata. Insa creatorii modei ne-au impus ani la
randul pantofi cu arf ascutit. +ceasta forma de pantofi a produs deranjamente la anumite zone reflexogene ca-
- ?as=
- (ample (migrene)=
- $eafa=
- 'inusurile frontale=
- %chi=
- ,rechi=
- ,meri=
- 'imtul echilibrului=
- (orace (chisturi)=
- &uctul limfatic toracic=
- !lamani=
- #ronhii.
'e intelege ca deranjamentul nu se opreste doar la zona reflexogena ci afecteaza si organul corespunzator care a fi prost
irigat cu sange si se imbolnaeste- se isca dureri si tulburari in functionalitatea lui.
% incaltaminte justa trebuie sa fie dupa forma piciorului. tocurile inalte trebuie eitate. Incaltaminte trebuie facuta din piele si
nu din material sintetic. !iciorul trebuie sa respire. !antofii cu talpa de lemn au efect negati pentru ca nu permit derularea
piciorului. +cesta trebuie sa faca un efort continuu pentru a nu pierde papucii, ceea ce produce degete in forma de ciocan.
+semenea pantofi mai produc si o ingrosare a pielii, crapaturi si ragade.
'uporturile pentru picior plat sunt un fel de carje. &aca ajungem sa sprijinim bolta piciorului, producem o slabire a
musculaturii piciorului, care este scutit de actiitate, ea se atrofiaza= muschii, inclusi muschii piciorului au neoie de
antrenament pentru a-si mentine functionalitatea. &e aceea piciorul plat, piciorul nearcuit sau piciorul largit nu pot fi
indecate cu ajutorul suportului, ci numai prin pasire pe teren pietros si accidentat, sau prin calcare pe placa >()E"+@.
4) "adiatii telurice! vane subterane de apa
E lucru constatat ca exista cursuri subterane de apa freatica. +sa de exemplu, apa freatica din alea *imaat nu proine din
fluiul respecti, ci din )euss. In fiecare apa exista diferite substante, urme de substante minerale, ca de exemplu potasiu,
calciu, magneziu, fosfor, iod s.a.m.d. +ceste substante se incarca cu radiatii cauzate de eruptii din adancul pamantului,
radiatii ce mai tarziu se descarca.
?%(+.
+supra acestor fenomene nu exista inca o explicatie unanim acceptata. 'unt o sumedenie de ipoteze.
&aca faceti parte din acel 6:I al oamenilor care isi au patul deasupra unei ane de apa, atunci petreceti in timpul noptii 5-7
ore sub influenta acestor radiatii care, din pacate, sunt daunatoare pentru toti oamenii.
$are este efectul radiatiilor /
- &eranjarea plexului solar, adica a sistemului neros egetati.
- 'omn nelinistit. ,n nou nascut care in clinica a dormit cuminte toata noaptea, cand a ajuns acasa a plans o jumatate de
noapte. &upa ce parintii nu au aut noaptea odihna nici dupa o saptamana, tatal copilului infuriat a impins patucul in
bucatarie. +colo copilul a adormit imediat si a dormit toata noaptea, pentru ca bucataria nu era sub influenta unor ane de
apa, ceea ce a putut fi constatat dupa catia ani.
- &imineata nu sunteti odihnit, desi ati dormit toata noaptea.
- &ureri de spate, de cap si ale membrelor care cedeaza si dispar dupa ce -ati sculat.
- Baorizeaza cancerul. "ulti de care nu se stie ca au murit de cancer, au aut patul in zona de radiatii telurice. $hiar cu
tatal meu s-a intamplat asa cea. &upa ce a murit am facut schimbari in locuinta si patul meu enea tocmai in locul patului
lui. de atunci nu am mai putut dormi bine pana ce radiatia a fost ecranata.
um se comporta fiintele in natura ,
In mod diferit. $ele mai multe animale eita radiatiile- cainii, acile, caii etc. &eseori se intampla insa, ca ele trebuie sa
ramana in boxele lor, in locuri pe care altfel le-ar fi eitat, iar stapanul lor se mira de ce animalele nu se dezolta. +ltfel se
comporta pisicile= ele prefera radiatiile. &aca pisica dumneaoastra doarme de preferinta pe patul dumneaoastra, atunci n-
o face dintr-o simpatie speciala, ci pentru ca patul dumneaoastra se afla cu mare probabilitate deasupra unei ane de apa.
'i roiurile de tantari zboara cu predilectie deasupra anelor de apa. *a fel si musuroaiele furnicilor sunt cladite deasupra
radiatiilor telurice.
!omii nu se dezolta bine deasupra anelor de apa. (runchiul lor creste intortochiat si in pozitie oblica.
$um actioneaza campul de radiatii al unei ane de apa /
- +ctiunea in largime depinde de largimea anei.
- +ctiunea pe erticala trece prin toate etajele unei case. &aca s-a constatat prezenta ei la parter, atunci ea este prezenta, in
linie erticala si la ultimul etaj.
- Incrucisari de apa- daca sub patul dumneaoastra se afla asemenea incrucisari de ane de apa, radiatiile or aea o
intensitate deosebita.
$um se poate constata prezenta radiatiilor /
&in pacate prezenta radiatiilor nu poate fi constatata deocamdata cu metode stiintifice, deoarece existenta lor pare pentru
multi o absurditate.
Ele pot fi constatate cu ajutorul baghetei sau a pendulei. +tentie la sarlatanii, care a and aparate scumpe, ce de multe ori
nu produc efectul dorit si dupa un scurt timp nu mai functioneaza.
$um ne putem apara de radiatii /
'olutia cea mai buna ar fi desigur de a muta patul. (otusi de multe ori acest lucru nu este posibil. 'i atunci nu aem alta
posibilitate decat de a ne proteja de ele.
!e piata se and aparate foarte scumpe. Insa instalatia cea mai ieftina si totusi cea mai buna pe care am putut pana acum
s-o construiesc, este o anuta din plastic cu oglinda ( ce se inde in comert ca anuta pentru pasari de camera). &oua
asemenea anute (daca radiatia e puternica chiar mai multe ), se aseaza sub pat la mijloc, pe podea, cu oglinda in jos.
3anutele nu au neoie de nici o ingrijire, ele sunt dupa .: ani tot atat de eficace ca in prima zi K
6) %andirea po+itiva
&esi s-au scris deja multe carti despre aceasta tema, totusi ma simt indemnat sa amintesc catea cuinte de importanta
unei armonii intre spirit, suflet si trup. ?umai atunci se poate spune ca omul este sanatos, daca aceste trei alori se afla intr-
o deplina armonie.
'piritul
Este originea a tot ce se intampla in iata noastra. %rice opera a noastra, pentru a aea succes, trebuie sa-si aiba originea
in spirit. Imaginea spirituala trebuie sa fie curata si logica.
Iata un exemplu - un arhitect rea sa cladeasca o casa. %chiul lui spiritual o ede deja in toate detaliile. El pune imaginea
spirituala pe hartie, si in concordanta cu acest plan lipsit de erori, meseriasii sunt in stare sa execute cladirea.
&aca n-ar exista un plan just, adica imaginea spirituala ar fi neclara, catastrofa s-ar produce curand. "eseriasii ar lucra de
capul lor, iar rezultatul ni l-am imagina usor.
(ot asa se intampla si in organismul uman. 'a presupunem ca sunt bolna- pentru moment am ointa ferma de a ma
insanatosi. (ehnicienii corpului omenesc, organele mele se straduiesc sa raspunda ordinelor creerului si sa faca o munca
de reconstructie. &ar dupa trei ore m-am razgandit= in fond as rea mai bine sa mor. *umea e rea si nu am pe nimeni care
sa ma iubeasca. !e langa aceasta, a fi bolna iti aduce anumite aantaje, doamna G ma iziteaza, acum cate o data, iar
asigurarile sociale, unde am platit atatia ani fara a aea reun aantaj, sa plateasca acum si ele pentru mine.
$u asemenea ganduri negatie blochez procesul de insanatosire al trupului meu, iar starea de boala persista.
Sufletul
,n medic renumit a constatat cu mai multe decenii in urma, ca sufletul nu exista. &oada- el a facut autopsia mai multor mii
de oameni si nu a dat niciodata de suflet.
#ineinteles ca nici eu nu am posibilitatea de a doedi existenta materiala a sufletului. Eu nu am nici o posibilitate se
doedesc in mod concret, adica in mod material, de exemplu existenta sentimentului de dragoste, cu toate ca acest
sentiment este in mine.
&e aceea cred ca ar fi bine ca oamenii sa aiba din nou curajul sa creada in lucruri care deria direct din creatie fara dorinta
de a aea pentru aceasta o doada stiintifica in buzunar.
'ufletul este o aloare absoluta, stabilita de legi diine.
(ulburari ale ietii sufletesti au totdeauna ca urmare tulburari organice, organele deenind inapte pentru functia lor. &aca
aceste tulburari tin mai multa reme, starea generala a persoanei respectie se inrautateste, ajungand pana la o treptata de
descompunere a corpului.
,rmari frecente sunt - tulburari ale inimii si ale circulatiei sangelui, de metabolism, dureri de spate, stari de excitatie si
angoasa, depresiuni. 3arsta nu are nici un rol. !ot fi afectati copii inca nenascuti, sugarii, tinerii sau adulti.
-rupul
&upa ce a-ti citit pasaje despre spirit si suflet, ar putea sa a fie clar ca, cauzele celor mai diferite tulburari si boli trebuie
cautate in disarmonii in domeniile spiritual si sufletesc.
+ltfel stau lucrurile in cazul unui accident. +ici paguba trebuie gasita in domeniul materiei. &aca starea trupului a fost inainte
in ordine, atunci procesul de indecare a decurge normal. &ar daca trupul a fost impoarat cu tulburari si influenta negatia
a spiritului si a sufletului, atunci sa nu ne mire daca procesul de indecare se face aneoie.
are sunt tulburarile spirituale si sufletesti ,
a) <anduri negatie fata de alte persoane.
'a ganditi- gandurile negatie sunt ca un bumerang care se intoarce la adresa expeditorului, proocand aici crispari
sufletesti. % boala rezultata din asemenea stari de fapt, nu este o pedeapsa dumnezeiasca, sau cum se admite, este o
autoN
b) Influentari negatie prin alte persoane
Exista multi oameni care gandesc prost. &ar spre norocul nostru numai putini, care sunt capabili sa influenteze oamenii in
rau, in mod direct, prin ganduri negatie.
c) !izma C ura C gelozie C neincredere /
In pofida prosperitatii noastre economice, asemenea trasaturi de caracter sunt foarte actuale. &ar ele conduc pana la urma,
cu toate gandurile negatie, la autodistrugere.
are sunt cau+ele unei gandiri negative ,
- &oi oameni traiesc in disarmonie.
- Incordari cu copiii, ce de multe ori nu pot fi rezolate. !rea deseori copiii nu primesc dragoste suficienta de la parinti. *ipsa
dragostei nu poate fi compensata cu daruri materiale.
- &upa ce incepe a merge la scoala se poate produce o sursa de disarmonie prin neintelegeri intre inatatori si copil.
- 'ocrii produc deseori conflicte. 'e intelege ca mama soacra are totdeauna intentii bune, dar cand nu este posibil de a
ajunge la aceeasi parere, este mai bine a fi marinimos si a respecta dreptul tinerilor de a-si croi singuri iata si chiar de a
face prostii. + trai si a lasa pe altii sa traiascaK &e altfel este sigur ca unor socri dragi li se acorda si lor anumite drepturi.
&aca se iesc mereu incordari, nu este de mirare ca tinerii cu copiii lor, se arata numai rar in fata socrilor.
- $olocatarii sau ecinii. $ele mai multe incordari in relatiile cu ecinii isi au originea in pizma, ura sau gelozie ( pentru haine,
ustensiile de casa, automobil etc.) animalele de casa reactioneaza si ele in mod foarte eident la asemenea incordari.
- *ocul de munca, gelozia si inidia otraesc de multe ori climatul profesional. @ Inaltul calificat@ care nu suporta langa el
nimic si pe nimeni, a fost de multe ori cauza unor schimbari de personal.
- +enturi. )elatii extraconjugale intre un barbat casatorit si o angajata nu este un lucru rar. ('e poate intampla si iners ).
$u cat tine mai mult o asemenea relatie, cu atat este mai greu a o termina. Bara sa stie cea precis sotia simte ca cea nu
este in ordine. +sa se ajunge la tensiuni si inectie, care pot fi daunatoare ambilor soti, pana ce isi gaseste sfarsitul. 'otia
poate contribui mult ca sotul sa nu umble dupa aenturi extraconjugale, dandu-sa acasa un aspect agreabil si ingrijit si nu
unul de neglijenta. )amane sarcina sotiei de a fi mereu o toarasa de iata ideala. &aca sotii, dupa ce au aut relatii
extraconjugale se impaca din nou si doresc sa-si faureasca o iata noua, atunci ei trebuie sa urmeze aceasta suprema
lege - sa se ierte reciproc si sa uite trecutul cu totul. +cela care face mereu aluzie la ceea ce a fost, nu a putea sa
faureasca cea nou. 'i fara cugetari negatie K Bara sa se presupuna ipoteza cea mai rea la fiecare intarziere in oras.
+ltminteri prin asemenea sugestii negatie se contribuie mult ca sa se intample din nou cea.
- "oarte in familie. &e multe ori se intampla ca sotia jeleste sotul mort, neputand accepta realitatea mortii acestuia, pana ce
isi pierde puterile si moare si ea.
!arintii morti cu .: ani sau mai multi ani in urma sunt cateodata un fel de suparare pentru multi oameni. Iata un exemplu -
un om si-a pierdut mama cu 27 ani in urma la arsta de 5 ani. (atal lui s-a recasatorit curand dupa aceea, dar baiatul nu s-a
inteles cu mama itrega= mereu s-au iit incordari. 'i astfel copilul a suferit de la moartea mamei incoace aproape zilnic, de
accese de migrena, timp de aproape 4 decenii, pana nu i s-a dat un ajutor pe cale spirituala.
Este neplacut, nepotriit de a pune peste tot portrete ale mortilor, a plange de fiecare ocazie sau a se framanta. "ortii
trebuie lasati sa se odihneasca in pace, caci au meritat acest lucru.
&e multe ori imi este dat sa ad cum unele femei deplang un copil al lor nascut mort. Ele uita ca natura le-a crutat de a
creste un copil afectat de dierse necazuri, care ar fi trebuit sa treaca prin iata cu diferite tulburari sau cu nu defect de
nastere.
$um pot sa rezol crisparile sufletesti /
%rice complex, fie la copii, fie la batrani, poate fi rezolat prin actiunea stimulatorie a zonelor reflexogene.
!rintr-o irigare de sange mai buna in zona reflexogena si prin urmare si in organul respecti, starea corporala se schimba in
bine. !rin acest lucru se intareste si siguranta in sine, omul deine mai acti si capabil sa-si rezole problemele.
'a puneti ordine in sufletul si in spiritul dumneaoastra . *asati la o parte tot ce -a apasat pana acum, pe dumneaoastra si
pe altii. )eflectati ce trebuie sa asteptati de la iata in continuare. !uteti deeni din nou stapan pe dumneaoastra prin
ganduri clare si scopuri precise. Eitati persoanele care in trecut -au facut rau.
In incheiere as dori sa remarc, ca suferintele nu sunt o poara data de dumnezeu ci o piatra de incercare si un indicator spre
autoeliberare, cu scopul de a ajunge pe o treapta mai inalta. +em datoria de a ininge tentatiile, negatiul si raul pentru a
putea pasi inainte.
() 7aia
In principiu baia nu este un lucru poziti pentru organismul nostru. 'untem fiinte legate de pamant si daca stam in apa
campul nostru biologic se distruge. &upa baie ne simtim obositi si ne ine somnul. *a oamenii mai in arsta starea de
epuizare poate fi atat de pronuntata, ca dupa o baie corporala nu mai pot sa adoarma. &e aceea prefera sa intre in ana
dimineata.
Incercati sa apasati inainte de a face baie pe o zona reflexogena . &oare putin, dar suportabil. )epetati apasarea dupa o
baie de .4 minute si a eti minuna cum acelasi punct apasat cu accesi presiune prooaca o durere mult mai mare. &e fapt,
fortele neroase au suferit in urma baii.
$u legumele se intampla acelasi lucru. &aca tineti legumele mai multa reme in apa isi pierd aloarea nutritia, deoarece
pierd itaminele si sarurile minerale.
%rice jucator de fotbal stie ca inainte de un meci hotarator dupa masa, in dimineata respectia nu e bine sa faca baie, caci
altminteri nu a putea desfasura o forma buna K
,itati-a la lumea care se intoarce de la o statiune balneo-climaterica. $are-i rezultatul obtinut / )ezultatul organic, nu faptul
ca am putut petrece 1 saptamani fara partenerul de casnicie/ +sa zisele reactii dupa bai sunt adearate inrautatiri dupa bai.
&upa ce am reenit din nielul scazut dupa bai ne-am refacut doar atat incat am ajuns acolo unde am fost inaintea curei
balneare.
+ceasta constatare mi-a fost confirmata de nenumarate persoane care au facut o asemenea cura balneara.
'i din punct de edere al igienei un dus sau o spalare completa a corpului este mai preferabila decat o baie.
&ar inotul / ati dori sa stiti cu siguranta. Eu sunt pentru multa miscare, numai in acest caz ne pune intrebarea daca aantajul
miscarii a putea egala sau intrece dezaantajul produs de apa.
#aile publice dein tot mai indoielnice cu priire la curatenia apei. % singura femeie bolnaa de trichomoniaza poate infecta
alte locuri. &e aceea sufera tot mai multe fete si femei de scurgeri usturatoare si deseori purulente.
&eci daca rem neaparat sa inotam, atunci doar pentru scurt timp- 4 cel mult .: minute, dupa care se face pauza. Este insa
si mai bine a face miscari in alte imprejurari C pentru aantajul dumneaoastra.
Lista de afectiuni
si zonele reflexogene care trebuie masate in fiecare caz
In cele ce urmeaza, eti gasi enumerate bolile cele mai obisnuite cu indicarea zonelor reflexogene ce trebuie masate.
Explicatii mai amanuntite despre organele respectie eti putea gasi in capitolele corespunzatoare si este recomandabil sa
le respectati.
+bcese "asaj zona unde se afla abcesul si al punctelor limfatice.
+bsenta !ierderea constiintei D este o tulburare a creerului. "asaj zona cap.
+cces de omismente si diaree 3ezi deranjamente al maxilarelor
+cnee (cosuri) Este o dezintoxicare deficitara. "asaj zona suprarenalelor D produce cortizon, rinichilor, ureterelor si ezicii D
eliminarea toxinelor= paratiroidelor D pentru metabolismul calciului.
+cuitate auditia redusa "asaj zonei urechilor. !urtati incaltaminte lata.
+lergie "asaj zona suprarenalelor D produce cortizon, rinichilor, ureterelor si ezicii D eliminarea toxinelor, paratiroidelor D
pentru metabolismul calciului.
+lterarea gustului "asaj zone capului, maxilarului superior si inferior.
+meteli "asaj zona organului de echilibru.
+migdalita "asaj zone amigdalelor si glandelor limfatice.
+nemie "asaj zone- splinei si organelor metabolismului
+ngina "asaj zone- laringelui, amigdalelor si retelei limfatice.
+ngina pectorala
(+pasarea se produce prin intermediul diafragmei) "asaj zone- suprarenale D produc adrenalina, rinichilor, ureterelor si
ezicii D eliminarea toxinelor, stomacului D stomacul sa nu mai apese asupra arfului inimii. 'chimbarea alimentatiei.
+ngoasa, sentiment de frica "asaj zone- rinichi, ureterelor si ezicii D eliminarea toxinelor=
stomac si intestine D eitarea presiunii proocate de balonari asupra arfului inimii= capului D irigare sangina mai buna=
organului de echilibru, eentual. 'chimbarea alimentatiei.
+pendicita "asaj parte inferioara a intestinului (cec) si puncte limfatice.
+rsuri "asaj zonei respectie unde arsura a aut loc, punctelor limfatice, rinichi, suprarenale, ureterelor, ezicii,
paratiroidelor.
+rsuri la stomac, ragaieli "asaj zone- stomac si plex solar. 'chimbare alimentatie.
+rterioscleroza "asaj zone rinichi, ureterelor, ezicii, suprarenale.
+rtrite si artroze "asaj zone- rinichi, ureterelor, ezicii, suprarenale D produc cortizon, zone articulatii corespunzatoare.
'chimbare alimentatie.
+rtroza coxo-femurala "asaj zone- rinichi, ureterelor, ezicii, suprarenale, stomac si intestine, articulatii si zone reflexe-
coxo-femurale, scapulo-humerale, zone lombare. 'chimbare alimentatie.
+stm bronsic "asaj zone- rinichi, ureterelor, ezicii D eliminare toxine, suprarenale D produc cortizon, paratiroide D pentru
metabolismul calciului, plamanilor si bronhiilor D pentru irigarea sangelui, punctelor limfatice D producerea de anticorpi.
'chimbare alimentatie.
+trofie musculara "asaj zone- rinichi, ureterelor, ezicii D eliminare toxine, suprarenale D produc cortizon, paratiroide D
pentru metabolism, glande limfatice. +ntrenarea musculaturii afectate. 'chimbare alimentatie.
#alonarea abdomen inferior "asaj zone- intestin, cec.
'chimbare alimentatie.
#alonarea abdomen superior "asaj zone- stomac, duoden.
'chimbare alimentatie.
#asedoO (boala #asedoO) "asaj zone tiroida si hipofiza.
#oala lui #echtere "asaj zone- rinichi, ureterelor, ezicii D eliminare toxine, stomac si intestine, coloana ertebrala.
'chimbare alimentatie
#oli de metabolism +plicarea schemei generale.
#oli infectioase "asaj zone- rinichi, ureterelor, ezicii D eliminare toxine, suprarenale D produc cortizon, paratiroide D pentru
metabolism, punctelor limfatice.
#oli enerice "asajul organelor imbolnaite, !t-lor limfatice. "ergeti la medic.
#ronsita "asaj zone- plamani, bronhii, punctelor limfatice, suprarenale D produc cortizon, paratiroide D pentru metabolism
$ancer "asaj zone- punctelor limfatice, organului afectat, aplicarea schemei generale. 'chimbare alimentatie
$arcel al gambei "asaj zone- glande paratiroide, eentual al musculaturii bratului.
Izolarea de radiatii terestre.
$ataracta "asaj zone- ochii, rinichi, ureterelor, ezicii D eliminare toxine, suprarenale D produc cortizon, capului.
$aderea parului "asaj glande sexuale (testicule sau oare), suprarenale, organe de metabolism. 'chimbare alimentatie
$elulita "asaj zone- punctelor limfatice, glandelor sexuale .
$istita "asaj zone- rinichi, ureterelor, ezica in special, puncte limfatice.
$olaps "asaj imediat zona inimii, eentual suprarenale.
$olecistita, calculi renali "asaj duoden, colecist, ficat, puncte limfatice. 'chimbare alimentatie.
$olita "asaj zone- intestin gros, puncte limfatice.
$onstipatie "asaj intreg traiect gastro-intestinal, zona rectului pe fata interioara.
$osuri 3ezi +cnee.
$ot Bunctie defectuoasa a articulatiei cotului- "asajul genunchiului corespunzator si zonei reflexe a genunchiului la picior.
$rampe, dureri abdomen. "asaj zone- stomac, intestine. 'chimbare alimentatie
$rampe, leziuni musculare. "asaj zone corespunzatoare locului afectat.
$riptorhidie "asaj zone- testicule, ductul spermatic, hipofizei, partii inferioare a abdomenului ( dureri menstruale ).
&efecte ale inimii "asajul inimii, punctelor limfatice, suprarenale, organelor de metabolism. . 'chimbare alimentatie
&egete in forma de ciocan la picioare "asajul degetelor bolnae, al dosului piciorului. Incaltaminte larga, fara tocuri inalte.
?u se or purta pantofi cu talpa de lemn.
&eranjamente ale maxilarelor "asaj zone- maxilarului superior si inferior, al punctelor limfatice, al tamplei ( al nerului
trigemen)
&iabet "asaj zone stomac, duoden, pancreas. 'chimbare alimentatie.
&iaree 3ezi punctul >+cces de omismente si diaree@.
&ificultati in purtarea protezelor dentare. "asaj zone- maxilar superior si inferior.
&inti stricati "asaj zone- maxilar superior si inferior, punerea la punct a organelor de metabolism. 'chimbare alimentatie.
&iscopatie "asaj zone- rinichi, ureterelor, ezicii, coloanei ertebrale, stomac, intestine, ficat, colecist (pentru obtinerea unor
substante anabolice). . 'chimbare alimentatie.
&ispnee
(respiratie dificila) "asaj zone- plamani , bronhii, eentual nas, cap (baza creerului), inimii., ca stomacul sa nu preseze inima
'chimbare alimentatie.
&istonii egetatie "asaj zone- plexul solar, aplicarea schemei generale.
&ureri abdom. si crampe "asaj zone- stomacului, intestinelor. 'chimbare alimentatie.
&ureri ale cefei "asaj zona si organ- ceafa, coloana cericala, ertebre coccigiene
&ureri articulatie sold "asajul articulatiei soldului, umarului, la picior si la umar.
&ureri ale umarului "asaj zone reflexogene a umarului, soldului direct, purtare incaltaminte incapatoare.
&ureri coccigiene "asaj zone reflexe la picior, cefei pe loc si la zona reflexa.
&ureri de cap (ratamentul cauzei, masajul zonei capului. 'chimbare alimentatie.
&ureri de gat "asajul laringelui, amigdalelor, punctelor limfatice.
&ureri de spate "asaj zone- coloana ertebrala, eentual umar si centura peliana.
&ureri de stomac 3ezi lesin
&ureri in brate "asaj zone- locului corespunzator al membrului inferior, cefei.
&ureri la nielul splinei "asaj zona splina.
&ureri, implantatii si chisturi oariene. "asaj zone- oarul corespunzator, puncte limfatice, eentual paratiroide, hipofizei,
(dirijeaza functia oarelor), eentual tiroidei (tiroida este numita al treilea oar).
Eczeme "asaj zone reflexogene - rinichi, uretere, ezica urinara, suprarenale, cord, glande limfatice.
Edeme "asaj zone reflexogene - rinichi, uretere, ezica urinara, suprarenale, cord, glande limfatice.
Edeme ale membrelor inferioare "asaj zone reflexogene - rinichi, uretere, ezica urinara, inima, puncte limfatice.
Edeme limfatice "asaj zone reflexogene - puncte limfatice.
Enterita "asaj zone- stomac, intestin, puncte limfatice. 'chimbare alimentatie.
Entorse "asaj zone reflexogene - rinichi, uretere, ezica urinara, suprarenale, cord, glande limfatice.
Epilepsie +plicarea schemei generale, masarea capului, punctelor limfatice.
Eruptii cutanate "asaj zone reflexogene - rinichi, uretere, ezica, suprarenale, paratiroide, organelor de metabolism.
'chimbare alimentatie.
Baringita "asaj zone reflexogene - maxilar superior, inferior.
Bebra "asaj zone reflexogene - punctelor limfatice, amigdalelor, splinei.
Bebra glandulara "asaj zone reflexogene - amigdalelor, punctelor limfatice, splinei.
Bistule "asajul organului corespunzator care prezinta fistule, glandelor limfatice, suprarenalelor.
Bractura "asajul zonei respectie, normalizarea functionarii stomacului, intestinelor pentru producerea substantelor
anabolice necesare, masajul paratiroidelor (pentru calciu).
Bractura craniana "asajul capului, paratiroidelor.
Brica
+ngoasa "asaj zone- rinichi, ureterelor si ezicii D eliminarea toxinelor=
stomac si intestine D eitarea presiunii proocate de balonari asupra arfului inimii= capului D irigare sangina mai buna=
organului de echilibru, eentual. 'chimbarea alimentatiei.
Brigiditate "asajul hipofizei, oarelor si uterului.
Bunctie defectuoasa a articulatiei cotului "asajul genunchiului corespunzator, zonei reflexe a genunchiului la picior.
<enunchi "asajul genunchiului, cotului din aceeasi parte= la artroze masajul rinichilor, suprarenalelor, ochilor, capului.
<ingiita $a la glaucom.
<laucom "asaj zone- rinichi, ureterelor, ezicii, urinare, suprarenalelor, ochilor, capului
<lezna sau tulburari ale articulatiei gleznei "asajul articulatiei pulsului (la mana) corespunzatoare.
<raiditate "asajul hipofizei, oarelor, uterului, pieptului= aplicarea schemei generale.
<ripa "asajul punctelor limfatice, amigdalelor, splinei, nasului, eentual sinusurilor frontale.
<ust "asaj zone capului, maxilarului superior si inferior
<usa "asajul tiroidei, hipofizei.
<uta "asaj zone- rinichi, uretere, ezica urinara, suprarenale, organul corespunzator. 'chimbarea alimentatiei.
<uturai "asaj zone- nas, eentual bronhii, punctelor limfatice.
<uturai de fan "asaj zone- rinichi, uretere, ezica urinara, suprarenale, organul corespunzator. 'chimbarea alimentatiei.
;allus algus "asaj zone reflexe- tiroida, puncte limfatice, din spatiul intre primul si al doilea os metatarsian.
;emoragii nazale, uscaciuni ale nasului "asaj zone- nasului, paratiroidelor
;emoroizi "asaj zone- rectului la picior, musculatura gambei, rinichilor, ureterelor, ezicii urinare, suprarenalelor.
;epatita "asaj zone- duoden, ficat, colecist, puncte limfatice. !ost.
;ernie a diafragmei "asaj zone- diafragmei, organelor de metabolism. 'chimbare alimentatie.
;ernie sau hernie inghinala "asaj zone- puncte limfatice, tractul gastro-intestinal cu scop de a aea destule substante
anabolice.
;ipermetropie "asaj zone- rinichi, uretere ezica urinara, masajul ochilor.
;ipertensiune "asaj zone- rinichi, uretere ezica urinara, baza creerului (capului).
;ipotensiune "asaj zone- rinichi, uretere ezica urinara, baza creerului (capului), organului de echilibru.
Icter "asaj zone- duoden, ficat, colecist, puncte limfatice. !ost.
Impotenta "asaj zone- testicolelor. +plicarea schemei generale.
Inapetenta "asaj stomacului si al intestinelor, masajul tiroidei.
Incontinenta urinara
(Enurezis nocturn) "asaj zone reflexogene - rinichi, uretere, ezica urinara.
Izolatia de radiatii terestre.
Inflamatia rectului "asaj zone reflexe- rectului, la piciorul stang si ambele membre inferioare, la musculatura gambei, pe fata
interioara.
Inflamatia trompei lui Eustache "asaj zone reflexe- urechilor (se incruciseaza), tamplelor (se incruciseaza), punctelor
limfatice ale suprarenalelor si paratiroidei.
Inflamatie in corp, iteza sedimentare marita. "asaj zone reflexe- puncte limfatice, suprarenale, masajul organului afectat.
Inflamatii ale uterului "asaj zone- rinichi, ureter, ezicii urinare si punctelor limfatice.
Inflamatii si dureri articulare "asaj zone - articulatiie in cauza, rinichilor, ureterelor, ezicii urinare, suprarenalelor,
paratiroidelor, punctelor limfatice. &ieta.
Insomnie "asajul capului. *a cina se a manca putin. Izolare de efectul anelor de apa subpamantene. 'chimbarea
alimentatiei.
Insuficienta circulatorie "asaj zone reflexe- inimii, suprarenalelor, paratiroidelor, rinichilor, ureterelor, ezicii urinare.
'chimbarea alimentatiei.
Intoxicatii.- alimentara. sau gastrica + face pe bolna sa omite, masajul stomacului, duodenului, zonelor limfatice.
*esin "asaj zone reflexe- inimii, suprarenalelor
*eucemie "asaj zone reflexe- punctelor limfatice, amigdalelor, splinei, tratamentul organelor de metabolism. 'chimbare
alimentatie.
*eucoree "asaj zone reflexe- aginului, uterului, punctelor limfatice.
*eziuni col. ertebrale "asaj zone reflexe- coloanei ertebrale. aplicarea schemei generale.
*eziuni ale degetelor "asajul degetului respecti, de la picior.
*eziuni ale genunchiului "asajul genunchiului, masajul cotului din aceeasi parte.
*eziuni ale meniscului "asaj zone reflexe- ale genunchiului, masajul cotului.
*ipsa de fier "asaj zone reflexe- splinei.
*umbago "asaj zone reflexe- coloanei ertebrale, lombare.
"enstruatii neregulate "asaj zone reflexe- oarelor, uterului, hipofizei, masajul musculaturii gambei fata exterioara la
ambele membre inferioare
"etrita, metroragie, "asajul uterului, in caz de metroragie masajul oarelor si hipofizei, al punctelor limfatice.
"igrene "asajul tamplelor, organ echilibru, paratiroidelor, e.al stomacului.
"iom "asaj zone reflexe- uterului, punctelor limfatice.
"iopie "asaj zone reflexe- rinichilor, ureterelor, ezicii urinare, masaj ochi
"iros neplacut in gura (stomacul nu merge bine)
"asaj zone reflexe- stomacului. 'chimbarea alimentatiei.
?eurita sau axon $and cauza este discopatie, maseaza coloana ertebrala, in alte cazuri aplicarea schemei generale.
?eralgia trigemenului "asajul tamplelor.
?eroze, nerozitate "asaj zone reflexe- rinichilor, ureterului, ezicii urinare, organelor de metabolism. Izolarea de radiatii
terestre. Eitarea incordarii psihice, eentual masajul tiroidei.
%bezitate "asajul zone tiroida. 'chimbarea alimentatiei.
%boseala "asaj zone reflexe- rinichilor, ureterelor, ezicii urinare, organelor de metabolism, paratiroidelor, capului (in caz de
insomnie).
'chimbarea alimentatiei.
%chi si tulburari oculare "asaj zone reflexe- rinichilor, ureterelor ezicii urinare, ochilor.
%rbire la ederea zapezii "asajul ochilor, paratiroidelor.
%reon "asaj zone reflexe- rinichilor, ureterelor, ezicii urinare, capului si al cefei, paratiroidelor, suprarenalelor, organelor de
metabolism.
'chimbarea alimentatiei.
%steoporoza "asaj zone reflexe- paratiroidelor. +plicarea schemei generale.
%talgii, acufune "asajul urechilor, capului, punctelor limfatice, la acufune- al estibulului (organul de echilibru).
%tita medie "asaj zone reflexe- urechi, glande limfatice, paratiroide.
%are "asaj zone reflexe- oar corespunzator, puncte limfatice, eentual paratiroidelor, hipofizei (dirijeaza functia oarelor),
tiroidei .
!ancreatita "asaj zone reflexe- stomac, duoden, pancreas, glandelor limfatice.
'chimbarea alimentatiei.
!aradentoza "asaj zone reflexe- maxilar superior si inferior, organelor metabolismului. . 'chimbarea alimentatiei.
!arEinson
(paralizie agitata) "asaj zone reflexe- rinichilor, ureterelor, ezicii urinare, suprarenalelor, capului si cefei, suprarenalelor,
organelor de metabolism. . 'chimbarea alimentatiei.
!arotida (oreonul) "asaj zone reflexe- punctelor limfatice, amigdalelor, glandelor sexuale (oare sau testicule).
!icioare "asaj zone reflexe- toate punctele piciorului.
!ierderi ale constiintei "asajul capului, fiind o tulburare a creerului.
!neumonie "asaj zone reflexe- plamanilor, punctelor limfatice, suprarenalelor, paratiroidei.
!rurit si ragade anale "asaj zone reflexe- anusului.
!soriaza "asaj zone reflexe- rinichilor, ureterelor si ezicii urinare, suprarenalelor, paratiroidelor, organelor de metabolism,
punctelor limfatice.
)agaieli acide "asaj zone reflexe- stomac, plexul solar. 'chimbarea alimentatiei.
)aguseala "asaj zone reflexe- laringelui, amigdalelor, punctelor limfatice.
)au de mare, masina "asaj zone reflexe- organului de echilibru.
)espiratie dificila "asaj zone reflexe- plamanilor, bronhiilor, eentual nasului, capului (al bazei creerului), inimii. 'chimbarea
alimentatiei.
)etinite, desprinderea retinei "asaj zone reflexe- rinichilor, ureterelor, ezicii urinare, punctelor limfatice.
)eumatism "asaj zone reflexe- rinichilor, ureterelor, ezicii urinare, suprarenalelor, paratiroidelor, organelor de metabolism,
zona corespunzatoare organului afectat. 'chimbarea alimentatiei.
)ujeola (boala infectioasa) "asaj zone- rinichi, ureterelor, ezicii D eliminare toxine, suprarenale D produc cortizon,
paratiroide D pentru metabolismul, punctelor limfatice.
'alpingita "asaj conductei oariene din partea corespunzatoare, punctelor limfatice, paratiroidelor.
'cheuermann, boala lui "asaj zone reflexogene- coloanei ertebrale, rinichilor, ureterelor, ezicii urinare, organelor de
metabolism.
'ciatica "asaj zone reflexe- rinichilor, ureterelor, ezicii urinare, suprarenalelor, coloanei ertebrale, nerului sciatic direct
pe gamba sau pe tibie, eentual al bratului si antebratului, eentual zona reflexogena a genunchiului. 'chimbarea
alimentatiei.
'cleroza in placi "asaj zone reflexe- rinichilor, ureterelor, ezicii urinare, organelor metabolismului, paratiroidelor, capului si
coloanei ertebrale, punctelor limfatice. 'chimbarea alimentatiei.
'colioza "asaj zone reflexe- coloanei, aplicare schemei generale.
'enzatie de arsuri ale picioarelor "asaj la toate punctele piciorului ( cauzata de o circulatie impiedicata)
'enzatie de plin si balonare "asaj zone reflexe- stomac si duoden. 'e a manca incet K
'chimbarea alimentatiei
'epticemie "asaj zone reflexe- punctele limfatice.
'forait 'a se mestece mancarea mai bine K
'inuzite "asaj zone- sinusurile frontale, punctelor limfatice, paratiroidelor.
'labire exagerata "asaj zone reflexe- tiroidei, tractului gastro-intestinal, ficatului.
'labire, cauza ;iperfunctia tiroidei "asaj zone reflexe- tiroidei, hipofizei (care regleaza functia tiroidei)
'chimbarea felului alimentatiei
'pasm si prurit aginal "asaj zone reflexe- aginului, uterului, puncte limfatice.
'pasme asculare "asaj zone reflexe- organului in care irigatia este deficitara, paratiroidelor, suprarenalelor, rinichilor,
ezicii urinare.
'pondilita cericala "asaj ceafa, coloanei ertebrale cericale, ertebrelor coccigiene (direct si la zona reflexogena ).
'trabism "asaj zone reflexe- ochilor, capului.
'upuratia sinus frontal "asaj zone reflexe- sinusurilor frontale, punctelor limfatice.
(enesme (necesitate de urinare deasa) "asaj zone reflexe- rinichilor, ureterelor, ezicii urinare, eentual al ureterului in caz
de prolaps.
(enosinoita "asaj zona respectia.
(romboza "asaj zone reflexe- rinichi, ureterelor, ezicii urinare, suprarenalelor, zonei reflexe (de exemplu a bratului).
(ulburari ale articulatiei glesnei "asaj articulatiei pulsului (mana) corespunzatoare.
(ulburari ale articulatiei pulsului "asaj articulatiei glesnei din aceeasi parte.
(ulburari ale cresterii "asaj zone reflexe- hipofizei, aplicarea schemei generale.
(ulburari de echilibru "asaj zone reflexe- organului de echilibru. Incaltaminte lataK
(ulburari ale menstruatiei "asaj zone reflexe- oarelor, uterului, masajul musculaturii gambei pe fata exterioara la ambele
membre inferioare.
(ulburari ale prostatei "asaj zone reflexe- rinichilor, ureterelor, ezicii urinare, prostatei.
(ulburari cardiace "asaj zone reflexe- stomacului, suprarenalelor (pentru adrenalina), inimii, eentual coloanei ertebrale.
!entru ca balonarile sa nu mai conturbe inima si functionarea ei, 'chimbarea alimentatiei
(ulburari hepatice "asaj zone reflexe- stomacului, duodenului, ficatului, colecistului, la infectii si punctele limfatice.
'chimbarea alimentatiei
(ulburari la nielul rinichilor "asaj zone reflexe- rinichilor, ureterelor, ezicii urinare, suprarenalelor, punctelor limfatice.
(ulburari oculare "asaj zone reflexe- rinichilor, ureterelor, ezicii urinare, ochilor.
3aluri "asaj zone reflexe- hipofizei, oarelor, uterului, tiroidei, zonei inferioare a abdomenului, (ca in tulburarile menstruale).
3arice "asaj zone reflexe- rinichilor, ureterelor, ezicii urinare, suprarenalelor, coloanei ertebrale.
3omismente "asaj zone reflexe- maxilarului superior si inferior, punctelor limfatice, masajul tamplei (al nerului trigemen).